Universul, august 1933 (Anul 50, nr. 207-237)

1933-08-01 / nr. 207

Anal al SCMea 6 Pagini F9NBATOR1 EXEMPLARUL In Tara! ,w a Pasiuni In Străinătate: 6 le! ’ ° fragili» Taxa poștală plătită în numer­ar conform aprobării Dir. G-le P. T. T. No. 12022 lUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 «RTSM.» TELEFONICA^ATIIARULUI&*ro^wuJwarlMV13*1370.^3»1371^­3«1373..3*1373, 3-1174. 3.»«43.1 207 Marți 1 August 1933 DIRECTORI STELIAN POPESCU Ibsen spunea că, spre a cunoaşte rostul lucrurilor, n’ajunge să mergi la cauzele aparente, ci este nevoe să te cobori în adâncul lor. Un ziar francez, printr’un pu­blicist de seamă, a voit să afle explicaţiunea precisă a politicii internaţionale ru­se din ultimul timp. Se ştie, că evenimentele recente au determinat în o parte din opinia mondială impresiu­­nea că Sovietele se îndreap­tă spre concepţiuni mai compatibile cu interesele păcii generale şi se atribuia această schimbare de macaz unei europenizări a practi­cilor de până acum. După examinarea foarte de aproape a situaţiei actua­le din Rusia, concluziunile ziaristului francez sunt mai puţin măgulitoare pentru aceasta; începutul de schim­bare la faţă ar avea o gene­ză mai puţin altruistă. „Este — scrie el — greu să crezi în desinteresarea unei astfel de convertiri. A­­ceastă pretinsă evoluţie de doctrină nu este dictată de consideraţiuni de morală politică. Ea a fost provocată de alte motive, de alte ne­voi După ce trece printre a­­ceste nevoi, „revoluţia hitle­­ristă, care şi-a retras baza politicii străine urmată de Soviete şi Komintern de peste zece ani“, se opreşte asupra unui fapt considera­bie „Economia rusă — conti­nuă ziaristul francez — s-a prăbuşit în primăvara anu­lui acestuia. Este destul să ne ocupăm de un domeniu primordial pentru viaţa ru­să : agricultura. Aici, fali­mentul planului colectivist este flagrant, incontestabil, fiindcă se traduce prin o foamete de amploare tragi­că, depăşind cu mult pe cea din 1921. In momentul când lumea întreagă se plânge de supraproducţie, Rusia oferă o lipsă catastrofală. Aceasta este şi mai alarmantă decât aceea din 1921, prin faptul că n’ar putea să fie împru­mutată intemperiilor sau secetei, ci pur şi simplu re­gimului. E sigur că kolko­­sele au sdrobit forţele de producţiune ale agricultu­rii ruse. Rezultatele sunt în­fricoşătoare. Mii de inşi mor zilnic de foame, sate întregi se depopulează. De câteva luni, pâinea ce se poate pro­cura în Ucraina, este fabri­cată cu coaje de copacii şi resturi neasimilabile. Acest dezastru fără precedent are gravitatea că derivă chiar din esenţa regimului sovie­tic. Guvernul din Moscova nu are nici dorinţa, nici mai ales putinţa să revină asu­pra măsurilor edictate. Nu mai are mijloace, chiar da­că ar voi să dea înapoi, nu mai stă în puterea sa să res­taureze individualismul a­­gricol, care dădea altădată Rusiei un surplus de cereale exportabile“. Publicistul francez con­chide că regimul actual este hotărît să meargă înainte, pe panta apucată, orice s’ar întâmpla. El spune însă : „Dar dacă pentru vre-un motiv oarecare — o diver­­siune externă mai ales — această acţiune ar trebui să fie părăsită, Rusia s’ar pră­pădi într’o catastrofă ce-ar face inevitabilă intervenţia străinătăţii“. Acum se înţelege mai uşor dece politica externă de la Moscova e mai dulcea­gă decât altădată. IN RUSI­Ai o. Beneş şi agrarienii cehi Cu prilejul unui interview publicat in „Universul“ Ziarul „Venkov“, oficiosul a­­grarienilor cehi, s’a ocupat foar­te stăruitor, într’o serie de ar­ticole recente, de ideile desvol­­tate de d. Beneş într’un inter­view apărut în „Universul“ din 17 Iulie, sub titlul : „Federaţia economică a Europei centrale“. Ziarul agrarienilor cehi se de­clară ostil unei concentrări a statelor din centrul Europei în­tr’un bloc menit să refacă uni­tatea economică a acestei re­giuni în cadrul nouilor condi­­ţiuni politice fixate prin trata­tele de pace în vigoare. Căci a­­ceasta cerea d. Remeş în inter­­viewul amintit, când afirma ne­cesitatea creierii unei mari pu­teri în centrul european, înte-­­ meiată pe interdependenţa eco­nomică, pe colaborarea şi împă­ciuirea întregei Europe centrale şi având ca nucleu Mica înţele­gere, care, alături de unitatea ei politică, a ţinut să-şi procla­me — prin conferinţa recentă dela Praga — şi unitatea eco­nomică. Agrarienii cehi nu văd însă cu ochi buni angajarea ţării lor în­tr’o politică de concentrare e­­conomică, pe bază de recipro­citate de concesii. Pornind dela calculul egoist al intereselor imediate, ei îşi văd periclitată situaţia privilegiată obţinută prin măsuri tot mai accentuate de protecţionism agrar, neţi­nând seamă de perspectivele largi pe care le-ar deschide în­tregei economii cehe realizarea ideei de cooperare economică a statelor din bazinul dunărean. Aceste calcule înguste i-au făcut să ia atitudine ostilă chiar contra micii înţelegeri e­­conomice, în adunările pe care le convocase la Praga concomi­tent cu şedinţele conferinţei miniştrilor de externe ai celor 3 state aliate, în ciuda directi­velor oficialităţii cehe şi a cu­rentelor de opinie publică, cu excepţia numai a cadrelor poli­ticianiste ag­riene. Cunoaştem din păcate şi noi parfumul acestei demagogii, care a contaminat majorii**“» iniţiativelor în politica internă, când partide şi politiciani îşi ajustează atitudinile şi progra­mele după sentimentul adulat al clasei cu mai multe voturi şi după ceea ce înţelegerea pri­mitivă a majorităţii acceptă că este sau nu în interesul ei, îndreptarea rosturilor în eco­nomia popoarelor nu poate veni însă de la egoismul naţional şi încă şi mai puţin de la egoismul intereselor de clasă, închiderea graniţelor economice şi înfun­­darea ţării pe cărările înguste ale autarhiei, n’ar face decât să adâncească răul şi să îndepăr­teze putinţa unei îndreptări. Autarhia este mai ales primej­dioasă pentru statele mici, care trebue să se afle permanent în curentul larg al vieţii şi activi­tăţii internaţionale, pentru ca izolarea lor să nu le îndepărte­ze şi mai mult de mişcarea ge­nerală de aşezare a lumii pe baze noi, mişcare ce se efectuia­ză pe nesimţite şi fără voia noastră, ba adesea împotriva intervenţiilor noastre stângace şi inoportune. Prin caracterul ei economic, — ţară puternic industrială şi agricolă, dar nu în măsură de a-şi satisface singură toate ne­cesităţile, — Cehoslovacia nu poate să neglijeze raporturile ei de schimb cu celelalte ţări, mai ales când are în cap imperiul industrial şi de expansiune co­mercială al Germaniei, iar în coaste industria poloneză şi O 11*N+T»n­C» O t» Iată de ce găsirea unei baze de cooperare şi de organizare economică a statelor mici din centrul Europei este necesară şi perfect oportună, pentru fiecare din aceste state, ea fiind me­nită să refacă pe deo parte echi­librul economic atât de zdrun­cinat în această regiune a Eu­ropei, iar pe de altă parte să constitue un impuls nou şi o ga­ranţie de pacificare politică a popoarelor respective. Regretăm, că din socoteli mă­runte de clasă şi de partid, a­­grarienii cehi pierd din vedere aceste înalte consideraţii şi a­­ceste luminoase perspective, ho­­tărîţi să saboteze un gând atât de strălucit conceput de d. Be­neş, în colaborare cu nedesmin­­ţiţii săi amici d-nii N. Titulescu şi Jeftici şi atât de magistral exprimat în interviewul publicat de ziarul nostru. H. I. ■:0. P9 prrit ei vini vik­i Meet la Chicago Cu prilejul vizitei escadrilei italiene la Chicago, ge­neralul Baibo a fost omagiat de pieile roşii din tri­bul „Sioux“. Iată-l alături de şeful tribului, purtând surâzând insignele „demnităţii“ primite Contramandarea manevre­lor armatei roşii la graniţa polonă Moscova, 29 (Ullstein). — Co­mandantul armatei roşii din U­­craina, Jakir, a contramandat marile manevre ale armatei ro­şii, care urmau să se desfăşuire la graniţa poloneză. Nu se vor face de­cât exerciţii militare de puţină importanţă. Hotărîrea aceasta a fost înotă spre a se evita demonstraţii mi­litare la graniţa polonă, în ve­derea cultivării relaţiilor de bună vecinătate cu Polonia. Pod aprins din cauza căldurii Berlin 29 (Rador). — In lo­calitatea Spandau podeaua și trotuarul podului de peste râul Havel s’a aprins din cauza căl­durii toride. Pompierii chemaţi in grabă au reuşit să înlăture pericolul. ----------xox--------— Stalin are in străinătate avere de milioane Ziarul rus „Vozvojdenie“ din Paris scrie următoarele: „Averea particulară a dicta­torului rus Stalin, încă din anul 1925 a fost luată din cassa par­tidului comunist rus şi plasată, cu ajutorul băncii de stat so­vietice, în trei bănci europene şi două americane, ca un fond special, de care s’ar putea fo­losi Stalin în cazul unei even­tuale fugi forţate in străină­tate. Unii financiari evaluiază această avere la suma de 20 milioane dolari aur, alţii nu­mai la suma de 10 milioane. Din acest fond special, numit­­ „fond de fier“, se fac unele plăţi urgente în străinătate.­­ Fondul însă se completează i­­mediat. Spre a se masca plasarea a­­­­verii lui Stalin în străinătate, se înfiinţase în Olanda o socie­tate pe acţiuni, fictivă, cu un capital de 100.000 fiorini. Acţi­unile acestei societăţi sunt la dispoziţia lui Stalin, iar consi­liul de administraţie al ei se compune din 2 olandezi, mem­bri ai secţiunii olandeze a in­ternaţionalei comuniste şi din­­tr’un francez, deputat comu­nist. M. S. REGELE ÎN NORDUL ARDEALULUI — Vizitarea minelor de aur.—­ Suveranul la tabăra cercetăş­ească — Baia-Mare, 29 Iulie. Azi dimineaţă, la ora 10,20 a sosit în localitate, venind de la Cluj, cu trenul regal compus din 11 vagoane, M. S. Regele, însoţit de Marele Voevod Mihai, d-nii maior Ursăreanu, aghio­tant regal, general Manolescu, col. Sâmboteanu, mai mulţi o­­fiţeii superiori şi cei 3 colegi ai Marelui Voevod Mihai. La gară, M. S. Regele a fost salutat de d. dr. Alexandru Pop, subprefectul judeţului, de d. col. Ionescu, comandantul cor­pului VII grăniceri, din partea garnizoanei şi de d. primar dr. Bohaţier. ■&­' m^saaammmm De la gară, M. S. Regele şi în­soţitorii Săi au plecat la minele Statului, unde au vizitat insta­­laţiunile. La ora 1 d. a., M. Sa a luat masa în vagonul regal, iar la ora 4 d .a., a vizitat uzinele Statului din valea Roşie. De acolo, M. S. Regele a ple­cat la Baia Sprie, unde sunt minele de aur ale Statului. Mâine, Regele va fi în tabăra cercetăşească de la Baia Sprie, unde sunt concentraţi 250 cer­cetaşi, cari vor pleca la jambo­­rerea internaţională ce se va desfăşura la Gödele (Ungaria). Agitaţiile deputatului Habicht contra Austriei Muenchen. 29 (Rador).— De­putatul Habicht, fostul ataşat de presă german în capitala Aus­triei, expulzat d­e pe teritoriul austriac a ţinut ori un discurs la o întrunire a naţional-socialişti­­lor locali. Habicht a declarat că Austria nu va fi liberă şi fericită decât în ziua când cancelarul Hitler, fiu de ţăran austriac, va fi vic­torios. Guvernul Dollfus­, un guvern anti-constituţional — a adăugat d-sa — face toate sforţările pen­tru a opri în loc destinele Aus­triei, contrariu voinţei populare, ascultând numai de sfaturile duşmanilor naţiunei germane. Austria este condamnată la moarte. Ea nu poate trăi decât numai cu ajutorul Germaniei, dar Germania nu va ajuta Aus­tria decât atunci când ea va a­­vea un regim conştient de afi­ni­tăţile sale cu germanismul Acei care împrumută bani gu­vernului Dollfuss — a terminat deputatul Habicht, — pot conta pe o pierdere sigură, căci în cu­rând guvernul acesta va fi înlo­cuit printr’un guvern nou, care va reveni la regimul de drept și de lege. O declaraţie a d-lui von Neurath Lumea va trebui să se ob­işnuiască cu Germania nouă — Berlin, 29 (Rador). — La Stuttgart a fost o manifestaţie, organizată de congresul de gimnastică, în onoarea germa­nilor, cari locuiesc în străină­tate. Cu prilejul acestei manifesta­ţii, mnistrul de externe al Rei­­chului, baronul von Neurath, a declarat următoarele : „Ne găsim astăzi din nou la o cotitură a destinului nostru. Lumea nu vrea încă să înţelea­gă evenimentele din Germania şi ne priveşte cu neîncredere, ba chiar cu ostilitate făţişă. „Prea multă vreme lumea s’a obşnuit, în cursul ultimilor 14 ani, să trateze poporul german ca o naţiune de rangul al doi­lea. Dar noi am pus astăzi ca­păt acestei mentalităţi. Lumea va trebui să se obişnuiască cu Germania nouă”. înmormântarea victimelor dramei din str. Aurel Vlaicu Sâmbătă d­­a„ s’a făcut înmormântarea inspectorului ele poliţie Alexandru Mingopol, împuşcat de soţia sa în împre­jurările cunoscute. Serviciul religios a fost ofi­ciat, în capela cimitirului Bellu, unde se afla depus si­criul, de către preotul Inocen­­ţiu Ştefănescu, confesorul gar­nizoanei, asistat de doi preoţi. Erau de faţă d-nii colonel G. Marinescu, prefectul poliţiei; Eug. Cristescu, director la si­guranţă; chestorii Călătorescu, Bunescu, Frânculescu, C. Geor­­gescu, Moţăţeanu, Parizianu, Botez, Paximade, Daschievici; căp. Constantinescu; foştii ins­pectori de poliţie D. Negrescu,­­ Mişu Capeleanu, Diamantescu şi Bursan; ing. Mircea; N. Po­­rumbaru, colonel Mladin, co­mandantul gardienilor publici; col. Dimiu, întreg personalul poliţienesc şi ofiţerii de gar­dieni şi un foarte numeros pu­blic. S-au depus coroane din par­tea prefecturii, serviciul de si­guranţă al prefecturii, serviciul poliţiei sociale şi din partea rudelor. Onorurile au fost date de un pluton din reg. 4 roşiori şi o companie de gardieni, cu dra­pel şi muzică.. . . .... Du­pă terminarea serviciului religios, sicriul a fost ridicat de ofiţerii de poliţie şi dus până la­­cavou. . Aici a vorbit de chestor G. Botez în­­numele prefecturii po­liţiei, spunând ca moartea ins­pectorului Mingopol, în condi­­ţiuni atât de tragice şi atât de timpurie, rămâne pentru insti­­tuţiunea al cărei funcţionar corect şi capabil a fost, cât şi pentru camarazii lui, o lovitură neaşteptată. Alexandru Mingopol, fire a­­leasă şi nobilă, suflet bun şi înţelegător, nu era capabil să jignească şi să producă amă­răciune nimănui, înţelegea foarte uşor pe alţii, după cum firea lui era foarte lesne de înţeles. In tot timpul cât a servit în prefectura Poliţiei Capitalei, a fost un funcţionar meri­tos, co­rect şi care şi-a îndeplinit în mod conştiincios şi demn în­datoririle sale. A mai vorbit d. Traian Ione­­scu, în numele soc. Demobili­zaţilor, după care sicriul a fost aşezat în cavou. INCINERAREA D-NEI IRINA MINGOPOL La ora 4 d. a. s-a făcut la crematoriu, în prezenţa rude­lor, incinerarea corpului Irinei Mingopol, autoarea dramei din str. Aurel Vlaicu. Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Al. Mingopol scos pe brațe din biserică de camarazii lui ÎNMORMÂNTAREA lui al. MINGOPOL FILME — Eşti de mult pe-aici ? — De vreo zece zile. — Faci băi ? — Fac. Adică nu fac. Face nevastă-mea. O duc şi o aduc. — Cel mai frumos sport. — Aş ! Nu e frumos de loc. — Tu văd cam mahmur. — Cum să nu fiu mahmur, dragă! Dacă mă tragi de lim­bă, trebue să-ţi spun. Ştii că toată viaţa am fost ghinionist. La şcoală nu mă scotea la ta­blă când învăţam mai totdau­­na, şi mă scotea când se în­tâmpla, rar, să nu citesc. La bacalaureat m‘a întrebat sin­gura chestie pe care n‘o ştiam. Am păţit-o şi cu însurătoarea tot aşa — Cum asta ? — Să vezi. Am văzut pe un prieten c‘o ducea bine cu ne­vasta findcă îl iubea soacra. El o răsfăţa, o plimba, la fel ca pe fata ei. Aceasta era mulțu­mită că totul mergea strună în casă. Mi-am zis : iată o reţetă sigur. Vrei să trăeşti bine cu, femeea? Pune-te bine cu mama ei. — Și-ai procedat așa ? — Da. — Atunci de ce n‘ai chef ? — Să vezi ce s‘a întâmplat. I-am făcut curte mamei, ca să termin cerându-i pe fată. — Și? — Și, nu știu cum s’a făcut, e­ara rămas cu mama — și pe fată a luat-o altul !... Ți-am spus eu că sunt ghinionist! Don José mvsmm­i Groaznica nenorocire din com. Fulga (Prahova) — Un obuz făcând explozie, omoară un copil şi răneşte mortal pe un altul — Ploeşti, 29 Iulie Urmele războiului, n’au pierit cu desăvârşire .şi ghiulele ucigă­toare continuă să mai facă vic­time............................................ In comuna­ Fulga, doi copii, cari se­ jucau pe câmp, au găsit un obuz ,îngropat în pământ, pe cari au început să-l ciocănească cu pietre................... . Izbind­­îh­ capsă, obuzul a luat foc explodând cu o detunătură­­ grozavă şi ‘ rupând în bucăţi pe­­ copilul Tudor Lixandru, de zece­­ ani, ca­re-l avea în mână și ră­­­­nind mortal pe Nicolae Rădules­cu, de 12 ani, ce se găsea alături. Niște săteni, ce erau pe câmp la muncă, auzind detunătura, au alergat la locul nenorocire­, de unde au ridicat copilul rănit pe care l-au trimis în agonie, la spitalul din Mizil. Corpul celui­lalt copil era prefăcut în bucăţi împrăştiate pe câmp. Fiind anunţate autorităţile, au plecat la faţa locului d-nii Şte­fan Stroe Petrescu prefectul ju­deţului, procuror N. Nedelcu şi maior Nicolae Bucur, coman­dantul legiimei de jandarmi, pentru facerea anchetei. D. Gömbös despre relaţiile Ungariei :­ cu statele vecine Paris, 9 (Ullstein)]. — Cores­pondentul lui „Matin” la Rom­a publică declaraţiile­ pe care i le-a făcut primul ministru un­gar Gömbös cu ocazia vizitei sale. Despre relaţiile Ungariei cu Mica înţelegere, Gömbös a spus ca in ce priveşte­ relaţiile economice, acestea sunt, regle­mentate prin tratate , econo­mice. Exceptând Cehoslovacia, Ungaria a­ încheiat tratate co­merciale cu toţi vecinii săi. In ce priveşte, relaţiile politice, Gömbös a spus că Ungaria vrea să fie în situaţie de egalitate faţa de vecinii săi, căci nu pot persista relaţii de prietenie în­tre Ungaria şi aceste state de­cât dacă toate au drepturi ega­le şi toate îşi vor acorda încre­dere şi bunăvoinţă reciprocă. Despre Franţa, Gömbös a spus că opinia publică franceză pare să fi început să se intere­seze în ultimul timp de soarta Ungariei. Celebritatea cazinoului de la Monte Carlo atrage în vastele lui saloane nu numai pe jucă­torii pasionaţi care se fixează la mesele de joc de dimineaţă până seara, dar şi un număr de curioşi care vor să vadă a­­cest templu al zeului Hazard. Printre aceşti curioşi mă gă­seam şi eu acum câţiva ani, când greutăţile valutare nu erau aşa de mari ca astăzi, ex­ceptând bineînţeles pe cei care apără „interesele ţării în străi­nătate" şi care primesc diurnă în valută forte, cam de două ori cât este salariul lunar al unui profesor secundar. Privind la jocul de ruletă mi-a atras atenţia o foce de hârtie dată de personalul ca­zinoului şi pe care jucătorii no­tau numerile câştigătoare, pro­babil spre a se orienta la jocu­rile următoare. Cu toate calcu­le şi notaţiile pe care le fac la sfârşitul jocului bilanţul este dezastros pentru jucători şi foarte bun pentru proprietarii jocului. Toate, „martingalele“ pe care cei mai îndârjiţi jucă­tori le-au pus în practică au sfârşit prin a ruina pe aceşti pasionaţi ai mesei verzi. Dacă toţi aceşti jucători înainte de a se aşeza la masa verde s-ar ocupa puţin de calculul proba­bilităţilor ar vedea cât de puţin sunt orientaţi cu toate însem­nările lor şi cât de şubrede sunt toate combinaţiile pe care le fac. Ca să dovedim această afirmaţiune să ne ocupăm pu­ţin de cel mai simplu joc de noroc cunoscut la noi sub nu­mele de „risca“ iar la francezi „pile ou face“. Acest joc constă în aruncarea unei monede’în sus, iar faţa care se vede după ce moneda a căzut pe pământ este câştigă­toare. Prin urmare din cele două cazuri posibile — pajură sau cap — se realizează un singur caz favorabil dat de faţa monedei care se vede. Se spune în acest caz că pro­babilitatea este de­­ adică din două cazuri posibile numai u­­nul este favorabil (câştigător). In calculul pobabilităţilor se exprimă probabilitatea printro fracţiune in care numărătorul reprezintă numărul cazurilor favorabile iar numitorul numă­rul cazurilor posibile. Când nu­mărul cazurilor favorabile este egal cu numărul cazurilor posi­bile, numărătorul fiind egal cu numitorul fracţia este egală cu unitatea. In cazul aces­ta, este siguranţa câştigului. Când numărătorul este egal cu zero fracţiunea devine zero, deci şi probabilitatea este zero. Aşa­dar cu cât fracţiunea care dă probabilitatea este mai a­­proape de unitate cu atât şan­sele de câştig sunt mai mari şi cu cât este mai aproape de zero cu atâta riscurile sunt mai mari. In cazul când se joacă o sin­gură partidă de rişcă (pile ou face) sau la ruletă roşu sau negru, pereche sau nepereche, „manque“ (1-18) sau „passe“ (19-36) probabilitatea este 0,5 adică tocmai jumătate iar ban­cherul în caz de câștig trebue să plătească pentru un leu doi. Fiecare partidă care se joacă, este independentă de cele an­terioare așa că orice jucător poate să se considere la fiecare joc că abea atunci s’a instalat la masa verde neavând nici o şansă în plus faţă de altul care a venit in urma lui şi aceasta pentrucă bila sau moneda după cum spune J. Bertrand Ware nici memorie nici conştinţă. Când se joacă mai multe par­tide atunci lucrurile se schimbă. In adevăr dacă se joacă două partide adică rezultatul se dă după ce s’a jucat şi a doua partidă, atunci se pot realiza­ următoarele cazuri : a) în am­bele jocuri se joacă câştigător pajura (PP) ; b) în jocul întâi se joacă câştigător „pajura“ şi­ în al doilea „capul“. (P. C.) ; c) în jocul întâi „capul“ şi în al doilea „pajura“ (CP) şi d) în ambele jocuri se joacă câşti­gător „capul“ (CC). Aşa­dar în două partide de riscă sunt patru cazuri posibile, iar cazuri favorabile sunt: u­­nul pentru (PP), deci probabi­litatea este yt . două (PC) şi (CP) bineînţeles dacă nu se ţine seama de ordinea in care cad, probabilitatea este 2/4 si unul pentru (CC) deci proba­bilitatea este yt. Când se joacă trei partide se pot întâmpla următoarele ca­zuri : 1) PPP. 2) PPC. 3) PCP. 4) CPP. 5) PCC. 6) CPC. 7) CCP. si 8) CCC. In aceste trei jocuri sunt deci opt cazuri posibile si sunt câte un caz favorabil pentru (PPPi sau (CCC) deci probabilitatea este 1/8 și trei cazuri favora­bile pentru 2P sau 2C așa că probabilitatea în aceste cazuri este 3/8 Prin urmare, în trei partide este mai avantajos să se joace pentru 2P și un C sau P și 2C. Lucrurile se complică mai mult când este vorba să se joa­ce patru partide. In acest caz sunt posibile 16 cazuri și anu­me : 1) PPPP. 2) PPPC. 3) PPCP. 4) PCPP. 5) CPPP. 6) CCCC. 7) PPCC. 8) PCPC. 9) PCCP. 10) CFFC. 11) CPCP 12) CCPP. 13) PCCC. 14) CPCC. 15) CCPC. 16) CCCP. Ce vede în înşirarea de mai sus că sunt 16 cazuri posibile și un singur caz favorabil pen­tru IPPPP.) și (CCCC.) deci probabilitatea, este­ 1/16,­pentru jocul FPPC. și PCCC. sunt pa­tru cazuri favorabile deci pro­babilitatea este 4/16, iar pentru jocul PPCC. sunt 6 cazuri favo­rabile deci probabilitatea, e­ste 6/16. Prin urmare in patru par­tide de risca cel mai avantajos Acest triunghi se formează foarte uşor ţinând seamă de următoarele reguli: coloana (a) se face scriind numerile X, unul sub altul, pentru coloana (b) se scrie numerile 1, 2, 3, 4, 5, unul sub altul începând tot joc este PPCC. Ţinând seamă de aceste com­­binaţiuni marele matematician Blaise Pascal a concentrat re­zultatele pentru un număr mai mare de partide intr’un tablou care pentru că are forma u­­nui triunghi s’a numit „triun­ghiul lui Pascal“, cu şirul orizontal I, coloana (c) începe, tot cu numărul 1 însă de pe linia orizontală n, apoi sub numărul unu din această Continuare in pagina 2-a1 CRONICA ŞTIINŢIFICĂ De la jocul de risca (pile ou face), la teoria cuantei — Siguranţă şi probabilitate — de prof. dr. CHR. MUSCELEANU

Next