Universul, august 1933 (Anul 50, nr. 207-237)
1933-08-01 / nr. 207
Anal al SCMea 6 Pagini F9NBATOR1 EXEMPLARUL In Tara! ,w a Pasiuni In Străinătate: 6 le! ’ ° fragili» Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-le P. T. T. No. 12022 lUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 «RTSM.» TELEFONICA^ATIIARULUI&*ro^wuJwarlMV13*1370.^3»1371^3«1373..3*1373, 3-1174. 3.»«43.1 207 Marți 1 August 1933 DIRECTORI STELIAN POPESCU Ibsen spunea că, spre a cunoaşte rostul lucrurilor, n’ajunge să mergi la cauzele aparente, ci este nevoe să te cobori în adâncul lor. Un ziar francez, printr’un publicist de seamă, a voit să afle explicaţiunea precisă a politicii internaţionale ruse din ultimul timp. Se ştie, că evenimentele recente au determinat în o parte din opinia mondială impresiunea că Sovietele se îndreaptă spre concepţiuni mai compatibile cu interesele păcii generale şi se atribuia această schimbare de macaz unei europenizări a practicilor de până acum. După examinarea foarte de aproape a situaţiei actuale din Rusia, concluziunile ziaristului francez sunt mai puţin măgulitoare pentru aceasta; începutul de schimbare la faţă ar avea o geneză mai puţin altruistă. „Este — scrie el — greu să crezi în desinteresarea unei astfel de convertiri. Această pretinsă evoluţie de doctrină nu este dictată de consideraţiuni de morală politică. Ea a fost provocată de alte motive, de alte nevoi După ce trece printre aceste nevoi, „revoluţia hitleristă, care şi-a retras baza politicii străine urmată de Soviete şi Komintern de peste zece ani“, se opreşte asupra unui fapt considerabie „Economia rusă — continuă ziaristul francez — s-a prăbuşit în primăvara anului acestuia. Este destul să ne ocupăm de un domeniu primordial pentru viaţa rusă : agricultura. Aici, falimentul planului colectivist este flagrant, incontestabil, fiindcă se traduce prin o foamete de amploare tragică, depăşind cu mult pe cea din 1921. In momentul când lumea întreagă se plânge de supraproducţie, Rusia oferă o lipsă catastrofală. Aceasta este şi mai alarmantă decât aceea din 1921, prin faptul că n’ar putea să fie împrumutată intemperiilor sau secetei, ci pur şi simplu regimului. E sigur că kolkosele au sdrobit forţele de producţiune ale agriculturii ruse. Rezultatele sunt înfricoşătoare. Mii de inşi mor zilnic de foame, sate întregi se depopulează. De câteva luni, pâinea ce se poate procura în Ucraina, este fabricată cu coaje de copacii şi resturi neasimilabile. Acest dezastru fără precedent are gravitatea că derivă chiar din esenţa regimului sovietic. Guvernul din Moscova nu are nici dorinţa, nici mai ales putinţa să revină asupra măsurilor edictate. Nu mai are mijloace, chiar dacă ar voi să dea înapoi, nu mai stă în puterea sa să restaureze individualismul agricol, care dădea altădată Rusiei un surplus de cereale exportabile“. Publicistul francez conchide că regimul actual este hotărît să meargă înainte, pe panta apucată, orice s’ar întâmpla. El spune însă : „Dar dacă pentru vre-un motiv oarecare — o diversiune externă mai ales — această acţiune ar trebui să fie părăsită, Rusia s’ar prăpădi într’o catastrofă ce-ar face inevitabilă intervenţia străinătăţii“. Acum se înţelege mai uşor dece politica externă de la Moscova e mai dulceagă decât altădată. IN RUSIAi o. Beneş şi agrarienii cehi Cu prilejul unui interview publicat in „Universul“ Ziarul „Venkov“, oficiosul agrarienilor cehi, s’a ocupat foarte stăruitor, într’o serie de articole recente, de ideile desvoltate de d. Beneş într’un interview apărut în „Universul“ din 17 Iulie, sub titlul : „Federaţia economică a Europei centrale“. Ziarul agrarienilor cehi se declară ostil unei concentrări a statelor din centrul Europei într’un bloc menit să refacă unitatea economică a acestei regiuni în cadrul nouilor condiţiuni politice fixate prin tratatele de pace în vigoare. Căci aceasta cerea d. Remeş în interviewul amintit, când afirma necesitatea creierii unei mari puteri în centrul european, înte- meiată pe interdependenţa economică, pe colaborarea şi împăciuirea întregei Europe centrale şi având ca nucleu Mica înţelegere, care, alături de unitatea ei politică, a ţinut să-şi proclame — prin conferinţa recentă dela Praga — şi unitatea economică. Agrarienii cehi nu văd însă cu ochi buni angajarea ţării lor într’o politică de concentrare economică, pe bază de reciprocitate de concesii. Pornind dela calculul egoist al intereselor imediate, ei îşi văd periclitată situaţia privilegiată obţinută prin măsuri tot mai accentuate de protecţionism agrar, neţinând seamă de perspectivele largi pe care le-ar deschide întregei economii cehe realizarea ideei de cooperare economică a statelor din bazinul dunărean. Aceste calcule înguste i-au făcut să ia atitudine ostilă chiar contra micii înţelegeri economice, în adunările pe care le convocase la Praga concomitent cu şedinţele conferinţei miniştrilor de externe ai celor 3 state aliate, în ciuda directivelor oficialităţii cehe şi a curentelor de opinie publică, cu excepţia numai a cadrelor politicianiste agriene. Cunoaştem din păcate şi noi parfumul acestei demagogii, care a contaminat majorii**“» iniţiativelor în politica internă, când partide şi politiciani îşi ajustează atitudinile şi programele după sentimentul adulat al clasei cu mai multe voturi şi după ceea ce înţelegerea primitivă a majorităţii acceptă că este sau nu în interesul ei, îndreptarea rosturilor în economia popoarelor nu poate veni însă de la egoismul naţional şi încă şi mai puţin de la egoismul intereselor de clasă, închiderea graniţelor economice şi înfundarea ţării pe cărările înguste ale autarhiei, n’ar face decât să adâncească răul şi să îndepărteze putinţa unei îndreptări. Autarhia este mai ales primejdioasă pentru statele mici, care trebue să se afle permanent în curentul larg al vieţii şi activităţii internaţionale, pentru ca izolarea lor să nu le îndepărteze şi mai mult de mişcarea generală de aşezare a lumii pe baze noi, mişcare ce se efectuiază pe nesimţite şi fără voia noastră, ba adesea împotriva intervenţiilor noastre stângace şi inoportune. Prin caracterul ei economic, — ţară puternic industrială şi agricolă, dar nu în măsură de a-şi satisface singură toate necesităţile, — Cehoslovacia nu poate să neglijeze raporturile ei de schimb cu celelalte ţări, mai ales când are în cap imperiul industrial şi de expansiune comercială al Germaniei, iar în coaste industria poloneză şi O 11*N+T»nC» O t» Iată de ce găsirea unei baze de cooperare şi de organizare economică a statelor mici din centrul Europei este necesară şi perfect oportună, pentru fiecare din aceste state, ea fiind menită să refacă pe deo parte echilibrul economic atât de zdruncinat în această regiune a Europei, iar pe de altă parte să constitue un impuls nou şi o garanţie de pacificare politică a popoarelor respective. Regretăm, că din socoteli mărunte de clasă şi de partid, agrarienii cehi pierd din vedere aceste înalte consideraţii şi aceste luminoase perspective, hotărîţi să saboteze un gând atât de strălucit conceput de d. Beneş, în colaborare cu nedesminţiţii săi amici d-nii N. Titulescu şi Jeftici şi atât de magistral exprimat în interviewul publicat de ziarul nostru. H. I. ■:0. P9 prrit ei vini viki Meet la Chicago Cu prilejul vizitei escadrilei italiene la Chicago, generalul Baibo a fost omagiat de pieile roşii din tribul „Sioux“. Iată-l alături de şeful tribului, purtând surâzând insignele „demnităţii“ primite Contramandarea manevrelor armatei roşii la graniţa polonă Moscova, 29 (Ullstein). — Comandantul armatei roşii din Ucraina, Jakir, a contramandat marile manevre ale armatei roşii, care urmau să se desfăşuire la graniţa poloneză. Nu se vor face decât exerciţii militare de puţină importanţă. Hotărîrea aceasta a fost înotă spre a se evita demonstraţii militare la graniţa polonă, în vederea cultivării relaţiilor de bună vecinătate cu Polonia. Pod aprins din cauza căldurii Berlin 29 (Rador). — In localitatea Spandau podeaua și trotuarul podului de peste râul Havel s’a aprins din cauza căldurii toride. Pompierii chemaţi in grabă au reuşit să înlăture pericolul. ----------xox--------— Stalin are in străinătate avere de milioane Ziarul rus „Vozvojdenie“ din Paris scrie următoarele: „Averea particulară a dictatorului rus Stalin, încă din anul 1925 a fost luată din cassa partidului comunist rus şi plasată, cu ajutorul băncii de stat sovietice, în trei bănci europene şi două americane, ca un fond special, de care s’ar putea folosi Stalin în cazul unei eventuale fugi forţate in străinătate. Unii financiari evaluiază această avere la suma de 20 milioane dolari aur, alţii numai la suma de 10 milioane. Din acest fond special, numit „fond de fier“, se fac unele plăţi urgente în străinătate. Fondul însă se completează imediat. Spre a se masca plasarea averii lui Stalin în străinătate, se înfiinţase în Olanda o societate pe acţiuni, fictivă, cu un capital de 100.000 fiorini. Acţiunile acestei societăţi sunt la dispoziţia lui Stalin, iar consiliul de administraţie al ei se compune din 2 olandezi, membri ai secţiunii olandeze a internaţionalei comuniste şi dintr’un francez, deputat comunist. M. S. REGELE ÎN NORDUL ARDEALULUI — Vizitarea minelor de aur.— Suveranul la tabăra cercetăşească — Baia-Mare, 29 Iulie. Azi dimineaţă, la ora 10,20 a sosit în localitate, venind de la Cluj, cu trenul regal compus din 11 vagoane, M. S. Regele, însoţit de Marele Voevod Mihai, d-nii maior Ursăreanu, aghiotant regal, general Manolescu, col. Sâmboteanu, mai mulţi ofiţeii superiori şi cei 3 colegi ai Marelui Voevod Mihai. La gară, M. S. Regele a fost salutat de d. dr. Alexandru Pop, subprefectul judeţului, de d. col. Ionescu, comandantul corpului VII grăniceri, din partea garnizoanei şi de d. primar dr. Bohaţier. ■&' m^saaammmm De la gară, M. S. Regele şi însoţitorii Săi au plecat la minele Statului, unde au vizitat instalaţiunile. La ora 1 d. a., M. Sa a luat masa în vagonul regal, iar la ora 4 d .a., a vizitat uzinele Statului din valea Roşie. De acolo, M. S. Regele a plecat la Baia Sprie, unde sunt minele de aur ale Statului. Mâine, Regele va fi în tabăra cercetăşească de la Baia Sprie, unde sunt concentraţi 250 cercetaşi, cari vor pleca la jamborerea internaţională ce se va desfăşura la Gödele (Ungaria). Agitaţiile deputatului Habicht contra Austriei Muenchen. 29 (Rador).— Deputatul Habicht, fostul ataşat de presă german în capitala Austriei, expulzat de pe teritoriul austriac a ţinut ori un discurs la o întrunire a naţional-socialiştilor locali. Habicht a declarat că Austria nu va fi liberă şi fericită decât în ziua când cancelarul Hitler, fiu de ţăran austriac, va fi victorios. Guvernul Dollfus, un guvern anti-constituţional — a adăugat d-sa — face toate sforţările pentru a opri în loc destinele Austriei, contrariu voinţei populare, ascultând numai de sfaturile duşmanilor naţiunei germane. Austria este condamnată la moarte. Ea nu poate trăi decât numai cu ajutorul Germaniei, dar Germania nu va ajuta Austria decât atunci când ea va avea un regim conştient de afinităţile sale cu germanismul Acei care împrumută bani guvernului Dollfuss — a terminat deputatul Habicht, — pot conta pe o pierdere sigură, căci în curând guvernul acesta va fi înlocuit printr’un guvern nou, care va reveni la regimul de drept și de lege. O declaraţie a d-lui von Neurath Lumea va trebui să se obişnuiască cu Germania nouă — Berlin, 29 (Rador). — La Stuttgart a fost o manifestaţie, organizată de congresul de gimnastică, în onoarea germanilor, cari locuiesc în străinătate. Cu prilejul acestei manifestaţii, mnistrul de externe al Reichului, baronul von Neurath, a declarat următoarele : „Ne găsim astăzi din nou la o cotitură a destinului nostru. Lumea nu vrea încă să înţeleagă evenimentele din Germania şi ne priveşte cu neîncredere, ba chiar cu ostilitate făţişă. „Prea multă vreme lumea s’a obşnuit, în cursul ultimilor 14 ani, să trateze poporul german ca o naţiune de rangul al doilea. Dar noi am pus astăzi capăt acestei mentalităţi. Lumea va trebui să se obişnuiască cu Germania nouă”. înmormântarea victimelor dramei din str. Aurel Vlaicu Sâmbătă da„ s’a făcut înmormântarea inspectorului ele poliţie Alexandru Mingopol, împuşcat de soţia sa în împrejurările cunoscute. Serviciul religios a fost oficiat, în capela cimitirului Bellu, unde se afla depus sicriul, de către preotul Inocenţiu Ştefănescu, confesorul garnizoanei, asistat de doi preoţi. Erau de faţă d-nii colonel G. Marinescu, prefectul poliţiei; Eug. Cristescu, director la siguranţă; chestorii Călătorescu, Bunescu, Frânculescu, C. Georgescu, Moţăţeanu, Parizianu, Botez, Paximade, Daschievici; căp. Constantinescu; foştii inspectori de poliţie D. Negrescu, Mişu Capeleanu, Diamantescu şi Bursan; ing. Mircea; N. Porumbaru, colonel Mladin, comandantul gardienilor publici; col. Dimiu, întreg personalul poliţienesc şi ofiţerii de gardieni şi un foarte numeros public. S-au depus coroane din partea prefecturii, serviciul de siguranţă al prefecturii, serviciul poliţiei sociale şi din partea rudelor. Onorurile au fost date de un pluton din reg. 4 roşiori şi o companie de gardieni, cu drapel şi muzică.. . . .... După terminarea serviciului religios, sicriul a fost ridicat de ofiţerii de poliţie şi dus până lacavou. . Aici a vorbit de chestor G. Botez înnumele prefecturii poliţiei, spunând ca moartea inspectorului Mingopol, în condiţiuni atât de tragice şi atât de timpurie, rămâne pentru instituţiunea al cărei funcţionar corect şi capabil a fost, cât şi pentru camarazii lui, o lovitură neaşteptată. Alexandru Mingopol, fire aleasă şi nobilă, suflet bun şi înţelegător, nu era capabil să jignească şi să producă amărăciune nimănui, înţelegea foarte uşor pe alţii, după cum firea lui era foarte lesne de înţeles. In tot timpul cât a servit în prefectura Poliţiei Capitalei, a fost un funcţionar meritos, corect şi care şi-a îndeplinit în mod conştiincios şi demn îndatoririle sale. A mai vorbit d. Traian Ionescu, în numele soc. Demobilizaţilor, după care sicriul a fost aşezat în cavou. INCINERAREA D-NEI IRINA MINGOPOL La ora 4 d. a. s-a făcut la crematoriu, în prezenţa rudelor, incinerarea corpului Irinei Mingopol, autoarea dramei din str. Aurel Vlaicu. Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Al. Mingopol scos pe brațe din biserică de camarazii lui ÎNMORMÂNTAREA lui al. MINGOPOL FILME — Eşti de mult pe-aici ? — De vreo zece zile. — Faci băi ? — Fac. Adică nu fac. Face nevastă-mea. O duc şi o aduc. — Cel mai frumos sport. — Aş ! Nu e frumos de loc. — Tu văd cam mahmur. — Cum să nu fiu mahmur, dragă! Dacă mă tragi de limbă, trebue să-ţi spun. Ştii că toată viaţa am fost ghinionist. La şcoală nu mă scotea la tablă când învăţam mai totdauna, şi mă scotea când se întâmpla, rar, să nu citesc. La bacalaureat m‘a întrebat singura chestie pe care n‘o ştiam. Am păţit-o şi cu însurătoarea tot aşa — Cum asta ? — Să vezi. Am văzut pe un prieten c‘o ducea bine cu nevasta findcă îl iubea soacra. El o răsfăţa, o plimba, la fel ca pe fata ei. Aceasta era mulțumită că totul mergea strună în casă. Mi-am zis : iată o reţetă sigur. Vrei să trăeşti bine cu, femeea? Pune-te bine cu mama ei. — Și-ai procedat așa ? — Da. — Atunci de ce n‘ai chef ? — Să vezi ce s‘a întâmplat. I-am făcut curte mamei, ca să termin cerându-i pe fată. — Și? — Și, nu știu cum s’a făcut, eara rămas cu mama — și pe fată a luat-o altul !... Ți-am spus eu că sunt ghinionist! Don José mvsmmi Groaznica nenorocire din com. Fulga (Prahova) — Un obuz făcând explozie, omoară un copil şi răneşte mortal pe un altul — Ploeşti, 29 Iulie Urmele războiului, n’au pierit cu desăvârşire .şi ghiulele ucigătoare continuă să mai facă victime............................................ In comuna Fulga, doi copii, cari se jucau pe câmp, au găsit un obuz ,îngropat în pământ, pe cari au început să-l ciocănească cu pietre................... . Izbindîh capsă, obuzul a luat foc explodând cu o detunătură grozavă şi ‘ rupând în bucăţi pe copilul Tudor Lixandru, de zece ani, care-l avea în mână și rănind mortal pe Nicolae Rădulescu, de 12 ani, ce se găsea alături. Niște săteni, ce erau pe câmp la muncă, auzind detunătura, au alergat la locul nenorocire, de unde au ridicat copilul rănit pe care l-au trimis în agonie, la spitalul din Mizil. Corpul celuilalt copil era prefăcut în bucăţi împrăştiate pe câmp. Fiind anunţate autorităţile, au plecat la faţa locului d-nii Ştefan Stroe Petrescu prefectul judeţului, procuror N. Nedelcu şi maior Nicolae Bucur, comandantul legiimei de jandarmi, pentru facerea anchetei. D. Gömbös despre relaţiile Ungariei : cu statele vecine Paris, 9 (Ullstein)]. — Corespondentul lui „Matin” la Roma publică declaraţiile pe care i le-a făcut primul ministru ungar Gömbös cu ocazia vizitei sale. Despre relaţiile Ungariei cu Mica înţelegere, Gömbös a spus ca in ce priveşte relaţiile economice, acestea sunt, reglementate prin tratate , economice. Exceptând Cehoslovacia, Ungaria a încheiat tratate comerciale cu toţi vecinii săi. In ce priveşte, relaţiile politice, Gömbös a spus că Ungaria vrea să fie în situaţie de egalitate faţa de vecinii săi, căci nu pot persista relaţii de prietenie între Ungaria şi aceste state decât dacă toate au drepturi egale şi toate îşi vor acorda încredere şi bunăvoinţă reciprocă. Despre Franţa, Gömbös a spus că opinia publică franceză pare să fi început să se intereseze în ultimul timp de soarta Ungariei. Celebritatea cazinoului de la Monte Carlo atrage în vastele lui saloane nu numai pe jucătorii pasionaţi care se fixează la mesele de joc de dimineaţă până seara, dar şi un număr de curioşi care vor să vadă acest templu al zeului Hazard. Printre aceşti curioşi mă găseam şi eu acum câţiva ani, când greutăţile valutare nu erau aşa de mari ca astăzi, exceptând bineînţeles pe cei care apără „interesele ţării în străinătate" şi care primesc diurnă în valută forte, cam de două ori cât este salariul lunar al unui profesor secundar. Privind la jocul de ruletă mi-a atras atenţia o foce de hârtie dată de personalul cazinoului şi pe care jucătorii notau numerile câştigătoare, probabil spre a se orienta la jocurile următoare. Cu toate calcule şi notaţiile pe care le fac la sfârşitul jocului bilanţul este dezastros pentru jucători şi foarte bun pentru proprietarii jocului. Toate, „martingalele“ pe care cei mai îndârjiţi jucători le-au pus în practică au sfârşit prin a ruina pe aceşti pasionaţi ai mesei verzi. Dacă toţi aceşti jucători înainte de a se aşeza la masa verde s-ar ocupa puţin de calculul probabilităţilor ar vedea cât de puţin sunt orientaţi cu toate însemnările lor şi cât de şubrede sunt toate combinaţiile pe care le fac. Ca să dovedim această afirmaţiune să ne ocupăm puţin de cel mai simplu joc de noroc cunoscut la noi sub numele de „risca“ iar la francezi „pile ou face“. Acest joc constă în aruncarea unei monede’în sus, iar faţa care se vede după ce moneda a căzut pe pământ este câştigătoare. Prin urmare din cele două cazuri posibile — pajură sau cap — se realizează un singur caz favorabil dat de faţa monedei care se vede. Se spune în acest caz că probabilitatea este de adică din două cazuri posibile numai unul este favorabil (câştigător). In calculul pobabilităţilor se exprimă probabilitatea printro fracţiune in care numărătorul reprezintă numărul cazurilor favorabile iar numitorul numărul cazurilor posibile. Când numărul cazurilor favorabile este egal cu numărul cazurilor posibile, numărătorul fiind egal cu numitorul fracţia este egală cu unitatea. In cazul acesta, este siguranţa câştigului. Când numărătorul este egal cu zero fracţiunea devine zero, deci şi probabilitatea este zero. Aşadar cu cât fracţiunea care dă probabilitatea este mai aproape de unitate cu atât şansele de câştig sunt mai mari şi cu cât este mai aproape de zero cu atâta riscurile sunt mai mari. In cazul când se joacă o singură partidă de rişcă (pile ou face) sau la ruletă roşu sau negru, pereche sau nepereche, „manque“ (1-18) sau „passe“ (19-36) probabilitatea este 0,5 adică tocmai jumătate iar bancherul în caz de câștig trebue să plătească pentru un leu doi. Fiecare partidă care se joacă, este independentă de cele anterioare așa că orice jucător poate să se considere la fiecare joc că abea atunci s’a instalat la masa verde neavând nici o şansă în plus faţă de altul care a venit in urma lui şi aceasta pentrucă bila sau moneda după cum spune J. Bertrand Ware nici memorie nici conştinţă. Când se joacă mai multe partide atunci lucrurile se schimbă. In adevăr dacă se joacă două partide adică rezultatul se dă după ce s’a jucat şi a doua partidă, atunci se pot realiza următoarele cazuri : a) în ambele jocuri se joacă câştigător pajura (PP) ; b) în jocul întâi se joacă câştigător „pajura“ şi în al doilea „capul“. (P. C.) ; c) în jocul întâi „capul“ şi în al doilea „pajura“ (CP) şi d) în ambele jocuri se joacă câştigător „capul“ (CC). Aşadar în două partide de riscă sunt patru cazuri posibile, iar cazuri favorabile sunt: unul pentru (PP), deci probabilitatea este yt . două (PC) şi (CP) bineînţeles dacă nu se ţine seama de ordinea in care cad, probabilitatea este 2/4 si unul pentru (CC) deci probabilitatea este yt. Când se joacă trei partide se pot întâmpla următoarele cazuri : 1) PPP. 2) PPC. 3) PCP. 4) CPP. 5) PCC. 6) CPC. 7) CCP. si 8) CCC. In aceste trei jocuri sunt deci opt cazuri posibile si sunt câte un caz favorabil pentru (PPPi sau (CCC) deci probabilitatea este 1/8 și trei cazuri favorabile pentru 2P sau 2C așa că probabilitatea în aceste cazuri este 3/8 Prin urmare, în trei partide este mai avantajos să se joace pentru 2P și un C sau P și 2C. Lucrurile se complică mai mult când este vorba să se joace patru partide. In acest caz sunt posibile 16 cazuri și anume : 1) PPPP. 2) PPPC. 3) PPCP. 4) PCPP. 5) CPPP. 6) CCCC. 7) PPCC. 8) PCPC. 9) PCCP. 10) CFFC. 11) CPCP 12) CCPP. 13) PCCC. 14) CPCC. 15) CCPC. 16) CCCP. Ce vede în înşirarea de mai sus că sunt 16 cazuri posibile și un singur caz favorabil pentru IPPPP.) și (CCCC.) deci probabilitatea, este 1/16,pentru jocul FPPC. și PCCC. sunt patru cazuri favorabile deci probabilitatea este 4/16, iar pentru jocul PPCC. sunt 6 cazuri favorabile deci probabilitatea, este 6/16. Prin urmare in patru partide de risca cel mai avantajos Acest triunghi se formează foarte uşor ţinând seamă de următoarele reguli: coloana (a) se face scriind numerile X, unul sub altul, pentru coloana (b) se scrie numerile 1, 2, 3, 4, 5, unul sub altul începând tot joc este PPCC. Ţinând seamă de aceste combinaţiuni marele matematician Blaise Pascal a concentrat rezultatele pentru un număr mai mare de partide intr’un tablou care pentru că are forma unui triunghi s’a numit „triunghiul lui Pascal“, cu şirul orizontal I, coloana (c) începe, tot cu numărul 1 însă de pe linia orizontală n, apoi sub numărul unu din această Continuare in pagina 2-a1 CRONICA ŞTIINŢIFICĂ De la jocul de risca (pile ou face), la teoria cuantei — Siguranţă şi probabilitate — de prof. dr. CHR. MUSCELEANU