Universul, mai 1933 (Anul 50, nr. 116-145)
1933-05-01 / nr. 116
ASIRUHAUSA „FRANCO-ROMANA“ Bucureşti, Griviţei 21. — Fondată 1921) (M.Q. 182-1920) ^ Abonaţii şi cititorii, cari au primit gratuit. In cursul lunei Martie 1933, poliţa A M. «Universul" de LEI 20.040 vor menţine In vigoare această poliţă, achitând, CU taceper» de la Aprilie 1933 rata lunară de LEI 140. Ei se vor bucură in acest caz de toate avantajele acordate c&nă In prezent: • * ' - restituirea costului ziarului pe 4 ani — lei 3.200 - restituirea costului a 40 optimi lez — lei 6.000’ - primirea, odată cu achitarea ratei August 1933,' a unei mici caste de bani. Iar la Februarie 1934 a unui frumos ceasornic de biuou masiv şi de precizie. Când plata acestor rate se va face eunticipaţie, caseta şi ceasornicul se vor predă deîndată şi vor luă parte la toate tragerile poliţelor şi premiilor, precum 11RAGEREA FESTIVA a ziarului „UNIVERSUL“ ce va avea loc in chiar ziua serbării Jubileului de 50 ani de există a acestui ziar. Prevederea este mama înţelepciune! Fiți atenți asupra mărcii depuse PALMA deoarece durabilitatea și superioritatea fabricatelor FAIMA sunt neintrucate. 5 5*#, 'Gptji/rufcha/riA MtCA 501 I CUTIA MIJLOCIE 98*“| hCur/A MARE „ I CUTIA FAM/L/ARA 320 •% ItAItlEATl! NU VA' NECURĂTI ! O prejudecată pe care nu avem destule cuvinte pentru a o combate este aceia de a considera ca „secrete” maladiile organelor genito-urinare, a vezicei și a anexelor sale. Consecinţele funeste a acestei false pudori pentru individ cât şi pentru rasă, sunt incalculabile. Cu toate acestea este nevoie de a acţiona repede. PAGEOL cel mai puternic dintre antisepticele urinare, linişteşte suferinţele, opreşte scurgerile, calmează prostata. PAGEOL procură o uşurare imediată şi constitue un tratment pe cât de energic pe atât ile definitiv. PAGEOL —r — - ■ — ni-r-i-nriiMi 1 -| 1 r ... 1 Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul. Ce procedeu uşor! Nimenea nu mai are acum nevoe să aibă astfel de cusururi urîte. Crema albă Tokaion nutriment pentru piele, celebra cremă de Paris, această nouă descoperire in domeniul refacerii pielei, pătrunde în piele, dizolvă necurăţeniile din pori şi face coşurile să cadă. Ea potoleşte iritaţia glandelor pielei, strânge porii dilataţi, albeşte şi netezeşte pielea cea mal intu• necată şi aspră şi 11 dă, in timp de trei zile numai, o arătare ■ juvenilă nedescris de frumoasă, cum nu s’ar putea • obţine pe altă caie. Orice bun farmacist v’o va confirma. 11 ! Continuând seria matchurilor cu caracter internaţional, cluburile Unirea Tricolor şi Venus au făcut apel pentru azi, Duminică şi Luni 1 Mai la puternica echipă vieneză Libertas, cotată printre cele mai bune din Austria. Această alegere a fost făcută in urma recomandărilor exprese ale d-lui dr. Hugo Meisl, secretarul general al federaţiei austriace. Cunoscută fiind grija lui Meisl, intru menţinerea prestigiului footballului austriac la un nivel ridicat, o recomandaţie din partea acestuia constitue o carte de vizită concludentă pentru orice formaţiune. Adăugându-se la aceasta ultimele performanţe reuşite de această echipă, câştigătoarea cupei oraşului Luxemburg, învingătoarea cu 1-0 a W. A. C.-ului, şi 2-2 cu Austria egală de acum o săptămână a Wacherului , vom observa că Libertas, deşi nu este cea mai calificată reprezentantă a Austriei, ne va permite totuşi să întrezărim forma actuală a football-ului austriac şi să putem face — după vizita Spartei din Praga — diferenţa dintre footballil practicat de cehoslovaci şi austriaci. LIBERTAS—UNIREA TRICOLOR Pe arena „Unirea“ Obor se va disputa mâine Duminică la ora 17, sub arbitrajul d-lui Denis Allando, partida care opune oaspeţilor austriaci, formaţia oborenilor.Reveniţi după eşecul Înregistrat în faţa Spartei, prin strălucita victorie asupra CA.O.-ului, oborenii se vor strădui , aliniind aceeaş formaţiune din matchul cu C.A.O. — să facă figură onorabilă. Şi antecedentele oborenilor ne indreptăţesc să sperăm în acest lucru: o.borenii se vor prezenta: Seleşt, Suchulescu, Rubeu, Robe, Stenbach, Ghermelie, Florea, Babos, AU, Popescu, Cârjan, Seifert. LIBERTAS—VENUS Luni 1 Mai la ora 17, sub arbitrajul d-lui V. Braida, se va disputa cel de-al doilea match al formaţiei vieneze Libertas in compania Venusului, echipa campioană a României. După performanţa mai mult decât excepţională reuşită în faţa Spartei, Venusul va avea din nou ocazia să susţină un match internaţional. Cu Setea Vâlcov care îşi va face reintrarea în tsamul Venusului credem că vor reuşi din nou să înregistreze un rezultat onorabil. Venus se va alinia astfel: Lăpuşneanu, Struska, Stanciu, Bărbulescu, Actis, Esenbs'.ser, Dumitrescu, Vâlcov V, Vâlcov Colei, Borbu IC?) Motoroiu. Echipa vieneză soseşte astă seară la ora 7,55 in Capitală, prin gara de nord. JUVENTUS—VOEVODUL MIHAI In urma unui aranjament amical intre grupările da la „onoare” si d. N. Lucescu, organizatorul matchu- rilor Libertas—Unirea Tricolor şi I Venus, se dispută azi în Capitală un singur match oficial între I Juventus şi Voevodul Mihai. Partida nu prezintă nici un interes, roş-albaştrii fiind din toate punctele de vedere superiori grupării de la Belu. In caz de victorie, ceea ce nu le poate scăpa, echipa din Bulevard se instalează definitiv în fruntea clasamentului cucerind titlul de campion regional. Matchul se va deputa pe arena Romcomit și va fi condus de d. Mitty Niculescu. Cronica sporturilor ! FOOT-BALL LIBERTAS VA JUCA CONTRA ilNIRII-TRICOLOR $1 VENUS trituplări din Capitală încercare de sinucidere Intr’o cameră a hotelului „Lyon“, din calea Griviţei 90, a încercat să se sinucidă îngheţând 20 de pastile dintr’un ■toxic oarecare, d-ra Germanne Orles Chende, de 29 ani, supusă franceză. Sinucigaşa locuia la acest hotel de mai multă vreme şi este funcţionară la revista „Bursa“. Ea a fost internată la spitalul Colţea. A încercat să-şi curme firul vieţei, după spusele ei, pentrucă se „simţea nenorocită“. împuns de un bou Ion Marin, grăjdar la Abatorul comunal, voind să bage un bou în ocol, a fost împuns un piept. Ambulanţa Salvării l-a dus la spitalul Brâncovenesc. Când şoferii n’au pasageri Şoferii din staţia Isvor colţ cu Mihai-Vodă, neavând de lucru ori, ca să nu se plictisească s’au luat la bătae. Şi unul din ei, Balog Ştefan, din str. General Magheru 26, a fost rănit grav la piciorul drept. El a fost pansat la Salvare. Linie ferată, trecută la administraţia turcă Ankara, 28 (Rmilor). —Conform ■rotocolului franco-turc din 27 octombrie 1932, porţiunea de cale ferată în întindere de 164 km. dintre Bagdad şi Yenidje-Fevzi Paşa, a trecut ori la miezul nopţii în administraţia căilor ferate otomane. Deasemeni, au trecut în administrata turcă și 11 locomotive, 120 vagoane, precum și alte materiale. Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) decât în imaginaţia secretariatului Ligii Naţiunilor. Această excursie în domeniul fanteziei a fost de altfel scump plătită de Geneva printr’o pierdere imensă a prestigiului ei. GERMANIA A PIERDUT SIMPATIA ENGLEZILOR Dar Germania? Vizita lui von Papen şi a lui Goering la Roma a produs rezultate opuse acelora cari s’au sperat la Berlin. In loc de a se consolida alianţa politică a celor două ţări, vizita aceasta pare că a contribuit să le îndepărteze una de alta. Simultan cu prezenţa miniştrilor germani la Roma, d. Mussolini a chemat pe cancelarul Austriei, d-rul Dullfuss, căruia i-a arătat tot felul de dovezi de stimă. Aceasta înseamnă că alipirea Austriei de Germania, atât de periculoasă pentru Italia, a redevenit antipatică concepţiei mussoliniene a statului quo în Europa. Astfel o explică corespondenţii de la Roma ai ziarului „Times“ din Londra şi „Temps“ din Paris. Fiindcă mesagiile lor coincid, nu ne îndoim că amândouă au fost luate din aceeaşi sursă autorizată. Izolarea Germaniei hitleriste sporeşte. Cum ar fi putut fi altfel în Europa în cazul unei ţări care introduce hotărît la ea un regim medieval, prin ferocitatea şi nedreptatea faţă de proprii ei supuşi. Istoria modernă nu cunoaşte altă pildă atât de flagrantă de prostie politică, decât aceea dată de persecuţia în Germania a tuturor duşmanilor adevăraţi sau închipuiţi ai regimului naţional socialist. Cel mai înverşunat duşman al Germaniei n’ar fi putut să-l sfătuiască pe Hitler la o politică mai aptă spre a-l face să piardă în câteva săptămâni simpatiile pe cari, de la război, oameni ca Stresemann şi Brüning au ştiut să le creeze pentru ţara lor în Europa. Nu mai departe decât acum 6 luni nu s’ar fi putut auzi în Camera Comunelor britanică deputaţi cari să sfideze guvernul de a ceda un singur polnez Germaniei. Aşa zisul coridor polonez, această provincie polonă, pare mai mult ca oricând în siguranţă faţă de şoviniştii dela Berlin. Acum 6 luni, cine ar fi putut crede că opinia liberală din lumea întreagă va fi sub arme contra Germaniei pentru persecuţia evreilor? CURIOZITĂŢILE ANGLIEI Ca să terminăm, relatăm o experienţă personală pe care am făcut-o în timpul sărbătorilor de Paşti şi care spune multe în privinţa situaţiei agriculturii în această ţară. Profitând de vremea frumoasă, am organizat o petrecere la ţară cu câţiva prieteni. Ne-am dus la vreo 30 de kilometri departe de Londra. întâlnirea era pe un domeniu de aproximativ 300 de hectare, unde de vreo 15 ani câmpul n’a fost cultivat şi al cărui proprietar a dispărut. Am poposit în mijlocul pădurii ce năpădea un luminiş, care pe vremuri fusese, fără îndoială, o peluză foarte frumoasă în faţa casei, ce cădea azi în ru’r.n. Ni s’a părut că suntem într’o savană la o depărtare de mH de leghe de capitală. Nu eram totuşi decât la vreo câţiva kilometri într’una din cele mai bogate şi mai vechi comitate ale ţării. MEMENTO Pentru alegerea, repararea sau perfecţionarea aparatului de radio adresaţi-va laboratorului Ziarului Ştiinţelor şi al Călătoriilor. Consultaţiunile — verbale sau în scris — sunt GRATUITE. (Palatul ziarului „Universul”). Paris, 28. La reuniunea de box organizată în sala Mutuality, bouxeurul român Gheorghe Covaci, fost campion al României la categoria uşoară, a învins la puncte pe francezul Desnoulet. Publicul a ovaţionat pe roman. In urma frumosului match efectuat, Gheorghe Covaci şi-a amânat plecarea spre România, întulcât organizatorul salei Mantualité i-a oferit pentru ziua de 1 Mai un nou angajament. Viitorul adversar al fostului campion român nu a fost încă desemnat, el va fi însă selecționat din rândul celor mai buni ușori actualmente în antrenament la Paris. N. R. — Desnoulet, învinsul lui Covaci este cunoscut la noi din matchurile disputate de el In compania boxcurilor: Nicolae Mitea, Mielu Coculescu și Marcel Schoen- BOX MCI - ÎNVINS pe desnoulet — Prin telefon — Cereti la toti vânzătorii de ziare. tm- DEMONUL PAMPASULUI ! Cei trei cercetasi fascicol No. 30 din •j UNIVERSAM CALENDAR DUMINICA, 30 APRILIE Ortodox: Sfântul Apostol Iacob, fratele Sf. loan Evanghelistul. Catolic: Misere. Sfânta Ecaterina de Stena. Protestant: Misericordias Domini. I . Evreesc: 4 Itar 5593. Mahomedan: 5 Muharem 1352. * Râs. soarelui 5,14. Apusul soarelui 19,16. RADIO DUMINICA, 30 APRILIE BUCUREŞTI, 12 kw. 394 m. Blaj experimental 0,750 kw. 1270 m. 10. Transmisiunea serviciului religios de la Patriarhie. 11.30. Viaţa religioasă. 11.45. Dr. C. Rădulescu: Igiena muncii. 13. Viaţa muncitorească. 12.15. Concert matinal: Taraful Gore Ionescu: Muzică populară, 13. Concert de prânz (plăci) 1 Heuberger: Uvertură din „Balul Operei“, executată de orch. Opsfel din Berlin; Puccini: 2 arii din „Madame Butterfly“, cântate de soprana Alice Neilsen; Lordtzing: Muzică de balet din opera „Undine“, executată de orchestra Marek Weber; Gabriel: La Cinquantamne şi Canzonetta d’Ambrosio, executate la violină de Mischa Elman; Händel: Două coruri din Messias, executate de corul societăţii corale regale; Napolitana, tango şi Si petite, cântate de Lucienne Boyer; Wir kurbeman, executat de orchestra Columbia: Napolitanische Nächte şi Mitternachts Walzer, executate de Nullo Romani; Da sache die man Liebe nennt, tango şi Jede Frau hat irgendene Sehnsucht, slowfox, executate de orch. Columbia Two white aims, cântată de Adolphe Menjou; Goodnight Vienna, executată de Hawaian Guitar. 14. Radio-Jurnal 14.15. Continuarea concertului plăcii, Einmalschaff's jeder şi Irgendwo auf der Welt, executate de arch. Marek Weber; Nunuţa numai tu, tango şi Fii cuminte domnişoară, tango, cântate de Ionel Pascu; Basarabeanca şi Buran, cântate de Petre Lescenko. 17. Al. Lascarov-Moldovanu: De vorbă cu sătenii. 17.15. Muzici populară (plăci de gramofon). 17.30. C. Nedelcu: Satul bănăţean. 17.45. Viaţa satului. 18. Orchestra J. Marcu: Romanţe şi arii naţionale: Delibes: Pasul florilor; Schirman: Femeea eternă poveste, tango; Gentner: Numai tu, boston; Matis: Trec pe drumul pe care ai trecut, romanţă; Svendsen: Romanţă (solo Jean Marcu). Romanţe şi arii naţionale. 19. Radio-jurnal. 19.15. Orchestra Jean Marcu: Silesti: Beaucoup d'amour, boston; Buxelre: Lasă-mă să cred că mă iubeşti; Lesso-Valerio: Warum, tango; Handers: O noapte de vară pe mare, vals; Gardel: Dă-mi o clipă de iubire. Romanţe şi arii naţionale. 20. Florin Begnescu: Albina. 20,20. G. D. Mugur: Săptămâna. 20,40. Plăci de gramofon. Transmisie din studio: HARTARAZEŞU, vaudeville de Vasile Alecsandri. Muzica de Flechtenmacher. Distribuţia: Bursuflescu, Gr. Mărculescu; Hartă, I. Ghibericon; Luncescu, Amigdalis; Tarsiţa Garofescu; Aura Radovici; Marluca, Eugenia Zaharia. Regia: Saghian. Conducerea muzicală: C. O. Notară.Intre acte: Radio-Jurnal • Hebsberg, 60 kw. 274.5 m. —20: Audiţie. 29.30: Ora naţiunii. 21.05: Concert de orchestră. 22: Ştiri. 22.10: Concert de orchestră. 23.30: Ştiri şi muzică de dans. 24: Transmisiune din Hamburg. Milano, 50 kw. 331.4 m. (Florenţa, Torino, Genova, Triest). —20: Ştiri şi plăci. 22: Transmisiunea unei opere, apoi ştiri. Mühlacker (Stuttgart), 60 kw 360.6 m. — 20: O vizită la azilul pentru tineri. 20.30: Transmisiune din Berlin 21: Un episod din războiul de la 1870. 21,30: Concert. 23: Ştiri. 24: Ora naţiunii. Leipzig, 120 kw. 589.6 m. —. 20,30: Ora naţiunii. 21: Concert de orchestră. 22: O privire asupra vremii. 22,20: Concert. 23,05: Ştiri. 24: Audiţie din Hamburg. Katowice, 12 kw. 408.7 m. —20: si relwol. 20,10: Ibiinzioă.. 24 : Dank. ■Roma, 60 kw. A41.2 m. — 20 30: Ştiri. 21,45: Concert şi comedie Zürich, 60 kw. 459 m. — 2015: Concert. 22,30: ştiri. 22,40: Serbările elveţiene. Langenberg, 60 kw. 472.4 m. — 20: Tineretul cântă şi face muzică. 20 30: Ora naţiunii. 21,10: Operă romantică in 2 acte. 23,40: Ştiri. 24: Audiţie din Hamburg. Praga, 120 kw. 488 6 m. — 19 : Transmisiune germană, concert. 20: Fnfara. 21: Cântecele vagabonzilor. 21,30: Rapsodie radiofonică în 5 acte. 23: ştiri şi plăci. Viena, 15 kw. 518.1 m. — 16: Semnal orar, meteor, etc. 16,05: Ora cărţii. 16 30: Muzică de cameră. 17,30: Impresii dintr’o călătorie din India. 18: Concert de orchestră 19,30: Literatură. 20: Program distractiv. 20,50: Semnal orar, meteor, etc. 21: Dramă de Wildgans. 22,50: Reportaj. 23,05 : Concert seral. München, 60 kw. 532.9 m. —20: Cântece şi poezii vechi. 20,30: Ora naţiunii. 21: Conferinţă despre Brahms. 21,20: „Boccacio“, operetă în 3 acte. 23 20: Ştiri. 24: Transmisiune din Hannover: program naţional. Budapesta, 18 kw. 550.5 m. — 19,45: Concert de orchestră. 21,15: Operetă. 23: Ştiri şi orchestră de ţigani. Varşovia, 120 kw. 1411 m. —21: Concert. 23: Lemberg. 24: Muzică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen), 60 kw. 1635 m. — 20: Azilurile pentru tineret. 20,30. Transmisiune naţională. 21. „Martha“, operă romantică în 4 acte. 24 . Audiţie. LUNI 1 MAI 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 1276 m. Blaj experimental 0,750 kw. 12,50. Bursa, cota apelor Dunării. 13. Concert de prânz (plăci) : Uvertură din Coriolan, de Beethoven, executată de orchestra Mengelberg; 2 arii din Tannhäuser şi Lohengrin de Wagner, cântate de Olive Fremstad; Selecţiuni din Madame Butterfly de Puccini, executate de orchestra Quenn’s Hali; Gavotte de Bach şi Menuet de Beethoven, executate la violină de Strockoff; 2 coruri din Gioconda de Ponchielli şi din Madame Butterfly de Puccini, cântate de corul Operei din Milano; Nachtschwärmer de Ziehrer şi Im Chambre separée — valsuri executate de orchestra vieneză ; Colega noastră, foxtrot de Mistachidis şi Verişoara din Timişoara, foxtrot de Corologos cântate de Gion; Hacete el osotango de Canaro şi Cancion de Olvido, tango de Alberto de Caro, executate de orch. argentiniană. 14. Radio-jurnal 14,15. Continuarea concertului (plăci): Mean music de Magidson şi Lullaby of the Leaves de Joung, cântate de surorile Carson; 2 cântece din opereta „Ball in Savoy“ de Abraham, cântate de Gita Algar şi Gorh; Hora de concert de Ir. Dinicu şi Vine Lelea pe colic, executate de Gr. Dinicu. 18. Orchestra Radio: Fucik: Marş florentin; Fucik: Marimrella, uvertură; J. Strauss: Bomboane vieneze, vals; Verdi: Fantezie din „Trubadurul”; Lacome: Potpouri din „Madame Boniface“. 19. Radio-jurnal. 19,15. Orchestra Radio: Travaglia; Veneţia suită; Clemus: Andante simfonic; O. Ferras: Intermezzo. 20. Octavian Goga: Săptămâna poeziei. 20,20. Tudor Arghezi. Ce este poezia? 20,40. Plăci de gramofon. 20,55. Ora exactă. 21. Trio Sarvaş: CD-uri A. A. Sarvaş, violină, Imanuel Bernfeld, piano şi Iuliu Boniş, violoncel); Beethoven: Trio op. 97 (a l’arhiduc). 21,30. Lectură din clasici. 21,45. D-nele Mitzi Klein-Hintz şi Ortrun Bruckner: Concert la două piane; Bach: Sonată; Arensky: Suită. 21,15. Transmisiune de la restaurantul Continental (arch. Jean Marcu). Amănunte asupra sinuciderii din Ploeşti 28 Aprilie Sinuciderea comerciantului Avram Schwartz din localitate, despre care am relatat la timp şi care se căsătorise abia acum câteva luni, a produs o profundă impresie în oraş, unde era bine cunoscut şi apreciat. La percheziţia făcută de autorităţi cadavrului s’au găsit două scrisori. Una adresată fratelui său cu care era tovarăş la magazinul ce-l aveau în piaţa legumelor, prin care-şi cere ertare pentru funestul gest făcut, iar cealaltă adresată tinerii sale soţii care îl luase în urma presiunei făcute de părinţi asupra ei, fără a împărtăşi sentimentele lui de dragoste. In această scrisoare îşi descrie toată tragedia sufletească şi o sfătueşte ca pe viitor să nu se mai mărite în aceleaş condiţiuni, ci să se ducă după alesul inimei. Rămăşiţele pământeşti, oribil mutilate de roatele trenului sub care s'a aruncat, au fost strânse intr'un cosciug si înmormântate astăzi după amiază in cimitirul israelit din localitate. La înmormântare au partcipat în afară de membrii familiei, un mare număr de comercianţii din localitate. -xox- Problema zahărului in România In sala de conferinţe a Societăţii politehnice d. Ing. Melinte a vorbit despre problema zahărului in România. Conferenţiarul începe studiul printr'o comparaţie a desvoltării industriei mondiale a zahărului, marcând totodată fazele şi progresele industriei europene cu ceeace s‘a realizat la noi în ţară. D-sa a insistat In special asupra modului cum s’a rezolvat supraproducţia fabricilor din România prin comparaţie cu celelalte ţări. întregul expozeu a fost făcut pe baza exclusiv agricolă, singura care justifică protecţiunea acestei industrii. Se face apoi un expozeu asupra preţului de cost arătându-se totodată importanţa valorii ce repre- I zintă mâna de lucru agricolă, in culturile organizate, în care sfecla intră ca bază a asolamentelor. A analizat detaliat cei trei factori care concură la această Interesantă problemă: agricultor, fabricant şiriat, şi a arătat necesitatea naţională de a concura şi contribui cât mai mult elementul românesc. D-sa a făcut o comparaţie - a urmărit în acelaş timp efectele le-,iar şi ale intervenţiunilor de stat în această problemă. -xox- Ziua apelor S’a instituit o zi a apelor în una din Duminicile din a doua jumătate a lunii Iunie, pentru toate şcolile din vecinătatea apşilor, şi ou colien nn III ««ooini iilor culturale şi sportive, aderente la această iniţiativă. Programul zilei se va compune din: Excursiuni, concursuri de înot şi canotaj. Lecţii speciale, şezători, conferinţe publice, cu problemele legate de apele noastre. Pagini de gazete, expoziţii, proiecţii şi desfaceri de cărţi din literatura apelor. Colecte pentru operele Ligii Navale. Organizarea zilei se va face în colaborare cu Liga Navală și P. A. R. I. D. Anu al 50-lea Nr. 116 Luni 1 Mai 1933 Moartea lui Adam Bolcu Zilele trecute a murit intr’un târguşor din Transilvania ţăranul căturar Adam Boicu. Puţini dintre cititorii publicaţiilor ardelene dinainte de război îşi vor aduce aminte de numele acesta. L’am cunoscut intr’o vacanţă de Paşti acum douăzeci şi mai bine de ani, la un popas de amiază pe halmurile înflorite din târguşorul Bradului. Sub cerul albastru cântau ciocârlii şi în depărtări se vedeau plugurile oprite pe brazdă. Pe răzorul din marginea unei mirişti desţe’enite omul meu citea dintr’o carte cu colţurile roase şi afumate. In timpul sărbătorilor şi mai târziu in vacanţele ce au urmat ne-am apropiat unul de altul şi ne-am împrietenit. Era fiu de ţăran de pe „dricul Bolceştilori’ de la pădurile Bradului. Făcuse două clase de gimnaziu şi la vârsta bărbăţiei purta în baerul sumanului „Amintirile“ lui Creangă şi era abonat la revista „Luceafărul” şi „Ţara Noastră” la care colaborau Intelectualii ardeleni grupaţi in jurul lui Goga. In serile lungi şi ploioase de toamnă, când recolta săracă era adunată în hambare, omul acesta stătea de veghe în faţa opaiţului — căci pe vremea aceea curentul electric încă nu intrase în cocioabele Bradului— și cu panajul, legată cu sfoară pe smidă de răchită, biciuia balauri și lega în carmee fermecate smeii basmelor pe care le auzise la gura focului în anii copilăriei lui. Omul acesta era un tezaur de folclor şi când se vor cerceta caetele rămase de pe urma lui, se vor găsi comori de reală valoare. La câţiva ani după întâlnirea noastră cea dintâi, mi-am adus aminte de el şi i-am trimis o colecţie de cărţi pentru care mi-a mulţumit într-o scrisoare din care o parte a fost publicată în organul popular al vechiului cotidian „Tribuna” din Arad. De la această dată a rămas colaboratorul constant al ziarului, până în ziua dispariţiei, întâmplate în primăvara anului 1912. Tot pe vremea aceea a apărut şi un volumaş al său în biblioteca editată de Librăria Diecezană din Arad. Nu l-am mai văzut pe urmă timp de zece ani, dar am auzit de el că a trecut prin vârtejul luptelor din Galiţia şi a pătimit în infernul închisorilor din Cluj, de împreună cu alţi români omenie. In toamna anului 1919 am trecut din nou pe „drumul ve- I chiu” care duce pe sub halmu- u rile Bradului. Prietenul copilăriei mele îşi durase casă nouă şi pe peretele prispei era o placă mare de piatră cu o pisanie: j )rPe aci au trecut spre biruinţă sub comanda generalului... oşti- i le slăvîtului Craiu Ferdinand şi a Crăiesei Maria in anul...' M’am oprit in faţa casei şi m’am gândit că în Ardeal aceasta este cea dintâi şi poate singura comemorare demnă, pentru sobrietatea ei, a sacrificiului eroic făcut de ostaşii români căzuţi pentru Ţară. Baciul Adam, ştia că piatra înfruntă veşnicia, dar nu se gândise că peste inscripţii se aşterne negura urii şi scapa bârfelii, ca mucegaiul peste crucile din cimitir. Pentru el regimentele care au defilat prin faţa casei lui erau eroii Craiului din Ţara Românească. Cu câtă amărăciune îmi vorbea acum doi ani despre desbinările dintre fraţi, spunându-mi resemnat : „vremea le împacă pe toate, că aşa a fost şi cu Moldovenii după Unire... că şi mâna are cinci degete care nu seamănă dar se ajută între ele“... Mai târziu când poate vor fi cercetate notele rămase de pe urma acestui primitiv animat de focul sacru al unei credinţe ce nu s’a cutremurat nici de grozăviile războiului, nici de amărăciunile anilor ce l-au urmat, se vor găsi cu siguranţă şi pagini care vor merita să reţie atenţia urmaşilor. Cu prilejul ultimei noastre întâlniri îmi spunea că i-a vizi- tat accidental fostul preşedinte al Societăţii scriitorilor români căruia i-a încredinţat Istoria Revoluţiei lui Horia, scrisă de el nu după documente ci din amintirea moştenită din bătrâni, aşa cum a auzit-o el povestită de foştii iobagi de pe valea Crişului şi din Mesteacăn, satul în a cărui biserică a fost pusă la cale răzmeriţa de cei trei martiri care au murit în cetatea Bălgradului. Societatea scriitorilor ar face un act de dreptate și de pioasă amintire dacă ar interveni pentru imprimarea acestei opere postume a lui Adam Boicu. IPL Giurgea Arzignano mm Urmare din pag. I — una din Instituţiile sanitare de seamă, din centrul oraşului. In broşura, elegant editată cu prilejul vizitei noastre la Arzignano, găsesc următoarea Însemnare despre acest spital: „Spitalul Luigi Cazzavillan“, numit astfel de la ilustrul binefăcător arzignanez, care a fondat şi condus la Bucureşti, unde ajunsese la o situaţie socială de invidiat, marele ziar „Universul“,are o capacitate de 100 de paturi. Alături, în mijlocul pajiştei, se găseşte modernul ambulatoriu de apărare socială”. In domeniul calităţii „Congregatione di carità“ administrează multe opere pioase, între care figurează în primul rând Asociaţia împotriva vagabondajului şi aceia a bucătăriilor economice. „Comitato Ente opere assistenziale del Fascio“ a creiat pentru tineret o colonie de munte la Recoaro, renumită prin apele sate minerale, în Cixxip vv- casa de unapcU4 bmn, construită recent, poate adăposti peste 100 de persoane, fiind prevăzută cu tot utilajul modern. Azilul de copiii „Ines Bonazzi" poate da asistența la peste 500 de copii, fiind considerat printre cele mai moderne așezăminte similare. Orăşelul nu e lipsit de bune cafenele, cinematografe, hotei râuri curate, restaurante. Tineretul are amenajată o sală de gimnastică şi un câmp sportiv. Nici Împrejurimile nu-s lipsite de interes. Vile, palate cu fresce interesante, mănăstiri vechi, ca Sf-ta Maria a franciscanilor, sunt demne de vizitat. La sosirea noastră în Arzignano, întreaga populaţie înşirată dealungul străzii principale până in piaţă, ne-a primit cu entuziasmul specific spiritului latin. Doamnele au oferit buchete de flori româncelor, strângându-le mâna cu efuziune. Piaţa devenise neincăpătoare pentru mulţimea ce se revărsa de pe străzile lăturalnice. Tineretul şcolar, în uniformă fascistă, căuta să ţină ordinea, făcând Ioc grupului românesc, urmat de întreaga populaţie, in frunte cu şefii autorităţii comunale, să se îndrepte spre casa în care s‘a născut Luigi Cazzavillan. Un impozant cortegiu cu drapele și jerbe de flori, traversând strada princ’pală, s’a oprit câteva clipe la bustul lui Cazzavillan, unde s’a depus , o Corpnnn rio *'orl- «vesl corteb»ul și-a continuat drumul până în via a Sole, o străduţă îngustă, in faţa casei modeste, recent renovată, în care Cazzavillan a văzut lumina zilei. Pe o estradă improvizată au luat loc primarul comunei, d. Frighetto, dr. cavaler Mazzaggio, secretarul şi inspectorul zonei fasciste, d. Necşeşti din partea direcţiei noastre, avocat Pio Veronese, preşedintele spitalului Cazzavilan, sS,planul de artilerie Luigi Cazzavillan, nepotul fondatorului „Universului“ precum şi numeroşi invitaţi. După vibrantele cuvântări rostite în memoria lui Luigi Cazzavililan de primarul oraşului, de reprezentantul fasciştilor şi de d. Necşeşti, care a vorbit în limba italiană, fapt ce a provocat o caldă mnifestaţie, din partea întregei populaţii, s-a fixat placa de bronz şi coroana de lauri, împodobită cu tricolorul nostru, dăruite de dl Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul”. S’a desvelit apoi placa comemorativă aşezată de oraş cu următoarea inscripţie : In questa casa-ebbe i natali Luigi Cazzavillan Garibaldino Alia Francia e alia Serbia — of ferse di nostra genie — l’impeto generoso ed eroico -- alia Romania — la costanza delle opere — la forza sfavillante del pensiero__ ovunque e sempre — attestavo della sua vita _ la fede U nome d’Italia MDCCCLII — MCMIV II comune pose 10 Aprilie XI E. F. In traducere : In această casă s'a născut Luigi Cazzavillan Garibaldinul, Franţei și Serbiei — oferi din geniul rasei noastre — avântul generos şi eroic — României — trăinicia înfăptuirilor — puterea strălucitoare a gândirii — Pretutindeni şi totdeauna _ a atestat prin viaţa sa credinţa în numele Italiei. MDCCCLII -MCMIV Aşezată de comună la 10 Aprilie în al 11-lea an al erei fasciste. După această pioasă solemnitate, la casa lui Luigi Cazzavillan, al cărui nume de astăzi înainte îl poartă şi strada Sole, primarul din Arzignano, d. Frighetto o figură extrem de simpatică, a oferit pelerinilor români o recepţie în sala Scalabrin, unde s’au ciocnit din plin pahare de vermut şi şampanie pentru amiciţia italoromână. Plecarea din Arzignano a fost întovărăşită de ovaţiile populaţiei în care vibrează adânc sentimentul originei comune şi dragostei reciproce. Pe mâine la Vicenza. C. ŞOLDAN Bustul lui Luigi Cazzavillan In curtea spitalului, ce-i poartă numele, din Arzignano Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 700 pe un an „ 380 pe 6 luni .. 200 pe 3 luni