Universul, aprilie 1933 (Anul 50, nr. 88-115)
1933-04-01 / nr. 88
ASIGURAREA „FRANCO-ROMÂNA“ Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (IV1.0. 182-1920) La tragerea din 31 Martie 3 vor lua parte: 1. Asiguraţii A. M. „Universul“ la curent cu plata ratelor. 2. Cititorii şi abonaţi la „Universul“, cari vor primi gratuit poliţa de lei 70 000 pe Martie 1933. 3. Şcolarii caii vor trimite lei 103 pentru o asigurare nouă de lei 20 000 sau lei 250 pentru o asigurare nouă de lei 50.000 NB. ASIGURAȚII NOȘTRI A. M. „UNIVERSUL“, CARI DIN DIFERITE MOTIVE JUSTIFICATE, NU SUNT CU PLATA RATELOR LUNARE LA CURENT, POT TRIMITE TOATE RATELE ÎNTÂRZIATE, ARATAND NUMĂRUL POLIŢEI, PENTRU CARE FAC PLATA. ASIGURAREA SE VA REPUNE IN VIGOARE, TRIMIŢANDU-II-SE CHITANŢELE LUNARE, ŞI VOR LUA PARTE LA TRAGERE. Nu uitaţi că am achitat, până astăzi, cititorilor şi abonaţilor ziarului ..Universul" Lei 3.740.000 Noule preţuri maximale la Galaţi — Carnea s’a scumpit — Galaţi, 20 Martie .Membrii delegaţiei permanente a municipiului s’au întrunit sub preşedinţia d-lui Chr. Teodora. După vii discuţiuni s’a decis ca începând dela 1 Aprilie pâinea să se vândă cu următoarele preţuri: pâine din făină de pâine extraţie 63 la sută (noul regim) format baston în greutate de 1 kg. cu lei 9; pâine din făină de pâine, aceeaş extracţie, format rotund, dubla de 2 kg. cu lei 18; pâine din făină de pâine extracţie 63 la sută amestecată cu făină de secară sau cartofi, în proporţie de 25 la sută, format rotund, in greutate de 2 kg. cu lei 16. Din făină de patiserie (extracţie 10 la sută), nu se va putea fabrica decât cornuri, chifle şi franzeluţe de o greutate maximă de 0,50 gr. cu sau fără amestec de lapte, unt, ouă, iar preţul fabricatelor rămânând liber în comerţ. La calităţile de pâine specificate mai sus se admite o toleranţă de maximum 0,50 gr. la un kg. PREŢUL FAINEI Cu începere de la 1 Aprilie marile din cuprinsul municipiului Galaţi vor fabrica făină de pâine, în extracţie de 63 la sută şi o vor vinde cu lei 8,20, loco moară inclusiv sacii şi toate taxele afară de transport cu căruţe la brutării. Făină de patiserie, extracţie 10 la sută rămâne liberă în comerţ. Orice abatere din partea morarilor va fi pasibilă de sancţiunile prevăzute în lege după infrânarea şi reprimarea speculei ilicite. S’A SCUMPIT CARNEA Delegaţia permanentă a municipiului a decis ca de la 1 Aprilie a. c. toţi comercianţii de I măcelării, precum şi orice debi- I tant de carne vor vinde specii- I Ie şi calităţile de carne speciîi- 1 cate mai jos cu următoarele preţuri: carne de gătit şi tocat (boi, vacă, mânzat şi viţel) lei 1 12 kg.; muşchi, pârjoale şi ficat (de bou, vacă, mânzat şi viţel) 16 lei kg.; cap, gât şi picioare de la genunchi în jos (bou, vacă, mânzat şi viţei) lei 4 kg.; carne de berbec (batal şi oaie) lei 10 kg.; cotlete şi ficat de porc, muşchiu lei 20 kg.; carne de porc pentru gătit şi tocat lei 16 kg.; cap şi picioare de porc de la genunchi în jos lei 10 kg.; osânza lei 24 kg.; slănina lei 20 kg.; untura de porc topită lei 28 kg. ALTE HOTARIRI Delegaţia a dispus retragerea din oficiu a d-lui I. Niculescu, Intendentul serviciului salubrităţii, spre a-şi regula drepturile la pensie. D. Gheorghe Chirică, perceptor comunal, a fost detaşat în calitate de conducător al serviciului salubrităţii. D. Gh. Ionescu-Georgescu de la serviciul salubrităţii a fost detaşat în calitate de registrator-arhivar la oficiul stării civile. Cadrilaterul românesc şi minoritatea bulgară — Conferinţa d-lui C. D. Constantinescu-Mirceşti — Bazargic, 29 Martie Duminică dimineaţa, in sala ateneului popular „Regele Carol al II-lea“, d. Const. D. Constantinescu-Mirceşti, directorul liceului „N. Filipescu“ din localitate, a ţinut o conferinţa Interesantă despre „Cadrilaterul românesc şi minoritatea bulgară, Intr’o expunere limpede, d. Constantinescu a arătat că din antichitate şi până azi — cu mici eclipse — Cadrilaterul a fost nedesuipit de vechea Dobroge, arătând totdeauna aceeaş înfăţişare pe care o are de la 1913 încoace. Cercetând izvoarele trecutului, nu fara surprindere vom găsi ca pământul, pe care noi il numim cu un barbarism „Cadrilater , a jucat un rol însemnat în antichitate, mai însemnat chiar decât vechea Dobroge. Cu numeroase date conferenţiarul ilustrează această însemnătate, pe care spaţiul restrâns al ziarului nu ne îngădue a o reda in întregul ei. Pe pământul Cadrilaterului au înflorit In antichitate o mulţime de oraşe: Bizont, Dionysopolis, Cruni, Zaldapa, Abritus, Durostor, Transmarisca, iar episcopii Axentius, Marcianus şi Ursus din Durostor şi Abritus erau conducătorii spirituali ai oraşelor şi satelor din întreaga Dobroge de dincolo de Dunăre. Un Aetius, învingătorul lui Atila s’a născut în Cadrilater, iar împăratul Traianus Decius este omorit în lupta contra sciţilor, la Abritus. In sec. XI, toată Dobrogea era sub conducerea unor duci de „Paristrioni“, cari îşi aveau reşedinţa la Silistra. Mai departe conferenţiarul arată însemnătatea acestei provincii în trecut şi rolul jucat de elementul românesc de la Ivireaiul până in timpurile moderne. Spre a stabili data venirii Bulgarilor în Cadrilater, d-sa se serveşte de studiile istoricilor bulgari Miletici şi Romanschi şi arată că in 1913, — data anexării Cadrilaterului — aceştia erau în curs de colonizare. Vorbitorul aduce contribuţii nou la această problemă, arătând, după cercetările sale personale, data stabilirii elementului bulgar în fiecare comuna din Cadrilater. Vorbeşte apoi de românii stabiliţi aici înainte de 1877 şi arată procedeele de cari s-au servit bulgarii spre a-i bulgariza. Numele urmaşilor acestora, de ex Caprof, Bucurof, Ursof, etc. răsar în multe comune din Cadrilater. In legătură cu bulgarizarea elementului românesc din Cadrilater, în perioada de stăpânire bulgară, conferenţiarul citeşte câteva articole recente din presa bulgară unde vorbeşte de tratamentul neomenesc la care este supusă minoritatea bulgară din Dobrogea. Se afirmă că se încearcă românizarea numelor bulgăreşti şi că românii prigonesc şcoala şi biserica. In faţa acestor încercări de falsificare a adevărului, conferenţiarul îşi propune să cerceteze această problemă, lipsit de palmă şi de părtinire. In adevăr, spune d-sa, după dat-Ie statstice, rezultă următor pl? : 1. Populaţia bulgară a crestut în această regiune în mod regimul excepţional 2. Şcolile bulgăreşti din Cadrilater sunt mult mai populate decât Înainte de 1913, căci numai liceele bulgăreşti din Bazargic au o populaţie de peste 800 elevi şi eleve. 3. Presa bulgară înfloreşte, întrucât numai un cotidian ce apare la Bazargic, ziarul „E , dinstvo“, are un tiraj de 10.000 exemplare. 4. Ateneul bulgar din Bazar- gic, înfiinţat acum 2 ani, ţine şedinţele numai în bulgăreşte, f face demonstraţii de stradă, fanfara liceului bulgar mer-gând în marş pe străzile oraşului şi cântând după terminarea şedinţelor. 5. Afară de aceste manifestări culturale, care arată un mare progres faţă de situaţia minorităţii bulgare din 1913, bulgarii mai ocupă demnităţi însemnate, ca: primari, deputaţi, preşedinţi de camere agricole, etc. Aşa stând lucrurile, unde sunt „râurile de lacrimi“ pe cari le varsă bulgarii din Dobrogea, după presa bulgă- rească de peste graniţă. In continuare, vorbitorul ana- jizând starea românilor din Bulgaria, arată că ei sunt cu adevărat supuşi unui tratament , neomenos şi stau pe pragul desnaţionalizării, învăţătorii români din Bulgaria sunt destituiţi, iar întrebuinţarea limbei româneşti în şcoală şi biserică se pedepseşte cu amendă de 5 leva. Şi dacă acesta este adevărul cine are dreptul să se plângă, — noi, sau bulgarii ? Şi de ce oare, se întreabă vorbitorul, intelectualii şi cetăţenii bulgari, cari profită de regimul cu adevărat privilegiat dela noi, — de ce nu caută să spulbere printr’o desminţire născocirile presei din Sofia ? In continuare, d. Constantinescu-Mirceşti crede că singura soluţie, care se impune in faţa veşnicelor nemulţumiri ale minorităţii bulgare din Cadrilater, este realizarea ideii lansată de d. Emanoil Bucuţă, schimbul de populaţie. încheind interesanta sa conferinţă, vorbitorul arată că pe noi ne-a preocupat totdeauna o convieţuire civilizată cu minoritarii. Această intenţie să nu fie interpretată însă ca o slăbiciune. Dorim bune raporturi, însă nu cu jertfirea demnităţii noastre naţionale. ----------xpx--------— Camera flecomsrl şi inilustrie din Bucureşti CONVOCARE In conformitate cu dispoziţiunile art. 11 din legea pentru modificarea legii Camerelor de comerţ şi de industrie, publicată în Monitorul Oficial nr. 36 din 1929, se convoacă membrii Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, cu drept de vot, în conformitate cu legea, în scopul alegerii membrilor consiliului de administraţie al acestei Camere, pentru ziua de 4 IUNIE 1933. Alegerea se face pe scrutin de listă, separat, pentru fiecare categorie din secţia comercială şi din secţia industrială. Alegerea pentru mandatele cuvenite unei categorii se va face exclusiv de comercianţii sau industriaşii alegători cari aparţin acestei categorii. Nimeni nu poate fi ales decât în categoria de comerţ sau de industrie din care face parte. ALEGERILE SE VOR FACE IN BUCUREŞTI după cum urmează : 1. Pentru categoria I. Comerţ,comerţul cu ridicata, comision, bănci, instituţii de credit, transport şi asigur In conformitate cu dispoziţiunile art. 11 al legii publicată în Monitorul Oficial nr. 36 din 14 Februarie 1929 şi art. 11 din regulamentul legii pentru modificarea legii , Camerelor de Comerţ şi Industrie, se aduce la cunoştinţa alegătorilor pentru mandatele de consilier al Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, că in vederea alegerilor pentru consiliul de administraţie al acestei Camere, care vor avea loc in ziua de 4 Iunie 1933, listele electorale pe baza cărora urmează a se face alegerile sunt puse la dispoziţia publicului în biurourile Camerei, din Bucureşti, str. Bursei nr. 4, Etaj II, cu începere dela 1 Aprilie 1933. Biurourile Camerei sunt deschise publicului în fiecare zi de lucru dela orele 10-13. Dacă la alcătuirea listelor s’ar fi făcut vre-o eroare de înscriere sau omitere, cei în drept sau cinci membri ai Camerei vor putea face contestație în termen de 15 zile rări)), In localul Camerei de comerţ şi de industrie din București, strada Bursei nr. 4, parter, sala Burse. 2. Pentru categoria II comerţ, (comerţul cu amănuntul), in localul şcoalei practice comerciale de băeţi nr. 1, a Camerei de comerţ şi de industrie din Bucureşti, situat în Bucureşti strada Argeş 7. 3. Pentru categoria I, industrială, (uzine, şantiere, fabrici, exploatări miniere etc.), în localul şcoalei superioare de comerţ situată in Bucu- reşti, B-dul Domniţei nr. 87. 4. Pentru categoria II, industrială (mica industrie şi meserii), în localul şcoalei primare de băeţi nr. 1 situat in Bucureşti, str. Mântuleasa nr. 7. I Votarea durează o singură zi, de la ora 8 dimineaţa şi până la ora 18 seara. Fiecare membru alegător este obligat să prezinte Preşedintelui biuroului respectiv cartea sa de alegător. Preşedinte, (ss) TH. V. ORGHIDAN Secretar General, INDESCIFRABIL de la punerea listelor la dispoziţia publicului, la Camera , de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, care va decide inlăuntrul celorlalte 15 zile următoare. Contestaţiile se vor judeca de Comitetul de Direcţie al Camerei. După expirarea acestui ultim termen, listele se vor afişa la Prefectura Judeţului Ilfov, la Pretoratele, Primăriile urbane şi Judecătoriile aflătoare în acest judeţ. Prin afişare listele rămân definitive. In contra hotărârei Camerei cei nemulţumiţi şi cei omişi pot face recurs, la Tribunalul Ilfov. Termenul de recurs este de 10 zile de la data afişărei listelor definitive. Recursul se va judeca cu precădere, fără drept de opoziţie şi cu scutire de orice taxe de timbru şi procedură. Preşedinte, (ss) TH. V. ORGHIDAN Secretar General, INDESCIFRABIL 6282 Condamnarea unor controlori financiari la Timişoara Timişoara, 29 Martie In faţa Curţii de apel locale a venit Marţi spre judecare apelul controlorilor financiari Leon Slavici şi Alexandru Ivănescu, cari au fost condamnaţi de tribunal la câte 1 an închisoare pentru flagrant delict de mită săvârşit în complicitatea secretarului asociaţiei restauratorilor Desideriu Becsky, care a fost de asemenea condamnat la 6 luni închisoare. Curtea, reformând sentinţa de condamnare a tribunalului, a redus pedeapsa celor doi controlori de la 1 an la 6 luni, iar pentru Desideriu Becsky de la 6 luni la 2 luni Toţi trei con- Noui avantaje pentru abonaţii Universului Ţinând seama că o parte din abonaţii „Universului*' au câştigat sume importante la tragerea Loteriei H-a, facem cunoscut cititorilor noştri cari vor face abonamente cu începere de azi şi până la 1 Mai 1933, că li se va da pentru tragerea LOTERIEI 111*8 : CATE 2 bilete de loterie (optimi) acelora cari se vor abona pe timp de un an (12 luni), costul abonamentului fiind de 750 lei. CATE 1 bilet (optime) acelora cari se vor abona pe 6 luni, costul abonamentului fiind de 380 lei. Asemeni se va acorda câte o optime celor cari se vor abona pe câte un an la revistele „Ilustraţiunea Română“, „Ziarul Călătoriilor“, „Universul Copiilor“ şi „Veselia“. Cu aceste bilete vor participa la tragerea clasei I a Loteriei II-a cu câştiguri în valoare de 7.430 000 lei care va avea loc în ziua de 4 şi 5 Mai 1933. Biletele de loterie se vor procura de noi de la norocoasele corecturi Banca Hermes, calea Victoriei 30, str. Lipscani 20 şi Felx Grun, calea Victoriei 60, la care a eşit cel mai mare câştig de 5.000.000 lei la tragerea Loteriei I la clasa V din 22 Februarie 1933. Costul abonamentelor se poate trimite şi prin mandat poştal, biletele de loterie se eliberează imediat celor ce plătesc la cassă iar celorlalţi se expediază cu poşta. ARDEREA UNEI BISERICI — UN JANDARM RĂNIT Urlaţi, 29 Martie Un puternic incendiu a izbucnit la biserica Sf. Nicolae din comuna Călugăreni. Focul a luat naştere de la o lumânare aprinsă pentru un mort, lumânarea, ce ardea in interiorul unei strane pe timp de şase săptămâni. Dăndu-se alarma, au sărit in ajutor toţi sătenii, care au reuşit să scape foarte puţine lucruri. Biserica a ars în întregime. Pagubele se ridică la patru milioane lei. -----XOX----- REBELIUNEA DIN TOPALU Constanţa, 29 Martie O îndrăzneaţă răzvrătire împotriva autorităţii s’a produs acum 2 zile in comuna Topalu din judeţul nostru. O patrulă de trei jandarmi, in frunte cu şeful postului, prezentându-se la domiciliul săteanului Anghel Turcu, spre a-l ridica, pe baza unui mandat de arestare, acesta s’a împotrivit. înfuriat peste măsură, Turcu s’a înarmat cu un topor iar soţia sa cu o furcă, tăbărând asupra jandarmilor. In Incăerarea ce s’a produs, a fost grav rănit jandarmul Ciolac Grigore care a fost transportat la spital. Deoarece agresivitatea şi furia celor doi soţi nu se potolea, jandarmii au cerut concursul câtorva săteni, reuşind să aresteze pe rebeli. UNIVERSUL Consfătuirile de la Liga meseriaşilor patroni din Galaţi Galaţi, 29 Martie La sediul ligii generale a meseriaşilor patroni din România, cu sediul la Galaţi, s-a ţinut consfătuirea breslei pielei de sub preşedinţia d-lui Ios. Hitdlar D-sa a adus la cunoştinţă, că listele de candidaţi depuse pentru alegerile de la Camera de muncă rămân definitive. In şedinţa consiliului general al Ligii, d. preşedinte Alexandru Ştefănescu a adus la cunoştinţa adunării, că s’au creiat Camere de muncă numai pentru salariaţii industriali şi comerciali. Ligagenerală cere ca acei cari posedă titlu de capacitate şi cari îşi conduc personal întreprinderea, să facă parte din secţia meseriaşilor patroni, care va trebui înfiinţată pe lângă Camera de industrie şi comerţ. Ca organ patronal — continuă d-sa — pentru apărarea intereselor profesionale credem, că raţiunea de stat implică obligaţiuni de armonizare a claselor productive şi contributive, cari sunt meseriaşii patroni. Salariaţii trebue să fie într’o parte, iar patronii în alta. ÎNTRUNIRI regionale Consiliul general a decis ca Duminică, 2 Arpilie, să se ţină la Tecuci şi Focşani, câte o mare întrunire publică. Ia cere să participe şi mare parte din consiliul Ligii Galaţi. Alte vapoare cu grâu din Argentina in tranzit prin România wmmm 4 vase descarcă in portul Brăila. Alte 2 sunt anunţate — Galaţi, 29 Martie După cum am scris împr'un reportaj precedent, din seria celor 10 mari vapoare încărcate cu grâu in porturile Rosa,rio, La Plata şi Buenos Aires, cu destinaţia Austria şi Cehoslovacia, au mai trecut prin portul Galaţi următoarele vapoare: „Tregothan“ (englez) de 1983 tone registru; „Sumen“ (grec) de 1903 t. r.; „Lucy“ (lituanian) de 2315 t. r.; „Maria Toft“ (danez) de 1151 tone registru. Cele patru bastimente au acostat in portul Brăila unde deseară — în şlepuri — grâul adus din America de Sud pentru ţările din Europa centrală. In cursul lunii Aprilie vor sosi în portul Brăila vapoarele „Kassos", sub pavilion grec, încărcat cu 680 de vagoane grâu din Rosario şi „Marousio Coulouthros“ (grec) încărcat cu 600 vagoane grâu din La Plata pentru Bratislava. TRANZIT DE PORUMB Din Iugoslavia continuă să sosească şlepuri încărcate cu porumb destinat a fi încărcat in vapoare pentru Rotterdam, Liverpool şi Scandinavia. De la 1 Aprilie mare parte din tranzit se va efectua in portul Galiați și mărfurile vor fi încărcate în vapoarele S. M. R. Noul Itinerariu al vapoarelor N. F. R. — Intră in vigoare dela 9 Aprilie 1933 — La direcţia generală a N. F. R s-a ţinut o consfătuire cu ocazia căreia sa alcătuit noul itinerariu al vapoarelor. El intră în vigoare de Duminică, 9 Aprilie, după orariul Europei Orientale LINIA BRAILA-TULCEA-ISMAIL VALCOV In fiecare zi Brăila plecare 7.30, Galaţi sosire 8.30 şi plecare 9, Reni pl. 10, Isacea pl. 11.20, Tulcea sos 12.50, plecare 13.10, Ismail pl 14.40, Cârliţa pl. 16, Chilia Nouă pl. 17.25, Chilia Veche pl. 17.40, Vâlcov sosire 19, Vâlcov plecare ora 4 dimineaţa, Chilia Veche pl. 5.30, Chilia Nouă, pl. 7, Câşliţa pl. 8.20, Lsmaili pl. 10, Tulicea sosire 11.50, plecare 12, Isaccea pl. 14, Reni pl. 16, Galaţi sosire 17.20, plecare 19, Brăila sosire 20.15. Cursele vor fi deservite de vapoarele „Domnul Tudor" şi „Vasile Lupu”. LINIA TULCEA-SULINA In fiecare zi Tulcea plecare ora 14, Sulina sosire 17.30, Sultina plecare 6 şi Tulcea sosire ora 11 dimineaţa Cursele vor fi deservite de vaporul „Giurgiu”, LINIA GALAŢI-BRAILA In toate zilele Galaţi plecare ora 7.30 dim., 10.15, 12.45, 16.30 şi 19 seara Brăila plecaire 7.50, 9, 11.30, 14.40 si 20 seara. Cursele vor fi deservite de vaporul „Principele Mircea”. LINIA MACIN-BRAILA In fiecare zi Macin plecare 7 dina. şi 13.30. Brăila plecare 10 dim. si 18.30. In ziua de 13 a fiecărei luni, vaporul „Cernavoda”, nu va face curse. LINIA BRAILA-PIATRA FRECATEI In fiecare zi Brăila plecare 8.40, Măcin plecare 10.05, Carcaliu pl. 10.55, Ivniţa pl 11.15, Gura Armanului pl. 11 40, Turcoaia pl. 12.05, Picineaiga pl. 13.40, Piatra Frecăţei sosire 14.40, Piatra Frecăţei plecare .14.50, Picineaga pl. 15.40, Turcoaia pl 16.50, Gura Armanului pl. 17.10, A girija pl. 17.20, Carcaliu pl. 17.55 Măcin plecare 18.30 şi Brăila sosire 19.33 seama. Cursele vor fi deservite de vaporul „Independenţa” şi nu face curse la 20 ale fiecărei luni. LINIA OSTROV-SILISTRA-CALARASI In fiecare zi Ostrov plecare 5 dim., Silistra sosire 5.45, Silistra pl. 6, Călăraşi sos. 6.45, pl. 7.15, Silistra sos 8.15, pl 10, Călăraşi sos. 10.45, pl 11.30, Silistra sos. 12.30, pl. 14, Călăraşi 14.45, pl. 17, Silistra sos. 18, pl. 18.15 şi Ostrov sosire 19. Cursele vor fi deservite de vaporul „Borcea” şi sunt în legătură cu sosirea şi plecarea trenurilor din Călăraşi LINIA OLTENIŢA-TURTUCAIA In toate zilele Turtucaia plecare 5.50 dim., Olteniţa sosire 6.10, pl. 9.10, Turtucaia sosire 9.30, pl. 16.50, Olteniţa sos. 17.10, pl. 20.10, Turtucaia sosire 20.30. Cursele vor fi deservite de vaporul „Zimbrul” şi sunt în legătură cu sosirea şi plecarea trenurilor din Olteniţa. LINIA GALAŢI-SILISTRA Din Galaţi vaporul „Cetatea Albă” pleacă în fiecare Marţi la ora 6 dim., Brăila 60s. 7.30, pl. 8 Gura Gârduţei, pl. 13.30, Hârşova pl. 14.30, Topalu pl. 18, Cernavoda sos. 17.40 pl. 17.45, Oltipa pl. 20.20, Silistra sosire 23.30. Din Silistra pleacă vaporul în fiecare joi la ora 7 dim., Oltina pl. 8.30, Resova pl. 9.30, Cernavoda sos. 10.15, pl. 10.30, Topalu, pl. 11.45, Habrişova pl. 13.10 Gura Ialomiţei pl. 13.35, Gura Gârluţei 14.30, Brăila sosire 17, plecare 17.15, Galaţi sosire 18.30. LINIA GIURGIU-RUSCIUC In toate zilele Giurgiu plecare 9.30, 10.30, 16.20 Rusciuc plecare 9.30, 12.00, 18. Cursele sunt deservite de vaporul „Turnu Măgurele" şi sunt în legătură cu sosirea şi plecarea trenurilor din Giurgiu şi Rusciuc. LINIA GALAŢI-TURNU SEVERIN Din Galaţi vaporul pleacă în fiecare Duminică şi Joi la /ora 8 dimineaţa, Brăila sosire pl. 8, Gura Gârluţei 11.45, Gura Ialomiţei pl. 13.30, Hârşova pl. 14.30, Topalu pl. 16, Cernavoda sosire 17.40, plecare 17.45, Raso Iva pl. 18.45, Oltina pl. 20.20, Silistra sosire 23.30, plecare a doua zi la 0.30, Oltenița sos. 4.30, pl 4.45, Turtucaia pl. 5.20, Giurgiu sos. 9.50, pl. 11.15, Rusciuc pili.45, Zimnicea sos. 16.40, pl 16.45, Turnu Măgurele sosire 19.45, pl. 20, Corabia sos. 22.45, pl 23.15, Bechet plecare a treia zi la ora 2.45, Lom Palanca 7.45, Calafat sos. 11.35, pl. 12, Cetate pl 13.10, Gruia pl. 15.30, Ţigănaşi pl. 17.30, Crivina pl. 18.45 Turnu-Severiin sosire 21.45. Din Turnu-Severiin traporul pleacă în fiecare Luni şi Joi la ora 14, Crivina pl. 16, Ţigănaşi pl. 16.40, Gruia pl. 18, Cetate pl. 19.45, Calafat sos. 20.30, pl. 20.45, Lom Palanca pl. 23.10, Bechet pl a doua zi la ora 2 dim., Corabia sos. 5, pl. 5.80, Turnu Măgurele sos. 7.10, pl. 7.20, Zimnicea sos. 9.15, pl. 9.20, Rusciuc pl. 12, Giurgiu 60s 12.20, pl. 13.20, Turtucaia pl. 15.50, Oltenița sos 16.10, pl. 16.25, Silistra pl. 19.10, Oltina pl. 2140, Rasova pl. 22.10, Cernavoda sos. 22.50, pl. 23.10, Topalu pl. a treia zi la ora 0.40 dim., Hârşova pl. 1.55, Gura Ialomiţei 2.40, Gura Gârluţei 3.40, Brăila sos. 6.20, plecare 7.15, Galaţi sosire 845. Cursele sunt deservite de valtoarele „Grigore Menu” şi „A- 1 viram Iancu” şi are legătură cu vapoarele cari pleacă de la T- Severin spre Baziaş. LINIA T.-SEVERIN-BAZIAŞ Din Turnu-Severin vaporul pleacă în fiecare Miercuri şi 1 Duminică la ora 6 dim., insula Adakaleh pl. 8.45, Orşova plecare 9.30, Sviniţa pl. 1240, Dreacova pl. 14, Moldova pl. 17.30, Baziaş sosire 19. Din Baziaş vaporul pleacă în fiecare Luni şi Joi la ora 15 dimineaţa, Moldova pl. 45, Drencova pl. 7.55, Sviniţa pl. 8.55, Orşova pl. lt. T.Severin sos. 12. Cursele sunt deservite de puternicul remorcher „Brâncoveanu” şi 6 luni în legătură cu vapoarele cari merg de la T.Severin spre Galaţi. PENTRU ESCURSII Direcţia generală a C. F. R. a avut în vedere escursiile ce se fac pentru vizitarea Deltei Dunării (Brăila-Galaţi-Vâlcov) şi a regiunei Porţilor de fier (Turnu Severin-Baziaş) şi a fixat bilete cu reducere de 50 la sută. TRANPORTUL MĂRFURILOR Cursele regulate pentru transportul mărfurilor colete se vor face astfel: între porturile Galaţi şi T.Severin cu plecarea — din ambele porturi — în fiecare Duminică. Intre Galaţi-Tulcea-Sulina-Israail-Chilia-Vâlcov, odată pe săptămână cu plecarea din Brăila in fiecare Miercuri, iar din Galaţi în fiecare joi. Intre porturile Galaţi şi Timişoara cu plecarea din Galaţi şi Timişoara la următoarele date: 16 Aprilie, 30 Aprilie, 14 Mai, 11 Iunie, 25 Iunie, 29 Octombrie şi 12 Noembrie. C. F. R. mai face orice fel de transporturi cu şlepuri complete şi tancuri speciale pentru produse petrolifere pe Dunăre între Sulina şi Regensburg, pe canalul Bega şi pe râul Prut, precum şi transporturi regulate cu automobile între porturile Giurgiu şi Rusciuc şi între porturile Olteniţa şi Turtucaia. Mişcarea portului Constanţa Constanţa» 29 Martie VAPOARE SOSITE Zahra, tanc englez, deşert de la Stambul; Sontoni, ital. deşert de la Barcelona; Cairinale, italian cu 194 tone mărfuri de la Geneva; Exporter, american, cu 60 tone mărfuri de la New- York; Meteor, ital. deşert de la Triest; Nororium, pav. norvegian, deşert dela Sandefjord; Altera, tanc italian, deşert dela Genova. VAPOARE PLECATE Principesa Maria, S. M. R., cu 120 tone mărfuri spre Salonic; Speranţa, italian, deşert, spre Bugaz; Chr. Th. Boc, tanc norvegian, cu 9000 tone produse petrolifere spre Gibraltar-Rotterdam; Tonelline, tanc englez cu 800 tone petrol, spre Alexandria; Polimnia, italian, cu 26 tone cereale şi 40 tone barhot, spre porturile Italiene; Fulger, italian, cu 8500 tone produse petrolifere spre Portiei şi Genova ; Antares, 5.500 tone produse petrolifere, spre Pireu- Port Said.ox- V Anul al 50-lea Nr. 68 SâmfeU* 1 Aprilie 1936 Un proces senzaţional de spionaj la Tiişoara — Procesul căpitanului Renoiu — Timişoara, 29 Martie In faţa consiliului de război al diviziei I-a va veni azi, Vineri, spre judecare procesul de spionaj şi trădare al căpitanului C. Renoiu, din reg. 5 vânători. După cum se ştie, acesta a fost arestat acum două luni la Bucureşti şi escortat la Timişoara spre a fi supus cercetărilor. In prezent instrucţia fiind terminată, procesul urmează să se desbată in faţa consiliului şi va dura probabil mai multe zile deoarece sunt citaţi ca martori peste 100 de militari şi civili. Camera de comerţ din Galaţi discută contingentarea şi cartelurile — Amestecul statului in afacerile private.— Pagube pentru economia generală.—Ce pretind negustorii.— Cum se acordă permisele de import.— Alte comunicări — —— ---------- 1 Galaţi, 29 Martie Membrii Camerii de industrie şi comerţ s’au întrunit discutând proectul de buget pe 1933/1934 care sa votat cu următoarele modificări: s’a creiat articol nou la venituri „taxa de contingentare” în sumă de lei 100.000; taxa benevolă s’a sporit de la lei 1.500.000 la lei 2.300.000. La cheltueli s’a admis lei 120 mii pentru acoperirea cheltuelior ocazionate de membrii Camerei de deplasările şi întreţinerea la Bucureşti la lucrările comisiei de contingentare lei 90.000 ce va trebui restituit ministerului din taxe de contingentare; lei 500.000 cota cuvenită asociaţiei cerealiştilor din taxa benevolă. Bugetul a fost votat cu lei 7.718.829 La venituri şi cheltueli şi a fost înaintat ministerului de industrie spre aprobare şi punere în aplicare pe ziua de 1 Aprilie. CONTINGENTAREA IMPORTULUI D. inginer Al. Guiller, vicepreşedintele Camerei de comerţ, a făcut un expozeu asupra regimului contingentării importului. Regimul de contingentare este pur şi simplu — după afirmaţia d-sale — o coordonare între politica de import şi regimul de plăţi în străinătate ale acestui import. România doreşte intensificarea importului Această operaţie este greu de realizat în împrejurările actuale, deoarece toate ţările, atât cele unde importul este liber cât şi cele unde el este supus restricţiilor, nu s’a făcut nimic în favoarea României,cu tot regimul de libertate comercială ce a fost practicat la nod. In altă ordine de idei, d-sa arată că membrii Camerei in comisiunile de repartizare se străduesc din răsputeri să fie cât mai folositori comerţului din portul Galaţi, prin aprobarea unor acte cari să acopere nevoile fiecărui importator comerciant sau industriaş. D. BOGZA cere să se aducă la cunoştinţa importatorilor actele ce li s’au acordat de a şti cum să efectueze comenzile în străinătate. PROECTUL ASUPRA CARTELURILOR D. prof. I. G. MUNTEANU, membru corespondent, declară, că proectul de lege asupra cartelurilor are o deosebită însemnătate pentru industrie şi comerţ. E vorba de o nouă pornire către economia dirijată, un nou plan de amestecul poliţienesc al statului în afacerile private, industriale şi comerciale ca şi cum n’ar fi îndeajuns ultimele legi şi măsuri, cari au contribuit la agravarea crizei, la nesiguranţa actuală la dispoziţia creditului, la izgonirea capitalurilor din întreprinderi, la încurcăturile financiare, etc. Noi, aci suntem datori —spune d-sa — să ne opunem socialismului de stat, reformelor economice fantastice şi nestudiate şi să ne opunem monopolurilor, cari jignesc evoluţia naturală, descurajează şi distrug clasele industriale şi comerciale. Nu este bine ca statul să se substitue iniţiativei private. Statul este un rău negustor. Funcţionarii publici pe cari îi însărcinează să dirijeze afacerile private, nu au competinţa necesară rezultată din experienţa practică a lucrurilor, n’au nici un deosebit interes pentru succesul final fiindcă n’au capitalurile lor în aceste întreprinderi. Rezultatul unor asemenea masuri este păgubitor pentru economia generală şî pentru negustori şi pentru industriaşi. Nu mai vorbesc de vexaţiuni, de abuzuri, de învârtelile câtorva privilegiaţi card şiau asigurat câştiguri pe socoteala întreprinderilor private şi a consumatorilor. Proectul pregătit de guvern stabileşte o mulţime de dispoziţii îngreunătoare şi trebuesc scoase dispoziţiile de amestecul nesăbuit al statului, cari jignesc industria şi comerţul. D. inginer GUILLER vorbeşte de războiul economic între state şi înfiinţarea trusturilor. MONOPOLUL CASEI PĂDURILOR D. MAURICIU GASPARD, secretarul general al „Sfatului Negustoresc”, spune: „Casa pădurilor vrea să monopolizeze aprovizionarea cu lemne a tuturor autorităţilor şi instituţiunilor publice şi prin această acţiune de substituire a negustorilor, particulari, face un act ce nupoate fi îngăduit Contra acestei tendinţe Camera trebuie să protesteze cu energie. D. senator APOSTOL POPA relevă că chestiunea ridicată e de o gravitate deosebită. Experienţa lucrurilor a dovedit că regiile autonome sunt foarte rău administrate. Pentru apărarea intereselor comerţului particular de Lemne, se vor face intervenţiile cuvenite, dar negustorii nu trebue să se prezinte la Licitaţii, spre a nu face jocul Casei Pădurilor. Acţiunea statului de a distruge comerţul particular este imorală. 4 D. GHEORGHE BOGZA constată că sistemul aplicat de Casa pădurilor e pur şi simplu scandalos. ÎNFIINŢAREA UNUI NOU OBOR S’a dat citire raportului asupra oportunităţii înfiinţării unui obor de cereale la bariera oraşului spre Reni. D. senator POPA e de părere că în apropierea Monumentului, s’ar putea găsi un loc pentru un obor de cereale. Consiliul aprobă înfiinţarea unui nou obor de cereale la bariera dinspre Reni, în apropiirea monumentului eroilor în mod provizoriu şi cu titlu de încercare spre a se constata utilitatea funcţionării sale. DIVERSE COMUNICĂRI Asociaţia comercianţilor de băuturi spirtoase a intervenit şi a obţinut din partea Camerei de comerţ, reducerea taxelor de intrare la oborul general de la 200 la 100 lei pentru comercianţii de băuturi şi cei de fructe. D. prof. Munteanu cere ca Regia P. C. A. să se ocupe şi de soarta micilor porturi dunărene, ce au fost abandonate. Cutia cu Scrisori Primim spre publicare următoarele : Domnule Director, In legătură cu interpelarea anunţată la Cameră de către d. deputat Dr. Costinescu şi unele relatări apărute în presă vă rugăm să binevoiţi a publica cele de mai jos : Este natural ca activitatea societăţii „Via“, prin seriozitatea cu care a executat lucrările de drumuri ce i-au fost încredinţate, cu ajutorul utilajului ei modern şi a corpului de ingineri români specializaţi in construcţia drumurilor, să suscite invidia concurenţei româneşti şi străine şi să determine Încercarea acesteia de a ne discredita prin minciuni şi calomnii în faţa opiniei publice. Ceeace ne miră însă este faptul că buna credinţă a unui vechi parlamentar ca d-l dr. Costinescu s’a lăsat surprinsă şi că tocmai d-sa a putut să afirme dela tribuna Camerei fapte în legătură cu societatea noastră, dăunătoare bunului nostru renume. Pentru a se convinge personal de eroarea în care a fost indus, punem la dispoziţia d-lui Dr. Costinescu, sau a oricărei alte persoane delegate de d-sa Întreaga arhivă şi toate registrele societăţii „Via“,, din care se va afla uşor inexactitatea afirmaţiunilor d-sale şi rolul de utilitate socială îndeplinit de întreprinderea noastră. In ceea cie priveşte alcătuirea societăţii, ea este in întregime românească, un singur membru al consiliului fiind străin, su- i pus german. Direcţiunea intre- I prinderii şi toţi ceilalţi func- I ţionari până la ultimul lucrător sunt români, cu excepţia unuia dintre casieri care se află actualmente în concediu forţat şi care este supus german Faptul că un frate sau o rudă apropiată a acestui casier, care se ocupa numai cu plata lucrătorilor şi a furnizorilor, fără să aibe niciodată un contact cu vreo autoritate, se află astăzi sub acuzare, nu poate, pentru nici un om imparţial şi de bună credinţă, alcătui o vină pentru întreprinderea noastră. Unde am ajunge dacă societăţile şi întreprinderile de orice fel, ar trebui să răspundă pentru rudele şi legăturile personalului inferior utilizat. Suntem de altfel siguri că după cercetarea actelor cari vor fi puse la îndemâna interpelatorului, d. dr. Costinescu, în seriozitatea şi bunele d-sale intenţiuni, nu va lăsa să planeze un dubiu asupra corectitudinii riguroase a operaţiunilor societăţii noastre şi nici asup structurii ei româneşti „ »V I A“ Soc an. rom. nentru construie căi moderne Dim. S&bu J. y&ter — ----- 1 ***) Redacţia nu răspunde cele publicate sub rubrică. ***