Universul, septembrie 1933 (Anul 50, nr. 238-267)
1933-09-01 / nr. 238
BZ70I 2 ASIOOftAREA „FRANCO-ROMANA" Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (M.C.182-1920) ASWARER „FRANiCO-RaitulW CUP9N N.rut 1.10 31 Aug. 193 10 cupoane, dimpreună cu Iei 20, dau dreptul la o asigurare A. M. ..UNIVERSUL“, grupa copii şi ŞCOlari, de iei 20.000 cu un număr de premii de 10.000 Iei şi 2 numere de premii de 5000 lei Tragerea la 1 Septembrie 1933 separat de a celorlalţi asiguraţi MEMENTO CALENDAR JUM 31 AUGUST Ortodox: Inidlotianudl şi Om. Maicii Domnului. Catolci Sta Raimund. Protestant: Bertrand. Evreescu : 9 EM 5690. Mahomedan: 10 Temadi-el-Aver 1362. Răsăritul soarelui soarelui 18.33. 5.30, apusul RADIO JOI, 31 AUGUST 394 m. BUCUREŞTI 12 kw şi Feldioara-Braşov experimental 13. Bursa, cota apelor Dunării. Muzici, vocală şi instrumentală (plăci): Arii din , Rigoleto“ şi „Trubadurul“, de Verdi, cântate de Aurelian Fertile, Irene Minghini, Giulio Fregosi şi Wanda Bardone, acompaniaţi de orchestră şi cor.; Primăvara, de Darius Milhaud şi Danislav, de Dvorak, executate la vioară de Joseph Szget; Arii din „Norma“ de Bellini, cântate de Arangi Lombardi şi Elis Stignani; Preludiul nr. 1 „Fuga in do major“ de Bacii şi Studiu în mi minor, de Chopin, executate la pian de Feruscoio Buceni; Arii din „Giuliano“, de Zondoniai, cântate de Rozetta Pampanini şi Francesco Merii; Valsul din „Faust“, de Gounod şi Concert romantic, de Godard, executate la vioară de Enrica Morini. 13:45: Radio-jurnal. .14: Muzică uşoară (plăci). 17,30: Zaharia Stancu: Lectură. 17,45: Alex. Iordan: D. Teleor. 18: Orchestra Sibiceanu: Sîbiceanu: Marş naţional ar. 2; Ivanovici; Porumbeii albi, vals; La umbra nucului bătrân, romanţă; Doina lui Barbu şi Eu sunt Barbu Lautaru: Pe deluțu ’ndelungat; Sârbu lui Ciurel; Reinel: Un cuvânt numai pentru tine, vals boston; Königsberg: Mu-mi cere, tango; Moret: Trandafiri în zori; a) Ți-am adus mândru cercei; b) Sârba din Slănic. 19. Radio-jurnal. 1915: Orchestra Sibiceanu: Stewart: Scrisoarea de amor; Gebhardt: Rendez-Vous-ul păpuşilor; Simons: Martha, lied. 20: Lectură din scriitorii români. 2020: Muzică uşoară (i plăci de gramofon).20,40: D-na Marietta Sadova: Caleidoscopul lui A. Mirea. 21: Aida Helta, canto: Masca gni: Arie din „Cavaleria rusticană"; Mozart: Arie din „Nunta lui Figaro“; Puccini: Arie din „Bohema“; Popescu: Du-te dor; Steluţa 21.20. Orchestra Radio : concert simfonic, dirijat de C. C. Nottara; Beethoven: Uvertură la opera „Fidelii”; Debussy : Colţul copiilor — suită. 22. Horia Furtună : Un cartier studenţesc. 22.15. Orchestra Radio — continuarea concertului simfonic : Saint-Saens : Preludiu la poemul biblic „Le Déluge”. Mendelssohn: Simfonia italiană. 22,45: Radio-jurnal. * Heilslorst, 60 kw. 276,5 m.: 20: Marșuri germane. 21,10: Ora orientului. 21, 30: Concert de orgă. 22: Muzică romantică. 28,15: ştiri. Milano, 50 kw. 331,4 m. (Florenţa Torino, Genova, Trest). 20,40: Ştiri şi plăci. 21,30: „Emiral", operă intr'un act. Mühlacker (Stuttgart), 60 kw. 360,6 m.: 20: Marşuri germane. 21: Audiţie. 22: Mare serată dansantă din Berlin. 28,30: Cântece. 0,05: Continuarea seratei dansante. Leipzig, 120 kw. 389,6 m.: 20: Marşuri germane. 22: Serată dansantă din Berlin. Katowice 12 kw. 408,7 m.: 20,05: Foileton sportiv. 20,20: Ştiri şi Ploma. 50 kw. 441,2 m.: 21,15: Plăci. 21,30: „La grotta din Trofonio“, operă comică. Zürich, 60 kw. 459 m.: 20.10 : Plăci. 21,30: Orchestră. 22: Ştiri. v 22,10: Orchestră. Langenberg, 60 kw. 472,4 m.: 20: Marşuri germane. 21,20: Muzică serală. 22: Comemorarea scriitorului Schiichlmng. 23,30: Muzică nocturnă şi de dans. Praga. 120 kw. 488,6 m.: 20: Ştiri 20,10: ICasovia. 2,25- Evoluţia sonatei pentru pian. 21: Morawska- Ostrava. 21,20: Concert de tamburine. 21,45: Corcert de orchestră. 23: Ştiri, apoi concert. Viena, 100 kw. 518,1 m.. 16,20 : Causerie 16,36: Ora copiilor. 17 : Plăci. 17,40: Conferinţă. 17,55: Ora femeilor. 18,20: Concert vocal şi instrumental. 19: Sport. 19,25: Conferinţă. 17,56: Ora femeilor. 18,20: Concert vocal şi instrumental. 19: Sport. 19,25: Conferinţă. 20,06: Operetă in trei acte. 22,45: Reportaj. 33 30: Plăci. München, 60 kw. 532,9 m. 20: Marşuri germane. 21 Orchestra Radio. 23,20: Ştiri şi sport. Budapesta, 18 kw. 550,5 m.: 19,30: Concert de harpă. 20,30: Opere întriun act. 22,30: Ştiri. 28: Orchestră de ţigani. 24: Concert de la cafenea. Varşovia, 120 kw. 1411 m.: 21: Orchestră simfonică. 21,50: Jurnalul radio. 22,10: Continuarea concertului. 23: Muzică de dans. 23,25: Ştiri. 23,40: Muzică de dans. Berlin (Konigswusterhausen), 60 kw. 1635 m.. 20: Marşuri germane. 21: Audiţie. 28,15: Muzică modernă. 24: Muzică nocturnă şi de dans. VINERI, 1 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI, 12 kw. 394 m. şi Feldioara-Braşov experimental 13. Bursa, cota apelor Dunării. Muzică uşoară (plăci). 13,45. Radio-Jurnal. 14. Muzică de promenadă (plăci) : Fantezie din „Paiaţe” de Leoncavallo, executată de arch. simfonică Da jos Dela; Dansul nateselor cu făclii şi Baiadera de Rubinstein, dirijată de Horst Platen ; Menuet de Boccherini şi Milioanele lui Arlequin de R. Drigo, executate de orch. simfonică, dirijată de Percy Pitt; Uvertură din Semiramida de Rossini, executată de orch. simfonică din Milan, dirijată de Lorenzo Molajoli. 18. Orchestra Radio: Brandner: Eppler, mars ; J. Strauss : Dynamicen, vais; Cimarost: Uvertura la „Căsătoria secretă” ; Wagner: Fantezie din Lohengrin; Clemus Andante simfonic. 19. Radio-Jurnaî. 19,15. Orchestra Radio ; Strauss: Potpuri din „Războiul vesel”; Frederiksen: Suită scandinavă; G. de Micheli : Marș umoristic. 20. Lectură din scriitorii români. 20,20. V. Vâlcovici: Viaţa lumii materiale (Dimensiunile Universului). 20,40. Aida, operă în 4 acte de Verdi (plăci de gramofon). Intre acte: Radio juma!. Heilsberg, 60 kw. 276.5 m. — 20. Audiţie despre Beethoven ; 21,40. Muzică modernă ; 22,30. De la manevrele de toamnă ; 23. ştiri şi sport. Milano, 50 kw. 331.4 m. (Florenţa, Torino, Genova, Triest). — 20.20. Ştiri şi plăci; 21,15. Orchestra radio; 21,30. Varieteu; 24. Jurnalul radio. Muehlacker, (Stuttgart), 60 kw. 360.6 m. — 20. Tânărul Beethoven; 21. Suită veselă ; 23. Ştiri şi sport, la urmă plăci, şi muzică nocturnă. Leipzig, 120 kw. 389.6 m. — 20. Tânărul Beethoven; 21. Cabaret politic; 21,45. Concert distractiv; 22,40. Quintet instrumental; 23,25. Ştiri, apoi „Enrico Carusso“, audiţie cu plăci. Katowice, 12 kw. 408.7 m. — 20,20. Ştiri şi plăci; 20,35. Sportive; 23,45. Dans; 24. Cutia cu scrisori. Roma, 50 kw. 441.3 m. — 21,15. Orchestră; 22,15. „La Girandola“, comedie intr’un act; 23. Varieteu, apoi ştiri. Zuerich, 60 kw. 459 m — 20. Sportive; 20,20. Muzică ţărănească ; 20,40. Piesă teatrală în dialect; 22. Ştiri, apoi concert. Langenberg, 60 kw. 472.4 m. — 20. Tânărul Beethoven; 21,05. Program vesel; 23,20. Știri; 23,45. Muzică de dans. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 20. Știri; 20,20. Morawska-Ostrava; 21. Concert de orchestră; 22. Piesă intr’un act; 27 Știri, apoi reportaj rusesc. Viena, 100 kw. dS.1 m. — 16,35. Ora femeilor; 17. Plăci; 17,50. Conferinţă; 78,15. Concert vocal şi instrumental; 19,10. Concursuri de călărie ; 19,35. Educaţia fizică ; 19,35. Concert simfonic; 21,20. Audiţie muzicală; 22,35. Ştiri; 22,50. Placi. Munchen, 60 kw. 532.9 m — 20. Tânărul Beethoven; 21. Concert de orchestră ; 22. Tragi-comedie ; 23,20. Știri. Budapesta, 18 kw. 550.5 m. 1— 19,30. Concert radio; 20,10. Politica externă; 20,30. Canto; 21,10. Parodie; 22. Plăci; 23,10. ştiri; 23,30. Orchestră. Varşovia, 120 kw. 1411 m — 20,05. Plăci; 20,20. Diverse; 21 Concert simfonic; 21,50. Jurnalul radio; 23,20. Sport și muzică de dans. . . . „„ Berlin, (Koenîffswusterhausen), 60 kw. 1635 m. — 20. Tânărul Beethoven; 28. Muzică distractivă ; 23,20. Despre sborul escadrei aeriene italiene; 24. Concert nocturn. Scrisori din Londra Ujfmare d£ai pagina I»a — Stii că suntem departe de a tăgădui utilitatea conferinţelor. Sa lăsăm deci conferinţele marilor bărbaţi, când îi vom avea, şi pentru moment să ne mărginim să urmărim desfăşurarea relaţiilor noastre în Europa prin metoda mai complicată poate, dar mai sigură a mecanismului diplomatic obişnuit. Când se vorbeşc de situaţia europeană, se întrebuinţează de obiceiu pluralul: problemele internaţionale. Dar aceasta nu-i decât un fel de a vorbi, căci în fond toată lumea recunoaşte că singularul e mai nimerit. Ceea ce caracterizează acum situaţia în Europa e problema germană. In momentul de faţă, Germania pozează în creditoare şi prezintă o notă de plată, care are caracteristica aceasta că nu mai e mascată printr’o aparenţă de dreptate. Intre germani şi Europa, chestiunea care se pune nu e aceea: cine are dreptate, dar cine e mai tare ? In aceste condiţiuni, la ce ne putem aştepta dela aplicarea metodei conferinţelor? La nimic, sau aproape la nimic, afară doar, dacă, după părerile unor anumiţi politiciani, cererile Berlinului vor fi înfăptuite. Dar lucrurile n’au ajuns acolo şi sperăm că nici nu vor ajunge. Atunci, argumentul fiind acela al forţei, ţinând totuşi seama de faptul că nimeni nu doreşte s’o întrebuinţeze pe faţă, trebue să recunoaştem că metodele diplomaţiei tradiţionale convin mai mult în împrejurarea de faţă decât vorbăriile internaţionale. In privinţa Anschluss-ului austriac, se impun de asemenea reflecţii interesante. Aşa, de pildă, se constată slăbirea acţiunii diplomatice germane din punct de vedere al calităţii sale. Căci, cum să explicăm altfel că Berlinul primeşte să capituleze în această afacere în mâinile Italiei, adică ale ţării ireductibil opusă uniunii austro-germane ? Din punctul de vedere al viitorului, s’ar părea că nimic nu e mai dezavantajos pentru Hitler, decât de a se plasa hotărît în această chestiune a Austriei sub influenţa dominantă a politicii italiene. Nimeni nu-i poate aduce învinuirea lui Mussolini că uită interesele ţării sale. Ca un adevărat patriot, el nu se gândeşte decât la ele. Bărbaţii de stat englezi, cari de multă vreme pretind că într’o situaţie grea pentru inamicii lor, germanii sunt aceia cari comit prostia necesară pentru înfrângerea lor, au aşadar, dreptate. De altfel, aceasta se verifică chiar în afacerea austriacă. Toate consideraţiile de faţă sunt tot atâtea indicii pentru funcţionarea faimosului pact al celor patru, în sfârşit semnat. Acţiunea germană tinzând direct la constituirea unei uniuni de interese între Londra şi Paris, distruge acum speranţa acelora, cari au crezut o clipă că vor putea crea în cadrilaterul pactului un grup anglo-italo-germann, dacă nu spre a izola Franţa, cel puţin spre a tăia aripile iniţiativelor sale. Berlinul a comis prostia de a recunoaşte existenţa grupului anglo-francez. Rămâne de văzut, dacă, printr’o nouă prostie, Berlinul stăruind asupra alipirii Austriei, inacceptabilă pentru Italia, nu se va crea un grup anglo-italo-francez spre a ţine în respect pe germani, căci d. Mussolini nu e ca d. Macdonald, adică e un diplomat destul de fin ca să nu se încăpăţâneze într’o direcţie dacă evenimentele au dovedit că aceasta nu e bună. Pactul celor patru, conceput în ideea unei revizuiri a tratatelor de pace, a primit o nouă orientare când tactica lui Hitler s a dovedit atât de periculoasă păcii europene. AUGUR x,s- A trăit 103 ani Galaţi, 29 August In str. Brăilei nr. 110 a încetat din viaţă d-na Ionescu, în etate de 103 ani. In tot cursul vieţii nu s'a hrănit decât cu brânzeturi, legume şi fructe. UNIVERSUL întâmplări din Capitală Trei focuri Pe str. Olteni 40, la locuinţa d-lui dr. Schwarter, dela etaj, s’a aprins ori după amiază, dela un coş duşumeaua. Focul a fost stins de pompierii postului Central. — La caloriferul clădirii din bulev. Dacia 15, rămânând deschis injectorul, a curs păcura pe jos şi s’a aprins. Ajutoare a dat tot postul Central. — Aseară, în strada Nicolae Gheorghiu 32, prelungirea Crângaşi, s’a aprins o căpiţă de fân a lui Marin Carcalete. 4 Clădirile din apropiere Auost apărate de pompierii 1 l°fuiul Sf. Gheorghe, sub comanda d-lui căp. Matei Paraschivescu. Claia fiind lângă gard, se crede că focul a isbucnit din cauza unei ţigări aruncată din greşeala sau, poate, cu Intenţie... Un avocat se îneacă in Dâmboviţa .D. avocat Cohn, din calea Văcăreşti 24, s’a dus ori după amiază. Pe la ora 4, să se scalde in Dâmboviţa, la Ciurel, cu un prieten al său, Heinrich Vichtemberg, secretar de avocat, de fel din Galaţi, în vârstă de 21 ani. Pe când se scăldau amândoi, Vichtemberg a ajuns într’un foc unde apa era mare şi, neştiind să înoate, până să i se dea vreun ajutor, s’a înecat. Domiciliul victimei nu se cunoaşte. Se fac sondagii spre a se pescui trupul. Când te paşte nenorocul... Ferindu-se de un automobil care trecea pe calea Dorobanţi, I d-na Raşela Aronovici, de 71 ani, din str. Petre Carp 32, a nimerit în roata unei biciclete, pe care se afla agentul administrativ din poliţia Capitalei, Ion Tabără, str. Virgil Pleşoianu 16. Aruncată la pământ, victima s-a ales cu un picior fracturat. Ea a fost internată la spitalul Colentina. Moarte subita Tânăra Carolina Katz, de 13 ani, din calea Rahovei 120, a murit ori subit la locuinţa părinţilor săi. . . Numita suferea de inimă. Accident de tramvai Voind să se urce într’un tramvai de pe linia 14, care era plin, d-na Carolina Marin, din şos. Pantelimon 79, a căzut cu un picior sub roţi. Având sdrobite amândouă labele picioarelor, victima a fost dusă la spitalul Colentina, început de foc Betti Goldstein, din calea Şerban Vodă 158, încălzind lapte la o maşină de spirt, a lăsat maşina singură şi de la ea, s-au aprins perdelele, apoi lucruri de îmbrăcăminte. Până să fie observat focul, flăcările au făcut pagubă de 26.000 lei. Lucrurile erau asigurate. Accident la atelierele Griviţa Mihail Stănuţă, lucrător la atelierele Griviţa c. f. r., cu locuinţa în str. Saharei 44, pe când lucra în atelier, i-a căzut peste picioare un drug de fier şi i le-a sdrobit. El a fost dus cu Salvarea la spitalul c. f. r. din str. Viting, încă un foc Se pare că vremea, care s’a schimbat, le-a provocat pe toate. Astfel aseară, s’a înregistrat Încă un foc în str. Romană 154, la proprietatea d-lui inginer Cioroveanu, unde locuia de inginer Gontu. Focul a izbucnit la ora 10 jumătate, dela un coș defect și a ars o parte din acoperișul clădirii. Casa era asigurată. La stingerea focului, până la ora 12 noaptea, au lucrat pompierii postului „Foişor“, cu ajutorul unei echipe de la „Central“, toţi sub conducerea a lor colonel Lupaşcu şi capitali Cosescu. Pagubei, nu s-au evaluat. Citiţi TAKE IONESCU Activarea încasărilor statului — INSTRUCŢIUNILE DATE PERCEPTORILOR DIN CAPITALA — Din rapoartele primite în ultimele zile la ministerul de finanţe s’a constatat că încasările statului în Capitală au scăzut simţitor. In vederea activării încasărilor, ministerul finanţelor a convocat ieri da, pe toţi perceptorii din Capitală şi Suburbane. Ministrul finanţelor a arătat că în luna Septembrie trebuesc aplicate toate măsurile stabilite de legea de urmărire pentru executarea contribuabililor care nu au plătit încă impozitele datorate pe primul trimestru al anului. De asemenea se vor executa şi toate debitele restante. Ministrul finanţelor a cerut perceptorilor să depună toată stăruinţa şi să arate toate nevoile pe care le au în serviciu, controlând îndeaproape activitatea agenţilor de urmărire cu atât mai mult cu cât încasările statutului în Capitală au scăzut simţitor în raport cu încasările din provincie, încheind ministrul finanțelor a îndemnat pe perceptori sa aplice cu toata rigurozitatea măsurile de executare a contribuabililor mai platnici, spunându-le : lăsaţi să se restrângă asupra mea toată impopularitatea. Au fost de faţă şi d-nii ing. N. Costache, secretarul general al ministerului de finanţe, I. Bonom, directorul general al compatabilităţii generale a statului şi St. Tănăsescu, directorul financiar al Capitalei. Escrocheriile unui fals avocat la Brăila — NUMEROŞI SĂTENI PACALIŢI. ESCROCUL CONDAMNAT LA UN AN ÎNCHISOARE — Brăila, 30 August Se ştie că acum câtva timp un grup de săteni din judeţul nostru, a reclamat parchetului pe tânărul Constantin Ştefărtescu, în etate de 215 ani, originar din Ploeşti, care i-a escrocat cu importante sume de bani. Numitul dându-se drept avocat, s-a angajat faţă de reclamanţi să le susţină diverse procese la tribunal şi judecătoriile din localitate, în care scop a încasat „onorariul“ cuvenit şi apoi a dispărut. Cazul a fost adus la cunoştinţa poliţiei, dar toate cercetările pentru descoperirea şi arestarea falsului avocat, au rămas zadarnice, astfel că actele au fost înaintate parchetului, care a trimis în judecată pe Constantin Ştefanescu. Procesul s’a dezbătut în fața triibigiuluUii s. rI-a, care a condamnat in lipsă pe escroc, la un an închisoare. Falsul avocat rămânând condamnat definitiv, d. procuror Mehtupciu a emis mandat de arestare împotriva lui, care a fost comunicat tuturor autorităţilor din tară. P MESAJUL COPIILOR BULGARI ŞI ROMÂNI Frăţiori şi surioare albanezi, bulgari, greci, iugoslavi, români şi turci. Oraşul Bucureşti şi oraşul Sofia au făcut un schimb de copii de cari au petrecut împ destui au la sa‘ ’î Agi-Yarna .Am fost frăţiorii mituri şi imnurile o că eram ici. De la apreună mică sunt mai astre ma luezut ca să gă. noastre atâta unii pentru alţi sparţii ne sărulângeam toţi. La simţit cil totul cum eram la veimţiiti că toate po.seamănă între ele; .tr’inii nu sunt nici ici mai răi decât noi tte ţările găsim aceiaşi aceleaşi mame. Ani şi limba lor e frumoasă ca s’o vorbim. Am văzut icurile lor sunt drăguţe i să le jucăm. Am venit lor dispuşi să-i urîm şi ' t,,, ţ- a u dela ei dispuşi să-i ia. Astăzi înţelegem că mai De vânzare la toate librăriile fiii noştri s’au urît intre ei cu lei 150 ex. Se trimite şi ramii pentru că nu sau cunoscut de burs de librăria ziarului „Uni- i loc. Astăzi am înţeles că străini versul“, nu însemnează vrăşmaşie. Simţim că copiii cari s’au jucat împreună nu vor mai putea să se bată unii contra altora. Dar am mai tras un mare învăţământ. Am văzut că mai marii noştri, duc în sufletele lor tot trecutul de ură şi vrajbă între popoare, care nu se găseşte în inima noastră de copii. Simţim că pacea balcanilor este în inima copiilor din balcani. Numai câteva generaţii de copii crescuţi îm datina păcii şi vom putea dărîma toate cetăţile urşi zidite de datina răsboiului. Am văzut că dacă toţi copiii iubesc pacea, toate mamele urăsc rasboiul. După cum am strâns pe copii la un loc, ar trebui sa strângem împreună şi mame doi Balcani, îndoliate după fii lor morţi în răsboiu, pentru ca să plângă împreună pe morţii lor iubiţi. Toate mamele şi toţi copiii ar binecuvânta pacea şi ar blestema răsboiul. La anul viitor vom cere primarilor noştri să ne aducă mai mulţi frăţiori şi mai multe surioare şi să ne aducă din toate ţările balcanice. Rugăm copii din toate ţările balcanice să cereţi şi voi primarilor voştri, pentru ca să ne întâlnim în aceleaşi locuri copii din toţi balcanii. Prin bunătatea copiilor din balcani vom putea să ajungem la îmbunarea popoarelor balcanice. Copiii bulgari de la Agigea şi copiii români de la Varna CRONICA LITERARA „Mo care au simţit“, poezii de Lucia Alloth Poezia este tot ce poate fi mai expresiv sufleteşte, mai caracteristic şi mai viu din punct de vedere al concepţiei de viaţă ce o are autorul. Nu mă gândesc la acea tendinţă a poeziei moderniste, în care muzicalitatea versului este unicul mijloc de afirmare lirică. Şi nu pun acum problema dacă această poezie încă nu căzută în disgraţia anumitor cercuri, poate vorbi, poate manifesta ceva, poate exterioriza o frământare, contura o năzuinţă, simboliza o pornire, tulbura o conştiinţă sau prevesti o mişcare sufletească cu adâncuri Sociale Poezia care nu se îndepărtează din retorta expresiilor sufleteşti, trăeşte prin viaţa prinsă în vers,in muzica şi asocierea lui. Constatăm cu simpatie că d-na Lucia Alloth conturează în versurile sale o filosofi© a vieţii. Ca atitudine este sentimentul de necruţare, de luptă înverşu- nată, fără poticniri, cu mult curaj şi cu orgoliul ce ţi-l dă ideia că eşti om. Tot e în voia ta. Nu e trădare De ştii să vrei mereu şi ne ’ncetat. Nu cată nimeni cât eşti densetat. Răbdare ! Nu lăsa soartei tot. Eşti od, Pe ce drum vei călca. Iar când să pleci, Un şarpe dacă trece pe poteci. Ucide ! (Sfat) Totuşi, în postularea efortului intervine nesiguranţa, retramşarea în simpla mulţumire a stăpânirii de sine, a gândului că Iţi stăpâneşti forţele şi instinctele .Dorinţa de a trăi, apare la un moment unicul scop al vieţii. Un vânt năprasnic, jalnic, bătut-a peste ogoare, Svârlindu-mi rochia largă lipită de picioare. Sunt singură, pierdută, printre străini, în noapte, In urlete, furtună, ameninţări şi şoapte. Departe’n zări oraşul şi cu lumini în geamuri, Ce slabe, licăresc arare printre geamuri. Iar trupu-mi încordat şi faţa mea cea suliţă, In împetrirea lor doar nemişcat se luptă O viaţă scumpa, Tu! aproape de-agonie, Te gust te sorb, te vreau, îmi placi la nebunie! Intense clipe ’nfipte ’n brâuri de strigoi! Nu simt omătul, iarna, pe umerii mei goi Nu simt îndepărtarea şi ceasul singuratec Doar inima ce-mi bate ’n carne ca jăratec Bătând din toată lupta-mi doar clipele mai grele, Sălbateca svâcnire a năzuinţei mele.Printre străinii. Afară de expresii „îm place la nebunie“, „o viaţă scumpă!“ etc. care scad din potenţa lirică, pasiunea de a trăi este afirmată cu exuberanţă, cu o siguranţă sălbatecă. Şi totuşi, atitudinea de linişte restâpâneşte şi îşi face loc, devenind generală, chemând din haosul frământărilor toate dorinţele : Mi se sfâşie inima, se rupe! Şi ochi-mi văd dezastre şi cratere ! Domol svâcnirea slabă se ’ntrerupe, De abia dacă mai flutură ’n artere. Şi trupu-mi obosit nu se revoltă, Doar va eşi din aspra-i închisoare Cu gânduri pline din a lor recoltă, Spre roţi, de sânge, lunecări de soare. Albastre pete, verzi lumini de ghiaţă Şi profunzime ’n care ţi se fură Cazând — până şi dorul tău de viaţă, Până şi numele iubit din gură ! Ce bine e că nimeni nu mă ţine! Că năzuinţele-mi evaporate Nu-mi aparţin, nimic nu-mi aparţine! Cum să te smulgi din braţe ado-T&t/O ? Vai de te-aşi fi iubitţi ce chin! — Ce teamă! Nu-s braţe, nu-s priori, nu-i mână tare! Spre nou avânt nimica nu mă cheamă Şi totul este... zâmbet şi iertare! Orgoliul femeii, acea încredere de aice, exagerată şi capricioasă, in „învrăjbire“, capătă accente puternice ce se răsfrâng prin mijloace proprii structurii sufleteşti celor ce deţin cheia uciderii prin înverşunata afirmare a personalităţii lor te erate. In cronicele noastre consacrate poeziei am menţinut o atitudine de ponderaţiune ce însemnează indulgenţă. Ne dăm seama că unitatea de creaţie nu poate fi perfectă In activitatea lirică. Şi mai ales într’o epocă când poezia trece printr’o criză acută de concepţie, trebue avut în seamă că nu e nimerit sâ se înăbuşe dibuirile din care ar putea să rezulte afirmările puternice de mâine. Oricât de curios ar părea, viaţa socială, în retorta căreia se încrucişează atâtea mentalităţi şi atâtea feluri de viaţă, fiindintr- o fază de telurică transformare. în mod fatal poezia nu , receptează stări cristalizate, ci dibuiri, incertitudini. Poezia rămâne oglinda sufletească a unei epoci, și în vremuriile noastre oglinda e aburită de Prefacerile adânci care ne rătăcesc. In poezia d-nei Lucia Alioth triumful sbuciumului necreator „ca un stol nesfârșit de gânduri“ se plimbă fără răgaz întunecând cerul. M. Gh. Constantinescu decide Anul al 50-lea 5Nr. 238 Vineri 1 Septembrie 1933 Ancheta rebeliunii din Pantelimon . — Raportul comandantului legiunii de jandarmi. — Un ordin drastic al Patriarhiei. — Ce spune consiliul parohial despre preotul instigator — Ziarele au scris la timp despre rebeliunea din com. Pante- Itonon. S’au făcut cu acel prilej felurite comentarii cari au determinat pe enoriaşi sa ia atitudini deosebite, impărţindu-se in două tabere adverse. Dăm după actele oficiale rezultatul anchetei făcută de legiunea de jandarmi din Capitală şi consecinţele acestei rebeliuni adânc regretată. Precizăm că ne abţinem dela mlte comentarii şi evităm întâmpinările subiective ale celor două tabere. PROCESUL VERBAL AL COMANDANTULUI LEGIUNII DE JANDARMI Noi, căpitanul Popescu Alexandru, comand. legiunii jd. Bucureşti, având in vedere comunicarea telefonică făcută de postul de rand. Principele Nicolae, prin care ne anunţă ca în acea comună ar fi un început de rebeliune provocat de preotul Vasile Ionescu, luând grupa de rezervă a legiunii, ne-am prezentat în comună unde am constatat următoarele: In câmpul Gherghiceanu str. Dragalina am găsit pe părintele Palaghiţă într’o prăvălie, refugiat de frica manifestaţiilor provocate în majoritate de femei instigate de părintele Vasile Ionescu. Am potolit mulţimea luând pe părintele Palaghiţă cu subsemnatul. In aceeaşi mahala am găsit pe părintele Ionescu, făcând botezul împreună cu un călugăr cu numele Antinoghen Ţânţar dela episcopia din Constanţa. Fiind aduşi la reşedinţa postului, fiecare susţin (atât părintele Palaghiţă cât şi părintele . Ionescu) că mahalaua Gherghiceanu le aparţine. In tot timpul cercetărilor s’a bătut clopotul bisericii Sf. loan Botezătorul, iar paracliserul acelei biserici instiga mulţimea contra preotului Palaghiţă, îndemnnându-i să vină la postul de jandarmi, să manifeste pentru preotul Vasile Ionescu. Se anexează şi o declaraţie a preotului Vasile Ionescu. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal, ce se va Înainta Sfintei Patriarhii pentru a decide dacă nu este cazul a fi supus judecăţi părintele V. Ionescu pentru aţâţarea spiri- . telor şi scăderea prestigiului personalului bisericesc. Comand, legiune! Jd Buc. I Căpit. (ss) Popescu Legiunea de jandarmi a făcut către Sf. Patriarhie, un raport inreg. la nr. 9084 din 8 August şi în care după ce e expus rezultatul anchetei consemnat în procesul-verbal a cerut ca să se hotărască cine este parohul veritabil, luând in acelaşi timp măsuri de îndepărtarea preotului Vasie Ionescu de la acea parohie, întrucât prin actele ce provoacă scoboară prestigiul bisericii şi provoacă şi acte in dauna ordinei şi siguranţei stareaului. A cerut deasemeni îndepărtarea călugărilor pripăşiţi pe lângă preotul Ionescu. DECLARAŢIA PR. V. IONESCU Subsemnatul declar că dacă pr. ştefan Palaghiţă nu se mai amestecă, venind să facă servicii în enoria bis. Sf. Ion Botezătorul, deci în cătunul Gherghiceanu, atunci nu mai poate fi nici un scandal. Enoriaşii bis Sf. Ion Botezătorul nu pot înţelege că pr. Ştefan Palaghiţă să vină cu autoritatea administrativă (primarul, secretarul nici cu jandarmi) ca să le facă serviciile fără voia lor. Enoria bis. Sf. Ion Botezătorul este delimitată de 3 ani şi recunoscută de protoerie, care a întreţinut corespondenţă direct cu ea. Dacă se fac presiuni asupra poporului să primească ca preot pe cineva care nu-l voeşte, desigur, că eu nu-mi pot lua nici o răspundere. Fiind lăsat poporul liber, pacea cea mai desăvârşită va domni tot timpul. Sunt numit preot ajutător, cu enorie recunoscută deci nu pot fi alungat fără judecată bisericeasca. 1933, August 1. (ss) Pr. Ec. V. Ionescu O ÎNTÂMPINARE A CONSILIULUI PAROHIAL Domnule director, Subsemnaţii membri ai consiliului parohial al parohiei Mărcuţa luând act de cele publicate în ziarul d-voastră, relativ la rebeliunea de la biserica S_f. loan _ Botezătorul, vă rugăm să daţi in ziarul d-voastră următoarea desminţire:: „In anul 1924, prin stăruinţa preotului N. Otopeanu ia fiinţă parohia Mărcuţa ce se întinde de la fabrica de cărămidă F. Roşca şi până la pompa de apă, (Dispensar), cuprinzând cartierele Mărcuţa, Petreşti, Gherghidanu, Ostrovul, Polizu, şi Balta Albă-Cartianu, oficiindu-se sf. liturghie în biserica Sf. Voevozi Mihail şi Gavril din curtea ospiciului de alienaţi Mărcuţa. Intru cât însă din pricina alienaţilor nu se putea o- I ficia sf. liturghie fiindcă se năpusteau asupra femeilor şi copi- I ilor ce luau parte la slujbă preotul N. Otopeanu după ce a obţinut aprobările legale a pus temelia nouei biserici Sf. loan Botezătorul cu binecuvântarea I. P. S. Patriarh pe terenul din I şoseaua Pantelimon nr. 259, do- nat sf. Patriarhii de d-na Petrescu şi nu pe terenul donat de pr. V. Ionescu aşa cum s’a publicat in ziare fiindcă sf. sa I n’are nici un teren în aceste I cartiere. I Cartierele enumărate mai sus ce compun parohia Mărcuţa, populându-se între timp, în a- nul 1929, pr. N. Otopeanu ne- I mai putând satisface nevoile religioase ale cetăţenilor a cerut sf. Patriarhii să trimeatâ un preot ajutător lor şi i s’a răspuns că nu i se poate satisface cererea neexistând mai tare post în parohia Mărcuţa. Preotul N. Otopeanu fiind I bătrân, parohia întinsă şi a- l vând să termine biserica începută, a cerut să se îngădue măcar un preot ca să-l ajute la slujbă. CINE ESTE PREOTUL V. IONESCU înainte de anul 1930 când vine în parohia Mărcuţa nu a mai fost preot 10 (zece ani) şi se zice, — dăm după informaţiile soţiei sale din a treia căsătorie şi a unui funcţionar din satul lui,—că ar fi ocupat diferite servicii incompatibile cu misiunea de preot. Ceea ce este gravă şi o afirmăm, este că s’a căsătorit de trei ori şi că în cele din urmă după ce a falimentat toate aceste aventuri I şi a găsit refugiul iarăşi în preoţie. CUM A VENIT PREOT IN PAROHIA MARCUŢA In anul 1930 face o cerere la sf. Patriarhie înregistrată la nr... prin care cere să fie îngăduit ca ajutor de preotul N. Otopeanu din parohia Mărcuţa spre a face servicii religioase ceea ce sf. Patriarhie aprobă, ţinând seamă de nevoile cetăţenilor. SITUAŢIA DIN PAROHIA MARCUŢA LA VENIREA PREOTULUI V. IONESCU Noua biserică sf. Ioan Botezătorul era înălţată de preotul N. Otopeanu, până la turle, iar pr. V. Ionescu a continuat lucrările fără ca biserica să fie terminată nici până acum deci n’a făcut pr. V. Ionescu biserica — aşa cum pe nedrept s’a scris — ci numai a continuat-o cu ofrandele adunate dela enoriaşi şi nu cu banii proprii ai sf. sale. La 1 ianuarie 1932 pr. N. Otopeanu ese la pensie; postul l-ar fi ocupat desigur pr. V. Ionescu, dacă sf. Patriarhie nu iar fi aflat situaţia şi mai ales faptul recăsătoririi lui care constitue un delict foarte grav. A fost numit paroh la Mărcuţa preotul Alexandru Petcu, de la parohia Căţelu. Preotul Vasile Ionescu neputând fi numit, a crezut că prin teroare va obţine această numire ilegală şi ca atare şi-a ales o gardă de apărare şi un comitet ilegal, a instigat şi revoltat poporul contra noul paroh Peteu, care din aceast pricină abia a scăpat cu viaţă. La fel a procedat pr. Vasile Ionescu şi cu pr. Traian Vintilescu, protoereul Capitalei, ce venise în anchetă cu d-na dr. A. Haram, cu pr. Alex. Popescu de la spit. Pantelimon, cu pr. Ioan Popescu de la biserica Capra, iar actualmente cu pr. Ştefan Palaghiţă, titularul parohiei Mărcuţa. Patriarhia i-a făcut cunoscut că nu mai are voie să mai oficieze servicii religioase in parohie, sâ mai continuă terminarea bis. Sf. loan Botezătorul, să mai semneze acte parohiale, sâ mai locuiască in casa parohială, etc. etc. La toate aceste ordine, pr. V. Ionescu refuză să se supună de bunăvoie sf. patriarhii, apelează la organele poliţieneşti contra cărora pr. V. Ionescu instigă poporul şi de aici vine tot scandalul pe care deci sf. sa ii provoacă. La ultima rebeliune n'a avut loc nici o ciocnire cu poliţia, iar d. comisar N. Coman, nu are nici o vină. Oamenii serioşi s’au săturat de atâtea scandaluri şi doresc linişte, afară de vreo 40—50 de femei pensionare ale pr. v. Ionescu şi inconştiente care fac aceste scandaluri. Aceasta pentru a lămuri opinia publică. Semnează: primarul comunii, casierul, (I. Năstase), Călin, Robescu, Const. ştefănescu, consilieri comunali alţi şase membri in const parohial ale căror nume nu pot descifra. • Primim o întâmpinare a pretului Ionescu in care precize că terenul pe care s’a constrit biserica este donat de d-na milia Sadoveanu. Hotărârile Mitropoliei La 25 Sept. 1930 arhiepiscopia cu adresa nrul 12.101, a cerut ministerului de culte, conform art. 29 din statutul legii pentru organizarea bisericii ortodoxe române sa prevadă in buget acest post de preot ajutător la parohia Mărcuţa, ceace ministerul nu a admis. In consecinţă arhiepiscopia nu l-a numit pe pr. V. Ionescu preot ajutător, onorific sau bugetar la parohia Mărcuţa, cum pretinde a susţine pr. V. Ionescu. Intre timp pr. Otopeanu (fostul paroh titular al parohiei) demisionează din postul de paroh şi I. P. S. Patriarh, după concursul publicat cu ordinul n-rul 5347/932, numeşte preot paroh pe pr. Palaghiţă Ştefan şi totodată încunoştiinţează pe pr. Ionescu, prin oficiul protopopesc, că pe data numirii pr. Palaghiţă, încetează delegaţia provizorie de preot onorific dată cu n-rul 8525/930 şi să predea cu formă noului paroh, Ştefan Palaghiţă, întreaga gestiune şi actele construirii bisericii Sf. loan Botezătorul. Prin ordinul nrul 6400/932 i s’a pus în vedere, că orice acte semnate de C. Sa sunt şi rămân nule. La aceste ordine ale noastre pr. V. Ionescu refuză sâ se supună continuând mai departe să facă slujbe in parohie, să se ocupe de construirea nouiei biserici, să elibereze acte de stare civilă, să locuiască in casa prohială din curtea bisericii Sf. loan Botezătorul, revoltând poporul contra noului paroh, făcând instigaţii şi acte de rebeliune şi sabotând prestigiul bisericii, aşa cum se constată din raportul nrul 3447/933, trimis arhiepiscopiei de către regiunea de jandarmi. Noi am dorit să facem ordine în această parohie pe cale paşnică, însă neputând ajunge la bun sfârşit, vă rugăm să binevoiţi a lua cele mai severe măsuri contra pr. V. Ionescu, ca să fie trimis în eparhia Olteniei, unde aparţine şi să nu mai intre în parohia Mărcuţa sau în cimitirul parohiei, pentru a face vreun serviciu religios, nu numai aici, dar oriunde în Bucureşti. Totdeodată vă rugăm să binevoiţi ca împreună cu circ. 19 poliţienească să faceţi o descindere in locuinţa pr. V. Ionescu din curtea bisericii Sf. Ion Botezătorul, să-i ridicaţi, în prezenţa pr. paroh St. Palaghiţă, întreaga arhivă a bisericii Sf. Ion Botezătorul, precum şi a construirii bisericii, pe care apoi să o predaţi numitului preot cu proces-verbal Deasemenea vă rugăm să-l evacuaţi din casa parohială unde locueşte, să închideţi biserica Sf. loan Botezătorul care nu este sfinţită, precum şi curtea bisericii. Până la sfinţirea bisericii si loan Botezătorul, enoriaşii vor merge la slujbă la biserica Sf. Voevozi Mihail şi Gavriil, aşa cum a fost înainte. In ce priveşte călugării cari servesc împreună cu pr. V. Ionescu, de asemenea vă rugăm a-i trimite în eparhia la care aparţin cu metania lor, neavând nici unul aprobarea noastră de a locui şi a sluji în Bucureşti. Singurul preot care are dreptul sa facă orice servicii re- Ugler.De in acea parohie este pootul paroh ştefan Palaghiţă căruia vă rugăm a-i da tot concursul pentru a-şi putea îndeplini îndatoririle sale pastorale. Primiţi, etc. p. Arhiepiscop şi Mitropolit, (ss) PLATON Consilier referent, (ss) Moldovanu Iată şi copia de pe adresa Mitropoliei cu n-rul 9084/1933 adresată: legiunii de jandarmi Bucureşti, ministerului de interne şi prefecturii poliţiei Capitalei. In referire la raportul dv. nr. 3447/933, avem onoare a vă face cunoscut, că pr. V. Ionescu prin ordinul nrul 8525/930 şi 9525 din 1930, a fost numit provizoriu şi oporitie preot ajutător numai al părintelui N. Otopeanu, care era bătrân şi nu putea îndeplini serviciile in parohie şi mai ales să accelereze terminarea bisericii Sf. loan Botezătorul, intrucât pr. N. Otopeanu era bătrân și parohia întinsă. I