Universul, aprilie 1933 (Anul 50, nr. 88-115)

1933-04-01 / nr. 88

ASIGURAREA „FRANCO-ROMÂNA“ Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (IV1.0. 182-1920) La tragerea din 31 Martie 3 vor lua parte: 1. Asiguraţii A. M. „Universul“ la curent cu plata ratelor. 2. Cititorii şi abonaţi la „Universul“, cari vor primi gratuit po­liţa de lei 70 000 pe Martie 1933. 3. Şcolarii caii vor trimite lei 103 pentru o asigurare nouă de lei 20 000 sau lei 250 pentru o asigurare nouă de lei 50.000 NB. ASIGURAȚII NOȘTRI A. M. „UNIVERSUL“,­­ CARI DIN DIFERITE MOTIVE JUSTIFICATE, NU SUNT CU PLATA RATE­LOR LUNARE LA CURENT, POT TRIMITE TOATE RATELE ÎN­TÂRZIATE, ARATAND NUMĂRUL POLIŢEI, PENTRU CARE FAC PLATA. ASIGURAREA SE VA REPUNE IN VIGOARE, TRIMI­­ŢANDU-II-SE CHITANŢELE LUNARE, ŞI VOR LUA PARTE LA TRAGERE. Nu uitaţi că am achitat, până astăzi, cititorilor şi abonaţilor zia­rului ..Universul" Lei 3.740.000 Noule preţuri maximale la Galaţi — Carnea s’a scumpit — Galaţi, 20 Martie .Membrii delegaţiei perma­nente a municipiului s’au în­trunit sub preşedinţia d-lui Chr. Teodora. După vii discuţiuni s’a decis ca începând dela 1 Apri­lie pâinea să se vândă cu ur­mătoarele preţuri: pâine din făină de pâine extraţie 63 la sută (noul regim) format ba­ston în greutate de 1 kg. cu lei 9; pâine din făină de pâine, a­­ceeaş extracţie, format rotund, dubla de 2 kg. cu lei 18; pâine din făină de pâine extracţie 63 la sută amestecată cu făină de secară sau cartofi, în proporţie de 25 la sută, format rotund, in greutate de 2 kg. cu lei 16. Din făină de patiserie (ex­tracţie 10 la sută), nu se va pu­tea fabrica decât cornuri, chifle şi franzeluţe de o greutate ma­ximă de 0,50 gr. cu sau fără a­­mestec de lapte, unt, ouă, iar preţul fabricatelor rămânând liber în comerţ. La calităţile de pâine specificate mai sus se ad­mite o toleranţă de maximum 0,50 gr. la un kg. PREŢUL FAINEI Cu începere de la 1 Aprilie ma­rile din cuprinsul municipiului Galaţi vor fabrica făină de pâine, în extracţie de 63 la su­tă şi o vor vinde cu lei 8,20, loco moară inclusiv sacii şi toate ta­xele afară de transport cu că­ruţe la brutării. Făină de patiserie, extracţie 10 la sută rămâne liberă în co­merţ. Orice abatere din partea morarilor va fi pasibilă de sancţiunile prevăzute în lege după infrânarea şi reprimarea speculei ilicite. S’A SCUMPIT CARNEA Delegaţia permanentă a mu­­­­nicipiului a decis ca de la 1 A­­­­prilie a. c. toţi comercianţii de I măcelării, precum şi orice debi- I tant de carne vor vinde specii- I Ie şi calităţile de carne speciîi- 1 cate mai jos cu următoarele­­ preţuri: carne de gătit şi tocat (boi, vacă, mânzat şi viţel) lei 1 12 kg.; muşchi, pârjoale şi ficat­­ (de bou, vacă, mânzat şi viţel) 16 lei kg.; cap, gât şi picioare de la genunchi în jos (bou, va­că, mânzat şi viţei) lei 4 kg.; carne de berbec (batal şi oaie) lei 10 kg.; cotlete şi ficat de porc, muşchiu lei 20 kg.; carne de porc pentru gătit şi tocat lei 16 kg.; cap şi picioare de porc de la genunchi în jos lei 10 kg.; osânza lei 24 kg.; slănina lei 20 kg.; untura de porc topită lei 28 kg. ALTE HOTARIRI Delegaţia a dispus retragerea din oficiu a d-lui I. Niculescu, Intendentul serviciului salubri­tăţii, spre a-şi regula drepturi­­­le la pensie. D. Gheorghe Chirică, percep­tor comunal, a fost detaşat în calitate de conducător al servi­ciului salubrităţii. D. Gh. Ionescu-Georgescu de la serviciul salubrităţii a fost detaşat în calitate de registra­­tor-arhivar la oficiul stării ci­vile. Cadrilaterul românesc şi minoritatea bulgară — Conferinţa d-lui C. D. Constantinescu-Mirceşti — Bazargic, 29 Martie Duminică dimineaţa, in sala ateneului popular „Regele Carol al II-lea“, d. Const. D. Con­­stantinescu-Mirceşti, directorul liceului „N. Filipescu“ din lo­calitate, a ţinut o conferinţa Interesantă despre „Cadrilate­­rul românesc şi minoritatea bulgară­, Intr’o expunere limpede, d. Constantinescu a arătat că din antichitate şi până azi — cu mici eclipse — Cadrilaterul a fost nedesuipit de vechea Do­broge, arătând totdeauna a­­ceeaş înfăţişare pe care o are de la 1913 încoace. Cercetând izvoarele trecutului, nu fara surprindere vom găsi ca pă­mântul, pe care noi il numim cu un barbarism „Cadrilater , a jucat un rol însemnat în an­tichitate, mai însemnat chiar decât vechea Dobroge. Cu numeroase date conferen­ţiarul ilustrează această însem­nătate, pe care spaţiul restrâns al ziarului nu ne îngădue a­ o reda in întregul ei. Pe pămân­tul Cadrilaterului au înflorit In antichitate o mulţime de o­­raşe: Bizont, Dionysopolis, Cru­­ni, Zaldapa, Abri­tus, Dur­ostor, Transmarisca, iar episcopii A­­xentius, Marcianus şi Ursus din Durostor şi Abritus erau con­ducătorii spirituali ai oraşelor şi satelor din întreaga Dobroge de dincolo de Dunăre. Un Aetius, învingătorul lui Atila s’a născut în Cadrilater, iar împăratul Traianus Decius este omorit în lupta contra sci­ţilor, la Abritus. In sec. XI, toată Dobrogea era sub conducerea unor duci de „Paristrioni“, cari îşi aveau reşedinţa la Silistra. Mai de­parte conferenţiarul arată în­semnătatea acestei provincii în trecut şi rolul jucat de elemen­tul românesc de la Ivirea­iul pâ­nă in timpurile moderne. Spre a stabili data venirii Bulgarilor în Cadrilater, d-sa se serveşte de studiile istoricilor bulgari Miletici şi Romanschi şi arată că in 1913, — data a­­nexării Cadrilaterului — aceş­tia erau în curs de colonizare. Vorbitorul aduce contribuţii nou­ la această problemă, ară­tând, după cercetările sale per­sonale, data stabilirii elemen­tului bulgar în fiecare comuna din Cadrilater. Vorbeşte apoi de românii stabiliţi aici înainte de 1877 şi arată procedeele de cari s-au servit bulgarii spre a-i bul­­gariza. Numele urmaşilor acestora, de ex Caprof, Bucurof, Ursof, etc. răsar în multe comune din Ca­drilater. In legătură cu bulgarizarea e­­lementului românesc din Ca­drilater, în perioada de stăpâ­nire bulgară, conferenţiarul ci­teşte câteva articole recente din presa bulgară unde vorbeşte de tratamentul neomenesc la ca­re este supusă minoritatea bul­gară din Dobrogea. Se afirmă că se încearcă românizarea nu­melor bulgăreşti şi că românii prigonesc şcoala şi biserica. In faţa acestor încercări de falsificare a adevărului, confe­­renţiarul îşi propune să cerce­teze această problemă, lipsit de pal­mă şi de părtinire. In adevăr, spune d-sa, după dat-Ie statstice, rezultă urmă­­tor­ pl? : 1. Populaţia bulgară a cres­tut în această regiune în mod regimul excepţional 2. Şcolile bulgăreşti din Ca­drilater sunt mult mai popula­te decât Înainte de 1913, căci numai liceele bulgăreşti din Ba­­zargic au o populaţie de peste 800 elevi şi eleve. 3. Presa bulgară înfloreşte, întrucât numai un cotidian ce apare la Bazargic, ziarul „E­ , dinstvo“, are un tiraj de 10.000 exemplare. 4. Ateneul bulgar din Bazar-­­ gic, înfiinţat acum 2 ani, ţine şedinţele numai în bulgăreşte, f face demonstraţii de stradă,­­ fanfara liceului bulgar mer-­­­gând în marş pe străzile oraşu­lui şi cântând după termina­rea şedinţelor. 5. Afară de aceste manifestări culturale, care arată un mare progres faţă de situaţia mino­rităţii bulgare din 1913, bulga­rii mai ocupă demnităţi însem­nate, ca: primari, deputaţi,­­ preşedinţi de camere agricole,­­ etc. Aşa stând lucrurile, unde­­ sunt „râurile de lacrimi“ pe­­ cari le varsă bulgarii din Do­­­­brogea,­­ după presa bulgă-­­ rească de peste graniţă. In continuare, vorbitorul ana- j­izând starea românilor din­­ Bulgaria, arată că ei sunt cu­­ adevărat supuşi unui tratament , neomenos şi stau pe pragul­­ desnaţionalizării, învăţătorii ro­­­­mâni din Bulgaria sunt desti­tuiţi, iar întrebuinţarea limbei româneşti în şcoală şi biserică se pedepseşte cu amendă de 5 leva. Şi dacă acesta este adevărul cine are dreptul să se plângă, — noi, sau bulgarii ? Şi de ce oare, se întreabă vorbitorul, intelectualii şi cetă­ţenii bulgari, cari profită de regimul cu adevărat privilegiat dela noi, — de ce nu caută să spulbere printr’o desminţire născocirile presei din Sofia ? In continuare, d. Constanti­nescu-Mirceşti crede că singu­ra soluţie, care se impune in faţa veşnicelor nemulţumiri ale­­ minorităţii bulgare din Cadrila­ter, este realizarea ideii lansa­tă de d. Emanoil Bucuţă, schimbul de populaţie. încheind interesanta sa con­ferinţă, vorbitorul arată că pe noi ne-a preocupat totdeauna o convieţuire civilizată cu mi­noritarii. Această intenţie să nu fie interpretată însă ca o slăbiciune. Dorim bune rapor­turi, însă nu cu jertfirea dem­nităţii noastre naţionale. ----------xpx--------— Camera flecomsrl şi inilu­strie din Bucureşti CONVOCARE In conformitate cu dispo­­ziţiunile art. 11 din legea pentru modificarea legii Ca­merelor de comerţ şi de in­dustrie, publicată în Monito­rul Oficial nr. 36 din 1929, se convoacă membrii Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, cu drept de vot, în conformitate cu legea, în scopul alegerii membrilor consiliului de administraţie al acestei Camere, pentru ziua de 4 IUNIE 1933. Alegerea se face pe scru­tin de listă, separat, pentru fiecare categorie din secţia comercială şi din secţia in­dustrială. Alegerea pentru mandatele cuvenite unei categorii se va face exclusiv de comercian­ţii sau industriaşii alegători cari aparţin acestei categorii. Nimeni nu poate fi ales decât în categoria de comerţ sau de industrie din care face parte. ALEGERILE SE VOR FACE IN BUCUREŞTI după cum urmează : 1. Pentru categoria I. Co­merţ,­­comerţul cu ridicata, comision, bănci, instituţii de credit, transport şi asigu­r In conformitate cu dispo­­ziţiunile art. 11 al legii pu­blicată în Monitorul Oficial nr. 36 din 14 Februarie 1929 şi art. 11 din regulamentul le­gii pentru modificarea legii , Camerelor de Comerţ şi In­dustrie, se aduce la cunoş­tinţa alegătorilor pentru mandatele de consilier al Ca­merei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, că in vederea alegerilor pentru consiliul de administraţie al acestei Ca­mere, care vor avea loc in ziua de 4 Iunie 1933, listele e­­lectorale pe baza cărora ur­mează a se face alegerile sunt puse la dispoziţia publicului în biurourile Camerei, din Bucureşti, str. Bursei nr. 4, Etaj II, cu începere dela 1 A­­prilie 1933. Biurourile Camerei sunt deschise publicului în fiecare zi de lucru dela orele 10-13. Dacă la alcătuirea listelor s’ar fi făcut vre-o eroare de înscriere sau omitere, cei în drept sau cinci membri ai Camerei vor putea face con­testație în termen de 15 zile rări)), In localul Camerei de­­ comerţ şi de industrie din București, strada Bursei nr. 4, parter, sala Burse. 2. Pentru categoria II co­merţ, (comerţul cu amănun­tul), in localul şcoalei prac­tice comerciale de băeţi nr. 1, a Camerei de comerţ şi de industrie din Bucureşti, si­tuat în Bucureşti strada Ar­geş 7. 3. Pentru categoria I, in­dustrială, (uzine, şantiere, fa­brici, exploatări miniere etc.), în localul şcoalei superioare­­ de comerţ situată in Bucu-­­ reşti, B-dul Domniţei nr. 87. 4. Pentru categoria II, in­dustrială (mica industrie şi meserii), în localul şcoalei­­ primare de băeţi nr. 1 situat in Bucureşti, str. Mântuleasa nr. 7. I Votarea durează o singură zi, de la ora 8 dimineaţa şi până la ora 18 seara. Fiecare membru alegător este obligat să prezinte Pre­şedintelui biuroului respectiv cartea sa de alegător. Preşedinte, (ss) TH. V. ORGHIDAN Secretar General, INDESCIFRABIL de la punerea listelor la dis­poziţia publicului, la Camera , de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, care va decide in­­lăuntrul celorlalte 15 zile ur­mătoare. Contestaţiile se vor judeca de Comitetul de Di­recţie al Camerei. După expirarea acestui ul­tim termen, listele se vor a­­fişa la Prefectura Judeţului Ilfov, la Pretoratele, Primă­riile urbane şi Judecătoriile aflătoare în acest judeţ. Prin afişare listele rămân definitive. In contra hotărâ­­rei Camerei cei nemulţumiţi şi cei omişi pot face recurs, la Tribunalul Ilfov. Termenul de recurs este de 10 zile de la data afişărei lis­telor definitive. Recursul se va judeca cu precădere, fără drept de opo­ziţie şi cu scutire de orice taxe de timbru şi procedură. Preşedinte, (ss) TH. V. ORGHIDAN Secretar General, INDESCIFRABIL 6282 Condamnarea unor contro­lori financiari la Timişoara Timişoara, 29 Martie In faţa Curţii de apel locale a venit Marţi spre judecare a­­pelul controlorilor finan­ciari Leon Slavici şi Alexandru Ivă­­nescu, cari au fost condamnaţi de tribunal la câte 1 an închi­soare pentru flagrant delict de mită săvârşit în complicitatea secretarului asociaţiei restaura­torilor Desideriu Becsky, care a fost de asemenea condamnat la 6 luni închisoare. Curtea, reformând sentinţa de condamnare a tribunalului, a redus pedeapsa celor doi con­trolori de la 1 an la 6 luni, iar pentru Desideriu Becsky de la 6 luni la 2 luni Toţi trei con- Noui avantaje pentru abonaţii Universului Ţinând seama că o parte din abonaţii „Univer­sului*' au câştigat sume importante la tragerea Lo­teriei H-a, facem cunoscut cititorilor noştri cari vor face abonamente cu începere de azi şi până la 1 Mai 1933, că li se va da pentru tragerea LOTERIEI 111*8 : CATE 2 bilete de loterie (optimi) acelora cari se vor abona pe timp de un an (12 luni), costul abonamentului fiind de 750 lei. CATE 1 bilet (optime) acelora cari se vor abona pe 6 luni, costul abonamentului fiind de 380 lei. Asemeni se va acorda câte o optime celor cari se vor abona pe câte un an la revistele „Ilustraţiu­­nea Română“, „Ziarul Călătoriilor“, „Universul Co­piilor“ şi „Veselia“. Cu aceste bilete vor participa la tragerea clasei I a Loteriei II-a cu câştiguri în valoare de 7.430­ 000 lei care va avea loc în ziua de 4 şi 5 Mai 1933. Biletele de loterie se vor procura de noi de la norocoasele corecturi Banca Hermes, calea Victoriei 30, str. Lipscani 20 şi Felx Grun, calea Victoriei 60, la care a eşit cel mai mare câştig de 5.000.000 lei la tragerea Loteriei I l­a clasa V din 22 Februarie 1933. Costul abonamentelor se poate trimite şi prin mandat poştal, biletele de loterie se eliberează imediat celor ce plătesc la cassă iar celorlalţi se expediază cu poşta. ARDEREA UNEI BISERICI — UN JANDARM RĂNIT­­ Urlaţi, 29 Martie Un puternic incendiu a iz­bucnit la biserica Sf. Nicolae din comuna Călugăreni. Focul a luat naştere de la o lumânare aprinsă pentru un mort, lumânarea, ce ardea in interiorul unei strane pe timp de şase săptămâni. Dăndu-se alarma, au sărit in ajutor toţi sătenii, care au reuşit să scape foarte puţine lucruri. Biserica a ars în întregime. Pagubele se ridică la patru milioane lei. -----XOX-----­ REBELIUNEA DIN TOPALU Constanţa, 29 Martie O îndrăzneaţă răzvrătire îm­potriva autorităţii s’a produs acum 2 zile in comuna Topalu din judeţul nostru. O patrulă de trei jandarmi, in frunte cu şeful postului, pre­­zentându-se la domiciliul să­teanului Anghel Turcu, spre a-l ridica, pe baza unui man­dat de arestare, acesta s’a îm­potrivit. înfuriat peste măsură, Turcu s’a înarmat cu un topor iar soţia sa cu o furcă, tăbă­­rând asupra jandarmilor. In Incăerarea ce s’a produs, a fost grav rănit jandarmul Ciolac Grigore care a fost transportat la­ spital. Deoarece agresivitatea şi fu­ria celor doi soţi nu se potolea, jandarmii au cerut concursul câtorva săteni, reuşind să a­­resteze pe rebeli. UNIVERSUL Consfătuirile de la Liga meseriaşilor patroni din Galaţi Galaţi, 29 Martie La sediul ligii generale a me­seriaşilor patroni din România, cu sediul la Galaţi, s-a ţinut consfătuirea breslei pielei de sub preşedinţia d-lui Ios. Hitdlar D-sa a adus la cunoştinţă, că listele de candidaţi depuse pen­tru alegerile de la Camera de muncă rămân definitive. In şedinţa consiliului general al Ligii, d. preşedinte Alexandru Ştefănescu a adus la cunoştinţa adunării, că s’au creiat Camere de muncă numai pentru salaria­ţii industriali şi comerciali. Liga­­generală cere ca acei cari pose­dă titlu de capacitate şi cari îşi conduc personal întreprinderea, să facă parte din secţia meseria­şilor patroni, care va trebui în­fiinţată pe lângă Camera de in­dustrie şi comerţ. Ca organ patronal —­ continuă d-sa — pentru apărarea intere­selor profesionale credem, că raţiunea de stat implică obliga­ţiuni de armonizare a claselor productive şi contributive, cari sunt meseriaşii patroni. Sala­riaţii trebue să fie într’o parte, iar patronii în alta. ÎNTRUNIRI regionale Consiliul general a decis ca Duminică, 2 Arpilie, să se ţină la Tecuci şi Focşani, câte o ma­­re întrunire publică. Ia cere să participe şi mare parte din con­siliul Ligii Galaţi. Alte vapoare cu grâu din Argentina in tranzit prin România wmmm 4 vase descarcă in portul Brăila. Alte 2 sunt anu­nţate — Galaţi, 29 Martie După cum am scris împr'un reportaj precedent, din seria celor 10 mari vapoare încărca­te cu grâu in porturile Rosa,­rio, La Plata şi Buenos Aires, cu destinaţia Austria şi Ceho­­slovacia, au mai trecut prin portul Galaţi următoarele va­poare: „Tregothan­“ (englez) de 1983 tone registru; „Su­m­en“ (grec) de 1903 t. r.; „Lucy“ (lituanian) de 2315 t. r.; „Maria Toft“ (danez) de 1151 tone registru. Cele patru bastimente au a­­costat in portul­ Brăila unde deseară — în şlepuri — grâul adus din America de Sud pen­tru ţările din Europa centrală. In cursul lunii Aprilie vor sosi în portul Brăila vapoarele „Kassos", sub pavilion grec, încărcat cu 680 de vagoane grâu din Rosario şi „Marousio Coulouthros“ (grec) încărcat cu 600 vagoane grâu din La Plata pentru Bratislava. TRANZIT DE PORUMB Din Iugoslavia continuă să sosească şlepuri încărcate cu porumb d­estinat a fi încărcat in vapoare pentru Rotterdam, Liverpool şi Scandinavia. De la 1 Aprilie mare parte din tranzit se va efectua in portul Galiați și mărfurile vor fi încărcate în vapoarele S. M. R. Noul Itinerariu al vapoarelor N. F. R. — Intră in vigoare dela 9 Aprilie 1933 — La direcţia generală a N. F. R s-a ţinut o consfătuire cu ocazia căreia sa alcătuit noul itinerariu al vapoarelor. El intră în vi­goare de Duminică, 9 Aprilie, după orariul Europei Orientale LINIA BRAILA-TULCEA-ISMAIL V­ALCOV In fiecare zi Brăila plecare 7.30, Galaţi sosire 8.30 şi plecare 9, Reni pl. 10, Isacea pl. 11.20, Tu­lcea sos 12.50, plecare 13.10, Ismail pl 14.40, Cârliţa pl. 16, Chilia Nouă pl. 17.25, Chilia Veche pl. 17.40, Vâlcov sosire 19, Vâlcov plecare ora 4 diminea­ţa, Chilia Veche pl. 5.30, Chilia Nouă, pl. 7, Câşliţa pl. 8.20, Ls­­maili pl. 10, Tulicea sosire 11.50, plecare 12, Isaccea pl. 14, Reni pl. 16, Galaţi sosire 17.20, ple­care 19, Brăila sosire 20.15. Cursele vor fi deservite de vapoarele „Domnul Tudor" şi „Vasile Lupu”. LINIA TULCEA-SULIN­A In fiecare zi Tu­lc­ea plecare ora 14, Sulina sosire 17.30, Sultina plecare 6 şi Tulcea sosire ora 11 dimineaţa Cursele vor fi deservite de va­porul „Giurgiu”, LINIA GALAŢI-BRAILA In toate zilele Galaţi plecare ora 7.30 dim., 10.15, 12.45, 16.30 şi 19 seara Brăila plecaire 7.50, 9, 11.30, 14.40 si 20 seara. Cursele vor fi deservite de va­porul „Principele Mircea”. LINIA MACIN-BRAILA In fiecare zi Macin plecare 7 dina. şi 13.30. Brăila plecare 10 dim. si 18.30. In ziua de 13 a fiecărei luni, vaporul „Cernavoda”, nu va fa­ce curse. LINIA BRAILA-PIATRA FRE­­CATEI In fiecare zi Brăila plecare 8.40, Măcin ple­care 10.05, Carcaliu pl. 10.55, I­­­vniţa pl 11.15, Gura Armanului pl. 11 40, Turcoaia pl. 12.05, Pi­­cineaiga pl. 13.40, Piatra Frecăţei sosire 14.40, Piatra Frecăţei plecare .14.50, Picin­eaga pl. 15.40, Turcoaia pl 16.50, Gura Armanului pl. 17.10, A girija pl. 17.20, Carcaliu pl. 17.55 Măcin plecare 18.30 şi Brăila so­sire 19.33 seama. Cursele vor fi deservite de va­porul „Independenţa” şi nu­ face curse la 20 ale fiecărei luni. LINIA OSTROV-SILISTRA-CA­­LARASI In fiecare zi Ostrov plecare 5 dim., Silistra sosire 5.45, Silistra pl. 6, Călăraşi sos. 6.45, pl. 7.15, Silistra sos 8.15, pl 10, Călăraşi sos. 10.45, pl 11.30, Silistra sos. 12.30, pl. 14, Călăraşi 14.45, pl. 17, Silistra sos. 18, pl. 18.15 şi Ostrov so­sire 19. Cursele vor fi deservite de va­porul „Borcea” şi sunt în legă­tură cu sosirea şi plecarea tre­nurilor din Călăraşi LINIA OLTENIŢA-TURTUCAIA In toate zilele Turtucaia plecare 5.50 dim., Olteniţa sosire 6.10, pl. 9.10, Tur­tucaia sosire 9.30, pl. 16.50, Olte­niţa sos. 17.10, pl. 20.10, Turtu­­caia sosire 20.30. Cursele vor fi deservite de va­porul „Zimbrul” şi sunt în legă­tură cu sosirea şi plecarea tre­nurilor din Olteniţa. LINIA GALAŢI-SILISTRA Din Galaţi vaporul „Cetatea Albă” pleacă în fiecare Marţi la ora 6 dim., Brăila 60s. 7.30, pl. 8 Gura Gârd­uţei, pl. 13.30, Hârşo­­va pl. 14.30, Topalu pl. 18, Cer­navoda sos. 17.40 pl. 17.45, Olti­­pa pl. 20.20, Silistra sosire 23.30. Din Silistra pleacă vaporul în fiecare joi la ora 7 dim., Ol­­tina pl. 8.30, Resova pl. 9.30, Cer­navoda sos. 10.15, pl. 10.30, To­palu, p­l. 11.45, Habrişova pl. 13.10 Gura Ialomiţei pl. 13.35, Gura Gârluţei 14.30, Brăila sosire 17, plecare 17.15, Galaţi sosire 18.30. LINIA GIURGIU-RUSCIUC In toate zilele Giurgiu plecare 9.30, 10.30, 16.20 Rusciuc plecare 9.30, 12.00, 18. Cursele sunt deservite de vaporul „Turnu Măgurele" şi sunt în legătură cu sosirea şi plecarea trenurilor din Giurgiu şi Rusciuc. LINIA GALAŢI-TURNU SE­VERIN Din Galaţi vaporul pleacă în fiecare Duminică şi Joi la /ora 8 dimineaţa, Brăila sosire pl. 8, Gura Gârluţei 11.45, Gura Ialomiţei pl. 13.30, Hârşova pl. 14.30, Topalu p­l. 16, Cernavoda­­ sosire 17.40, plecare 17.45, Raso­ I­va pl. 18.45, Oltina pl. 20.20, Si­listra sosire 23.30, plecare a doua zi la 0.30, Oltenița sos. 4.30, pl 4.45, Turtucaia pl. 5.20, Giurgiu sos. 9.50, pl. 11.15, Rusciuc pi­li.45, Zimnicea sos. 16.40, pl 16.45, Turnu Măgurele sosire 19.45, pl. 20, Corabia sos. 22.45, pl 23.15, Bechet plecare a treia zi la ora 2.45, Lom Palanca 7.45, Calafat sos. 11.35, pl. 12, Cetate pl 13.10, Gruia pl. 15.30, Ţigă­naşi pl. 17.30, Crivina pl. 18.45 Turnu-Severiin sosire 21.45. Din Turnu-Severiin traporul pleacă în fiecare Luni şi Joi la ora 14, Crivina pl. 16, Ţigănaşi pl. 16.40, Gruia pl. 18, Cetate pl. 19.45, Calafat sos. 20.30, pl. 20.45, Lom Palanca pl. 23.10, Bechet pl a doua zi la ora 2 dim., Cora­bia sos. 5, pl. 5.80, Turnu Măgu­rele sos. 7.10, pl. 7.20, Zimnicea sos. 9.15, pl. 9.20, Rusciuc pl. 12, Giurgiu 60s 12.20, pl. 13.20, Tur­­tucaia pl. 15.50, Oltenița sos 16.10, pl. 16.25, Silistra pl. 19.10, Oltina pl. 2140, Rasova pl. 22.10, Cernavoda sos. 22.50, pl. 23.10, Topalu pl. a treia zi la ora 0.40 dim., Hârşova pl. 1.55, Gura Ia­­lomiţei 2.40, Gura Gârluţei 3.40, Brăila sos. 6.20, plecare 7.15, Ga­laţi sosire 845. Cursele sunt deservite de val­t­­oarele „Grigore Menu” şi „A- 1 viram Iancu” şi are legătură cu vapoarele cari pleacă de la T- Severin spre Baziaş. LINIA T.-SEVERIN-BAZIAŞ Din Tur­nu-Sever­in vaporul pleacă în fiecare Miercuri şi 1 Duminică la ora 6 dim., insula Adakaleh pl. 8.45, Orşova ple­care 9.30, S­vin­iţa pl. 1240, Drea­­cova pl. 14, Moldova pl. 17.30, Baziaş sosire 19. Din Baziaş vaporul pleacă în fiecare Luni şi Joi la ora 15 di­mineaţa, Moldova pl. 45, Dren­­cova pl. 7.55, Sviniţa pl. 8.55, Orşova pl. lt. T.­Severin sos. 12. Cursele sunt deservite de pu­ternicul remorcher „Brâncovea­­nu” şi 6 luni în legătură cu va­poarele cari merg de la T.­Se­verin spre Galaţi. PENTRU ESCURSII Direcţia generală a C. F. R. a avut în vedere escursiile ce se fac pentru vizitarea Deltei Du­nării (Brăila-Galaţi-Vâlcov) şi a regiunei Porţilor de fier (Turnu Severin-Baziaş) şi a fixat bilete cu reducere de 50 la­ sută. TRANPORTUL MĂRFURILOR Cursele regulate pentru tran­sportul mărfurilor colete se vor face astfel: între porturile Ga­laţi şi T.­Severin cu plecarea — din ambele porturi — în fiecare Duminică. Intre Galaţi-Tulcea-Sulina-Is­­raail-Chilia-Vâlcov, odată pe săp­tămână cu plecarea din Brăila in fiecare Miercuri, iar din Ga­laţi în fiecare joi. Intre porturile Galaţi şi Timi­şoara cu plecarea din Galaţi şi Timişoara la următoarele date: 16 Aprilie, 30 Aprilie, 14 Mai, 11 Iunie, 25 Iunie, 29 Octombrie şi 12 Noembrie. C. F. R. mai face orice fel de transporturi cu şlepuri comple­te şi tancuri speciale pentru pro­duse petrolifere pe Dunăre în­tre Sulina şi Regensburg, pe canalul Bega şi pe râul Prut, precum şi transporturi regulate cu automobile între porturile Giurgiu şi Rusciuc şi între por­turile Olteniţa şi Turtucaia. Mişcarea portului Constanţa Constanţa» 29 Martie VAPOARE SOSITE Zahra, tanc englez, deşert de la Stambul; Sontoni, ital. deşert de la Barcelona; Cairinale, ita­lian cu 194 tone mărfuri de la Geneva; Exporter, american, cu 60 tone mărfuri de la New- York; Meteor, ital. deşert de la Triest; Nororium­, pav. nor­vegian, deşert dela Sandefjord; Altera, tanc italian, deşert dela Genova. VAPOARE PLECATE Principesa Maria, S. M. R., cu 120 tone mărfuri spre Salonic; Speranţa, italian, deşert, spre Bugaz; Chr. Th. Boc, tanc nor­vegian, cu 9000 tone produse petrolifere spre Gibraltar-Rot­terdam; Tonelline, tanc englez cu 800 tone petrol, spre Alexan­dria; Polimnia, italian, cu 26 tone cereale şi 40 tone barhot, spre porturile Italiene; Fulger, it­a­lian, cu 8500 tone produse petrolifere spre Portiei şi Ge­nova ; Antares, 5.500 tone pro­duse petrolifere, spre Pireu- Port Said.­­ox- V Anul al 50-lea Nr. 68 SâmfeU* 1 Aprilie 1936 Un proces senzaţional de spionaj la Ti­­işoara — Procesul căpitanului Renoiu — Timişoara, 29 Martie In faţa consiliului de război al diviziei I-a va veni azi, Vineri, spre judecare procesul de spio­naj şi trădare al căpitanului C. Renoiu, din reg. 5 vânători. După cum se ştie, acesta a fost arestat acum două luni la Bucureşti şi escortat la Timişoa­ra spre a fi supus cercetărilor. In prezent instrucţia fiind terminată, procesul urmează să se desbată in faţa consiliului şi va dura probabil mai multe zile deoarece sunt citaţi ca martori peste 100 de militari şi civili. Camera de comerţ din Galaţi discută contingentarea şi cartelurile — Amestecul statului in afacerile private.— Pagube pentru economia generală.—Ce pretind negustorii.— Cum se acordă permisele de import.— Alte comunicări — —— ---------- 1 Galaţi, 29 Martie Membrii Camerii de industrie şi comerţ s’au întrunit discutând proectul de buget pe 1933/1934 care sa votat cu următoarele modificări: s’a creiat articol nou la venituri „taxa de contingen­­tare” în sumă de lei 100.000; taxa benevolă s’a sporit de la lei 1.500.000 la lei 2.300.000. La cheltueli s’a admis lei 120 mii pentru acoperirea cheltueli­­­­or ocazionate de membrii Ca­merei de deplasările şi întreţi­nerea la Bucureşti la lucrările comisiei de contingentare lei 90.000 ce va trebui restituit mi­nisterului din taxe de contingen­­tare; lei 500.000 cota cuvenită asociaţiei cerealiştilor din taxa benevolă. Bugetul a fost votat cu lei 7.718.829 La venituri şi cheltueli şi a fost înaintat ministerului de industrie spre aprobare şi pu­nere în aplicare pe ziua de 1 Aprilie. CONTINGENTAREA IMPOR­TULUI D. inginer Al. Guiller, vice­preşedintele Camerei de comerţ, a făcut un expozeu asupra regi­mului contingentării importului. Regimul de contingentare este pur şi simplu — după afirmaţia d-sale — o coordonare între po­litica de import şi regimul de plăţi în străinătate ale acestui import. România doreşte intensi­ficarea importului Această o­­p­era­ţie este greu de realizat în împrejurările actuale, de­oarece toate ţările, atât cele unde importul este liber cât şi cele unde el este supus restric­ţiilor, nu s’a făcut nimic în fa­voarea României,cu tot regimul de libertate comercială ce a fost practicat la nod. In altă ordine de idei, d-sa a­­rată că membrii Camerei in co­­misiunile de repartizare se stră­­duesc din răsputeri să fie cât mai folositori comerţului din portul Galaţi, prin aprobarea unor acte cari să acopere ne­voile fiecărui importator comer­ciant sau industriaş. D. BOGZA cere să se aducă la cunoştinţa importatorilor ac­tele ce li s’au acordat de a şti cum să efectueze comenzile în străinătate. PROECTUL ASUPRA CARTE­LURILOR D. prof. I. G. MUNTE­ANU, membru corespondent, declară, că proectul de lege asupra car­telurilor are o deosebită însem­nătate pentru industrie şi co­merţ. E vorba de o nouă pornire către economia dirijată, un nou plan de amestecul poliţienesc al statului în afacerile private, industriale şi comerciale ca şi cum n’ar fi îndeajuns ultimele legi şi măsuri, cari au contri­buit la agravarea crizei, la ne­siguranţa actuală la dispoziţia­ creditului, la izgonirea capitalu­rilor din întreprinderi, la în­curcăturile financiare, etc. Noi, aci suntem datori —spune d-sa — să ne opunem socialismului de stat, reformelor economice fan­tastice şi nestudiate şi să ne opunem monopolurilor, cari jig­nesc evoluţia naturală, descura­jează şi distrug clasele indus­triale şi comerciale. Nu este bine ca statul să se substitue iniţiativei private. Statul este un rău negustor. Funcţionarii publici pe cari îi însărcinează să dirijeze afacerile private, nu au competinţa necesară rezultată din experienţa practică a lucru­rilor, n’au nici un deosebit in­teres pentru succesul final fiind­că n’au capitalurile lor în aceste întreprinderi. Rezultatul unor a­­semenea masuri este păgubitor pentru economia generală şî pentru negustori şi pentru in­dustriaşi. Nu mai vorbesc de ve­xaţiuni, de abuzuri, de învârte­lile câtorva privilegiaţi card şi­­au asigurat câştiguri pe soco­teala întreprinderilor private şi a consumatorilor. Proectul pregătit de guvern stabileşte o mulţime de dispozi­ţii îngreunătoare şi trebuesc scoase dispoziţiile de amestecul nesăbuit al statului, cari jignesc industria şi comerţul. D. inginer GUILLER vorbeşte de războiul economic între state şi înfiinţarea trusturilor. MONOPOLUL CASEI PĂDU­RILOR D. MAURICIU GASP­ARD, se­cretarul general al „Sfatului Ne­gustoresc”, spune: „Casa pădu­rilor vrea să monopolizeze apro­vizionarea cu lemne a tuturor autorităţilor şi instituţiunilor publice şi prin această acţiune de substituire a negustorilor, particulari, face un act ce nu­­poate fi îngăduit Contra acestei tendinţe Camera trebuie să pro­testeze cu energie. D. senator APOSTOL POPA relevă că chestiunea ridicată e de o gravitate deosebită. Expe­rienţa lucrurilor a dovedit că regiile autonome sunt foarte rău administrate. Pentru apăra­rea intereselor comerţului par­ticular de Lemne, se vor face in­tervenţiile cuvenite, dar negus­torii nu trebue să se prezinte la Licitaţii, spre a nu face jocul Casei Pădurilor. Acţiunea sta­tului de a distruge comerţul particular este imorală. 4 D. GHEORGHE BOGZA con­­­stată că sistemul aplicat de Casa­ pădurilor e pur şi simplu scan­dalos. ÎNFIINŢAREA UNUI NOU OBOR S’a dat citire raportului asu­pra oportunităţii înfiinţării unui obor de cereale la bariera ora­şului spre Reni. D. senator POPA e de părere că în apropierea Monumentului, s’ar putea găsi un loc pentru un obor de cereale. Consiliul aprobă înfiinţarea unui nou obor de cereale la ba­riera din­spre Reni, în apropii­­­rea monumentului eroilor în mod provizoriu şi cu titlu de încercare spre a se constata uti­litatea funcţionării sale. DIVERSE COMUNICĂRI Asociaţia comercianţilor de băuturi spirtoase a intervenit şi a obţinut din partea Camerei de comerţ, reducerea taxelor de in­trare la oborul general de la 200 la 100 lei pentru comercianţii de băuturi şi cei de fructe. D. prof. Munteanu cere ca Regia P. C. A. să se ocupe şi de soarta micilor porturi dunărene, ce au fost abandonate. Cutia cu Scrisori Primim spre publicare urmă­toarele : Domnule Director, In legătură cu interpelarea anunţată la Cameră de către­­ d. deputat Dr. Costinescu şi u­­nele relatări apărute în presă vă rugăm să binevoiţi a publi­ca cele de mai jos : Este natural ca activitatea societăţii „Via“, prin seriozita­tea cu care a executat lucrări­le de drumuri ce i-au fost în­credinţate, cu ajutorul utilaju­lui ei modern şi a corpului de ingineri români specializaţi in construcţia drumurilor, să sus­cite invidia concurenţei româ­neşti şi străine şi să determine Încercarea acesteia de a ne dis­credita prin minciuni şi calom­nii în faţa opiniei publice. Ceeace ne miră însă este fap­tul că buna credinţă a unui vechi parlamentar ca d-l dr. Costinescu s’a lăsat surprinsă şi că tocmai d-sa a putut să a­­firme dela tribuna Camerei fapte în legătură cu societatea noastră, dăunătoare bunului nostru renume. Pentru a se convinge personal de eroarea în care a fost indus, punem la dispoziţia d-lui Dr. Costinescu, sau a oricărei alte persoane de­legate de d-sa Întreaga arhivă şi­­ toate registrele societăţii „Via“,, din care se va afla uşor inexac­titatea afirmaţiunilor d-sale şi rolul de utilitate socială înde­plinit de întreprinderea noa­stră. In ceea cie priveşte alcătuirea societăţii, ea este in întregime românească, un singur membru al consiliului fiind străin, su- i pus german. Direcţiunea intre- I prinderii şi toţi ceilalţi func- I ţionari până la ultimul lucră­tor sunt români, cu excepţia u­­nuia dintre casieri care se află actualmente în concediu forţat şi care este supus german­ Faptul că un frate sau o rudă apropiată a acestui casier, care se ocupa numai cu plata lucră­torilor şi a furnizorilor, fără să aibe niciodată un contact cu vreo autoritate, se află astăzi sub acuzare, nu poate, pentru nici un om imparţial şi de bună credinţă, alcătui o vină pentru întreprinderea noastră. Unde am ajunge dacă societăţile şi întreprinderile de ori­ce fel, ar trebui să răspundă pentru ru­dele şi legăturile personalului inferior utilizat. Suntem de altfel siguri că după cercetarea actelor cari vor fi puse la îndemâna inter­­pelatorului, d. dr. Costinescu, în seriozitatea şi bunele d-sale in­­tenţiuni, nu va lăsa să planeze un dubiu asupra corectitudinii riguroase a operaţiunilor socie­tăţii noastre şi nici asup structurii ei româneşti „ »V I A“ Soc an. rom. nentru­ constru­ie căi moderne Dim. S&bu J. y&ter — ----- 1 ***) Redacţia nu răspun­de cele publicate sub rubrică. ***

Next