Universul, iunie 1933 (Anul 50, nr. 146-160)
1933-06-01 / nr. 146
ASIGURAREA „FRANCO-ROMÂNĂ" Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1930 (M.C.182-1920) Duminică 4 Iunie 1933 va avea loc la ziarul „Universul“ tragerea celor 2 poliţe de oferite de noi abonaţilor şi cetitorilor, cu ocazia Împlinirii a 50 ani de existenţă, a acestui ziar. In aceaşi zi, va avea loc, separat, la sediul Societăţii, tragerea poliţelor şi premiilor pentru abonaţii, cetitorii şi şcolarii, cari primind gratuit poliţa de asigurare, au continuat plata ratelor lunare. Rata Mai 1933, precum şi ratele Întârziate, se primesc la societate până in seara zilei de 8 Iunie 1933. Nu uitaţi că am achitat până astăzi „ Lei 4.060.000 abonaţilor $ cititorilor ziarului „Universul“, întâmplări din Capitală Lei 50.000 si Iei 20.000 Crima din târgul Moşilor In cârciuma lui Tomiţă Văraru, din târgul Moşilor, (str. Christigii 46), *’a petrecut erl incepte um soahrodail. Gh. Dinu, din şos. Pantelimon 56 şi Ion Ilie, din itr. Eliade R&dulescu. 13, e’au luat la bătaie cu Ion Miculeseu, dim sos. Pantelimon 58. In tnvăâm&sală, unul dintre primii scandalagii a înjunghiat cu um cuţit în abdomen pe Ion Niculescu. _t Tntetrvemimd d. co măsor Gh. Păiş şi agenţii Buţă şi Blismariu, agresorii au fost arestaţi. Rânitul Im staire gravă, a fost transportat la spitalul Colomine. Şi-a înjunghiat soţia Cismarul Al. Morimaseu, dim str. Sf. Spiridiom-Tei, nu trăia bitire cu soţia sa bomă. După o ceahrtă straşnică avută acasă, au plecat amândoi In oraş. Pe drum s’am luat din nou la ceartă şi astfel au ajuns până pe str. Toamnei. Aici soţul şi-a pierdut Tăbeterea şi furios cump era, a scos cuţitul şi cu o lovitură puternică i-a tăiat musculatura dea braţul drept. Sărind publicul, soţul agresor a fost condus la poliţie. Rănita a fost internată la spitalul Gofl Antina. Din noapte camionarul Marin Ion, din str. Costache Staimate 20, mergând spre casă, a fost înţepat cu un cuţit în cap, de cunoscutul scamidai Sigiu Păun zis Cocoşatu, al cărui domiciliu nu se cunoaşte. Rănitul a fost pansat la o farmacie. Femeia Paraschiva Graţi, din str. Ghiţă Marinescu 32, în urma unei certe cu membrii familiei sale, a încercat să se sinucidă, bând o mare cantitate de spirt denaturat. La fipitalul Filantropia i s-au dat ajutoare medicale. Călcat de locomotivă O locomotivă de manevră eştită din depozitul Griviţe, a călcaat pe om bătrân care traversa linia ferată între cantoanele 4—5, fractUrândiu-i baza craniului. Nenorocitul, a cărui stare este disperată, a fost internat la spitalul Filantropia. Asupra luirui s’a găsit mici um act din care i s’ar fi putut stabilii identitatea. Semnalmentele lui sunt 55—60 ani, degetul mic dela mâna stângă lipsă, îmbrăcat în heime negre și pantofi maron. In buzunarul hainei s'au găsit mai multe piuite pentru pescuit. încercări de sinucidere In urma deselor certuri cu bărbatul ei, servitoarea Ana Munteanu, de 27 ani, din str. Argeş 13, a băut vreo 60 grame ara.Ambulanţa Salvării a dus-o la Colţea. A mai încercat ori să se omoare, bând 20 grame de tinctiură de iod, funcţionarul comercial Emili Neghină din str. Ceres 12, din cauză că a fost dat afară din slujbă. A fost și el transportat la spitalul Brâncovene»,. S’au ciocnit două automobile Un automobil din Bxam a lovit ori la prânz alt automobil ce oprise brusc în faţa librăriei Alcalay dim calea. Victoriei. Din cauza ciocniirei, un geam dda ultimuil automobil s'a spart. D. inginer Gh. Samoil, din str Sf. Gheorghe, care se afla un acest automobil, a fost rănit uşor la obraz, de cioburile de sticlă. Grav accident la atelierele Griviţa Revy Framcisk, zidar, din str. Eleme Cluhereasa, lucrând la o construcţie din curtea atelierelor Griviţa, a căzut de pe schelă, dela înălţimea de 9—10 m. El s’a ales cu fractura piciorului stâng, cu luxeţia şoldului drept şi cu o rană gravă la cai Ambulanţa Salvării l-a dus spitalul Casei patronale. -----------xox—■ —— Dela Uniunea comunităţilor evreeşti Uniunea Comunităţilor evreeşti din România, covocate în conferinţă extraordinară, luând cunoştinţă de anumite tendinţe care vor să-şi facă drum în politica internaţională împotriva prevederilor şi statornicirilor tratatului de la Versailles, declară că evreii români din tot întinsul ţării stau solidari alături de întreg poporul român în hotărîrea lui de a păstra neatinse hotarele sale naţionale. In toate manifestările şi acţiunile pe cari le va întreprinde Împotriva oricărei tendinţe de revizuire a tratatelor, vom sta necondiţionat în devotată credinţă alături de poporul român în lupta pentru apărarea drepturilor sale naţionale şi teritoriale. Rănire Otrăvirea Azi nu mă simt bine De atâtea ori nu vâ simţiţi bine şi fârâ sâ precizaţi o cauzâ răului vostru spuneţi câ nu va simfifi bine. Tot râul nu e datorit decât intestinului care accentuându-se cu venirea anotimpului rece vâproduce atâtea tulburâri, capul greu, moliciune, indispoziţie, lipsa poftei de mâncare, iritaţii, nervozitate. O lingura de Magnesia San Pellegrino, luata in fiecare dimineaţa va va ajuta funcţiunile intestinale şi va va elibera de orice indispoziţie. IAR.CHIMICO FARM.MODERNO MILANO şi fârâ anis, în flacon şi în de o doză. UNIVERSAE Adunarea generală a pensionarilor civili din oraşul şi judeţul Sibiu Pensionarii civili au fost convocaţi în adunare generală pe ziua de Sâmbăta trecută în localul prefecturei judeţului, spre a aproba darea de seamă anuală, a fixa cotizaţia la Asociaţie şi secţia de înmormântare şi a discuta memoriul, cu doleanţele pensionarilor, ce urmează a fi înaintat primului ministru. Şedinţa s’a deschis sub preşedinţia d-lui dr. V. Bologa. S’a citit darea de seamă, în care se axată intervenţiile făcute la forurile în drept pentru regulata plată a pensiilor şi protestele contra reducerilor inechitabile făcute unor pensionari reţinându-li-se până la 350/0 din pensii. S’a luat apoi act de înlăturarea acestei curbe şi fixarea unei reduceri uniforme de 66/0. Adunarea a adus mulţumiri d-lor medici locali, cari prin d-nii d-nn Stoichiţa şi Bitel, s’au angajat să facă o reducere de 50o/a membrilor pensionari, la consultaţii. S’a fixat apoi taxa de cotizaţie la secţia de înmormântare. D. St. Petra a propus ca fondul secţiei de înmormântare să fie contopit cu cel al Asociaţiei şi in schimbul unei cotizaţii mai urcate, toţi membrii să beneficieze de ajutor. Propunerea s’a admis, urmând a fi discutată intr’o nouă şedinţă. D. prof. Mardan a citit proectul de memoriu Întocmit, unde sunt cuprinse toate doleanţele pensionarilor, ca rectificări de pensii, plata restanţelor, etc. La discutarea acestui memoriu au luat parte d-nii Lucacel, prof. Lazăr și St. Petru ,cari au cerut a se introduce modificări și să se mai scurteze, după care s’a aprobat de adunare. -XOX Cimentarea unei fraternităţi Urmare din pag. I — între cele trei state înţelegeri. Cât despre d. I. Slavic, d-sa a fost o adevărată revelaţie. De cum a rostit primele cuvinte, zecile de mii de asistenţi au fost electrizaţi de puterea de seducţie a unui mare cuceritor şi stăpânitor de suflete. D. I. Slavic posedă o elocinţă vibrantă, dar de o copleşitoare masivitate şi in care eleganţa gândirii, departe de a atenua, evidenţiază simţitor ponderea morală a fiecărui cuvânt. De la părintele său, preotul protestând al unui sat din Slovacia, a moştenit fără îndoială acea austeritate de principii şi autoritatea pe care o impune prin simpla sa prezenţă. Numai datorită acestor eminente însuşiri se explică ascendenţa sa politică cu adevărat strălucită şi marele credit moral de care se bucură în Cehoslovacia. De o uimitoare putere de muncă, fostul prefect de Cosice şi Svolen, devenit după zece ani de muncă asiduă ministru de interne, s’a dovedit de tânăr nu numai un mare animator de masse, dar un organizator în stil mare. Ţinuturilor sud - carpatine, primitive prin cultură şi pustiirea războiului, d-sa le-a dat ca ministru de agricultură cea mai sistematică şi modernă cultură, iar organizaţiei întinse a Socolilor, avântul de după război, care i-a impus în admiraţia întregei lumi. Aşa trebue înţeleasă şi prezenţa sa în fruntea Aeroclubului cehoslovac şi mai ales fascinanta influenţă pe care o exercită asupra întregei vieţi publice şi spirituale din Slovacia şi Rusia Sud Carpatină, unde există un adevărat cult pentru d-sa. Cehoslovacia nu, putea avea deci un exponent mai strălucit în România, la marea manifestare de solidaritate şi acţiune comună anti-revizionistă. Cuvântarea d-lui Slavic a fost mai mult decât o apologie a vechilor şi puternicelor legături care unesc popoarele scăpate de sub tirania austro-ungară. Ea a constituit şi rămâne un adevărat program de acţiune in spiritul unei înalte concepţiuni de pace şi creaţiune. Iată pentru ce nu credem în drept să afirmăm, că adunarea naţională anti-revizoristă de la Arenele Romane înseamnă pentru viaţa statelor din Sud- Estul european, odată cu cimentarea unei fraternităţi a păcii, începutul unei adevărate epoci de pace şi dreptate. Statul cehoslovac (Urmare din pag. I-a) mai mult decât alţii, nu trebue să uităm aceasta. Noi nu trebue niciodată să perdem din vedere împrejurările în care s’a constituit statul nostru în timpul războiului şi imediat după război. Adevărata situaţie a unei naţiuni nu se arată în plină lumină în perioadele normale ci în cele de criză gravă“. In cadrul acestei politici de înaltă prevedere, Cehoslovacia a încheiat convenţiunile de alianţă defensivă cu Franţa, România şi Iugoslavia şi este unul din factorii importanţi ai Micii înţelegeri. S’a spus că noul stat cehoslovac ar fi o creaţiune artificială, un organism fragil de naţionalităţi, fie din cauza situaţiei sale geografice, fie din cauza grupurilor minoritare importante, care nu-i permit să aibă unitate şi cohesiune. Strânsă între Germania, Polonia, Austria, Ungaria şi România, Cehoslovacia prezintă o particularitate prin figuraţia sa pe harta europeană. Ea se întinde în lungime, subţiinduse cu cât se apropie de limitele sale orientale. Frontiere lungi şi nici o comunicaţie directă cu marea. Totuşi, o ţară, un stat, o naţiune, care ocupând o poziţie centrală în Europa, dispunând de un teritoriu de 140.394 km. şi de o populaţie muncitoare de aproape 15 milioane locuitori, capabilă să se desvolte şi să dea contribuţia sa preţioasă civilizaţiei, are destule posibilităţi să-şi valorifice dreptul său de existenţă independentă. Opera consolidării săvârşită de la 1919 până azi este o dovadă de puterea constructivă a naţiunii cehoslovace şi de uimitoarea sa desvoltare economică şi culturală. R. S. Un grup de elevi ai şcoalei de ofiţeri de artilerie din Timişoara Ilie, in vizită la ziarul nostru, sub comanda d-lui It. Dobre N. finul al 50-lea Nr. 14$ Joi T lume 1933 Atentatul de la palatul de justiţie din Capitală . Urmare din pag. I — revizuiri a exproprierilor precedente , dovada falsificării expertizei. In adevăr, prin decizia Camerei de punere sub acuzare a Curţi de apel din Bucureşti (pronunţată după îndelungate cercetări făcute de d. Jude instructor Ion Stănescu, desăvârşite de membrii Camerei însăşi, d-nii consilieri N. Jac Constantinescu, Alex. Costin şi Leonida Popescul, inspectorul general silvic Popescu Pera, a fost trimis In judecata tribunalului corecţional, pentru fals, în ziua de 11 Februarie 1930. Pentruca peste cătăva vreme sâ fie pus sub urmărire, prin acţiune directă, alături de el, şi d. Mauriciu Tischler, arătat a fi fost autorul şi beneficiarul acestor împrejurări vitrege. Procesul stăruie de atunci pe condica tribunalului Ilfov s. r. Căci deşi s’au dat termene urgente şi foarte apropiate, nu s’a ajuns totuşi la fond, mai ales din cauza întârzierii vădită de a răspunde la citaţiile ce 11 se adresau de unii martori ai cauzei... CE S’A ÎNTÂMPLAT LUNI Luni, desbatereea se anunţa sub aceleaşi auspicii. Procedura era adică perfect completă cu părţile, răspundea chiar şi unul dintre martori (d. Traian Andrei, director de bancă, venit tocmai din Cluj spre a răspunde chemării justiţiei) , dar nu răspundeau ceilalţi martori, din Bucureşti. Grefierul a specificat sub acest raport că, în ce priveşte pe martorul I. Fianu, director general în ministerul agriculturii, citaţia s’a înapoiat cu menţiunea că s’a mutat în str. Teodor Aman. In ce priveşte pe martorul Armand Călinescu, subsecretar de stat în ministerul de interne şi fost arbitru al tratativelor de cumpărare prin bunavoială, de către Stat, a domeniului în chestiune, dela d. Tischler, mandatul de aducere lansat împotrivă-i s’a înapoiat cu menţiunea că locueşte la hotel „Majestic“, iar în ce priveşte pe martorul dr. Ionel Popp, şi d-sa, subsecretar de stat în ministerul de interne şi co-arbitru cu precedentul, mandatul s’a restituit cu arătarea « - — o ■ că n’a putut fi găsit nici la minster nici la hotelul „Splendid“ unde locueşte, fiind plecat la... Karlsbad pentru cură. Partea civilă, Moţii — prin reprezentanţii lor d-nii Emil Vasiliu Cluj, I. Fodor, Oanţă sa, a declarat că deşi martorii absenţi îi erau foarte utili renunţă totuşi la ei pentru ca procesul să fie pus, în fine, în stare de a fi judecat după atâta amar de vreme de amânări. Apărarea însă — din partea inculpaţilor I. Popescu Pera şi Tischler — a atras atenţia că cei trei martori absenţi nu sunt numai al cauzei, propriu zis, dar şi al apărării, propuşi şi admişi chiar, ca atare , a declarat că nu renunţă la depoziţiile lor, şi a cerut repetarea mandatelor de aducere emise contra respectivilor. In numele ministerului public a pus concluziuni de procuror Stăncescu. D-sa a observat că indiferent de renunţările la unele mărturii, ce s’ar face în instanţă, cei trei martori absenţi astăzi fiind indispensabili instrucţiei orale a cauzei, trebuiesc neapărat audiaţi sub prestare de jurământ. A cerut de aceea să se lanseze noul mandate de aducere contra d-lor. Şi fiindcă n’au răspuns repetatelor citări de până acum să li se aplice, cf. art. 155 pr. pen. maximul amenzei prevăzută de lege în această materie. Tribunalul a admis cererea, a aplicat martorilor lipsă câte 5000 lei amendă, și a amânat apoi procesul la 26 iunie a. c. Era ultimul proces de pe condică. Judecătorii — şedinţa fiind ridicată — s’au retras spre cabinetul presidenţial (desbaterile ţinându-se în Camera de consiliu). Publicul s’a scurs în ordine spre ieşire. N’au mai rămas în sală decât d. procuror Stăncescu, care îşi strângea notele de şedinţă, dosarele şi codurile — şi câţiva justiţiabili întârziaţi cari se retrăgeau spre sala mare ; iar in fund, în capul băncei, aşteptându-şi rândul la eşire, stătea d. Tischler, procesul Molilor. A făcut multe opere naţionale.* Mauriciu Tischler fiind lin-hemat la sanatoriul Brâncovenesc, a fost supus, imediat, unei operaţii care a fost făcută de d. prof. dr. Hortolomei, asistat de d. dr. Marios Teodorescu. Cu acest prilej s-a stabilit că glontele tras era un „semidum-dum“ şi a pătruns în spaţiul al şaselea intercostal drept, i-a ieşit prin partea lombară stânga, două degete deasupra mamelei. Glontele, în drumul său, a perforat diafragmul, stomacul şi plămânii. După operaţie s-au încercat trei infuzii de sânge şi mai pe urmă a patra. La ora 10 seara, starea lui Tischler s-a îmbunătăţit întrucâtva şi el a vorbit, dând diferite explicaţii medicilor. • Cu toate îngrijirile date însă, Tischler a murit noaptea, la ora 3 şi un sfert. Cadavrul lui Tischler a fost trinspobat ert dim., de la sanatoriul Brancovenesc, la institutul medico-legal, unde, se va face autopsia. CINE ESTE MAURICIU TISCHLER Victima este de peste 60 ani, are trei fete, dintre cari două sunt măritate şi un fiu doctor în drept. A fost preşedinte al comunităţii evreeşti din Cluj. In 1914 avea, după bilanţ, o avere de şase milioane dolari. Acuma este într'o situaţie critică financiară. Locueşte de ani de zile în Bucureşti, la hotelul „Esplenade". ---------xpx-------- Atentatul îşi arest moment s‘a produs atelitanul. Fără să spună o vorbă un necunoscut ce stătuse în umbra draperiei, a scos brusc din buzunar revolverul, a ţintit în plin spre pieptul d-lui Tischler şi a tras un singur glonte. Victima s-a prăbuşit peste bancă. In aceiaşi clipă d. procuror Stăncescu — cu rară prezenţă de spirit — sesizând exact situaţia, a sărit peste bară şi a strigat atentatorului: Jos arma! S-au scurs câteva clipe teribile. Atentatorul mai trăsese un foc asupra celui împuşcat, fără să se mai audă însă descălecarea (fiindcă glontele se oprise în ţeavă). Atentatorul sta drept, înfricoşător, în faţa reprezentantului ministerului public. — „Jos arma!“, i s‘a repetat. Muşchii feţei, înăspriţi până aci într‘o contractare ce interzisese intervenţia celor dinprejur, s‘au destins. — „Poftiţi !“ Unii martori pretind că ar fi adăugat: ...„de altfel nici nu-mi mai trebuie. Am făcut dreptate Moţilor mei...!“ Iar alţi martori susţin că a mai spus : „Păcat că n’a fost aci şi băiatul lui...“ Până acum nu s’au verificat aceste amănunte. Fapt e că de abia acum fu recunoscut în atentator însuşi reprezentantul Moţilor în proces şi animatorul acţiunei lor: căpitanul invalid din război Emil Stancu, pensionar al statului şi proprietarul unui debit I. O. V. în Cluj. A fost imediat arestat şi sub pază condus în cabinetul primului procuror. Prima declaraţie i-a fost mărturisirea categorică a faptei şi explicaţia că a fost împins să facă acest gest sub presiunea disperării ce l-a cuprins văzând că dreptatea soţilor săi ce e legată de soluţia procesului acestuia, întârzie atât de mult... • Cazul a stârnit extraordinară emoţie în tot palatul justiţiei, surprins în plină activitate. * Dosarul, dimpreună cu arestatul, s-a repartizat în cercetarea d-lui jude instr. Stratulat al cabinetului 6, care a și început ancheta judiciară. Recordul aviatorului Skarzynski Rio de Janeiro, 29 (Radoa*).— I Aviatorul polon Skarzynski, care a traversat de curând Atlanticul, şi-a luat sborul azi dimineaţă la ora 9.45, cu destinaţia Curitiba (statul Parana). La ora 14.19 skarzynski a aterisat la Curitiba, unde era aşteptat de o mulțime imensă în frunte cu toate autorităţile locale. Avionul a suferit în timpul sborului o uşoară avarie la aripa dreaptă, care însă nu a avut nicio influenție asupra sborului. Moartea victimei Victima, în stare gravă, a fost transportată în grabă — după ce i s’a aplicat un pansament provizoriu de medicul legist dr. Sava şi de internul de serviciu al „Salvării“ Rădulescu — la spitalul Brăncovenesc. Internat în secţiunea d-lui dr. Hortolomei s’a procedat la examinarea rănii. Glontele de un calibru excepţional de mare — tip „parabellum", utilizat de armele militare austriace — a pătruns prin pieptul lovitului, fără să-i atingă inima, a frânt colana vertebrală şi a răzbit prin spate. Tischler şi-a revenit. Toate organele îi funcţiona. Graţie îngrijirilor ce i s’au administrat şi mai cu seamă intervenţiei chirurgicale ce s’a produs la timp, erau oare cari speranţe că va scăpa cu viaţă. S’a cerut medicilor încuviinţarea de a-i lua o scurtă declaraţie. Obţinându-se această permisiune, d-nii jude instructor de serviciu George Stratulat şi procuror Stăncescu au descins în salonul pacientului şi i-au pus o serie de chestiuni. DECLARAŢIILE LUI TISCHLER Tischler a ţinut să se ia act că e surprins de gestul atentatorului fiindcă vorbise cu el, cu o jumătate de ceas mai înainte, de proces, în chipul cel mai amical posibil. Convenise chiar ca, în caz de amânare, să nu se ia termen prea îndepărtat. Asupra condiţiunilor în cari s’a desfăşurat drama, a dat relaţiuniie de mai sus. Iar în ce priveşte procesul însuşi a pretins că n’a înţeles nici odată să aibe întrănsul decât soluţia cerută de lege şi dreptate. DECLARAŢIA CAPIT. ŞIANCU Magistraţii anchetatori au revenit la palatul justiţiei spre a desăvârşi ancheta. D. Siancu a fost supus imediat unui lung interogator, şi-a mărturisit din nou fapta, fără înconjur, amănunţit şi fără emfază. A recunoscut anume că, in adevăr, vorbise — cuviincios şi civilizat — dar nu amical, fiindcă, precum ne spunea, nu putea să aibe amiciţie cu un adversar al intereselor soţilor în preajma şedinţei. A stăruit să încredinţeze că nu sosise cu gândul de a face rău cuiva şi încă mai puţin de a-şi ucide adversarul. Spune însă că, în clipa când a auzit că procesul se amână iarăşi, încă odată, — că astfel soluţia procesului acestuia, de care sunt legate însăşi drepturile la viaţă ale populaţiei sărmane din Ţara Moţilor, ameninţă să mai întârzie cine ştie până când — a fost cuprins de o invincibilă furie şi disperare şi cu revolverul, ce-l poartă întotdeauna la dânsul, a tras asupra celui în care vedea, dacă nu chiar pe vinovatul acestor stări de lucruri în orice caz pe beneficiarul lor. Nu recunoaşte că ar fi strigat că-i pare rău că n’a ucis şi pe Tischler junior... Impotrivă i s’a pornit urmărire penală pentru crimă de asasinat săvârșit dar neizbutit. Această calificare a fost determinată de împrejurarea că la descinderea ce s’a făcut în camera sa, la hotel „Majestic”, i s’a găsit în geamantan tocul revolverului, — ceeace a îngăduit parchetului presumţia că Siancu a venit la tribunal anume înarmat în vederea atacului ce a urmat. Noaptea târziu s-a lansat contra lui mandat de arestare. Căpitanul Emil Şiancu e fiul preotului din Bologa, căpitan invalid de război, fost comandant al unui batalion de gardă naţională română, care a oprit devastările ungureşti în timpul retragerii din Ardeal. Din banii lui a susţinut tot Adunarea generală a voluntarilor din vechiul regat din războiul pentru întregirea neamului , Joi, 25 Mai, ora 4 luni d. a s-a ţinut adunarea generală ordinară a Asociaţiei voluntarilor din vechiul regat din războiul pentru întregirea neamului, la sediul său din str. Sfinţilor 64. Au luat parte şi delegaţi din provincie. Adunarea a fost prezidată de d. C. O. Dobrescu, vicepreşedintele asociaţiei, care citeşte telegrama d-lui Jean Botez, preşedintele asociaţiei, care-i exprimă regretul că fiind reţinut în Basarabia, nu poate lua parte la adunare. Se citesc apoi scrisorile primite de la camarazii din provincie. D. C. G. Dobrescu, înainte de a se intra în ordinea de zi a adunării, arată însemnătatea Zilei Eroilor. D-sa mai spune că chezăşia integrităţii noastre naţionale este M. S. Regele Carol II, căruia voluntarii de răsboi din vechiul regat ii urează domnie lungă şi glorioasă. Adunarea în picioare strigă: Trăiască Regele Carol II. Se citeşte darea de seamă a comitetului, de activitatea asociaţiei pe anul expirat. Se citeşte bilanţul şi contul de venituri şi cheltueli şi se dă descărcare comitetului de gestiunea pe anul expirat şi se aprobă bugetul pentru exerciţiul viitor. Se ratifică intrarea A. V. R - ului în „Federaţia foştilor luptători". Se procedează la constituirea comitetului. Se votează în aplauzele celor prezenţi următoarea: MOŢIUNE „Voluntarii din vechiul regat din războiul pentru întregirea neamului, acei cari în 1916 au răspuns cu elanul lor tineresc la apelul Patriei, protestează cu toată puterea contra încercărilor de revizuire a tratatelor, cari au consfinţit un drept al neamului românesc, prin sacrificiul atâtor eroi. Să ştie acei cari vor schimbarea actualelor graniţe ale ţării noastre, că voluntarii din vechiul regat sunt gata la datorie. Nu permitem să se pună în discuţie graniţele noastre fireşti, trasate pe vecie, cu sânge din sângele nostru“. ----------xox--------- Ziar german suspendat Berlin, 29 (tel. part.)—„Allgemeine Deutsche Zeitung", un ziar apropiat guvernului, a fost interzis pentru trei luni, din I cauza articolului de fond asu- I pra politicii externe publicat în numărul de azi. MEMENTO CALENDAR MErCUTRI, 31 MAI Ortodox: Si apostol Eremia şi sf. martir Envel Catolic: Sfânta Angela Merici. Protestant: Angela. Evreesc: Sivan 5693. (Savout) ziua I-a. Mahomedani 6 Sofor 1362. Răsăritul sorelui: 4,37. Apusul soarelui: 19,49. RADIO MIERCURI: 31 MAI 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. 1276 m. Blaj experimental 0,750 12.50. Burla, cota apelor Dunării. 13. Concertele prânz (plăci de gramofon). Uvertura din „Oberon“ de Weber, excutată de orch. simfonică din Iyndra, dirijată de Coates. Clar cu lună și Toccata de Debussy, execitate la pian de Percy Grainge. Donjun, poem simfonic de Richard Strauss, executat de orele simfonică din Londra, dirijată de Coates. Muzică uşoară. 14. Radio-Jirnal. 14.15. Continuarea concertului de plăci de gamofon. Muzică uşoară. 18. Orchesta Radio: Blankenburg: Marsulbolliar; J. Strauss: Telegrame, va’s; Heuberger: Uvertură la „Bata Operei“; Humperdinck: Fantezie din „Hănsel şi Gretel“; Urbaxh: Fantazie pe motive de Webex 19. Radio-Jirnal. 19,15. Orchestra Radio: L. Artok: Cântecul luntraşilor pe Volga; Becce: Sirenada de Amalfi; Granados: 3 damuri spaniole; Haydn: Rond* all'ongarese. 20.20: Eugen Petit: Delicte inexistente. 20.20: Plăci de gramofon. 20.40: Ion Conea: Un sat vechi din munte. 21.00: D-na Nina Alexandrescu, violină; Schmann : Sonata I-a; G. Hue: Romanță; Lilly Boulanger: Cortége. 21.30: Ion Inculeț: Regionalism. 21.45 : S. Siedmann, violoncel; Bruch : Kol Kidre!; Rubinstein : Romanță; Tanejew: Bagatelă; Spuie: Tarantelă. 22.15: Turcanu, flaut; (D-ra Mira Christide la pian); Mozart: Concert in re major, partea H-a Anderson: Fantezie caracteristică; Gaubert : Serenadă, partea I-a. 22.45: Radio-Jurnal. 23.00: Transmisie de la restaurantul Iordăchescu-Orchestra F. Luca. * Heilsberg, 61 kw. 276,5 m.: 20: Ora naţiunii. 21: Ştiri şi serată dansantă. 22.45: Lectură. 23.15: ştiri, apoi concert. Milano, 50 kw. 331,4 m. (Florenţa, Torino, Genova, Triest). 20 : Ştiri şi plăci. 20,20: Ştiri. 21,30 : Comedie şi muzică variată. 21 : Concert din Triest. 23,30: Coruri. 24: Ştiri şi muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 60 kw. 360,6 m. 20: Ora naţiunii. 21 : Concert filarmonic. 22: Monoloage. 22,25: Muzică de Brahms. 23: Ştiri şi plăci. 23,46: Muzică nocturnă. Leipzig, 120 kw. 389,6 m.: 20: Ora naţiunii. 21: Despre bătăia dintre flota engleză şi cea germană. 21,40: Concert simfonic. 23,15: Ştiri, apoi muzică din operete clasice. Roma, 50 kw. 441,2 m.: 21: Ştiri şi plăci. 21,45: Muzică variată. 23: „Carabinierii“, comedie. 23,30: Muzică şi ştiri. Zürich, 60 kw. 459 m.: 20,35: Orchestra Radio. 2T: Muzicii ruseas- Langenberg, 60 kw. 472,4 m. : 20: Ora naţiunii. 21: ştiri. 21,15: Bătălia navală de la Skagerak-Praga, 120 kw. 488,6 m.: la 35- Conferinţă despre socialism. 20 30 : „Logodna in vis", operă in 2 acte 23: Stiri. 23,15: Stiri in limba franceză. Viena, 16 kw. 518,1 m.: 16: Ora meteorul, etc. 16,46: Ora tineretului. 17: Ora compozitorilor austriaci contimporani. 18,46: Despre fumat. 19,36: Despre Viena din timpul turcilor. 20: Concert vocal si instrumental. 20,46: Ora, meteorul, etc. 20,46: Continuarea concertului. 22,16: Audiţie. 23: Reportaj. 23,15: Muzică de dans. München, 60 kw. 532,9 m.: 20 : Ora naţiunii. 21: Concert filarmonic. 22: Audiţie. 23,20: Ştiri şi muzică nocturnă. Budapesta, 18 kw. 550,5 m.: 20,10: Concert de violoncel. 21,20: Interview cu preşedintele uniunii ziariştilor internaţionali. 21,35: Audiţie despre Haydn. 23,35: Orchestră de ţigani. 0,16: Jazz. Varşovia, 120 kw. 1411 m.. 21,15: Muzică de cameră. 22,20: Coruri. 23,25: Plăci. 23,36: Esperanto. 24 : Muzică de dans. Berlin (KoenigsWusterhausen), 60 kw. 1635 m. 20: Ora naţiunii. 21: Concert militar. 22: Concert de orchestră. 23: Ştiri. 24: Din operete clasice. JOI 1 IUNIE 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 1276 m. Blaj experimental 0.750 kw. 12.50: Bursa, cota apelor Dunării. 13: Concert de prânz (plăci de gramofon). Trio în re minor de Schumann, executat de Cortot, Thibaud şi Casals: Muzică uşoară. 10: Radio-jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon : Muzică uşoară. 17.15: Liliana Delescu: Lectură. 17.30: Arco: Imitaţii de păsări şi animale. 17.45: D-na Eliza Alexandrescu : Viaţa copiilor. 18: Orchestra Grigoraş Dinicu: Lehar: Dragoste, de ţigan; Fibich: Poem; Monţia: La fântâna cu găleata; Parsons : Passepied ; Bonincontre: Tes yeux; Dinicu : Doina Oltului şi Ciocârlia; Beethoven-Kreisler: Rondino (solo de vioară: Gr. Dinicu). 19: Radio-Jurnal. 19.15: Orchestra Grigoraş Dinicu : Monţia: La crâşmuţa cea din deal; Benatzky: Tangoul din „Im wiessen Rössl“. Albeniz : Malaguena (solo violoncel: Ştefănescu). Scoate calul, pune şeaua şi Lelea cu scurteica verde. Arii naţionale. 20: Paul Prodan: Teatru de vară. 20.20: Plăci de gramofon. 20.40: Ing. Dion Mardan : Ada- Kale. 21: Adolph Kottlan-canto: Mozart : Isis şi Osiris ; Mozart: In diesen heiligen Hallen ; Mozart: Două arii din „Flautul fermecat"; Loewe: Tom der Reimer; Skeletti: Ce te legeni, codrule ? ; Tosti : Adio. 23.20: Orchestra Radio: Concert simfonic dirijat de C. C. Nottara; Mendelsohn: Hebridele, uvertură ; Haydn: Simfonia nr. 1 in mi bemol major (Paugeniirbel). 22: D. Obedenaru : Teatru sub Ion Ghika. 22.15: Orchestra Radio: Continuarea concertului; Vivaldi-Dandya: Sonata de concert nr. 4, în mi bemol major, pentru violoncel şi orchestră (solist: Gh. Drăghici); Nottara: Poemă pentru violoncel (la audiţie) (solist : Gh. Drâghici); Dvorak: Suită poetică. 22.45. Radio-jurnal.