Universul, iunie 1933 (Anul 50, nr. 146-160)

1933-06-01 / nr. 146

ASIGURAREA „FRANCO-ROMÂNĂ" Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1930 (M.C.182-1920) Duminică 4 Iunie 1933 va avea loc la ziarul „Universul“ tragerea celor 2 poliţe de oferite de noi abonaţilor şi cetitorilor, cu ocazia Împlinirii a 50 ani de existenţă, a acestui ziar. In aceaşi zi, va avea loc, separat, la sediul Societăţii, tragerea poli­ţelor şi premiilor pentru abonaţii, cetitorii şi şcolarii, cari primind gratuit poliţa de asigurare, au continuat plata ratelor lunare. Rata Mai 1933, precum şi ratele Întârziate, se primesc la societate până in seara zilei de 8 Iunie 1933. Nu uitaţi că am achitat până astăzi „ Lei 4.060.000 abonaţilor $­ cititorilor ziarului „Universul“, întâmplări din Capitală Lei 50.000 si Iei 20.000 Crima din târgul Moşilor In cârciuma lui Tomiţă Văraru, din târgul Moşilor, (str. Chris­­tigii 46), *’a petrecut erl incepte um soahrodail. Gh. Dinu, din şos. Pantelimon 56 şi Ion Ilie, din itr. Eliade R&­­dulescu. 13, e’au luat la bătaie cu Ion Micul­eseu, dim sos. Panteli­­mon 58. In tnvăâm&sală, unul dintre primii scandalagii a înjunghiat cu um cuţit în abdomen pe Ion Niculescu. _­t Tntetrvemimd d. co măsor Gh. Păiş şi agenţii Buţă şi Blismariu, agresorii au fost arestaţi. Rânitul Im staire gravă, a fost transportat la spitalul Colom­i­ne. Şi-a înjunghiat soţia Cismar­ul Al. Mor­im­ase­u, dim str. Sf. Spiridiom-Tei, nu trăia bitire cu soţia sa b­omă. După o ceahrtă straşnică avută acasă, au plecat amândoi In oraş. Pe drum s’am luat din nou la ceartă şi astfel au ajuns până pe str. Toamnei. Ai­ci soţul şi-a pier­­dut T­ăbeter­ea şi furios cum­p era, a scos cuţitul şi cu o lovitură puternică i-a tăiat musculatura dea braţul drept. Sărind publicul, soţul agresor a fost condus la poliţie. Rănita a fost internată la spitalul Gofl An­­tina. Din noapte camionarul Marin Ion, din str. Costache Staimate 20, mergând spre casă, a fost înţe­pat cu un cuţit în cap, de cunos­cutul scamidai Sigi­u Păun zis Coco­şa­tu, al cărui domiciliu nu se cu­noaşte. Rănitul a fost pansat la o far­macie. Femeia Paraschiva Graţi, din str. Ghiţă Marinescu 32, în urma unei certe cu membrii familiei sale, a încercat să se sinucidă, bând o mare cantitate de spirt denaturat. La fip­italul Filantropia i s-au dat ajutoare medicale. Călcat de locomotivă O locomotivă de manevră eştită din depozitul Griviţe, a călcaat pe om bătrân care traversa linia fe­rată între cantoanele 4—5, frac­­tUrândiu-i baza craniului. Nenorocitul, a cărui stare este disperată, a fost internat la spi­talul Filantropia. Asupra lui­rui s’a găsit mici um act din care i s’ar fi putut sta­bilii identitatea. Semnalmentele lui sunt 55—60 ani, degetul mic dela mâna stângă lipsă, îmbrăcat în heime negre și pantofi maron. In buzu­narul hainei s'au găsit mai multe piuite pentru pescuit. încercări de sinucidere In urma deselor certuri cu bărbatul ei, servitoarea Ana Mu­nteanu, de 27 ani, din str. Argeş 13, a băut vre­o 60 grame ara.Ambulanţa Salvării a dus-o la Colţea.­­ A mai încercat ori să se omoare, bând 20 grame de tinc­­tiură de iod, funcţionarul comer­cial Emili Neghină din str. Ceres 12, din cauză că a fost dat afară din slujbă. A fost și el transportat la spi­talul Brâncovene»­,. S’au ciocnit două auto­mobile Un automobil din Bxam a lovit ori la prânz alt automobil ce oprise brusc în faţa librăriei Al­cala­y dim calea. Victoriei. Din cauza ciocniirei, un geam dda ultimuil automobil s'a spart. D. inginer Gh. Samoil, din str Sf. Gheorghe, care se afla un a­­cest automobil, a fost rănit uşor la obraz, de cioburile de sticlă. Grav accident la atelie­rele Griviţa Revy Framcisk­, zidar, din str. Eleme Cluh­ereasa, lucrând la o construcţie din curtea ateliere­lor Griviţa, a căzut de pe schelă, dela înălţimea de 9—10 m. El s’a ales cu fractura picio­rului stâng, cu luxeţia şoldului drept şi cu o rană gravă la cai Ambulanţa Salvării l-a dus spitalul Casei patronale. -----------xox—■ —— Dela Uniunea comunităţilor evreeşti Uniunea Comunităţilor evre­eşti din România, covocate în conferinţă extraordinară, luând cunoştinţă de anumite tendinţe care vor să-şi facă drum în po­litica internaţională împotriva prevederilor şi statornicirilor tratatului de la Versailles, de­clară că evreii români din tot întinsul ţării stau solidari ală­turi de întreg poporul român în hotărîrea lui de a păstra ne­atinse hotarele sale naţionale. In toate manifestările şi acţi­unile pe cari le va întreprinde Împotriva oricărei tendinţe de revizuire a tratatelor, vom sta necondiţionat în devotată cre­dinţă alături de poporul român în lupta pentru apărarea drep­turilor sale naţionale şi terito­riale. Rănire Otrăvire­­a Azi nu mă simt bine De atâtea ori nu vâ simţiţi bine şi fârâ sâ precizaţi o cauzâ ră­ului vostru spuneţi câ nu va simfifi bine. Tot râul nu e datorit decât in­testinului care accentuându-se cu venirea anotimpului rece v­â­­produce atâtea tulburâri, capul greu, moliciune, indispoziţie, lipsa poftei de mâncare, iritaţii, nervozitate. O lingura de Magnesia San Pellegrino, luata in fiecare di­mineaţa va va ajuta funcţiunile intestinale şi va va elibera de orice indispoziţie. IAR.CHIMICO FARM.MODERNO MILANO şi fârâ anis,­ în flacon şi în­ de o doză. UNIVERSAE Adunarea generală a pensionarilor civili din oraşul şi judeţul Sibiu Pensionarii civili au fost con­vocaţi în adunare generală pe ziua de Sâmbăta trecută în lo­calul prefecturei judeţului, spre a aproba darea de seamă a­­nuală, a fixa cotizaţia la Aso­ciaţie şi secţia de înmormân­tare şi a discuta memoriul, cu doleanţele pensionarilor, ce ur­­mează a fi înaintat primului ministru. Şedinţa s’a deschis sub pre­şedinţia d-lui dr. V. Bologa. S’a citit darea de seamă, în care se axată intervenţiile fă­cute la forurile în drept pentru regulata plată a pensiilor şi protestele contra reducerilor inechitabile făcute unor pen­sionari reţinându-li-se până la 350/0 din pensii. S’a luat apoi act de înlăturarea acestei curbe şi fixarea unei reduceri unifor­me de 66/0. Adunarea a adus mulţumiri d-lor medici locali, cari prin d-nii d-nn Stoichiţa­ şi Bitel, s’au angajat să facă o redu­cere de 50o/a membrilor pensio­nari, la consultaţii. S’a fixat apoi taxa de coti­zaţie la secţia de înmormân­tare. D. St. Petra a propus ca fondul secţiei de înmormân­tare să fie contopit cu cel al Asociaţiei şi in schimbul unei cotizaţii mai urcate, toţi mem­brii să beneficieze de ajutor. Propunerea s’a admis, urmând a fi discutată intr’o nouă şe­dinţă. D. prof. Mardan a citit pro­­ectul de memoriu Întocmit, unde sunt cuprinse toate do­leanţele pensionarilor, ca rec­tificări de pensii, plata restan­ţelor, etc. La discutarea acestui memoriu au luat parte d-nii Lucacel, prof. Lazăr și St. Pe­tru ,cari au cerut a se intro­duce modificări și să se mai scurteze, după care s’a aprobat de adunare. -XOX­ Cimentarea unei fraternităţi Urmare din pag. I — între cele trei state înţelegeri. Cât despre d. I. Slavic, d-sa a fost o adevărată revelaţie. De cum­ a rostit primele cuvinte, zecile de mii de asistenţi au fost electrizaţi de puterea de seduc­ţie a unui mare cuceritor şi stă­­pânitor de suflete. D. I. Slavic posedă o elocinţă vibrantă, dar de­ o copleşitoare masivitate şi in care eleganţa gândirii, de­parte de a atenua, evidenţiază simţitor ponderea morală a fiecărui cuvânt. De la părintele său, preotul protestând al unui sat din Slovacia, a moştenit fără îndoială acea austeritate de principii şi autoritatea pe care o impune prin simpla sa prezenţă. Numai datorită aces­tor eminente însuşiri se expli­că ascendenţa sa politică cu a­­devărat strălucită şi marele cre­dit moral de care se bucură în Cehoslovacia. De o uimitoare putere de muncă, fostul prefect de Cosice şi Svolen, devenit după zece ani de muncă asiduă ministru de interne, s’a dovedit de tâ­năr nu numai un mare anima­tor de masse, dar un organiza­tor în stil mare. Ţinuturilor sud - carpatine, primitive prin cultură şi pus­tiirea războiului, d-sa le-a dat ca ministru de agricultură cea mai sistematică şi modernă cultură, iar organizaţiei întin­se a Socolilor, avântul de după război, care i-a impus în ad­miraţia întregei lumi. Aşa tre­­bue înţeleasă şi prezenţa sa în fruntea Aero­clubului cehoslo­vac şi mai ales fascinanta in­fluenţă pe care o exercită asu­pra întregei vieţi publice şi spi­rituale din Slovacia şi Rusia Sud Carpatină, unde există un adevărat cult pentru d-sa. Cehoslovacia nu, putea avea deci un exponent mai strălucit în România, la marea manifes­tare de solidaritate­ şi acţiune comună anti-revizionistă. Cuvântarea d-lui Slavic a fost mai mult decât o apologie a vechilor şi puternicelor legă­turi care unesc popoarele scă­pate de sub tirania austro-un­­gară. Ea a constituit şi rămâne un adevărat program de acţiune in spiritul unei înalte concep­­ţiuni de pace şi creaţiune. Iată pentru ce nu credem în drept să afirmăm, că adunarea naţională anti-revizoristă de la Arenele Romane înseamnă pentru viaţa statelor din Sud- Estul european, odată­ cu ci­mentarea unei fraternităţi a păcii, începutul unei adevărate epoci de pace şi dreptate. Statul cehoslovac (Urmare din pag. I-a) mai mult decât alţii, nu trebue să uităm aceasta. Noi nu tre­bue niciodată să perdem din vedere împrejurările în care s’a constituit statul nostru în timpul războiului şi imediat după război. Adevărata situaţie a unei naţiuni nu se arată în plină lumină în perioadele nor­male ci în cele de criză gravă“. In cadrul acestei politici de înaltă prevedere, Cehoslovacia a încheiat convenţiunile de a­­lianţă defensivă cu Franţa, Ro­mânia şi Iugoslavia şi este u­­nul din­ factorii importanţi ai Micii înţelegeri. S’a spus că noul stat cehoslo­vac ar fi o creaţiune artificia­lă, un organism fragil de naţi­onalităţi,­­ fie din cauza situ­aţiei sale geografice, fie din cauza grupurilor minoritare importante, care nu-i permit să aibă unitate şi cohesiune. Strânsă între Germania, Po­lonia, Austria, Ungaria şi Ro­mânia, Cehoslovacia prezintă o particularitate prin figuraţia sa pe harta europeană. Ea se întinde în lungime, subţiindu­­se cu cât se apropie de limitele sale orientale. Frontiere lungi şi nici o comunicaţie directă cu marea. Totuşi, o ţară, un stat, o naţiune, care ocupând o po­ziţie centrală în Europa, dispu­nând de un teritoriu de 140.394 km. şi de o populaţie munci­toare de aproape 15 milioane locuitori, capabilă să se desvol­­te şi să dea contribuţia sa pre­ţioasă civilizaţiei, are destule posibilităţi să-şi valorifice dreptul său de existenţă inde­pendentă. Opera consolidării săvârşită de la 1919 până azi este o dovadă de puterea con­structivă a naţiunii cehoslova­ce şi de uimitoarea sa desvolta­­re economică şi culturală. R. S. Un grup de elevi ai şcoalei de ofiţeri de artilerie din Timişoara Ilie, in vizită la ziarul nostru, sub comanda d-lui It. Dobre N. finul al 50-lea Nr. 14$ Joi T lume 1933 Atentatul de la palatul de justiţie din Capitală . Urmare din pag. I — revizuiri a exproprierilor pre­cedente , dovada falsificării ex­pertizei. In adevăr, prin decizia Ca­merei de punere sub acuzare a Curţi de apel din Bucureşti (pronunţată după îndelungate cercetări făcute de d. Jude ins­tructor Ion Stănescu, desăvâr­şite de membrii Camerei însăşi, d-nii consilieri N. Jac Constan­­tinescu, Alex. Cos­tin şi Leoni­­da Popescul, inspectorul gene­ral silvic Pope­scu Pera, a fost trimis In judecata tribunalului corecţional, pentru fals, în ziua de 11 Februarie 1930. Pentru­­ca peste cătăva vreme sâ fie pus sub urmărire, prin acţiune directă, alături de el, şi d. Mau­­riciu Tischler, arătat a fi fost autorul şi beneficiarul acestor împrejurări vitrege. Procesul stăruie de atunci pe condica tribunalului Ilfov s. r. Căci deşi s’au dat termene urgente şi foarte apropiate, nu s’a ajuns totuşi la fond, mai a­­les din cauza întârzierii vădită de a răspunde la citaţiile ce 11 se adresau de unii martori ai cauzei... CE S’A ÎNTÂMPLAT LUNI Luni, desbatereea se anunţa sub aceleaşi auspicii. Procedura era adică perfect completă cu părţile, răspun­dea chiar şi unul dintre mar­tori (d. Traian Andrei, director de bancă, venit tocmai din Cluj spre a răspunde chemării jus­tiţiei) , dar nu răspundeau ceilalţi martori, din Bucureşti. Grefierul a specificat sub a­­cest raport că, în ce priveşte pe martorul I. Fianu, director general în ministerul agricul­turii, citaţia s’a înapoiat cu menţiunea că s’a mutat în str. Teodor Aman. In ce priveşte pe martorul Armand Călinescu, subsecretar de stat în ministe­rul de interne şi fost arbitru al tratativelor de cumpărare prin bunavoială, de către Stat, a domeniului în chestiune, dela d. Tischler, mandatul de adu­cere lansat împotrivă-i s’a îna­poiat cu menţiunea că locueşte la hotel „Majestic“, iar în ce priveşte pe martorul dr. Ionel Popp, şi d-sa, subsecretar de stat în ministerul de interne şi co-arbitru cu precedentul, man­datul s’a restituit cu arătarea « - — o ■ că n’a putut fi­ găsit nici la minster nici la hotelul „Splen­did“ unde locueşte, fiind ple­cat la... Karlsbad pentru cură. Partea civilă, Moţii — prin reprezentanţii lor d-nii Emil Vasiliu Cluj, I. Fodor, Oanţă s­­a, a declarat că deşi martorii absenţi îi erau foarte utili re­nunţă totuşi la ei pentru ca procesul să fie pus, în fine, în stare de a fi judecat după a­­tâta amar de vreme de amâ­nări. Apărarea însă — din partea inculpaţilor I. Popescu Pera şi Tischler — a atras atenţia că cei trei martori absenţi nu sunt numai al cauzei, propriu zis, dar şi al apărării, propuşi şi admişi chiar, ca atare , a de­clarat că nu renunţă la depo­ziţiile lor, şi a cerut repetarea mandatelor de aducere emise contra respectivilor. In numele ministerului public a pus concluziuni de procuror Stăncescu. D-sa a observat că indife­rent de renunţările la unele mărturii, ce s’ar face în ins­tanţă, cei trei martori absenţi astăzi fiind indispensabili ins­trucţiei orale a cauzei, trebuiesc neapărat audiaţi sub prestare de jurământ. A cerut de aceea să se lan­seze noul mandate de aducere contra d-lor. Şi fiindcă n’au răspuns repetatelor citări de până acum să li se aplice, cf. art. 155 pr. pen. maximul a­­menzei prevăzută de lege în a­­ceastă materie. Tribunalul a admis cererea, a aplicat martorilor lipsă câte 5000 lei amendă, și a amânat apoi procesul la 26 iunie a. c. Era ultimul proces de pe con­dică. Judecătorii — şedinţa fiind ridicată — s’au retras spre ca­binetul presidenţial (desbaterile ţinându-se în Camera de con­siliu). Publicul s’a scurs în ordine spre ieşire. N’au mai rămas în sală de­cât d. procuror Stăncescu, care îşi strângea notele de şedinţă, dosarele şi codurile — şi câţiva justiţiabili întârziaţi cari se re­trăgeau spre sala mare ; iar in fund, în capul băncei, aştep­­tându-şi rândul la eşire, stătea d. Tischler, procesul Molilor. A făcut multe opere naţio­nale.* Mauriciu Tischler fiind lin-­­­hemat la sanatoriul Brâncove­­nesc, a fost supus, imediat, u­­nei operaţii care a fost făcută de d. prof. dr. Hortolomei, a­­sistat de d. dr. Marios Teodo­­rescu. Cu acest prilej s-a stabilit că glontele tras era un „semi­­dum-dum“ şi a pătruns în spa­ţiul al şaselea intercostal drept, i-a ieşit prin partea lombară stânga, două degete deasupra mamelei. Glontele, în drumul său, a perforat diafragmul, sto­macul şi plămânii. După operaţie s-au încercat trei infuzii de sânge şi mai pe urmă a patra. La ora 10 seara, starea lui Tischler s-a îmbunătăţit întru­câtva şi el a vorbit, dând dife­rite explicaţii medicilor. • Cu toate îngri­jirile date însă, Tischler a murit noap­tea, la ora 3 şi un sfert. Cadavrul lui Tischler a fost trinspobat ert dim., de la sanatoriul Brancovenesc, la institutul medico-legal, unde, se va face autopsia. CINE ESTE MAURICIU TISCHLER Victima este de peste 60 ani, are trei fete, dintre cari două sunt măritate şi un fiu doctor în drept. A fost preşedinte al comu­nităţii evreeşti din Cluj. In 1914 avea, după bilanţ, o avere de şase milioane dolari. Acuma este într'o situaţie critică fi­nanciară. Locueşte de ani de zile în Bucureşti, la hotelul „Esplenade". ---------xpx-------- Atentatul îşi arest moment s‘a produs a­­telitanul. Fără să spună o vorbă un ne­cunoscut ce stătuse în umbra draperiei, a scos brusc din buzu­nar revolverul, a ţintit în plin spre pieptul d-lui Tischler şi a tras un singur glonte. Victima s-a prăbuşit peste bancă. In aceiaşi clipă d. procuror Stăncescu — cu rară prezenţă de spirit — sesizând exact situaţia, a sărit peste bară şi a strigat a­­tentatorului: Jos arma! S-au scurs câteva clipe teri­bile. Atentatorul mai trăsese un foc asupra celui împuşcat, fără să se mai audă însă descălecarea (fiindcă glontele se oprise în ţeavă). Atentatorul sta drept, înfricoşător, în faţa reprezentan­tului ministerului public. — „Jos arma!“, i s‘a repetat. Muşchii feţei, înăspriţi până aci într‘o contractare ce interzi­sese intervenţia celor dinprejur, s‘au destins. — „Poftiţi !“ Unii martori pretind că ar fi adăugat: ...„de altfel nici nu-mi mai trebuie. Am făcut dreptate Moţilor mei...!“ Iar alţi martori susţin că a mai spus : „Păcat că n’a fost aci şi băiatul lui...“ Până acum nu s’au verificat aceste amănunte. Fapt e că de abia acum fu re­cunoscut în atentator însuşi re­prezentantul Moţilor în proces şi animatorul acţiunei lor: căpita­nul invalid din război Emil St­­ancu, pensionar al statului şi proprietarul unui debit I. O. V. în Cluj. A fost imediat arestat şi sub pază condus în cabinetul pri­mului procuror. Prima declaraţie i-a fost măr­turisirea categorică a faptei şi explicaţia că a fost împins să fa­că acest gest sub presiunea dis­perării ce l-a cuprins văzând că dreptatea soţilor săi ce e lega­tă de soluţia procesului acestuia, întârzie atât de mult... • Cazul a stârnit extraordinară emoţie în tot palatul justiţiei, surprins în plină activitate. * Dosarul, dimpreună cu aresta­tul, s-a repartizat în cercetarea d-lui jude instr. Stratulat al ca­binetului 6, care a și început an­cheta judiciară. Recordul aviatorului Skarzynski Rio de Janeiro, 29 (Radoa*).— I Aviatorul polon Skar­zynski, care­­ a traversat de curând Atlanti­cul, şi-a luat sborul azi dimi­neaţă la ora 9.45, cu destinaţia Curitiba (statul Parana). La ora 14.19 skarzynski a a­­terisat la Curitiba, unde era aş­teptat de o mulțime imensă în frunte cu toate autorităţile lo­cale. Avionul a suferit în timpul sborului o­ uşoară avarie la ari­pa dreaptă, ca­re însă nu a avut nicio influenție asupra sborului. Moartea victimei Victima, în stare gravă, a fost transportată în grabă — după ce i s’a aplicat un pansa­ment provizoriu de medicul le­gist dr. Sava şi de internul de serviciu al „Salvării“ Rădules­­cu — la spitalul Brăncovenesc. Internat în secţiunea d-lui dr. Hortolomei s’a procedat la exa­minarea rănii. Glontele de un calibru excep­ţional de mare — tip „parabel­­lum", utilizat de armele mili­tare austriace — a pătruns prin pieptul lovitului, fără să-i atingă inima, a frânt colana vertebrală şi a răzbit prin spate. Tischler şi-a revenit. Toa­te organele îi funcţiona. Gra­ţie îngrijirilor ce i s’au ad­ministrat şi mai cu seamă in­tervenţiei chirurgicale ce s’a produs la timp, erau oare cari speranţe că va scăpa cu viaţă. S’a cerut medicilor încuviin­ţarea de a-i lua o scurtă decla­raţie. Obţinându-se această permi­siune, d-nii jude instructor de serviciu George Stratulat şi procuror Stăncescu au descins în salonul pacientului şi i-au pus o serie de chestiuni. DECLARAŢIILE LUI TISCHLER Tischler a ţinut să se ia act că e surprins de gestul a­­tentatorului fiindcă vorbise cu el, cu o jumătate de ceas mai înainte, de proces, în chipul cel mai amical posibil. Convenise chiar ca, în caz de amânare, să nu se ia termen prea îndepărtat. Asupra condiţiunilor în cari s’a desfăşurat drama, a dat re­­laţiuniie de mai sus. Iar în ce priveşte procesul însuşi a pretins că n’a înţeles nici odată să aibe întrănsul de­cât soluţia cerută de lege şi dreptate. DECLARAŢIA CAPIT. ŞIANCU Magistraţii anchetatori au revenit la palatul justiţiei spre a desăvârşi ancheta. D. Siancu a fost supus ime­diat unui lung interogator, şi-a mărturisit din nou fapta, fără înconjur, amănunţit şi fă­ră emfază. A recunoscut anume că, in a­­devăr, vorbise — cuviincios şi civilizat — dar nu amical, fiind­că, precum ne spunea, nu pu­tea să aibe amiciţie cu un ad­versar al intereselor soţilor­ în preajma şedinţei. A stăruit să încredinţeze că nu sosise cu gândul de a face rău cuiva şi încă mai puţin de a-şi ucide adversarul. Spune însă că, în clipa când a auzit că procesul se amână iarăşi, încă odată, — că astfel soluţia procesului acestuia, de care sunt legate însăşi dreptu­rile la viaţă ale populaţiei săr­mane din Ţara Moţilor, ame­ninţă să mai întârzie cine ştie până când — a fost cuprins de o invincibilă furie şi disperare şi cu revolverul, ce-l poartă în­totdeauna la dânsul, a tras asu­pra celui în care vedea, dacă nu chiar pe vinovatul acestor stări de lucruri în orice caz pe be­neficiarul lor. Nu recunoaşte că ar fi stri­gat că-i pare rău că n’a ucis şi pe Tischler junior... Impotrivă­ i s’a pornit urmă­rire penală pentru crimă de a­­sasinat săvârșit dar neizbutit. Această calificare a fost de­terminată de împrejurarea că la descinderea ce s’a făcut în camera sa, la hotel „Majestic”, i s’a găsit în geamantan tocul revolverului, — ceeace a îngă­duit parchetului presumţia că Siancu a venit la tribunal anu­me înarmat în vederea atacu­lui ce a urmat. Noaptea târziu s-a lansat con­tra lui mandat de arestare. Căpitanul Emil Şiancu e fiul preotului din Bologa, căpitan invalid de război, fost coman­dant al unui batalion de gardă naţională română, care a oprit devastările ungureşti în timpul retragerii din Ardeal. Din banii lui a susţinut tot Adunarea generală a voluntarilor din vechiul regat din războiul pentru întregirea neamului , Joi, 25 Mai, ora 4 luni d. a s-a ţinut adunarea generală ordinară a Asociaţiei volunta­rilor din vechiul regat din răz­boiul pentru întregirea neamu­lui, la sediul său din str. Sfin­ţilor 64. Au luat parte şi dele­gaţi din provincie. Adunarea a fost prezidată de d. C. O. Dobrescu, vice­pre­şedintele asociaţiei, care citeş­te telegrama d-lui Jean Botez, preşedintele asociaţiei, care-i exprimă regretul că fiind reţi­nut în Basarabia, nu poate lua parte la adunare. Se citesc a­­poi scrisorile primite de la ca­marazii din provincie. D. C. G. Dobrescu, înainte de a se intra în ordinea de zi a adunării, arată însemnătatea Zilei Eroilor. D-sa mai spune că chezăşia integrităţii noastre naţionale este M. S. Regele Carol II, căruia voluntarii de răsboi din vechiul regat ii u­­rează domnie lungă şi glori­oasă. Adunarea în picioare strigă: Trăiască Regele Carol II. Se citeşte darea de seamă a comitetului, de activitatea a­­sociaţiei pe anul expirat. Se citeşte bilanţul şi contul de venituri şi cheltueli şi se dă descărcare comitetului de ges­tiunea pe anul expirat şi se a­­probă bugetul pentru exerci­ţiul viitor. Se ratifică intrarea A. V. R - ului în „Federaţia foştilor lup­tători". Se procedează la constituirea comitetului. Se votează în aplauzele celor prezenţi următoarea: MOŢIUNE „Voluntarii din vechiul regat din războiul pentru întregirea neamului, acei cari în 1916 au răspuns cu elanul lor tineresc la apelul Patriei, protestează cu toată puterea contra încer­cărilor de revizuire a tratate­lor, cari au consfinţit un drept al neamului românesc, prin sa­crificiul atâtor eroi. Să ştie acei cari vor schim­barea actualelor graniţe ale ţă­rii noastre, că voluntarii din vechiul regat sunt gata la da­torie. Nu permitem să se pună în discuţie graniţele noastre fi­reşti, trasate pe vecie, cu sân­ge din sângele nostru“. ----------xox---------­ Ziar german suspendat Berlin, 29 (tel. part.)—„Allge­meine Deutsche Zeitung", un ziar apropiat guvernului, a fost interzis pentru trei luni, din I cauza articolului de fond asu- I pra politicii externe publicat în numărul de azi. MEMENTO CALENDAR MErCUTRI, 31 MAI Ortodox: Si apostol Eremia şi sf. martir Envel Catolic: Sfânta Angela Merici. Protestant: Angela. Evreesc: Sivan 5693. (Savout) zi­ua I-a. Mahomedani 6 Sofor 1362. Răsăritul sorelui: 4,37. Apusul soarelui: 19,49. RADIO MIERCURI: 31 MAI 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 1276 m. Blaj experimental 0,750 12.50. Burla, cota apelor Du­nării. 13. Concertele prânz (plăci de gramofon). Uvertura din „Oberon“ de Weber, excutată de orch. sim­fonică din Iyndra, dirijată de Coates. Clar cu lună și Toccata de Debussy, execitate la pian de Percy Grainge. Don­jun, poem simfonic de Richard Strauss, exe­cutat de orele simfonică din Lon­dra, dirijată de Coates. Muzică uşoară. 14. Radio-Jirnal. 14.15. Continuarea concertului de plăci de gamofon. Muzică u­­şoară. 18. Orchesta Radio: Blanken­burg: Mars­­ulbolliar; J. Strauss: Telegrame, va’s; Heuberger: Uver­tură la „Bata Operei“; Humper­dinck: Fantezie din „Hănsel şi Gretel“; Urbaxh: Fantazie pe mo­tive de Webex 19. Radio-Jirnal. 19,15. Orchestra Radio: L. Ar­tok: Cântecul luntraşilor pe Vol­ga; Becce: Sirenada de Amalfi; Granados: 3 damuri spaniole; Haydn: Rond* all'ongarese. 20.20: Eugen Petit: Delicte ine­xistente. 20.20: Plăci de gramofon. 20.40: Ion Conea: Un sat vechi din munte. 21.00: D-na Nina Alexandrescu, violină; Schm­ann : Sonata I-a; G. Hue: Romanță; Lilly Boulan­ger: Cortége. 21.30: Ion Inculeț: Regionalism. 21.45 : S. Siedmann, violoncel; Bruch : Kol Kidre!; Rubinstein : Romanță; Tanejew: Bagatelă; Spuie: Tarantelă. 22.15: Turcanu, flaut; (D-ra Mira Christide la pian); Mozart: Concert in re major, partea H-a Anderson: Fantezie caracteristică; Gaubert : Serenadă, partea I-a. 22.45: Radio-Jurnal. 23.00: Transmisie de la restauran­tul Iordăchescu-Orchestra F. Luca. * Heilsberg, 61­ kw. 276,5 m.: 20: Ora naţiunii. 21: Ştiri şi serată dansantă. 22.45: Lectură. 23.15: ştiri, apoi concert. Milano, 50 kw. 331,4 m. (Floren­ţa, Torino, Genova, Triest). 20 : Ştiri şi plăci. 20,20: Ştiri. 21,30 : Comedie şi muzică variată. 21 : Concert din Triest. 23,30: Coruri. 24: Ştiri şi muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 60 kw. 360,6 m.­ 20: Ora naţiunii. 21 : Concert filarmonic. 22: Monoloa­­ge. 22,25: Muzică de Brahms. 23: Ştiri şi plăci. 23,46: Muzică noc­turnă. Leipzig, 120 kw. 389,6 m.: 20: O­ra naţiunii. 21: Despre bătăia dintre flota engleză şi cea germa­nă. 21,40: Concert simfonic. 23,15: Ştiri, apoi muzică din operete cla­sice. Roma, 50 kw. 441,2 m.: 21: Ştiri şi plăci. 21,45: Muzică variată. 23: „Carabinierii“, comedie. 23,30: Mu­zică şi ştiri. Zürich, 60 kw. 459 m.: 20,35: Or­chestra Radio. 2T: Muzicii ruseas- Langenberg, 60 kw. 472,4 m. : 20: Ora naţiunii. 21: ştiri. 21,15: Bătălia navală de la Skagerak-Praga, 120 kw. 488,6 m.: la 35- Conferinţă despre socialism. 20 30 : „Logodna in vis", operă in 2 acte 23: Stiri. 23,15: Stiri in limba franceză. Viena, 16 kw. 518,1 m.: 16: Ora meteorul, etc. 16,46: Ora tineretu­lui. 17: Ora compozitorilor aus­triaci contimporani. 18,46: Despre fumat. 19,36: Despre Viena din timpul turcilor. 20: Concert vocal si instrumental. 20,46: Ora, meteo­rul, etc. 20,46: Continuarea concer­tului. 22,16: Audiţie. 23: Reportaj. 23,15: Muzică de dans. München, 60 kw. 532,9 m.: 20 : Ora naţiunii. 21: Concert filarmo­nic. 22: Audiţie. 23,20: Ştiri şi mu­zică nocturnă. Budapesta, 18 kw. 550,5 m.: 20,10: Concert de violoncel. 21,20: In­terview cu preşedintele uniunii ziariştilor internaţionali. 21,35: Au­diţie despre Haydn. 23,35: Orche­stră de ţigani. 0,16: Jazz. Varşovia, 120 kw. 1411 m.. 21,15: Muzică de cameră. 22,20: Coruri. 23,25: Plăci. 23,36: Esperanto. 24 : Muzică de dans. Berlin (KoenigsWusterhausen), 60 kw. 1635 m.­ 20: Ora naţiunii. 21: Concert militar. 22: Concert de orchestră. 23: Ştiri. 24: Din ope­rete clasice. JOI 1 IUNIE 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 1276 m. Blaj experimental 0.750 kw. 12.50: Bursa, cota apelor Dunării. 13: Concert de prânz (plăci de gramofon). Trio în re minor de Schumann, executat de Cortot, Thibaud şi Casals: Muzică uşoară. 10: Radio-jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon : Muzică uşoară. 17.15: Liliana Delescu: Lectură. 17.30: Arco: Imitaţii de păsări şi animale. 17.45: D-na Eliza Alexandrescu : Viaţa copiilor. 18: Orchestra Grigoraş Dinicu: Lehar: Dragoste, de ţigan; Fibich: Poem; Monţia: La fântâna cu găleata; Parsons : Passepied ; Bo­­nincontre: Tes yeux; Dinicu : Doi­na Oltului şi Ciocârlia; Beetho­ven-Kreisler: Rondino (solo de vioară: Gr. Dinicu). 19: Radio-Jurnal. 19.15: Orchestra Grigoraş Di­nicu : Monţia: La crâşmuţa cea din deal; Benatzky: Tangoul din „Im wiessen Rössl“. Albeniz : Ma­­laguena (solo violoncel: Ştefănes­­cu). Scoate calul, pune şeaua şi Lelea cu scurteica verde. Arii naţionale. 20: Paul Prodan: Teatru de vară. 20.20: Plăci de gramofon. 20.40: Ing. Dion Mardan : Ada- Kale. 21: Adolph Kottlan-canto: Mo­zart : Isis şi Osiris ; Mozart: In diesen heiligen Hallen ; Mozart: Două arii din „Flautul fermecat"; Loewe: Tom der Reimer; Ske­­letti: Ce te legeni, codrule ? ; Tosti : Adio. 23.20: Orchestra Radio: Concert simfonic dirijat de C. C. Nottara; Mendelsohn: Hebridele, uvertură ; Haydn: Simfonia nr. 1 in mi be­mol major (Paugeni­irbel). 22: D. Obedenaru : Teatru sub Ion Ghika. 22.15: Orchestra Radio: Conti­nuarea concertului; Vivaldi-Dan­­dya: Sonata de concert nr. 4, în mi bemol major, pentru violoncel şi orchestră (solist: Gh. Drăghici); Nottara: Poemă pentru violoncel (l­a audiţie) (solist : Gh. Drâ­­g­hici); Dvorak: Suită poetică. 22.45. Radio-jurnal.

Next