Universul, septembrie 1933 (Anul 50, nr. 238-267)

1933-09-01 / nr. 238

BZ70I 2 ASIOOftAREA „FRANCO-ROMANA" Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (M.C.182-1920) ASWARER „FRANiCO-RaitulW CUP9N N.rut 1.10 31 Aug. 19­3 10 cupoane, dimpreună cu Iei 20, dau dreptul la o asigurare A. M. ..UNIVERSUL“, grupa copii şi ŞCOlari, de iei 20.000 cu un număr de premii de 10.000 Iei şi 2 numere de premii de 5000 lei T­ragerea la 1 Septembrie 1933 separat de a celorlalţi asiguraţi M­EMENTO CALENDAR JUM 31 AUGUST Ortodox: Inidlotianudl şi Om. Maicii Domnului. Catolc­i S­ta Raimund. Protestant: Bertrand. Evreescu : 9 EM 5690. Mahomedan: 10 Temadi-el-Aver 1362. Răsăritul soarelui soarelui 18.33. 5.30, apusul RADIO JOI, 31 AUGUST 394 m. BUCUREŞTI 12 kw şi Feldioara-Braşov experimental 13­. Bursa, cota apelor Dunării. Muzici, vocală şi instrumentală (plăci): Arii din , Rigole­to“ şi „Trubadurul“, de Verdi, cântate de Aurelian Fertile, Irene Minghi­ni, Giulio Fregosi şi Wanda Bardo­­ne, acompaniaţi de orchestră şi cor.; Primăvara, de Darius Milhaud şi Dani­slav, de Dvorak, execu­tate la vioară de Joseph Szget­; Arii din „Norma“ de Bellini, cân­tate de Arangi Lombardi şi Elis Stignani; Preludiul nr. 1 „Fuga in do major“ de Bacii şi Studiu în mi minor, de Chopin, executate la pian de Feruscoio Buceni; Arii din „Giuliano“, de Zondoniai, cântate de Rozetta Pampanini şi Fran­cesco Merii; Valsul din „Faust“, de Gounod şi Concert romantic, de Godard, executate la vioară de En­rica Morini. 13:45: Radio-jurnal. .14: Muzică uşoară (plăci). 17,30: Zaharia Stancu: Lectură. 17,45: Alex. Iordan: D. Teleor. 18: Orchestra Sibiceanu: Sîbi­ceanu: Marş naţional ar. 2; Iva­­novici; Porumbeii albi, vals; La umbra nucului bătrân, romanţă; Doina lui Barbu şi Eu sunt Barbu Lautaru: Pe deluțu ’ndelungat; Sârbu lui Ciurel; Reinel: Un cu­vânt numai pentru tine, vals bos­ton; Königsberg: Mu-mi cere, tan­go; Moret: Trandafiri în zori; a) Ți-am adus mândru cercei; b) Sârba din Slănic. 19. Radio-jurnal. 1915: Orchestra Sibiceanu: Ste­­wart: Scrisoarea de amor; Geb­hardt: Rendez-Vous-ul păpuşilor; Simons: Martha, lied. 20: Lectură din scriitorii români. 2020: Muzică uşoară (i plăci de gramofon).­­20,40: D-na Marietta Sadova: Caleidoscopul lui A. Mirea. 21: Aida Helta, canto: Masca­ gni: Arie din „Cavaleria rustica­nă"; Mozart: Arie din „Nunta lui Figaro“; Puccini: Arie din „Bohe­­ma“; Popescu: Du-te dor; Steluţa 21.20. Orchestra Radio : concert simfonic, dirijat de C. C. Nottara; Beethoven: Uvertură la opera „Fi­­delii”; Debussy : Colţul copiilor — suită. 22. Horia Furtună : Un cartier studenţesc. 22.15. Orchestra Radio — con­tinuarea concertului simfonic : Saint-Saens : Preludiu la poemul biblic „Le Déluge”. Mendelssohn: Simfonia italiană. 22,45: Radio-jurnal. * Heilslorst, 60 kw. 276,5 m.: 20: Marșuri germane. 21,10: Ora orientului. 21, 30: Concert de orgă. 22: Muzică romantică. 28,15: ştiri. Milano, 50 kw. 331,4 m. (Floren­ţa Torino, Genova, Trest). 20,40: Ştiri şi plăci. 21,30: „Emiral", ope­ră intr'un act. Mühlacker (Stuttgart), 60 kw. 360,6 m.: 20: Marşuri germane. 21: Audiţie. 22: Mare serată dansan­tă din Berlin. 28,30: Cântece. 0,05: Continuarea seratei dansante. Leipzig, 120 kw. 389,6 m.: 20: Marşuri germane. 22: Serată dan­santă din Berlin. Katowice 12 kw. 408,7 m.: 20,05: Foileton sportiv. 20,20: Ştiri şi Pl­oma. 50 kw. 441,2 m.: 21,15: Plăci. 21,30: „La grotta din Trofo­­nio“, operă comică. Zürich, 60 kw. 459 m.: 20.10 :­­ Plăci. 21,30: Orchestră. 22: Ştiri. v 22,10: Orchestră. Langenberg, 60 kw. 472,4 m.: 20: Marşuri germane. 21,20: Muzică se­rală. 22: Comemorarea scriitorului Schiichlmng. 23,30: Muzică noctur­nă şi de dans. Praga. 120 kw. 488,6 m.: 20: Ştiri 20,10: ICasovia. 2,25- Evoluţia so­natei pentru pian. 21: Morawska- Ostrava. 21,20: Concert de tambu­rine. 21,45: Corcert de orchestră. 23: Ştiri, apoi concert. Viena, 100 kw. 518,1 m.. 16,20 : Causer­ie 16,36: Ora copiilor. 17 : Plăci. 17,40: Conferinţă. 17,55: Ora femeilor. 18,20: Concert vocal şi instrumental. 19: Sport. 19,25: Con­ferinţă. 17,56: Ora femeilor. 18,20: Concert vocal şi instrumental. 19: Sport. 19,25: Conferinţă. 20,06: O­­peretă in trei acte. 22,45: Reportaj. 33 30: Plăci. München, 60 kw. 532,9 m.­ 20: Marşuri germane. 21 Orchestra Ra­dio. 23,20: Ştiri şi sport. Budapesta, 18 kw. 550,5 m.: 19,30: Concert de harpă. 20,30: Opere în­­triun act. 22,30: Ştiri. 28: Orches­tră de ţigani. 24: Concert de la ca­fenea. Varşovia, 120 kw. 1411 m.: 21: Orchestră simfonică. 21,50: Jurna­lul radio. 22,10: Continuarea con­certului. 23: Muzică de dans. 23,25: Ştiri. 23,40: Muzică de dans. Berlin (Konigswusterhausen), 60 kw. 1635 m.. 20: Marşuri germane. 21: Audiţie. 28,15: Muzică moder­nă. 24: Muzică nocturnă şi de dans. VINERI, 1 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI, 12 kw. 394 m. şi Feldioara-Braşov experimental 13. Bursa, cota apelor Dunării. Muzică uşoară (plăci). 13,45. Radio-Jurnal. 14. Muzică de promenadă (plă­ci) : Fantezie din „Paiaţe” de Leoncavallo, executată de arch. simfonică Da jos Dela; Dansul na­­teselor cu făclii şi Baiadera de Rubinstein, dirijată de Horst Pla­ten ; Menuet de Boccherini şi Milioanele lui Arlequin de R. Dri­­go, executate de orch. simfonică, dirijată de Percy Pitt; Uvertură din Semiramida de Rossini, exe­cutată de orch. simfonică din Mi­lan, dirijată de Lorenzo Molajoli. 18. Orchestra Radio: Brandner: Eppler, mars ; J. Strauss : Dyna­mic­­en, vais; Cimarost: Uvertura la „Căsătoria secretă” ; Wagner: Fantezie din Lohengrin; Clemus Andante simfonic. 19. Radio-Jurnaî. 19,15. Orchestra Radio ; Strauss: Potpuri din „Războiul vesel”; Frederiksen: Suită scandinavă; G. de Micheli : Marș umoristic. 20. Lectură din scriitorii români. 20,20. V. Vâlcovici: Viaţa lumii materiale (Dimensiunile Universu­lui). 20,40. Aida, operă în 4 acte de Verdi (plăci de gramofon). Intre acte: Radio juma!. Heilsberg, 60 kw. 276.5 m. — 20. Audiţie despre Beethoven ; 21,40. Muzică modernă ; 22,30. De la manevrele de toamnă ; 23. ştiri şi sport.­­ Milano, 50 kw. 331.4 m. (Floren­ţa, Torino, Genova, Triest). — 20.20. Ştiri şi plăci; 21,15. Orches­tra radio; 21,30. Varieteu; 24. Jur­nalul radio. Muehlacker, (Stuttgart), 60 kw. 360.6 m. — 20. Tânărul Beethoven; 21. Suită veselă ; 23. Ştiri şi sport, la urmă plăci, şi muzică noctur­nă. Leipzig, 120 kw. 389.6 m. — 20. Tânărul Beethoven; 21. Cabaret politic; 21,45. Concert distractiv; 22,40. Quintet instrumental; 23,25. Ştiri, apoi „Enrico Carusso“, au­diţie cu plăci. Katowice, 12 kw. 408.7 m. — 20,20. Ştiri şi plăci; 20,35. Sporti­ve; 23,45. Dans; 24. Cutia cu scri­sori. Roma, 50 kw. 441.3 m. — 21,15. Orchestră; 22,15. „La Girandola“, comedie intr’un act; 23. Varieteu, apoi ştiri. Zuerich, 60 kw. 459 m­ — 20. Sportive; 20,20. Muzică ţărăneas­că ; 20,40. Piesă teatrală în dialect; 22. Ştiri, apoi concert. Langenberg, 60 kw. 472.4 m. — 20. Tânărul Beethoven; 21,05. Pro­gram vesel; 23,20. Știri; 23,45. Mu­zică de dans. Praga, 120 kw. 488.6 m­. — 20. Știri; 20,20. Morawska-Ostrava; 21. Concert de orchestră; 22. Piesă intr’un act; 27 Știri, apoi reportaj rusesc. Viena, 100 kw. d­S.1 m. — 16,35. Ora femeilor; 17. Plăci; 17,50. Con­ferinţă; 78,15. Concert vocal şi in­strumental; 19,10. Concursuri de călărie ; 19,35. Educaţia fizică ; 19,35. Concert simfonic; 21,20. Au­diţie muzicală; 22,35. Ştiri; 22,50. Placi. Mu­nchen, 60 kw. 532.9 m­ — 20. Tânărul Beethoven; 21. Concert de orchestră ; 22. Tragi-comedie ; 23,20. Știri. Budapesta, 18 kw. 550.5 m. 1— 19,30. Concert radio; 20,10. Poli­tica externă; 20,30. Canto; 21,10. Parodie; 22. Plăci; 23,10. ştiri; 23,30. Orchestră. Varşovia, 120 kw. 1411 m­ — 20,05. Plăci; 20,20. Diverse; 21 Concert simfonic; 21,50. Jurnalul radio; 23,20. Sport și muzică de dans. . . . „„ Berlin, (Koenîffswusterhausen), 60 kw. 1635 m. — 20. Tânărul Beetho­ven; 28. Muzică distractivă ; 23,20. Despre sborul escadrei aeriene ita­liene; 24. Concert nocturn. Scrisori din Londra Ujfmare d£ai pagina I»a — Stii că suntem departe de a tă­gădui utilitatea conferinţelor. Sa lăsăm deci conferinţele ma­rilor băr­baţi, când îi vom avea, şi pentru moment să ne mărgi­nim să urmărim desfăşurarea relaţiilor noastre în Europa prin metoda mai complicată poate, dar mai sigură a mecanismului diplomatic obişnuit. Când se vorbeşc de situaţia europeană, se întrebuinţează de obiceiu pluralul: problemele in­­ternaţionale. Dar aceasta nu-i decât un fel de a vorbi, căci în fond toată lumea recunoaşte că singularul e mai nimerit. Ceea ce caracterizează acum si­tuaţia în Europa e problema germană. In momentul de­ faţă, Germania pozează în creditoare şi prezintă o notă de plată, care are caracteristica aceasta că nu mai e mascată printr’o aparenţă de dreptate. Intre germani şi Europa, chestiunea care se pune nu e aceea: cine are dreptate, dar cine e m­ai tare ? In aceste condiţiuni, la ce ne putem aştepta dela aplicarea metodei conferinţelor? La nimic, sau aproape la nimic, afară doar, dacă, după părerile unor anumiţi politiciani, cererile Berlinului vor fi înfăptuite. Dar lucrurile n’au ajuns acolo şi sperăm că nici nu vor ajunge. Atunci, ar­gumentul fiind acela al forţei, ţinând totuşi seama de faptul că nimeni nu doreşte s’o între­buinţeze pe faţă, trebue să re­cunoaştem că metodele diploma­ţiei tradiţionale convin mai mult în împrejurarea de faţă decât vorbăriile internaţionale. In privinţa Anschluss-ului au­striac, se impun de asemenea re­flecţii interesante. Aşa, de pildă, se constată slăbirea acţiunii di­plomatice germane din punct de vedere al calităţii sale. Căci, cum să explicăm altfel că Ber­linul primeşte să capituleze în această afacere în mâinile Ita­liei, adică ale ţării ireductibil opusă uniunii austro-germane ? Din punctul de vedere al viito­rului, s’ar părea că nimic nu e mai dezavantajos pentru Hitler, decât de a se plasa hotărît în această chestiune a Austriei sub influenţa dominantă a politicii italiene. Nimeni nu-i poate a­­duce învinuirea lui Mussolini că uită interesele ţării sale. Ca un adevărat patriot, el nu se gân­deşte decât la ele. Bărbaţii de stat englezi, cari de multă vre­me pretind că într’o situaţie grea pentru inamicii lor, ger­manii sunt aceia cari comit pro­stia necesară pentru înfrânge­rea lor, au aşa­dar, dreptate. De altfel, aceasta se verifică chiar în afacerea austriacă. Toate consideraţiile de faţă sunt tot atâtea indicii pentru func­ţionarea faimosului pact al ce­lor patru, în sfârşit semnat. Ac­ţiunea germană tinzând direct la constituirea unei uniuni de interese între Londra şi Paris, distruge acum speranţa acelora, cari au crezut o clipă că vor putea crea în cadrilaterul pac­tului un grup anglo-italo-ger­­mann, dacă nu spre a izola Fran­ţa, cel puţin spre a tăia aripile iniţiativelor sale. Berlinul a co­mis prostia de a recunoaşte exis­tenţa grupului anglo-francez. Rămâne de văzut, dacă, printr’o nouă prostie, Berlinul stăruind asupra alipirii Austriei, inaccep­tabilă pentru Italia, nu se va crea un grup anglo-italo-fran­­cez spre a ţine în respect pe germani, căci d. Mussolini nu e ca d. Macdonald, adică e un di­plomat destul de fin ca să nu se încăpăţâneze într’o direcţie dacă evenimentele au dovedit că aceasta nu e bună. Pactul celor patru, conceput în ideea unei revizuiri a trata­telor de pace, a primit o nouă orientare când tactica lui Hit­ler s a dovedit atât de pericu­loasă păcii europene. AUGUR ­x,s- A trăit 103 ani Galaţi, 29 August In str. Brăilei nr. 110 a încetat din viaţă d-na Ionescu, în etate de 103 ani. In tot cursul vieţii nu s'a hră­nit decât cu brânzeturi, legume şi fructe. UNIVERSUL întâmplări din Capitală Trei focuri Pe str. Olteni 40, la locuinţa d-lui dr. Schwarter, dela etaj, s’a aprins ori după amiază, dela un coş duşumeaua. Focul a fost stins de pompie­rii postului Central. — La caloriferul clădirii din bulev. Dacia 15, rămânând des­chis injectorul, a curs păcura pe jos şi s’a aprins. Ajutoare a dat tot postul Cen­tral. — Aseară, în strada Nicolae Gheorghiu 32, prelungirea Crân­­gaşi, s’a aprins o căpiţă de fân a lui Marin Carcalete. 4 Clădirile din apropiere Au­ost apărate de pompierii 1 l°fuiul Sf. Gheorghe, sub comanda d-lui căp. Matei Paraschivescu. Claia fiind lângă gard, se cre­de că focul a isbucnit din cau­za unei ţigări aruncată din gre­şeala sau, poate, cu Intenţie... Un avocat se îneacă in Dâmboviţa .D. avocat Cohn, din calea Vă­căreşti 24, s’a dus ori după a­­miază. Pe la o­ra 4, să se scalde in Dâmboviţa, la Ciurel, cu un prieten al său, Heinrich Vich­­temberg, secretar de avocat, de fel din Galaţi, în vârstă de 21 ani. Pe când se scăldau amândoi, Vichtemberg a ajuns într’un foc unde apa era mare şi, neştiind să înoate, până să i se dea vreun ajutor, s’a înecat. Domiciliul victimei nu se cu­noaşte. Se fac sondagii spre a se pes­cui trupul. Când te paşte nenorocul... Ferindu-se de un automobil care trecea pe calea Dorobanţi, I d-na Raşela Aronovici, de 71 ani, din str. Petre Carp 32, a nimerit în roata unei biciclete, pe care se afla agentul admini­strativ din poliţia Capitalei, Ion Tabără, str. Virgil Pleşoianu 16. Aruncată la pământ, victima s-a ales cu un picior fracturat. Ea a fost internată la spitalul Colentina. Moarte subita Tânăra Carolina Katz, de 13 ani, din calea Rahovei 120, a murit ori subit la locuinţa pă­rinţilor săi. . . Numita suferea de inimă. Accident de tramvai Voind să se urce într’un tram­vai de pe linia 14, care era plin, d-na Carolina Marin, din şos. Pantelimon 79, a căzut cu un picior sub roţi. Având sdrobite amândouă la­bele picioarelor, victima a fost dusă la spitalul Colentina, început de foc Betti Goldstein, din calea Şerban Vodă 158, încălzind lap­te la o maşină de spirt, a lăsat maşina singură şi de la ea, s-au aprins perdelele, apoi lucruri de îmbrăcăminte. Până să fie observat focul, flăcările au făcut pagubă de 26.000 lei. Lucrurile erau asigurate. Accident la atelierele Griviţa Mihail Stănuţă, lucrător la atelierele Griviţa c. f. r., cu lo­cuinţa în str. Saharei 44, pe când lucra în atelier, i-a căzut peste picioare un drug de fier şi i le­-a sd­robit. El a fost dus cu Salvarea la spitalul c. f. r. din str. Viting, încă un foc Se pare că vremea, care s’a schimbat, le-a provocat pe toate. Astfel aseară, s’a înregistrat Încă un foc în str. Romană 154, la proprietatea d-lui inginer Cioroveanu, unde locuia de in­giner Gontu. Focul a izbucnit la ora 10 ju­mătate, dela un coș defect și a ars o parte din­ acoperișul clădirii. Casa era asigurată. La stingerea focului, până la ora 12 noaptea, au lucrat pom­pierii postului „Foişor“, cu a­­jutorul unei echipe de la „Cen­tral“, toţi sub conducerea a­ lor colonel Lupaşcu şi capi­tali Cosescu. Pagubei, nu s-au­ evaluat. Citiţi TAKE IONESCU Activarea încasărilor statului — INSTRUCŢIUNILE DATE PERCEPTORILOR DIN CAPITALA — Din rapoartele primite în ul­timele zile la ministerul de fi­nanţe s’a constatat că încasările statului în Capitală au scăzut simţitor. In vederea activării încasări­lor, ministerul finanţelor a con­vocat ieri d­­a, pe toţi percepto­rii din Capitală şi Suburbane. Ministrul finanţelor a arătat că în luna Septembrie trebu­­esc aplicate toate măsurile sta­bilite de legea de urmărire pen­tru executarea contribuabililor care nu au plătit încă impozite­le datorate pe primul trimestru al anului. De asemenea se vor executa şi toate debitele restante. Ministrul finanţelor a cerut perceptorilor să depună toată stăruinţa şi să arate toate ne­voile pe care le au în serviciu, controlând îndeaproape activi­tatea agenţilor de urmărire cu atât mai mult cu cât încasările statutului în Capitală au scăzut simţitor în raport cu încasările din provincie, încheind ministrul finanțelor a îndemnat pe perceptori sa a­­plice cu toata rigurozitatea mă­surile de executare a contri­buabililor mai platnici, spunân­­du-le : lăsaţi să se restrângă a­­supra mea toată impopularita­tea. Au fost de faţă şi d-nii ing. N. Costache, secretarul general al ministerului de finanţe, I. Bon­om, directorul general al compa­tabilităţii generale a statului şi St. Tănăsescu, directorul finan­ciar al Capitalei. Escrocheriile unui fals avocat la Brăila — NUMEROŞI SĂTENI PACA­­LIŢI.­­ ESCROCUL CONDAM­NAT LA UN AN ÎNCHI­SOARE — Brăila, 30 August Se ştie că acum câtva timp un grup de săteni din judeţul nos­tru, a reclamat parchetului pe tânărul Constantin Ştefărtescu, în etate de 215 ani, originar din Ploeşti, care i-a escrocat cu im­portante sume de bani. Numitul dându-se drept avo­­cat, s-a angajat faţă de recla­manţi să le susţină diverse pro­cese la tribunal şi judecătoriile din localitate, în care scop a în­casat „onorariul“ cuvenit şi apoi a dispărut. Cazul a fost adus la cunoştin­ţa poliţiei, dar toate cercetările pentru descoperirea şi arestarea falsului avocat, au rămas zadar­nice, astfel că actele au fost îna­­inta­te parchetului, care a trimis în judecată pe Constantin Ştefa­ne­scu. Procesul s’a dezbătut în fața triibigiuluUii s. rI-a, care a con­damnat in lipsă pe escroc, la un an închisoare. Falsul avocat rămânând con­damnat definitiv, d. procuror Mehtupciu a emis mandat de a­­restare împotriva lui, care a fost comunicat tuturor autorităţilor din tară. P MESAJUL COPIILOR BULGARI ŞI ROMÂNI Frăţiori şi surioare albanezi, bulgari, greci, iugoslavi, români şi turci. Oraşul Bucureşti şi oraşul So­fia au făcut un schimb de copii de cari au petrecut îm­­p destui au la sa­­‘ ’î Agi-Yarna .Am fost frăţiorii mituri şi imnurile o că eram ici. De la a­­preună m­i­­că sunt mai astre ma­ lu­­ezut ca să gă. noastre atâta unii pentru alţi sparţii ne săru­­lângeam toţi. La simţit cil totul cum eram la ve­­imţiiti că toate po­­.seamănă între ele; .tr’inii nu sunt nici ici mai răi decât noi tte ţările găsim aceiaşi­­ aceleaşi mame. Ani şi limba lor e frumoasă ca s’o vorbim. Am văzut icurile lor sunt drăguţe i să le jucăm. Am venit­­ lor dispuşi să-i urîm şi ' t,,, ţ- a u dela ei dispuşi să-i ia. Astăzi înţelegem că mai De vânzare la toate librăriile f­iii noştri s’au urît intre ei cu lei 150 ex. Se trimite şi rami­­i pentru că nu sau cunoscut de burs de librăria ziarului „Uni- i loc. Astăzi am înţeles că străini versul“, nu însemnează vrăşmaşie. Sim­­ţim că copiii cari s’au jucat îm­­preună nu vor mai putea să se bată unii contra altora. Dar am mai tras un mare în­văţământ. Am văzut că mai marii noştri, duc în sufletele lor tot trecutul de ură şi vrajbă între popoare, care nu se gă­seşte în inima noastră de copii. Simţim că pacea balcanilor este în inima copiilor din balcani. Numai câteva generaţii de copii crescuţi îm datina păcii şi vom putea dărîma toate cetăţile urşi zidite de datina răsboiului. Am văzut că dacă toţi copiii iubesc pacea, toate mamele urăsc ras­­boiul. După cum am strâns pe copii la un loc, ar trebui sa strângem împreună şi mame doi Balcani, îndoliate după fii lor morţi în răsboiu, pentru ca să plângă împreună pe morţii lor iubiţi. Toate mamele şi toţi co­piii ar binecuvânta pacea şi ar blestema răsboiul. La anul viitor vom cere pri­marilor noştri să ne aducă mai mulţi frăţiori şi mai multe su­rioare şi să ne aducă din toate ţările balcanice. Rugăm copii din toate ţările balcanice să ce­reţi şi voi primarilor voştri, pentru ca să ne întâlnim în ace­leaşi locuri copii din toţi bal­canii. Prin bunătatea copiilor din balcani vom putea să ajun­gem la îmbunarea popoarelor balcanice. Copiii bulgari de la Agigea şi copiii români de la Varna CRONICA LITERARA „Mo­ care au simţit“, poezii de Lucia Alloth Poezia este tot ce poate fi mai expresiv sufleteşte, mai carac­teristic şi mai viu din punct de vedere al concepţiei de viaţă ce o are autorul. Nu mă gândesc la acea tendinţă a poeziei moder­niste, în care muzicalitatea ver­sului este unicul mijloc de afir­mare lirică. Şi nu pun acum problema dacă această poezie încă nu căzută în disgraţia anu­mitor cercuri, poate vorbi, poate manifesta ceva, poate exterio­riza o frământare, contura o nă­zuinţă, simboliza o pornire, tul­bura o conştiinţă sau prevesti o mişcare sufletească cu adân­curi Sociale Poezia care nu se îndepărtea­ză din retorta expresiilor sufle­teşti, trăeşte prin viaţa prinsă în vers,­in muzica şi asocierea lui. Constatăm cu simpatie că d-na Lucia Alloth conturează în­­ versurile sale o filosofi© a vieţii.­­ Ca atitudine este sentimentul­­ de necruţare, de luptă înverşu-­­ nată, fără poticniri, cu mult cu­raj şi cu orgoliul ce ţi-l dă ideia că eşti om. Tot e în voia ta. Nu e trădare De ştii să vrei mereu şi ne ’ncetat. Nu cată nimeni cât eşti de­­nsetat. Răbdare ! Nu lăsa soartei tot. Eşti od, Pe ce drum vei călca. Iar când să pleci, Un şarpe dacă trece pe poteci. Ucide ! (Sfat) Totuşi, în postularea efortului intervine nesiguranţa, retramşa­rea în simpla mulţumire a stă­pânirii de sine, a gândului că Iţi stăpâneşti forţele şi instinc­tele .Dorinţa de a trăi, apare la un moment unicul scop al vieţii. Un vânt năprasnic, jalnic, bătut-a peste ogoare, Svârlindu-mi rochia largă lipită de picioare. Sunt singură, pierdută, printre străini, în noapte, In urlete, furtună, ameninţări şi şoapte. Departe’n zări oraşul şi cu lumini în geamuri, Ce slabe, licăresc arare printre geamuri. Iar trupu-mi încordat şi faţa mea cea suliţă, In împetrirea lor doar nemişcat se luptă O viaţă scumpa, Tu! aproape de-agonie, Te gust te sorb, te vreau, îmi placi la nebunie! Intense clipe ’nfipte ’n brâuri de strigoi! Nu simt omătul, iarna, pe ume­rii mei goi Nu simt îndepărtarea şi ceasul singuratec Doar inima ce-mi bate ’n carne ca jăratec Bătând din toată lupta-mi doar clipele mai grele, Sălbateca svâcnire­ a năzuinţei mele.­­Printre străinii. Afară de expresii „îm place la nebunie“, „o viaţă scumpă!“ etc. care scad din potenţa lirică, pa­siunea de a trăi este afirmată cu exuberanţă, cu o siguranţă sălbatecă. Şi totuşi, atitudinea de linişte restâpâneşte şi îşi face loc, de­venind generală, chemând din haosul frământărilor toate do­rinţele : Mi se sfâşie inima, se rupe! Şi ochi-mi văd dezastre şi cra­tere ! Domol svâcnirea slabă se ’ntre­­rupe, De abia dacă mai flutură ’n ar­tere. Şi trupu-mi obosit nu se revoltă, Doar va eşi din aspra-i închi­soare Cu gânduri pline din a lor re­coltă, Spre roţi, de sânge, lunecări de soare. Albastre pete, verzi lumini de ghiaţă Şi profunzime ’n care ţi se fură Cazând — până şi dorul tău de viaţă, Până şi numele iubit din gură ! Ce bine e că nimeni nu mă ţine! Că năzuinţele-mi evaporate Nu-mi aparţin, nimic nu-mi a­­parţine! Cum să te smulgi din braţe ado-T&t/O ? Vai de te-aşi fi iubitţi ce chin! — Ce teamă! Nu-s braţe, nu-s priori, nu-i mână tare! Spre nou avânt nimica nu mă cheamă Şi totul este... zâmbet şi iertare! Orgoliul femeii, acea încrede­re de a­ice, exagerată şi caprici­­oasă, in „învrăjbire“, capătă ac­cente puternice ce se răsfrâng prin mijloace proprii structurii sufleteşti celor ce deţin cheia u­­ciderii prin înverşunata afirma­re a personalităţii lor te erate. In cronicele noastre consacra­te poeziei am menţinut o ati­tudine de ponderaţiune ce în­semnează indulgenţă. Ne dăm seama că unitatea de creaţie nu poate fi perfectă In activitatea lirică. Şi mai ales într’o epocă când poezia trece printr’o criză acută de concepţie, trebue avut în seamă că nu e nimerit sâ se înăbuşe dibuirile din care ar putea să rezulte afirmările pu­ternice de mâine. Oricât de curios ar părea, via­ţa socială, în retorta căreia se încrucişează atâtea mentalităţi şi atâtea feluri de viaţă, fiind­­intr- o fază de telurică transfor­mare. în mod fatal poezia nu , receptează stări cristalizate, ci­­ dibuiri, incertitudini. Poezia rămâne oglinda sufle­­­­tească a unei epoci, și în vremu­­r­iile noastre oglinda e aburită de Prefacerile adânci care ne ră­tăcesc. In poezia d-nei Lucia A­­lioth triumful sbuciumului ne­creator „ca un stol nesfârșit de gânduri“ se plimbă fără răgaz întunecând cerul. M. Gh. Constantinescu decide Anul al 50-lea 5Nr. 238 Vineri 1 Septembrie 1933 Ancheta rebeliunii din Pantelimon . — Raportul comandantului legiunii de jandarmi. — Un ordin drastic al Pa­triarhiei. — Ce spune consiliul parohial despre preotul instigator — Ziarele au scris la timp des­pre rebeliunea din com. Pante- Itonon. S’au făcut cu acel prilej felurite comentarii cari au de­terminat pe enoriaşi sa ia ati­tudini deosebite, impărţindu-se in două tabere adverse. Dăm după actele oficiale re­zultatul anchetei făcută de le­giunea de jandarmi din Capi­tală şi consecinţele acestei re­beliuni adânc regretată. Precizăm că ne abţinem dela mlte comentarii şi evităm în­tâmpinările subiective ale celor două tabere. PROCESUL VERBAL AL CO­MANDANTULUI LEGIUNII DE JANDARMI Noi, căpitanul Popescu Ale­xandru, comand. legiunii jd. Bucureşti, având in vedere co­municarea telefonică făcută de postul de rand. Principele Nico­lae, prin care ne anunţă ca în acea comună ar fi un început de rebeliune provocat de preo­tul Vasile Ionescu, luând grupa de rezervă a legiunii, ne-am prezentat în comună unde am constatat următoarele: In câm­pul Gherghiceanu str. Dragali­­na am găsit pe părintele Pala­ghiţă într’o prăvălie, refugiat de frica manifestaţiilor provo­cate în majoritate de femei in­stigate de părintele Vasile Io­nescu. Am potolit mulţimea luând pe părintele Palaghiţă cu sub­semnatul. In aceeaşi mahala am găsit pe părintele Ionescu, făcând botezul împreună cu un călu­găr cu numele Antinoghen Ţân­ţar dela epis­copia din Constan­ţa. Fiind aduşi la reşedinţa pos­tului, fiecare susţin (atât pă­rintele Palaghiţă cât şi părin­tele . Ionescu) că mahalaua Gherghiceanu le aparţine. In tot timpul cercetărilor s’a bătut clopotul bisericii Sf. loan Botezătorul, iar paracliserul a­­celei biserici instiga mulţimea contra preotului Palaghiţă, în­­demnnându-i să vină la postul de jandarmi, să manifeste pen­tru preotul Vasile Ionescu. Se anexează şi o declaraţie a preotului Vasile Ionescu. Drept care s-a în­cheiat pre­zentul proces-verbal, ce se va Înainta Sfintei Patriarhii pen­tru a decide dacă nu este cazul a fi supus judecăţi părintele V. Ionescu pentru aţâţarea­­ spiri- . telor şi scăderea prestigiului­­ personalului bisericesc. Comand, legiune! Jd Buc. I Căpit. (ss) Popescu Legiunea de jandarmi a fă­cut către Sf. Patriarhie, un ra­port inreg. la nr. 9084 din 8 Au­gust şi în care după ce e expus rezultatul an­chetei consemnat în procesul-verbal a cerut ca să se hotărască cine este parohul veritabil, luând in acelaşi timp măsuri de îndepărtarea preotu­lui Vasie Ionescu de la acea pa­rohie, întrucât prin actele ce provoacă scoboară prestigiul bisericii şi provoacă şi acte in dauna ordinei şi siguranţei sta­­reaului. A cerut deasemeni înde­părtarea călugărilor pripăşiţi pe lângă preotul Ionescu. DECLARAŢIA PR. V. IONESCU Subsemnatul declar că dacă pr. ştefan Palaghiţă nu se mai amestecă, venind să facă servi­cii în enoria bis. Sf. Ion Bote­zătorul, deci în cătunul Gher­­ghiceanu, atunci nu mai poate fi n­ici un scandal. Enoriaşii bis Sf. Ion Botezătorul nu pot înţelege că pr. Ştefan Palaghiţă să vină cu autoritatea adminis­trativă (primarul, secretarul nici cu jandarmi) ca să le facă serviciile fără voia lor. Enoria bis. Sf. Ion Botezăto­rul este delimitată de 3 ani şi recunoscută de protoerie, care a întreţinut corespondenţă di­rect cu ea. Dacă se fac presiuni asupra poporului să primească ca preot pe cineva care nu-l voeşte, de­sigur, că eu nu-mi pot lua nici o răspundere. Fiind lăsat poporul liber, pa­cea cea mai desăvârşită va domni tot timpul. Sunt numit preot ajutător, cu enorie recunoscută deci nu pot fi alungat fără judecată bi­sericeasca. 1933, August 1. (ss) Pr. Ec. V. Ionescu O ÎNTÂMPINARE A CONSI­LIULUI PAROHIAL Domnule director, Subsemnaţii membri ai con­siliului parohial al parohiei Mărcuţa luând act de cele pu­blicate în ziarul d-voastră, re­lativ la rebeliunea de la biserica S_f. loan _ Botezătorul, vă rugăm să daţi in ziarul d-voastră ur­mătoarea desminţire:: „In anul 1924, prin stăruinţa preotului N. Otopeanu ia fiinţă parohia Mărcuţa ce se întinde de la fabrica de cărămidă F. Roşca şi până la pompa de a­­pă, (Dispensar), cuprinzând cartierele Mărcuţa, Petreşti, Gherghid­anu, Ostrovul, Polizu, şi Balta Albă-Cartianu, ofici­­indu-se sf. liturghie în biserica Sf. Voevozi Mihail şi Gavril din curtea ospiciului de alienaţi Mărcuţa. Intru cât însă din pri­cina alienaţilor nu se putea o- I ficia sf. liturghie fiindcă se nă­­­­pusteau asupra femeilor şi copi- I ilor ce luau parte la slujbă pre­otul N. Otopeanu după ce a ob­ţinut aprobările legale a pus te­melia nouei biserici Sf. loan Botezătorul cu binecuvântarea­­ I. P. S. Patriarh pe terenul din I şoseaua Pantelimon nr. 259, do-­­ nat sf. Patriarhii de d-na Pe­­­­trescu şi nu pe terenul donat de­­ pr. V. Ionescu aşa cum s’a pu­­­­blicat in ziare fiindcă sf. sa I n’are nici un teren în aceste I cartiere. I Cartierele enumărate mai sus ce compun parohia Mărcuţa,­­ populându-se între timp, în a-­­ nul 1929, pr. N. Otopeanu ne- I mai putând satisface nevoile­­ religioase ale cetăţenilor a ce­rut sf. Patriarhii să trimeatâ un preot ajutător lor şi i s’a răspuns că nu i se poate satis­face cererea neexistând m­­a­­i tare post în parohia Mărcuţa. Preotul N. Otopeanu fiind I bătrân, parohia întinsă şi a- l vând să termine biserica înce­pută, a cerut să se îngădue mă­car un preot ca să-l ajute la slujbă. CINE ESTE PREOTUL V. IONESCU înainte de anul 1930 când vine în parohia Mărcuţa nu a mai fost preot 10 (zece ani) şi se zice, — dăm după infor­maţiile soţiei sale din a treia căsătorie şi a unui funcţionar din satul lui,—că ar fi ocupat diferite servicii incompatibile cu misiunea de preot. Ceea ce este gravă şi o afirmăm, este­­ că s’a căsătorit de trei ori şi că­­ în cele di­n urmă după ce a fa­­­­limentat toate aceste aventuri I şi a găsit refugiul iarăşi în preo­ţie. CUM A VENIT PREOT IN PAROHIA MARCUŢA In anul 1930 face o cerere la sf. Patriarhie înregistrată la nr... prin care cere să fie în­găduit ca ajutor de preotul N. Otopeanu din parohia Mărcuţa spre a face servicii religioase ceea ce sf. Patriarhie aprobă, ţinând seamă de nevoile cetăţe­nilor. SITUAŢIA DIN PAROHIA MAR­­CUŢA LA VENIREA PREO­TULUI V. IONESCU Noua biserică sf. Ioan Bote­zătorul era înălţată de preotul N. Otopeanu, până la turle, iar pr. V. Ionescu a continuat lu­crările fără ca biserica să fie terminată nici până acum deci n’a făcut pr. V. Ionescu biseri­ca — aşa cum pe nedrept s’a scris — ci numai a continuat-o cu ofrandele adunate dela eno­riaşi şi nu cu banii proprii ai sf. sale. La 1 ianuarie 1932 pr. N. O­­topeanu ese la pensie; postul l-ar fi ocupat desigur pr. V. Ionescu, dacă sf. Patriarhie nu iar fi aflat situaţia şi mai ales faptul recăsătoririi lui care constitue un delict foarte grav. A fost numit paroh la Mărcuţa preotul Alexandru Petcu, de la parohia Căţelu. Preotul Vasile Ionescu nepu­tând fi numit, a crezut că prin teroare va obţine această nu­mire ilegală şi ca atare şi-a a­­les o gardă de apărare şi un comitet ilegal, a instigat şi re­voltat poporul contra noul paroh Peteu, care din aceast pricină abia a scăpat cu viaţă. La fel a procedat pr. Vasile Ionescu şi cu pr. Traian Vinti­­lescu, protoereul Capitalei, ce venise în anchetă cu d-na dr. A. Haram, cu pr. Alex. Popescu de la spit. Pantelimon, cu pr. Ioan Popescu de la biserica Ca­pra, iar actualmente cu pr. Ştefan Palaghiţă, titularul pa­rohiei Mărcuţa. Patriarhia i-a făcut cunos­cut că nu mai are voie să mai oficieze servicii religioase in parohie, sâ mai continuă ter­minarea bis. Sf. loan Botezăto­rul, să mai semneze acte paro­hiale, sâ mai locuiască in casa parohială, etc. etc. La toate a­­ceste ordine, pr. V. Ionescu re­fuză să se supună de bunăvoie sf. patriarhii, apelează la or­ganele poliţieneşti contra că­rora pr. V. Ionescu instigă po­porul şi de aici vine tot scan­dalul pe care deci sf. sa ii pro­voacă. La ultima rebeliune n'a avut loc nici o ciocnire cu poliţia, iar d. comisar N. Coman, nu are nici o vină. Oamenii serioşi s’au săturat de atâtea scandaluri şi doresc linişte, afară de vreo 40—50 de femei pensionare ale pr. v. Io­nescu şi inconştiente care fac aceste scandaluri. Aceasta pentru a lămuri o­­pinia publică. Semnează: primarul comu­nii, casierul, (I. Năstase), Călin, Robescu, Const. ştefă­nescu, consilieri comunali alţi şase membri in const parohial ale căror nume nu pot descifra. • Primim o întâmpinare a pre­tului Ionescu in care precize că terenul pe care s’a constrit biserica este donat de d-na milia Sadoveanu. Hotărârile Mitropoliei La 25 Sept. 1930 arhiepisco­pia cu adresa n­rul 12.101, a ce­rut ministerului de culte, con­form art. 29 din statutul legii pentru organizarea bisericii or­todoxe române sa prevadă in buget acest post de preot aju­tător la parohia Mărcuţa, cea­­ce ministerul nu a admis. In consecinţă arhiepiscopia nu l-a numit pe pr. V. Ionescu preot ajutător, onorific sau bugetar la parohia Mărcuţa, cum pretinde a susţine pr. V. Ionescu. Intre timp pr. Otopeanu (fos­tul paroh titular al parohiei) demisionează din postul de pa­roh şi I. P. S. Patriarh, după concursul publicat cu ordinul n-rul 5347/932, numeşte preot paroh pe pr. Palaghiţă Ştefan şi totodată încunoştiinţează pe pr. Ionescu, prin oficiul proto­­popesc, că pe data numirii pr. Palaghiţă, încetează delegaţia provizorie de preot onorific da­tă cu n-rul 8525/930 şi să pre­dea cu formă noului paroh, Ştefan Palaghiţă, întreaga ges­tiune şi actele construirii bise­ricii Sf. loan Botezătorul. Prin ordinul n­rul 6400/932 i s’a pus în vedere, că orice acte semnate de C. Sa sunt şi rămân nule. La aceste ordine ale noastre pr. V. Ionescu refuză sâ se su­pună continuând mai departe să facă slujbe in parohie, să se ocupe de construirea nouiei biserici, să elibereze acte de stare civilă, să locuiască in casa prohială din curtea biseri­cii Sf. loan Botezătorul, revol­tând poporul contra noului pa­roh, făcând instigaţii şi acte de rebeliune şi sabotând prestigiul bisericii, aşa cum se constată din raportul n­rul 3447/933, tri­mis arhiepiscopiei de către re­giunea de jandarmi. Noi am dorit să facem ordi­ne în această parohie pe cale paşnică, însă neputând ajunge la bun sfârşit, vă rugăm să binevoiţi a lua cele mai severe măsuri contra pr. V. Ionescu, ca să fie trimis în eparhia Ol­teniei, unde aparţine şi să nu mai intre în parohia Mărcuţa sau în cimitirul parohiei, pen­tru a face vre­un serviciu reli­gios, nu numai aici, dar ori­unde în Bucureşti. Totdeodată vă rugăm să binevoiţi ca împreună cu circ. 19 poliţienească să faceţi o descindere in locuinţa pr. V. Ionescu din curtea bisericii Sf. Ion Botezătorul, să-i ridicaţi, în prezenţa pr. paroh St. Pala­ghiţă, întreaga arhivă a biseri­cii Sf. Ion Botezătorul, precum şi a construirii bisericii, pe care apoi să o predaţi numitului preot cu proces-verbal Deasemenea vă rugăm să-l e­­vacuaţi din casa parohială un­de locueşte, să închideţi biseri­ca Sf. loan Botezătorul care nu este sfinţită, precum şi curtea bisericii. Până la sfinţirea bisericii si loan Botezătorul, enoriaşii vor merge la slujbă la biserica Sf. Voevozi Mihail şi Gavriil, aşa cum a fost înainte. In ce priveşte călugării cari servesc împreună cu pr. V. Io­nescu, de asemenea vă rugăm a-i trimite în eparhia la care aparţin cu metania lor, nea­­vând nici unul aprobarea noas­tră de a locui şi a sluji în Bu­cureşti. Singurul preot care are drep­tul sa facă orice servicii re- Ugler.De in acea parohie este pootul paroh ştefan Palaghiţă căruia vă rugăm a-i da tot concursul pentru a-şi putea în­deplini îndatoririle sale pasto­rale. Primiţi, etc. p. Arhiepiscop şi Mitropolit, (ss) PLATON Consilier referent, (ss) Moldovanu Iată şi copia de pe adresa Mitropoliei cu n-rul 9084/1933 adresată: legiunii de jandarmi Bucureşti, ministerului de in­terne şi prefecturii poliţiei Ca­pitalei. In referire la raportul dv. nr. 3447/933, avem onoare a vă face cunoscut, că pr. V. Ionescu prin ordinul n­rul 8525/930 şi 9525 din 1930, a fost numit provizo­riu şi oporitie preot ajutător numai al părintelui N. Otopea­nu, care era bătrân şi nu pu­tea îndeplini serviciile in paro­hie şi mai ales să accelereze terminarea bisericii Sf. loan Botezătorul, intru­cât pr. N. O­­topeanu era bătrân și parohia întinsă. I

Next