Universul, mai 1933 (Anul 50, nr. 116-145)
1933-05-01 / nr. 116
f y «MtMfcaa mu ■ “in Stroinaiaie î • LeiI MS IP Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-le P. T. T. No. 126228/932. UNIVERSUL LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI are numeri!® : 3-1370, 3-1371, 3-1372, 3-1373, 3-1374, 3-5643. mm S'a dus domnia aurului? Alipirea statelor Unite la convoiul ţărilor care au părăsit etalonul aur a făcut pe mulţi să se întrebe, dacă nu asistăm de fapt la încheierea carierii regelui metalelor preţioase, după ce mii de ani a stat în slujba bogăţiei şi prosperităţii popoarelor. Poate lumea să se dispenseze azi de serviciile lui, când ştiut este că pe el s’a întemeiat până acum tot edificiul schimbului şi al creditului înnăuntrul ţărilor şi dela ţară la ţară? Şi ce se va pune în loc? La aceste întrebări răspunde unul din colaboratorii ziarului „L’Information” cu data de 25 Aprilie, d. René Sedillot. După ce atrage atenţia că Marea Britanie şi Statele Unite au renunţat la etalonul aur, dar nu şi la aurul însuşi, arătând, că cea dintâi, după devalorizarea lirei, a avut grija să-şi întărească constant şi cu perseverenţă rezerva metalică, sporind-o dela 120 milioane lire (începutul lui 1932) la 184 milioane, acum, în afară de plata scadenţei americane dela 15 Dec., iar băncile federale americane continuă să păstreze rezervele aur, în timp ce guvernul Statelor Unite luase măsuri pentru împiedecarea ieşirii aurului din ţară, colaboratorul lui Information scrie: „Dacă deci toate naţiunile lumii ar renunţa la etalonul aur, ele nu vor renunţa pentru asta şi la aur. Ar putea fi vorba de redistribuţia metalului, chiar dacă Anglia, acum îmbogăţită, nu mai reclamă această distribuţie cu aceeaşi vehemenţă ca mai înainte. Dar atât timp cât toate popoarele nu vor fi hotărîte să-şi arunce toate stocurile lor în mare, aşa zisa mistică a aurului va rămânea puternică. Chiar dacă s’ar săvârşi gestul, am vedea îndată corăbii încrucişându-se pe deasupra locului sacrificiului şi lucrând la salvarea comorilor înecate. De altfel in zadar am vorbi de părăsirea etalonului aur. Nu s’ar putea niciodată vo®n decât de o părăsire provizorie: Anglia, Statele Unite şi sateliţii lor pot momentan să adopte cursul forţat, ale cărui avantagii vremelnice sunt întâmplător considerabile. In câteva luni, în câţiva ani, în atâta răstimp, vor trebui mai curând sau mai târziu să stabilizeze. Bineînţeles, devizele lor se vor stabili la o nouă paritate; ele vor fi definite printr’o mai mică greutate de metal ca înainte de criza monetară. Şi acest nou statut nu va fi el însuşi definitiv, fiindcă nimic n’ar putea fi. Dar baza aurului îşi va păstra atracţiile ei. Ce metal, ce mineral am prefera aurului? Argintul? El nu este decât un subprodus. Diamantul? Valoarea lui nu e proporţională cu volumul lui, şi ei nu se pretează nici la topire nici la aliaj. Platina? Producţia ei este mai capriţioasă decât aceea a aurului. Arama, staniul? Astea sunt metale proaste. Aurul are incontestabile calităţi fizice şi chimice: este neoxidabil, nealterabil; este maleabil şi zdravăn. Este destul de rar ca să fie preţios, destul de răspândit ca să satisfacă necesităţile celor două miliarde de fiinţe umane. Multiplicat prin emisiunile fiduciare pe care le garantează, el joacă rolul de etalon monetar ce se poate aştepta de la el. Au fost te-meri ca producţia sa anuală să nu devie neîndestulătoare pentru a răspunde necesităţilor unei activităţi economice în progres pretins constant? Statisticile de extracţie au venit să infirme aceste prevederi pesimiste. Nu vom conveni totuş să facem aci o apologie fără rezerve metalului galben: domnia lui nu este fără cusururi, meritele lui au drept contrapartidă imperfecţiuni. Cu prilejul descoperirilor, cursurile aurului au variat în chip primejdios. Cu prilejul mişcărilor de capitaluri, repartiţia internaţională a aurului a putut fi nedreaptă. Dar acestea sunt riscuri care ţin mai mult de legea naturii decât de metalul însuşi, iresponsabil din principiu, moronului aur nu i s’ar putea substitui decât o absenţă de etalon. Monede dirijată poate, in teorie, să se conceapă. In practică, ea presupune, cel puţin o înţelegere internaţională pe care n’o vedem încă posibilă şi pe care condiţia umană nu permite de fel s’o judecăm iminentă. Astfel, nu pare de loc ca destinul metalului-aur să fie actualmente ameninţat. Oricât de departe s’ar duce istoria şi legenda oamenilor, aurul a jucat un rol şi acesta a fost totdeauna primul. Pen- tru ce s’ar găsi el în preziua pieirii sale? El are poate inamici, dar n’are rival“. Monedele de 20 lei cu efigia Voevodului Mihai se primesc în contul impozitelor Termenul de preschimbare a monedelor de 20 lei cu efigia Marelui Voevod Mihai, expiră pe ziua de mâine 30 Aprilie. ‘Ministerul de finanţe, pentru înlesnirea detentorilor acestei monede, cari din diferite împrejurări nu au putut să o preschimbe până la data de mai sus, a aprobat primirea ei în contul impozitelor datorate către stat. Prin urmare, începând de la 1 Mai a. c. monedele de 20 lei cu efigia Marelui Voevod Mihai nu se vor mai preschimba de către Banca Naţională şi de administraţiile de încasări şi plăţi, ci se vor primi de către percepţie şi administraţiile de încasări şi plăţi în contul impozitelor datorate către stat. Monedee de 20 lei cu efigia Marelui Voevod Mihai se vor vărsa la Banca Naţională, în condiţiile stabilite prin ordinele anterioare. Nu se va admite preschimbarea acestei monede de către percepțiile de încasări și serviciul de casierie al administrațiilor financiare ci numai încasarea lor în contul impozitelor. ---------xpx--------- Un urs smulge braţul unui conil Berlin, 28 (Rador). — Un copil, urcându-se pe gardul dinspre cuşca unui urs din grădinazoologică, a întins animalului o bucată de pâine printre gratii. Ursul a muşcat mâna copilului, smulgându-i antebraţul. Copilul a fost transportat la spiţa în stare gravă ■w O noua Austro-Ungarie ? Se anunţă, că în Austria se prepară o lovitură de stat, care va modifica profund situaţia din Europa centrală. Despre ce ar fi vorba? Ce lovitură se prepară la Viena? Unii pretind, că se pregăteşte o uniune vamală între Austria şi Ungaria, care ar fi urmată de proclamarea „Anschluss-ului“ într-un viitor nu prea îndepărtat, pe când alţii anunţă apropiata restaurare a Habsburgilor. După „Narodni Listi”, oficiosul naţional-democraţilor din Cehoslovacia, ar fi o strânsă legătură între uniunea vamală austroungară şi „uniunea personală“ între cele două state în persoana unui membru al casei de Habsburg. Austria şi Ungaria ar reveni la sistemul dualist dinainte de 1918, cu singura deosebire că viitorul suveran, va avea, în timpul cât va rezida la Viena, un locţiitor la Budapesta, — un „prinţ palatin“ — care ar fi actualul regent, amiralul Horthy , iar în timpul cât va rezida la Budapesta, locţiitorul său la Viena va fi un alt regent palatin, prinţul Starhemberg. După informaţiile ziarului cehoslovac, proectul acesta ar urma să fie realizat în aşa condiţiuni, încât să aibă aparenţa unei lovituri de stat, ca Europa să fie pusă în faţa faptelor îndeplinite. Nu putem şti întru cât aceste zvonuri, ce au fost puse în circulaţie în ultimul timp, corespund intenţiunilor conducătorilor responsabili ai Austriei şi ai Ungariei. Fapt e, că de câtva timp se vorbeşte prea mult de strângerea raporturilor între Austria şi Ungaria sub forma unei „uniuni vamale“, care ar putea fi un pas spre dualismul de odinioară. Se mai poate repeta, astăzi, în Europa centrală, compromisul din 186?? Are libertatea Austria, a cărei independenţă i-a fost asigurată prin tratatul de la Saint Germain, să închee acorduri cu alte state, ce ar putea aduce o atingere actualului statut din Europa centrală? Nu. Austria are o situaţie specială. Numai Societatea Naţiunilor — după dispoziţiile tratatului — are dreptul să ia hotărîrile ce le va crede folositoare păcii, privitoare la statutul ei. In cazul opus, Austria se va angaja într’o aventură. Reamintim, că statutul Austriei exclude uniuni personale şi vamale şi orice alte combinaţiuni, compromisuri şi aranjamente, cari ar putea să modifice caracterul său de stat independent Nici „Anschluss“; nici uniune vamală cu Austria sau Germania; nici convertirea republicii în monarhie habsburgică. Membrii casei de Habsburg au fost şi sunt decăzuţi din toate drepturile lor la tronurile Austriei şi Ungariei şi nici un membru al fostei dinastii nu poate să domnească, în nici un stat european, în urma demisiunii luată acum câţiva ani de Conferinţa ambasadorilor. Relativ la proectul unui dualism austro-ungar, austriacii au ceva de învăţat dacă ar citi memoriile adresate de delegaţiunea maghiară, con- ferinţei păcii !... PE STRĂZILE FEZULUI ----------xpx--------- Note de drum in Italia Arzignano Din trenul special, format din opt vagoane pe cari erau arborate deo parte şi de alta, drapelul românesc şi cel italian, excursioniştii „Universului“, în număr de aproape 500, au descins pe pământul Italiei la Vicenza, oraş interesant prin peisajul său bogat şi amintirile istorice cu care e presărat. Vremea e minunată. Un soare cald de primăvară, scaldă grădinile înflorite ale Vicenzei. Lumea e voioasă, că după 30 de ore de drum cu trenul, a ajuns in primul oraş din itinerariul excursiei noastre. Piaţa din faţa gării e inundată de mulţimea sgrobie, care schimbă spontan primele salutri cu localnicii, veniţi să primească grupul românesc impresionant ca număr. E de altfel unica excursie ce s‘a făcut vreodată de români în Italia, cu un număr atât de impunător. De la gară, excursioniştii în grupuri de 20-30 de persoane, s’au urcat în autobuze elegante, care aşteptau din vreme, sosirea noastră, îndreptându-se pe strada principală, populată la acea oră, spre cele trei restaurante, unde s’a luat dejunul, copios, cu nelipsitele macaroaine cu sos milanez şi parmezan. Glumele se încrucişează la masă, lumea ocupându-și locu- rile după cercul de prietenii vechi, sau după tovărășii create în tren. După masă s’au vizitat monumentele Vicenzei, ale cărei DIN MAROCRevizuiri necesare Cavalerii revizionismului politic, în loc să alarmeze şi neliniştească opinia publică europeană cu spectrul sângeros al mutării graniţelor fixate în textul tratatelor de pace, cu prilejul încheierii războiului mondial, ar săvârşi cu certitudine operă mai folositoare umanităţii şi propriului lor popor, îndreptându-şi atenţiunea şi întreagă puterea de agitaţie şi de persuasiune asupra unor stări de politică internă cu totul insuportabile şi in domeniul cărora necesitatea unei revizuiri se impune mai mult decât în domeniul politicii externe, unde orice clătinare a temeliilor actuale poate să provoace deslănţuirea unui nou potop de sânge, mai catastrofal chiar decât cel din 1914—1918 Astfel de revizuieri necesare vor putea găsi, fără îndoială, şi aderenţii lui Hitler, orbiţi de tradiţionalul „furor teutonicus” în aşa măsură, încât studenţimea universităţii din Berlin a pregătit proectul de a purifica bibliotecile publice de toate cărţile, cari nu ar corespunde teoriilor rasiste şi cărora nu le-ar mai putea fi rezervată altă soartă, sub regimul hitle- trist, decât flacăra autodafeurilor de odinioară. Dar le vor găsi, în imediata lor atingere cu realităţile politicii interne, şi partizanii lui Gömbös, ale cărui declamaţiuni patetice privitoare la restituirea integrală a Ungariei „milenare“ nu vor mai putea amăgi multă vreme pe bieţii cetăţeni istoviţi de foamea pricinuită prin nefastul regim feudal, de care e bântuită ţara lui Horthy şi acum în secolul al XX-lea aproape în aceeaş măsură ca şi la începutul secolului XVI, când ţărănimea năpăstuită a pornit răscoala împotriva latifundiarilor, urmând pe secuiul Gheorghe Doja, cel ars pe rug în Timişoara după neizbânda riscatei sale întreprinderi. In ce stare de necrezut îşi tânjesc viaţa ţăranii de pe pusta roditoare a Ungariei, se poate vedea şi din cifrele publicate de curând cu privire la repartizarea proprietăţii fonciate din satul Gyulavár. Din 11.000 de jughere cuprinse în hotarul acestui sat, 9.200 ferii moare proprietatea Utifundiarului conte Almássy, 300 aparţin comunei, mai rămân deci 1.500 jughere pentru 4.500 locuitori plugari. Nu este deci mirare, că la începutul iernei se aflau aci 300 familii fără lucru şi fără pâine, iar în primăvara aceasta numărul familiilor înfometate s’a urcat până la 70% din totalul populaţiei. Iată un domeniu, în care înflăcăratul Gömbös ar putea să îşi astâmpere patima revizionistă, spre mâhnirea contelui Almássy, dar spre salvarea miilor de țărani, cari l-ar binecuvânta pentru hotărîrea de a proceda la această revizuire necesară. V. Bolivia va declara război Paraguaiului Buenos Aires, 28 (Rador). — Bolivia a respins propunerile făcute de Argentina şi Chile pentru soluţionarea conflictului regiunii Chaco. Se afirmă că preşedintele Boliviei ar avea intenţia de a declara război Paraguaiului. ----------xpx--------- Mare incendiu la Potsdam Berlin, 28 (Rador). — Un violent incendiu a isbucnit la Potsdam într’o moară cu aburi, distrugând două mii chintale grâu. Treizeci de posturi de pompieri au combătut incendiul și nu au isbutit a-l stinge decât după mai multe ore de muncă. Doi pompieri au suferit un început de asfixiere. Tifos exantematic in Siberia Carbin, 28 (tel. part.). — In regiunea Baikal s’a deslănţuit epidemia de tifos exantematic. Până acum s’au înregistrat 400 cazuri mortale. Guvernul statului Manciuco a înfiinţat carantină pentru toţi călătorii cari s sosesc din Rusia. SARBATOAREA MUNCII E sărbătoarea muncii... Pe văi şi pe ogoare Nădejdi înfiorate renasc în orice floare... Superbi, în feeria luminii şi-a culorii Potire lungi de flăcări întind spre cer bujorii... E sărbătoarea muncii... Pe văi şi pe coline Se ’nalţă simfonia de zumzet viu de-albine ; Şi ’n adâncimi pământul cu tainice izvoare Îşi plămădeşte forţa şi pâinea viitoare... Tot sufletul se umple de bucuria vieţii, Pădurea îşi resfiră prin ramuri cântăreţii ; Din luncile umbrite de salcia bătrână Răsare tinereţea cu ramuri verzi în mână ! Durerile trecute, uitate sunt o clipă, Iar sufletul de-a valma cu-a florilor risipă Trăieşte-o viaţă nouă de visuri şi extaze... Şi plouă flori de aur din ramuri largi de raze ! MIRCEA DEM. RADULESCU Oaspeţii români la recepţia oferită de primarul din Arzignano, in sala „Casei de odihnă” Scalabrin CUTREMURE IN CALCIDICA Atena, 28 (Rador). — In peninsula Calcidica s’au produs noui cutremure destul de violente. Mai multe sate, printre care Stareira și Waristote au fost evacuate. —----——XOX-------- Conflict in Sinodul patriarhal dela Istambul Istambul, 28 (Rador). Ziarele anunţă că mai mulţi episcopi din Grecia au manifestat o mişcare de indisciplină împotriva Sf. Sinod, I în cursul uneia din şedinţele I Sinodului. I Patriarhul a suspendat şedinţa Sinodului, după care s’au luat măsuri severe împotriva episcopilor rebeli, fără prejudiciul altor eventuale măsuri ulterioare. Fabrică germană de avioane in Estonia Tallinn, 28 (Rador). — Presa estoniană anunţă că o firmă germană, constructoare de avioane, va deschide curând, la Tallinn, o uzină spre a construi avioane militare pentru China. Această firmă ar fi primit o comandă de 30 de aparate și neputându-le executa în Germania din cauza tratatului din Versailles, ar fi ales Estonia, din cauza estinătatea mâinii de lucru. -xox- FILME Zilele trecute, gâştele au ţinut o adunare generală extraordinară pe un maidan de la marginea Capitalei. Preşedinta, delicată şi simpatică, onoră auditoriul cu următorul discurs : — Doamnelor şi domnilor ,gâturile gâştelor mulţumesc graţios şi ciocurile gâscanilor se îndreaptă ferm spre oratoare), propun să constituim o „Societate pentru protecţiunea oamenilor”. Este adevărat că şi ei au o „Societate pentru protecţia animalelor". Dar, cu toate sforţările ei, este în neputinţă să facă ceva, pentru că şi membrii săi mănâncă gâşte pe varză, ori la frigare, şi deci oamenii ne apără... de viaţă, nu de moarte. Noi să-i servim pe ei mai sincer şi mai efectiv. Aţi văzut o evoluţie bizară. Când a apărut automobilul, zilnic piereau păsări, câini, porci, vaci şi boi, pisici şi epuri, surprinşi pe şosele şi străzi de roatele vertiginoase. Printre oameni erau victime mai puţine. Astăzi, nu se mai pomenesc animale cu fulgi sau cu păr, cu patru sau două picioare, moarte sub automobil. Aţi văzut ce frumos şi elegant ne ridicăm la timp din mijlocul drumurilor şi cum ne fofilăm printre toate când totuş ne ajung automobilele de fer. Confraţii noştri porcii, boii, caii, câinii, etc. fac la fel. Consolele noastre, găinile şi raţele, aşişderea. Numai oamenii sunt din ce în ce mai căscăunzi şi rubricele zilnice sunt pline de victime ale propriei lor invenţiuni. Nu vreau să stărui asupra chestiei, cine apare din aceste comparaţii cu mai multă inteligenţă şi prevedere : gâştele omenoase sau oamenii-gâşte ? Esenţialul este să-i compătimim şi să-i protejăm. Adunarea aclamă propunerea, şi în curând toţi societarii de ambe sexe vor pornii pe străzi, ca să tragă de haine la timp pe trecătorii cari se uită în sus şi în jos când coboară de pe trotuareşi-şi pun capul sub ghilotina vi- Itezei mecanice, cu care se întrece în imprudenţe. Gâştele au scăpat Capitoliul. Ele vor scăpa şi Capitala I Don Jose S. ?**» DIRECTORI STELIAN POPESCU Apelul M. S. Regina Maria Copiii, Copiii !... Câţi se nasc şi câţi pier văduvind sufletul mamelor şi ţara de floarea vieţii lor, de rodul muncii lor, de bărbăţia şi de talentele lor ! Pruncii trebuiesc căutaţi. In oraşe şi orăşele, în satele cele mai depărtate, avem nevoie de dispensare, de surori de ocrotire. Traiul s’a schimbat, bolile sunt mai crâncene, moartea mai nemiloasă, mai secerătoare. Deschideţi-vă sufletele, voi cei sănătoşi şi fericiţi daţi ce vă lasă inima. Dela fiecare puţin dela toţi mult, rezultatul va fi în raport cu darul... şi fiecare se va putea bucura că a scăpat viaţa unui copil, care la rândul lui, când va fi mare va ajuta. Copiii, Copiii !... Acest apel a fost semnat de M. S. Regina Maria cu prilejul cheiei ce Societatea „Principele Mircea“ a organizat-o pentru eri. Sâmbătă şi azi. Duminică, în vederea strângerii fondurilor necesare acestei instituţiuni. f /K O descindere poliţienească la Berlin Un reporter fotografic a putut urmări operaţiile poliţiei în timpul unei descinderi într-un cartier berlinez, în care se spune că se ascundeau câţiva periculoşi „suspecţi”. Toate casele au fost răvăşite, toţi locuitorii au trebuit să se supună interogatorului poliţiştilor, toate armele au fost confiscate. Câţiva poliţişti au pătruns într’o casă prin acoperiş.________ Scrisori din Londra de AUGUR Londra, Aprilie JAPONEZII INAINTEAZA MEREU . In vreme ce atenţia generală este îndreptată aiurea, Japonia îşi continuă în linişte marşul său în China. Am notat deunăzi o declaraţie a primului ministru al guvernului chinez din Nankin, că ocupaţia Peking-ului de trupele japoneze nu e probabilă. Experienţa noastră despre diplomaţia chineză ne face să credem că semnificarea acestei declaraţii e că trebue să ne aşteptăm de la o zi la alta, la intrarea armatei japoneze în vechea capitaă a imperiului Soarelui. Cu tot respectul faţă de augusta adunare de la Geneva, japonezii procedează în linişte, pas cu pas. Guvernul sovietic, ale cărui interese în Manciuria sunt totuşi grav atinse, îi lasă să acţioneze în voe, fără să îndrăznească să ia alte măsuri decât protestări diplomatice cu privire la unele incidente prea flagrante. Manciuria întreagă a părut să scapă definitiv de influenţa rusă. Proprietatea căii ferate din răsăritul Chinei e încă în cauză. Dar concurenţa reţelei construite de japonezi se simte din ce în ce mai mult mai ales decând a fost terminată construcţia liniei importante care leagă orașul Kiril cu coasta Pacificului, nu departe de punctul unde Coreea se învecinează cu provincia maritimă a Vladivostokului. Moscova, dacă nu e în stare să-și apere interesele în chestia căii ferate, n’are decât să caute să o vândă japonezilor atâta timp cât valoarea ei nu va fi cu totul depreciată. E drept că la Londra avem informaţii, cari dau de gândit că Sovietele încearcă să-şi ia revanşa în Turchestanul chinez. Consulul nostru la Kashgar, capitala acestei provincii, ne raportează despre o puternică mişcare revoluţionară „ţărănească" având o tendinţă hotărît antichineză şi avăndu-şi sursa în teritoriul sovietic învecinat. Fireşte, există proeetul de a smulge provincia dominaţiei chineze, aşa cum s’a mai făcut pentru Mongolia, care a trecut azi în întregime sub Influenţa Sovietelor. Toate acestea nu sunt decât urmarea logică a lipsei unui guvern central în China. Căci acest guvern n’a existat Continuu?® în pag.2-a aspecte le voi schiţa întriun viitor articol, deoarece ţin de data aceasta să fixez cadrul impunător, în care s’a desfăşurat pelerinajul celor 500 de intelectuali români, la Arzignano, locul natal al lui Luigi Cazzavillan, fondatorul ziarului „Universul”, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de rodnică activitate pe care acest ziar o desfăşoară zi de zi La ora 3 d. a., excursioniştii pornesc din Vicenza cu autobuzele spre Arzignano, pe o şosea admirabilă cum sunt dealtfel toate şosetele în Italia, graţie energiei Ducelui, care a refăcut căile de comunicaţii, numai în câţiva ani. E una din multiplele realizări ale Ducelui, care a pus Italia în situaţia de a fi cercetată de turişti, în ceia ce priveşte drumul, în condiţiuni excelente. După trei sferturi de oră, cu maşina, lăsând în urmă dealungul şoselei, sate curate, cu o populaţie vioae, cu micii şcolari în uniformă fascistă, care ne salutau cu impresionantul salut fascist şi cărora li se răspundea la fel, — ajungem la Arzignano, aşezat într-o regiune fertilă, între munţii Lessini şi Piccole Dolomit! Această regiune a fost numită în vechime de Pigafetta „foarte populată şi animată’’. *~E una din cele mai caracteristice din ţinutul Vicentino. Are un peisaj fermecător. întreg ţinutul e străbătut de amintirea unor lupte sângeroase, de umbra cavalerilor ce-au mânuit spada cu iscusinţă, de trâ- j nători, de^osnătjfri bogate, dar ' şi de dagiEB^naturale,prij^apele-i tămăduitoare, «marmura albă mediul favorbil desvoltării unei puternice industrii.. v.V1 -Cenyul aMtei regiuni este Citta di Arzignano, care amintește pe Arxî Iani, dela care .pare că și-a luat numele. Din frechiul oraș n'&u rămas decât vestigiileistoriei. Arzignano de astăzi a devenit un oraş modern,cu apeducte, cu lumină electrică, asfaltat, canalizat şi cu străzi largi. Uzinele electromecanice Pellizzari au o reputaţie naţională; numeroase ţesătorii dintre cele maivestite în toată Italia se iau le întrecere cu fabricile de pielărie. Şi ca să se menţină tradiţia antică, oraşul e iestrat cu o fabrică de pasiv. Rodnicia terenurilor irigate ale colinelor bogate, fac din această localitate un centru agricol renumit prin bâlciurile sale anuale şi săptămânale. In domeniul igienei sociale, Arzignano nu stă mai prejos. Are instalaţii de băi, duşuri şi băi de soare. Noul abator corespunde tuturor cerinţelor moderne. Spitalul „Luigi Cazzavillan“ . Continuare în pag. 2-a