Universul, mai 1933 (Anul 50, nr. 116-145)

1933-05-01 / nr. 116

ASIRUHA­USA „FRANCO-ROMANA“ Bucureşti, Griviţei 21. — Fondată 1921) (M.Q. 182-1920) ^ Abonaţii şi cititorii, cari au primit gratuit. In cursul lunei Martie 1933, poliţa A M. «Universul" de LEI 20.040 vor menţine In vigoare această poliţă, achitând, CU taceper» de la Aprilie 1933 rata lunară de LEI 140. Ei se vor bucură in acest caz de toate avantajele acordate c&nă In prezent: • * ' - restituirea costului ziarului pe 4 ani — lei 3.200 - restituirea costului a 40 optimi lez — lei 6.000’ - primirea, odată cu achitarea ratei August 1933,' a unei mici ca­ste de bani. Iar la Februarie 1934 a unui frumos ceasornic de biu­­ou masiv şi de precizie. Când plata acestor rate se va face eu­nticipaţie, caseta şi ceasornicul se vor predă deîndată şi vor luă parte la toate tragerile poliţelor şi premiilor, precum 1­1­RAGEREA FESTIVA a ziarului „UNIVERSUL“ ce va avea loc in chiar ziua serbării Jubileului de 50 ani de exis­­tă a acestui ziar. Prevederea este mama înţelepciune! Fiți atenți asupra mărcii de­puse PALMA deoarece durabilitatea și superiorita­tea fabricatelor FAIMA sunt neintrucate. 5 5*#, 'Gptji/rufc­ha/riA MtCA 50­­1 I CUTIA MIJLOCIE 98*“| hCur/A MARE „ I CUTIA FAM/L/ARA 320 •­% ItAItlEATl! NU VA' NECURĂTI ! O prejudecată pe care nu­­ avem destule cuvinte pentru a o combate este aceia de a con­sidera ca „secrete” maladiile organelor genito-urinare, a vezicei și a anexelor sale. Consecinţele funeste a aces­tei false pudori pentru individ cât şi pentru rasă, sunt incal­culabile. Cu toate acestea este nevoie de a acţiona repede. PAGEOL cel mai puternic dintre anti­septicele urinare, linişteşte su­ferinţele, opreşte scurgerile, calmează prostata. PAGEOL procură o uşurare imediată şi constitue un tra­­tment pe cât de energic pe a­­tât ile definitiv. PAGEOL —r — - ■ — ni-r-i-nriiMi 1 -| 1 r ... 1 Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul. Ce procedeu uşor! Nimenea nu mai are acum ne­­voe să aibă astfel de cusururi urîte. Crema albă Tokaion nu­triment pentru piele, celebra cremă de Paris, această nouă descoperire in domeniul refa­cerii pielei, pătrunde în piele, dizolvă necurăţeniile din pori şi face coşurile să cadă. Ea poto­leşte iritaţia glandelor pielei, strânge porii dilataţi, albeşte şi netezeşte pielea cea mal intu­­• necată şi aspră şi 11 dă, in timp de trei zile numai, o arătare ■ juvenilă nedescris de frumoasă, cum nu s’ar putea • obţine pe altă caie. Orice bun farmacist­­ v’o va confirma. 11 ! Continuând seria matchurilor cu caracter internaţional, cluburile Unirea­ Tricolor şi Venus au făcut apel pentru azi, Duminică şi Luni 1 Mai la puternica echipă vieneză Libertas, cotată printre ce­le mai bune din Austria. Această alegere a fost făcută in urma recomandărilor exprese ale d-lui dr. Hugo Meisl, secretarul general al federaţiei austriace. Cunoscută fiind grija lui Meisl, intru menţinerea prestigiului foot­­ballului austriac la un nivel ridi­cat, o recomandaţie din partea a­­cestuia constitue o carte de vizită concludentă pentru orice forma­ţiune. Adăugându-se la aceasta ultime­le performanţe reuşite de această echipă, câştigătoarea cupei oraşu­lui Luxemburg, învingătoarea cu 1-0 a W. A. C.-ului, şi 2-2 cu Au­stria egală de acum o săptămână a Wacherului , vom observa că Libertas, deşi nu este cea mai ca­lificată reprezentantă a Austriei, ne va permite totuşi să întrezărim forma actuală a football-ului au­striac şi să putem face — după vizita Spartei din Praga — dife­renţa dintre foot­ballil practicat de cehoslovaci şi austriaci. LIBERTAS—UNIREA TRICOLOR Pe arena „Unirea“ Obor se va disputa mâine Duminică la o­­ra 17, sub arbitrajul d-lui Denis Allando, partida care opune oas­peţilor aus­triaci, formaţia oboreni­­lor.Reveniţi după eşecul Înregistrat în faţa Spartei, prin strălucita victorie asupra C­A.O.-ului, obore­­nii se vor strădui , aliniind aceeaş formaţiune din matchul cu C.A.O. — să facă figură onorabilă. Şi an­tecedentele oborenilor ne indreptă­­ţesc să sperăm în acest lucru: o­.­borenii se vor prezenta: Seleşt, Su­­ch­ulescu, Rubeu, Robe, Ste­nbach, Ghermelie, Florea, Bab­os, AU, Po­­pescu, Cârjan, Seifert. LIBERTAS—VENUS Luni 1 Mai la ora 17, sub arbi­trajul d-lui V. Braida, se va dis­puta cel de-al doilea match al for­maţiei vieneze Libertas in compa­nia Venusului, echipa campioană a României. După performanţa mai mult de­cât excepţională reuşită în faţa Spartei, Venusul va avea din nou ocazia să susţină un match in­ternaţional. Cu Setea Vâlcov care îşi va fa­ce reintrarea în tsamul Venusului credem că vor reuşi din nou să în­registreze un rezultat onorabil. Venus se va alinia astfel: Lăpuş­­neanu, Struska, Stanciu, Bărbules­­cu, Actis, E­senbs'.ser, Dumitrescu, Vâlcov V, Vâlcov Colei, Borbu­ IC?) Motoroiu. Echipa vieneză soseşte astă sea­ră la ora 7,55 in Capitală, prin ga­ra de nord. JUVENTUS—VOEVODUL MIHAI In urma unui aranjament amical intre grupările da la „onoare” si d. N. Lucescu, organizatorul matchu-­­ rilor Libertas—Unirea Tricolor şi I Venus, se dispută azi în Capi­tală un singur match oficial între I Juventus şi Voevodul Mihai. Partida nu prezintă nici un in­teres, roş-albaştrii fiind din toate punctele de vedere superiori gru­pării de la Belu. In caz de victorie, ceea ce nu le poate scăpa, echipa din Bulevard se instalează defini­tiv în fruntea clasamentului cuce­rind titlul de campion regional. Matchul se va d­eputa pe arena Romcomit și va fi condus de d. Mitty Nicul­escu. Cronica sporturilor ! FOOT-BALL LIBERTAS VA JUCA CONTRA ilNIRII-TRICOLOR $1 VENUS trit­uplări din Capitală încercare de sinucidere Intr’o cameră a hotelului „Lyon“, din calea Griviţei 90, a încercat să se sinucidă în­­gheţând 20 de pastile dintr’un ■toxic oare­care, d-ra Germanne Orles Chende, de 29 ani, supu­să franceză. Sinucigaşa locuia la acest hotel de mai multă vreme şi este funcţionară la revista „Bursa“. Ea a fost internată la spita­lul Colţea. A încercat să-şi curme firul vieţei, după spusele ei, pentru­­că se „simţea nenorocită“. împuns de un bou Ion Marin, grăjdar la Abato­rul comunal, voind să bage un bou în ocol, a fost împuns un piept. Ambulanţa Salvării l-a dus la spitalul Brâncovenesc. Când şoferii n’au pasageri Şoferii din staţia Isvor colţ cu Mihai-Vodă, neavând de lucru ori, ca să nu se plicti­sească s’au luat la bătae. Şi unul din ei, Balog Ştefan, din str. General Magheru 26, a fost rănit grav la piciorul drept. El a fost pansat la Salvare. Linie ferată, trecută la administraţia turcă Ankara, 28 (Rmilor). —Conform ■rotocolului franco-turc din 27 octombrie 1932, porţiunea de ca­le ferată în întindere de 164 km. dintre Bagdad şi Yenidje-Fevzi Paşa, a trecut ori la miezul nop­ţii în administraţia căilor ferate otomane. Deasemeni, au trecut în administrata turcă și 11 loco­motive, 120 vagoane, precum și alte materiale. Scrisori din Londra (Urmare din pag. I-a) decât în imaginaţia secretaria­tului Ligii Naţiunilor. Această excursie în domeniul fanteziei a fost de altfel scump plătită de Geneva printr’o pierdere i­­mensă a prestigiului ei. GERMANIA A PIERDUT SIM­PATIA ENGLEZILOR Dar Germania? Vizita lui von Papen şi a lui Goering la Roma a produs rezultate opu­se acelora cari s’au sperat la Berlin. In loc de a se conso­lida­­ alianţa politică a celor două ţări, vizita aceasta pare că a contribuit să le îndepăr­teze una de alta. Simultan cu prezenţa miniştrilor germani la Roma, d. Mussolini a chemat pe cancelarul Austriei, d-rul Dullfuss, căruia i-a arătat tot felul de dovezi de stimă. A­­ceasta înseamnă că alipirea Austriei de Germania, atât de­­ periculoasă pentru Italia, a re­devenit antipatică concepţiei mussoliniene a statului quo în Europa. Astfel o explică co­respondenţii de la Roma ai zia­rului „Times“ din Londra şi „Temps“ din Paris. Fiindcă mesagiile lor coincid, nu ne în­doim că amândouă au fost luate din aceeaşi sursă autori­zată. Izolarea Germaniei hitle­­riste sporeşte. Cum ar fi putut fi altfel în Europa în cazul unei ţări care introduce hotă­­rît la ea un regim medieval, prin ferocitatea şi nedreptatea faţă de proprii ei supuşi. Is­toria modernă nu cunoaşte altă pildă atât de flagrantă de pros­tie politică, decât aceea dată de persecuţia în Germania a tuturor duşmanilor adevăraţi sau închipuiţi ai regimului na­ţional socialist. Cel mai înver­şunat duşman al Germaniei n’ar fi putut să-l sfătuiască pe Hitler la o politică mai aptă spre a-l face să piardă în câ­teva săptămâni simpatiile pe cari, de la război, oameni ca Stresemann şi Brüning au ştiut să le creeze pentru ţara lor în Europa. Nu mai departe decât acum 6 luni nu s’ar fi putut auzi în Camera Comunelor bri­tanică deputaţi cari să sfideze guvernul de a ceda un singur polnez Germaniei. Aşa zisul coridor polonez, această pro­vincie polonă, pare mai mult ca oricând în siguranţă faţă de şoviniştii dela Berlin. Acum 6 luni, cine ar fi putut crede că opinia liberală din lumea întreagă va fi sub arme con­tra Germaniei pentru persecu­ţia evreilor? CURIOZITĂŢILE ANGLIEI Ca să terminăm, relatăm o experienţă personală pe care am făcut-o în timpul sărbăto­rilor de Paşti şi care spune multe în privinţa situaţiei a­­griculturii în această ţară. Profitând de vremea frumoasă, am organizat o petrecere la ţară cu câţiva prieteni. Ne-am dus la vreo 30 de kilometri de­parte de Londra. întâlnirea era pe un domeniu de aproxi­mativ 300 de hectare, unde de vreo 15 ani câmpul n’a fost cultivat şi al cărui proprietar a dispărut. Am poposit în mij­locul pădurii ce năpădea un luminiş, care pe vremuri fu­sese, fără îndoială, o peluză foarte frumoasă în faţa casei, ce cădea azi în ru’r.n. Ni s’a părut că suntem într’o savană la o depărtare de mH de leghe de capitală. Nu eram totuşi decât la vreo câţiva kilometri într’una din cele mai bogate şi mai vechi comitate ale ţării. MEMENTO Pentru alegerea, repararea sau perfecţionarea aparatului de radio adresaţi-va laboratorului Ziarului Ştiinţelor şi al Călătoriilor. Consultaţiunile — ver­bale sau în scris — sunt GRATUITE. (Palatul ziaru­lui „Universul”). Paris, 28. La reuniunea de box organizată în sala Mutuality, bou­xeurul român Gheorghe Covaci, fost campion al României la cate­goria uşoară, a învins la puncte pe francezul Desnoulet. Publicul a ovaţionat pe roman. In urma frumosului match efec­tuat, Gheorghe Covaci şi-a amâ­nat plecarea spre România, întul­­cât organizatorul salei Mantualité i-a oferit pentru ziua de 1 Mai un nou angajament. Viitorul adversar al fostului campion român nu a fost încă desemnat, el va fi însă selecționat din rândul celor mai buni ușori actualmente în antrena­ment la Paris. N. R. — Desnoulet, învinsul lui Covaci este cunoscut la noi din matchurile disputate de el In com­pania boxcurilor: Nicol­ae Mitea, Mielu Coculescu și Marcel Schoen- BOX MCI - ÎNVINS pe desnoulet — Prin telefon — Cereti la toti vânzătorii de ziare. tm- DEMONUL PAMPASULUI ! Cei trei cercetasi fascicol No. 30 din •­j UNIVERSAM CALENDAR DUMINICA, 30 APRILIE Ortodox: Sfântul Apostol Iacob, fratele Sf. loan Evanghelistul. Catolic:­­ Misere. Sfânta Ecate­­rina de Stena. Protestant: Misericordias Do­mini. I .­­ Evreesc: 4 Itar 5593. Mahomedan: 5 Muharem 1352. * Râs. soarelui 5,14. Apusul soa­relui 19,16. RADIO DUMINICA, 30 APRILIE BUCUREŞTI, 12 kw. 394 m. Blaj experimental 0,750 kw. 1270 m. 10. Transmisiunea serviciului re­ligios de la Patriarhie. 11.30. Viaţa religioasă. 11.45. Dr. C. Ră­d­ulesc­u: Igiena muncii. 13. Viaţa muncitorească. 12.15. Concert matinal: Taraful Gore Ionescu: Muzică populară, 13. Concert de prânz (plăci) 1 Heuberger: Uvertură din „Balul Operei“, executată de orch. Opsfel di­n Berlin; Puccini: 2 arii din „Madame Butterfly“, cântate de soprana Alice Neilsen; Lordtzing: Muzică de balet din opera „Undi­ne“, executată de orchestra Marek Weber; Gabriel: La Cinquantamne şi Canzonetta d’Ambrosio, executa­te la violină de Mischa Elman; Händel: Două coruri din Messias, executate de corul societăţii corale regale; Napolitana, tango şi Si pe­tite, cântate de Lucienne Boyer; Wir kurbem­­an, executat de or­chestra Columbia: Napolitanische Nächte şi Mitternachts Walzer, e­­xecutate de Nullo Romani; Da sache die man Liebe nennt, tango şi Jede Frau hat irgendene Sehn­sucht, slowfox, executate de orch. Columbia Two white aims, cânta­tă de Adolphe Menjou; Goodnight Vienna, executată de Hawaian Guitar. 14. Radio-Jurnal 14.15. Continuarea concertului plăcii, Einmal­schaff's jeder şi Irgendwo auf der Welt, executate de arch. Marek Weber; Nunuţa numai tu, tango şi Fii cuminte domnişoară, tango, cântate de Io­nel Pascu; Basarabeanca şi Bu­ran, cântate de Petre Lescenko. 17. Al. Lascarov-Moldo­vanu: De vorbă cu sătenii. 17.15. Muzici populară (plăci de gramofon).­ 17.30. C. Nedelcu: Satul bănă­ţean. 17.45. Viaţa satului. 18. Orchestra J. Marcu: Roman­ţe şi arii naţionale: Delibes: Pasul florilor; Schirman: Femeea eternă poveste, tango; Gentner: Numai tu, boston; Matis: Trec pe drumul pe care ai trecut, romanţă; Svend­­sen: Romanţă (solo Jean Marcu). Romanţe şi arii naţionale. 19. Radio-jurnal. 19.15. Orchestra Jean Marcu: Si­lesti­: Beaucoup d'amour, boston; Buxelre: Lasă-mă să cred că mă iubeşti; Lesso-Valerio: Warum, tango; Handers: O noapte de vară pe mare, vals; Gardel: Dă-mi o clipă de iubire. Romanţe şi arii naţionale. 20. Florin Begnescu: Albina. 20,20. G. D. Mugur: Săptămâna. 20,40. Plăci de gramofon. Transmisie din studio: HARTA­­RAZEŞU, vaudeville de Vasile A­­lecsandri. Muzica de Flechtenma­cher. Distribuţia: Bursuflescu, Gr. Mărculescu; Hartă, I. Ghibericon; Luncescu, Amigdalis; Tarsiţa Ga­­rofescu; Aura Radovici; Marluca, Eugenia Zaharia. Regia: Saghian. Conducerea muzicală: C. O. Nota­ră.Intre acte: Radio-Jurnal • Hebsberg, 60 kw. 274.5 m. —20: Audiţie. 29.30: Ora naţiunii. 21.05: Concert de orchestră. 22: Ştiri. 22.10: Concert de orchestră. 23.30: Ştiri şi muzică de dans. 24: Trans­misiune din Hamburg. Milano, 50 kw. 331.4 m. (Floren­ţa, Torino, Genova, Triest). —20: Ştiri şi plăci. 22: Transmisiunea unei opere, apoi ştiri. Mühlacker (Stuttgart), 60 kw 360.6 m. — 20: O vizită la azilul pentru tineri. 20.30: Transmisiune din Berlin 21: Un episod din răz­boiul de la 1870. 21,30: Concert. 23: Ştiri. 24: Ora naţiunii. Leipzig, 120 kw. 589.6 m. —. 20,30: Ora naţiunii. 21: Concert de orchestră. 22: O privire asupra vremii. 22,20: Concert. 23,05: Ştiri. 24: Audiţie din Hamburg. Katowice, 12 kw. 408.7 m. —20: si relwol. 20,10: Ibiinzioă.. 24 : Dank. ■Roma, 60 kw. A41.2 m. — 20 30: Ştiri. 21,45: Concert şi comedie Zürich, 60 kw. 459 m. — 2015: Concert. 22,30: ştiri. 22,40: Serbă­rile elveţiene. Langenberg, 60 kw. 472.4 m. — 20: Tineretul cântă şi face muzică. 20 30: Ora naţiunii. 21,10: Operă romantică in 2 acte. 23,40: Ştiri. 24: Audiţie din Hamburg. Praga, 120 kw. 488 6 m. — 19 : Transmisiune germană, concert. 20: Fnfara. 21: Cântecele vaga­bonzilor. 21,30: Rapsodie radiofo­nică în 5 acte. 23: ştiri şi plăci. Viena, 15 kw. 518.1 m. — 16: Semnal orar, meteor, etc. 16,05: Ora cărţii. 16 30: Muzică de came­ră. 17,30: Impresii dintr’o călăto­rie din India. 18: Concert de or­chestră 19,30: Literatură. 20: Pro­gram distractiv. 20,50: Semnal o­­rar, meteor, etc. 21: Dramă de Wildgans. 22,50: Reportaj. 23,05 : Concert seral. München, 60 kw. 532.9 m. —20: Cântece şi poezii vechi. 20,30: Ora naţiunii. 21: Conferinţă despre Brahms. 21,20: „Boccacio“, opere­tă în 3 acte. 23 20: Ştiri. 24: Tran­smisiune din Hannover: program naţional. Budapesta, 18 kw. 550.5 m. — 19,45: Concert de orchestră. 21,15: Operetă. 23: Ştiri şi orchestră de ţigani. Varşovia, 120 kw. 1411 m. —21: Concert. 23: Lemberg. 24: Muzică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen), 60 kw. 1635 m. — 20: Azilurile pentru tineret. 20,30. Transmisiune naţio­nală. 21. „Martha“, operă roman­tică în 4 acte. 24 . Audiţie. LUNI 1 MAI 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 1276 m. Blaj experimental 0,750 kw. 12,50. Bursa, cota apelor Du­nării. 13. Concert de prânz (plăci) : Uvertură din Coriolan, de Beet­hoven, executată de orchestra Mengelberg; 2 arii din Tannhäuser şi Lohengrin de Wagner, cântate de Olive Fremstad; Selecţiuni din Madame Butterfly de Puccini, exe­­cutate de orchestra Quenn’s Hali; Gavotte de Bach şi Menuet de Beethoven, executate la violină de Strockoff; 2 coruri din Gioconda de Ponchielli şi din Madame But­terfly de Puccini, cântate de corul Operei din Milano; Nachtschwär­mer de Ziehrer şi Im Chambre separée — valsuri executate de or­chestra vieneză ; Colega noastră, foxtrot de Mistachidis şi Verişoara din Timişoara, foxtrot de Corolo­­gos cântate de Gion; Hacete el osotango de Canaro şi Cancion de Olvido, tango de Alberto de Caro, executate de orch. argentiniană. 14. Radio-jurnal 14,15. Continuarea concertului (plăci): Mean music de Magidson şi Lullaby of the Leaves de Joung, cântate de surorile Carson; 2 cân­tece din opereta „Ball in Savoy“ de Abraham, cântate de Gita Al­gar şi Gorh; Hora de concert de Ir. Dinicu şi Vine Lelea pe col­ic, executate de Gr. Dinicu. 18. Orchestra Radio: Fucik: Marş florentin; Fucik: Marim­rella, uvertură; J. Strauss: Bom­boane vieneze, vals; Verdi: Fan­tezie din „Trubadurul”; Lacome: Potpouri din „Madame Boniface“. 19. Radio-jurnal. 19,15. Orchestra Radio: Trava­­glia; Veneţia suită; Clemus: An­dante simfonic; O. Ferras: Inter­mezzo. 20. Octavian Goga: Săptămâna poeziei. 20,20. Tudor Arghezi. Ce este poezia? 20,40. Plăci de gramofon. 20,55. Ora exactă. 21. Trio Sarvaş: CD-uri A. A. Sarvaş, violină, Imanuel Bernfeld, piano şi Iuliu Boniş, violoncel); Beethoven: Trio op. 97 (a l’arhi­duc). 21,30. Lectură din clasici. 21,45. D-nele Mitzi Klein-Hintz şi Ortrun Bruckner: Concert la două piane; Bach: Sonată; A­rensky: Suită. 21,15. Transmisiune de la restau­rantul Continental (arch. Jean Marcu). ­ Amănunte asupra sinuciderii din Ploeşti 28 Aprilie Sinuciderea comerciantului A­­vram Schwartz din localitate, de­spre care am relatat la timp şi care se căsătorise abia acum câteva luni, a produs o profundă impresie în oraş, unde era bine cunoscut şi apreciat. La percheziţia făcută de auto­rităţi cadavrului s’au găsit două scrisori. Una adresată fratelui său cu care era tovarăş la ma­gazinul ce-l aveau în piaţa legu­melor, prin care-şi cere ertare pentru funestul gest făcut, iar cealaltă adresată tinerii sale so­ţii care îl luase în urma presiu­­nei făcute de părinţi asupra ei, fără a împărtăşi sentimentele lui de dragoste. In această scrisoare îşi descrie toată tragedia sufletească şi o sfătueşte ca pe viitor să nu se mai mărite în aceleaş condiţi­­uni, ci să se ducă după alesul inimei. Rămăşiţele pământeşti, oribil mutilate de roatele trenului sub care s'a aruncat, au fost strânse intr'un cosciug si înmormântate astăzi după amiază in cimitirul israelit din localitate. La înmormântare au partcipat în afară de membrii familiei, un mare număr de comercianţii din localitate. -xox- Problema zahărului in România In sala de conferinţe a Societă­ţii politehnice d. Ing. Melinte a vorbit despre problema zahărului in România. Conferenţiarul începe studiul printr'o comparaţie a desvoltării industriei mondiale a zahărului, marcând tot­odată fazele şi pro­gresele industriei europene cu ceea­­ce s‘a realizat la noi în ţară. D-sa a insistat In special asupra mo­dului cum s’a rezolvat supraproduc­ţia fabricilor din România prin comparaţie cu celelalte ţări. întregul expozeu a fost făcut pe baza exclusiv agricolă, singura ca­re justifică protecţiunea acestei industrii. Se face apoi un expozeu asupra preţului de cost arătându-se tot­­­odată importanţa valorii ce repre- I zintă mâna de lucru agricolă, in culturile organizate, în care sfe­cla intră ca bază a asolamentelor. A analizat detaliat cei trei fac­tori care concură la această Inte­resantă problemă: agricultor, fa­bricant şi­riat, şi a arătat necesi­tatea n­aţională de a concura şi contribui cât mai mult elementul românesc. D-sa a făcut o com­paraţie - a urmărit în acelaş timp efectele le-,iar şi ale intervenţiuni­­lor de stat în această problemă. -xox- Ziua apelor S’a instituit o zi a apelor în una din Duminicile din a doua jumătate a lunii Iunie, pentru toate şcolile din vecinătatea a­pşilor, şi ou colien nn II­I ««ooini iilor culturale şi sportive, aderente la această iniţiativă. Programul zilei se va compu­ne din: Excursiuni, concursuri de înot şi canotaj. Lecţii speciale, şezători, con­ferinţe publice, cu problemele legate de apele noastre. Pagini de gazete, expoziţii, proiecţii şi desfaceri de cărţi din literatura apelor. Colecte pen­tru operele Ligii Navale. Organizarea zilei se va face în colaborare cu Liga Navală și P. A. R. I. D. Anu­ al 50-lea Nr. 116 Luni 1 Mai 1933 Moartea lui Adam Bolcu Zilele trecute a murit intr’un târguşor din Transilvania ţăra­nul căturar Adam Boicu. Puţini dintre cititorii publicaţiilor ar­delene dinainte de război îşi vor aduce aminte de numele acesta. L’am cunoscut intr’o vacanţă de Paşti acum douăzeci şi mai bine de ani, la un popas de a­­miază pe halmurile înflorite din târguşorul Bradului. Sub cerul albastru cântau ciocârlii şi în depărtări se vedeau plugu­rile oprite pe brazdă. Pe răzo­rul din marginea unei mirişti desţe’­enite omul meu citea din­tr’o carte cu colţurile roase şi afumate. In timpul sărbătorilor şi mai târziu in vacanţele ce au urmat ne-am apropiat unul de altul şi ne-am împrietenit. Era fiu de ţăran de pe „dricul Bolceşti­­lori’ de la pădurile Bradului. Fă­cuse două clase de gimnaziu şi la vârsta bărbăţiei purta în baerul sumanului „Amintirile“ lui Creangă şi era abonat la revista „Luceafărul” şi „Ţara Noastră” la care colaborau In­telectualii ardeleni grupaţi in jurul lui Goga. In serile lungi şi ploioase de toamnă, când recolta săracă era adunată în hambare, omul acesta stătea de veghe în faţa opaiţului — căci pe vremea a­­ceea curentul electric încă nu intrase în cocioabele Bradului— și cu pana­jul, legată cu sfoară pe smidă de răchită, biciuia ba­lauri și lega în carmee ferme­cate smeii basmelor pe care le auzise la gura focului în anii copilăriei lui. Omul acesta era un tezaur de folclor şi când se vor cerceta caetele rămase de pe urma lui, se vor găsi comori de reală valoare. La câţiva ani după întâlnirea noastră cea dintâi, mi-am a­­dus aminte de el şi i-am trimis o colecţie de cărţi pentru care mi-a mulţumit într-o scrisoare din care o parte a fost publica­tă în organul popular al ve­chiului cotidian „Tribuna” din Arad. De la această dată a rămas colaboratorul constant al zia­rului, până în ziua dispariţiei, întâmplate în primăvara anu­lui 1912. Tot pe vremea aceea a apărut şi un volumaş al său în biblioteca editată de Libră­ria Diecezană din Arad. Nu l-am mai văzut pe urmă timp de zece ani, dar am auzit de el că a trecut prin vârtejul luptelor din Galiţia şi a pătimit în in­fernul închisorilor din Cluj, de împreună cu alţi români omenie. In toamna anului 1919 am­­ trecut din nou pe „drumul ve- I chiu” care duce pe sub halmu- u rile Bradului. Prietenul copi­­­­lăriei mele îşi durase casă nouă şi pe peretele prispei era o pla­­­­că mare de piatră cu o pisanie: j )rPe aci au trecut spre biruinţă­­ sub comanda generalului... oşti- i le slăvîtului Craiu Ferdinand şi a Crăiesei Maria in anul...' M’am oprit in faţa casei şi m’am gândit că în Ardeal a­­ceasta este cea dintâi şi poate singura comemorare demnă, pentru sobrietatea ei, a sacri­ficiului eroic făcut de ostaşii români căzuţi pentru Ţară. Ba­ciul Adam, ştia că piatra înfrun­tă veşnicia, dar nu se gândise că peste inscripţii se aşterne negura urii şi scapa bârfelii, ca mucegaiul peste crucile din cimitir. Pentru el regimentele care au defilat prin faţa casei lui erau eroii Craiului din Ţara Românească. Cu câtă amără­ciune îmi vorbea acum doi ani despre desbinările dintre fraţi, spunându-mi resemnat : „vre­mea le împacă pe toate, că aşa a fost şi cu Moldovenii după Unire... că şi mâna are cinci de­gete care nu seamănă dar se ajută între ele“... Mai târziu când poate vor fi cercetate notele rămase de pe urma acestui primitiv animat de focul sacru al unei credinţe ce nu s’a cutremurat nici de grozăviile războiului, nici de a­­mărăciunile anilor ce l-au ur­mat, se vor găsi cu siguranţă şi pagini care vor merita să re­­ţie atenţia urmaşilor. Cu prilejul ultimei noastre întâlniri îmi spunea că i-a vizi-­­ tat accidental fostul preşedinte al Societăţii scriitorilor români căruia i-a încredinţat Istoria Revoluţiei lui Horia, scrisă de el nu după documente ci din amintirea moştenită din bă­trâni, aşa cum a auzit-o el po­vestită de foştii iobagi de pe valea Crişului şi din Mesteacăn, satul în a cărui biserică a fost pusă la cale răzmeriţa de cei trei martiri care au murit în cetatea Bălgradului. Societatea scriitorilor ar face un act de dreptate și de pioasă amintire dacă ar interveni pen­tru imprimarea acestei opere postume a lui Adam Boicu. IPL Giurgea Arzignano mm Urmare din pag. I —­ una din Instituţiile sanitare de seamă, din centrul oraşului. In broşura, elegant editată cu pri­lejul vizitei noastre la Arzig­nano, găsesc următoarea În­semnare despre acest spital: „Spitalul Luigi Cazzavillan“, numit astfel de la ilustrul bine­făcător arzignanez, care a fon­dat şi condus la Bucureşti, unde ajunsese la o situaţie socială de invidiat, marele ziar „Uni­versul“,­are o capacitate de 100 de paturi. Alături, în mijlocul pajiştei, se găseşte modernul ambulatoriu de apărare so­cială”. In domeniul calităţii „Con­­gregatione di carità“ adminis­trează multe opere pioase, în­tre care figurează în primul rând Asociaţia împotriva va­gabondajului şi aceia a bucă­tăriilor economice. „Comitato Ente opere assis­­tenziale del Fascio“ a creiat pentru tineret o colonie de­­ munte la Recoaro, renumită prin apele sate minerale, în Cixxip v­v- casa d­e unapcU4 bm­n, construită recent, poate adăposti peste 100 de persoane, fiind prevăzută cu tot utilajul modern. Azilul de copiii „Ines Bo­­nazzi" poate da asistența la peste 500 de copii, fiind con­siderat printre cele mai mo­derne așezăminte similare. Orăşelul nu e lipsit de bune cafenele, cinematografe, hote­­i r­âuri curate, restaurante. Tineretul are amenajată o­­­ sală de gimnastică şi un câmp­­ sportiv.­­ Nici Împrejurimile nu-s lip­site de interes. Vile, palate cu­­ fresce interesante, mănăstiri vechi, ca Sf-ta Maria a francis­canilor, sunt demne de vizitat. La sosirea noastră în Arzig­nano, întreaga populaţie înşi­rată dealungul străzii princi­pale până in piaţă, ne-a pri­mit cu entuziasmul specific spi­ritului latin. Doamnele au ofe­rit buchete de flori româncelor, strângându-le mâna cu efu­ziune. Piaţa devenise neincă­­pătoare pentru mulţimea ce se revărsa de pe străzile lătural­nice. Tineretul şcolar, în uniformă fascistă, căuta să ţină ordinea, făcând Ioc grupului românesc, urmat de întreaga populaţie, in frunte cu şefii autorităţii co­munale, să se îndrepte spre casa în care s‘a născut Luigi Cazzavillan. Un impozant cortegiu cu drapele și jerbe de flori, tra­versând strada princ’pală, s’a oprit câteva clipe la bustul lui Cazzavillan, unde s’a depus , o Corpnnn rio *'orl- «vesl corte­b»ul și-a continuat drumul pâ­nă în via a Sole, o străduţă în­gustă, in faţa casei modeste, re­cent renovată, în care Cazza­villan a văzut lumina zilei. Pe o estradă improvizată au luat loc primarul comunei, d. Frighetto, dr. cavaler Mazzag­­gio, secretarul şi inspectorul zo­nei fasciste, d. Necşeşti din par­tea direcţiei noastre, avocat Pio Veronese, preşedintele spi­talului Cazzavilan, sS,pl­­a­nul de artilerie Luigi Cazzavillan, nepotul fondatorului „Univer­sului“ precum şi numeroşi in­vitaţi. După vibrantele cuvântări rostite în memoria lui Luigi Cazzavililan de primarul oraşu­lui, de reprezentantul fascişti­lor şi de d. Necşeşti, care a vorbit în limba italiană, fapt ce a provocat o caldă mnifestaţie, din partea întregei populaţii, s-a fixat placa de bronz şi co­roana de lauri, împodobită cu tricolorul nostru, dăruite de dl Stelian Popescu, directorul zia­rului „Universul”. S’a desvelit apoi placa come­morativă aşezată de oraş cu următoarea inscripţie : In questa casa-ebbe i natali Luigi Cazzavillan Garibaldino Alia Francia e alia Serbia — of ferse di nostra genie — l’impeto generoso ed eroico -- alia Ro­mania — la costanza delle opere — la forza sfavillante del pensiero__ ovunque e sempre — attestavo della sua vita _ la fede U nome d’Italia MDCCCLII — MCMIV II comune pose 10 Aprilie XI E. F. In traducere : In această casă s'a născut Luigi Cazzavillan Garibaldinul, Franţei și Serbiei — oferi din geniul rasei noastre — avântul generos şi eroic — României — trăinicia înfăptuirilor — pute­rea strălucitoare a gândirii — Pretutindeni şi totdeauna _ a atestat prin viaţa sa credinţa în numele Italiei. MDCCCLII -MCMIV Aşezată de comună la 10 A­­prilie în al 11-lea an al erei fasciste. După această pioasă solemni­tate, la casa lui Luigi Cazza­villan, al cărui nume de astăzi înainte îl poartă şi strada­­ Sole, primarul din Arzignano, d. Frighetto o figură extrem de simpatică, a oferit pelerinilor români o recepţie în sala Sca­­labrin, unde s’au ciocnit din plin pahare de vermut şi şam­panie pentru amiciţia italo­­română. Plecarea din Arzignano a fost întovărăşită de ovaţiile populaţiei în care vibrează a­­dânc sentimentul originei co­mune şi dragostei reciproce. Pe mâine la Vicenza. C. ŞOLDAN Bustul lui Luigi Cazzavillan In curtea spitalului, ce-i poartă numele, din Arzignano Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 700 pe un an „ 380 pe 6 luni .. 200 pe 3 luni

Next