Universul, septembrie 1933 (Anul 50, nr. 238-267)
1933-09-15 / nr. 252
Devalorizarea Multe lucruri nu pricep — sau se fac că nu pricep — apostolii devalorizării leului. Ei trec întâi cu vederea faptul, că operaţia demonetizării voluntare nu poate fi prin sine însrăşi un panaceu capabil să înlăture criza şi să reinstaureze automat bunăstarea ; că din momentul în care ai decretat deprecierea monetei trebue să contezi pe o lungă perioadă de oscilări, de perturbări, de istovitoare sforţări şi procese de adaptare declanşate în economia ţării, până la înfiriparea nouilor raporturi de echilibru. Iar în mijlocul acestor frământări şi în vederea stabilirii nouilor pârghii de echilibru economic, e nevoe de mari rezerve materiale, dar mai ales de extraordinare rezerve morale, cu care numai popoare deosebit de tari şi de fericit înzestrate se pot lăuda. Este ţara noastră înarmată să conducă şi să domine — sau măcar să suporte — o atât de dificilă experienţă? N'avem decât să urmărim de aproape frământarea în loc a marelui imperiu britanic, care, după exact doi ani de experimentare a soluţiei monetare, nu a izbutit să soluţioneze nimic, precum şi zbuciumul epopeic în care se zbate poporul american, care, de 3 luni de zile, a mobilizat în lupta monetară toate forţele statului şi ale naţiunii, fără să se întrevadă până acum drumul de lumină, care să vestească biruinţa. Şi nu trebue uitat, că americanii nu au considerat nici un moment deprecierea monetară ca o soluţie în sine, ci au socotit-o, conştient, un simplu artificiu pentru declanşarea activităţii bursiere şi, prin extindere ulterioară, declanşarea activităţii comerciale şi industriale. Deprecierea dolarului, cu repercusiunea ei firească imediată: urcarea preţurilor şi a valorilor mobiliare, e destinată a servi ca punct de plecare unei mişcări active pe piaţa schimbu lui, ca o lovitură de bici dată impulsului afacerilor, pentru ca, odată urnit din loc spiritul de întreprindere, el să fie alimentat pe scară întinsă printr-un sistem de credite largi şi printr'un vast program de înviorare generală, având la bază sporirea consumului prin sporirea puterii de cumpărare a populaţiei şi totul fiind dominat de intensificarea factorului psichologic al încrederii şi al optimismului. A spus-o precis într'un interview recent generalul Johson, administratorul nouei instituţii care patronează refacerea economică americană National Recovery Administration, caracterizând prin următoarea maximă ideile directive ale politicii d-lui Roosevelt: „Repriza face boale de nerge ca şi depresiunea“. Deci, toată ofensiva trebue dată pentru prăvălirea bulgărului de zăpadă în vale, căci odată ce-şi va lua vânt, nimeni nu-l va mai putea opri: volumul lui va creşte cu fiecare rostogolire nouă, culcând la pământ orice piedecă i-ar sta în cale. Aceeaşi evoluţie şi acelaş rezultat trebue cules şi prin sforţarea de a desmorţi impulsul afacerilor şi optimismul oamenilor. Este o mare experienţă, pentru care e nevoe de timp, de mijloace, de oameni şi de o technică deosebită, deci nu numai de simpla scăpătare a monetei în jos, pe scara cursurilor. Cât timp n'avem încă subt ochi rezultatele palpabile ale experienţei marilor popoare anglo-saxone, n'avem nicio îndreptăţire să încercăm marea cu degetul. Impresionantă tragedie a mizeriei __ Mama şi fata se aruncă in fântână , Cernăuţi, 12 Sept. In corn suburbană Colociucica s’a petrecut ieri o impresionantă tragedie familiară ,provocata de disperare şi mizerie. In imobilul 1000 din numita localitate, locueşte femeia Eudochia Piftorian în vârstă de 39 ani, împreună cu fetiţa ei Veronica în etate de 12 ani. Femeia fiind văduvă şi lipsită de orice izvor de existenţă, lupta de ani de zile cu o cumplită mizerie, pe care nemaiputând-o suporta, a hotărît să o termine prin sinuciderea sa şi a fetiţei. In scopul acesta, mama şi fata s’au deecis să se arunce în fântâna din curtea casei, şi după ce s’au închinat la sfintele icoane, s’au îndreptat spre fântână şi îmbrăţişându-se, s’au aruncat cu un strigăt de groază în fântână. Din întâmplare, unul din vecini auzind strigătul, a alergat în grabă la locul nenorocirii şi dând alarma, a reuşit împăuna cu alţi venici, să salveze dieta moarte pe ambele sinucigaşe, cari lovindu-se de pereţii fântânii, au căpătat grave leziuni externe şi interne. ■ ■ ■ ■ ■ -xxxx xxx- Isprava unor copii Galaţi, 12 Septembrie In cartierul din dealul Galaţilor, s’a înregistrat o nenorocire care ar fi putut să coste viaţa câtorva copii. In faţa cârciumii lui Dumitru Jora din strada Eternităţii, s’a găsit o cutie plică cu carbid şi copiii i-au dat foc. Carbidul a făcut explozie și a rănit la cap şi în partea stângă a pieptului pe copilul Emil Strigner, iar pe fratele său Ioan Strigner l-a rănit la degetul mare. Ambii au fost internaţi în spitalul israelit. Capitala văzută din avion Cişmigiul; 2. palatul ziaruluiUniversul; 3. palatul de justiţie; 4. statuia Brătianu; 5. halele centrale (Fotografie luată la 700 m.) Sosirea M.S.Regelui la Sinaia 12 Septembrie Astăzi, la ora 12 şi 10 m., cu un tren regal au sosit aici M. S. Regele Carol II şi Marele Voevod Mihai, venind de la vânătoarea regală din Banat. Din tren au mai coborât invitaţii: lordul Tempel şi colonelul englez Philippi. Suveranul a fost salutat, în gară, de d. col. Bădescu, comand. grupului 2 v m., şi şefii autorităţilor civile. In automobile, Suveranul şi suita s’au Îndreptat spre castelul Peleş. axox impuşcaţi pentru că au fost acuzaţi de sabotaj Berlin, 12 (tel. part.). — Din cauza scăderii producţiei armelor la uzinele de muniţiuni Ijevsk (Rusia), în baza unui ordin venit de la Moscova, au fost împuşcate 26 persoane, printre care 4 directori, acuzate de a fi sabotat producţia munţiunilor şi de a fi organizat o răscoală împotriva stăpânirii sovietice. Din Sarapul au fost trimise la Ijevsk trupe, care au fost încartiruite chiar în clădirile uzinei lor. Toate vapoarele de călători care circulă între Nijni-Novgorod şi Peru sunt escortate de detaşamente militare. Trei morţi la cursele de automobile din Monza Marea cursa de automobile din Monza a făcut anul acesta trei victime dintre cei mai buni automobilişti ai Europei: italienii Campari şi Borzacchini şi francezul Ciaikowsky. Primul accident s-a produs în cursul celei de-a doua probe eliminatoare pentru cursa marelui premiu. S’a dat plecarea la şapte concurenţi dar la al doilea tur trecură numai trei dintre ei. Maşina lui Campari a alunecat deodată pe o pată mare de ulei din mijlocul pistei, şi-a schimbat brusc direcţia şi a lovit roata dinapoi a maşinii lui Borzacchini. Bărbieri şi Castelbarco, doi alergători care veneau imediat în urmă, se loviră şi ei de cele două maşini accidentate. Campari a fost ucis pe loc. Borzacchini, rănit grav şi-a dat sufletul la spital, după o jumătate de oră, în timp ce primea vizita principelui de Piemont. Bărbieri şi Castelbarco au scăpat cu răni uşoare. Acest dublu accident mortal nu trebuia să rămână singur. In finala aceleiaşi curse pentru marele premiu, maşina contelui Ciaikowski, care ieşise cu succes din eliminatoare, derapa la un viraj şi luă foc, înainte de a i se putea da Cel mai mic ajutor, concurentul francez fu carbonizat. In urma acestor evenimente, cursele au fost întrerupte imediat. CINE SUNT VICTIMELE Trebue să amintim mai întâi că autodromul din Monza se află de câtva timp într’o serie neagră. înaintea celor trei morţi de alaltăeri au mai pierit de la începutul acestui sezon alţi doi automobilişti: Guy Bourriat şi baronul Wallemhausen. Milanezul Giuseppe Campari avea 41 de ani şi apără de douăzeci de ani culorile unei uzine italiene de automobile, repurtând victorii splendide adese DN, CU AvanCj All Campari a câştigat anul acesta marele premiu al „Automobil Clubului Francez“, înainte de plecare în cursa fatală. Campari a declarat celor de faţă: „E ultima mea cursă. Renunţ la automobilism şi mă voi consacra contului“. Accidentul stupid nu l-a lăsat să-şi îndeplinească dorinţa. Mario-Umberto Borzacchini avea deasemeni la activul său câteva succese strălucite. El deţinuse recordul mondial de 10 kilometri pe şosea, cu o medie orară de 246 kilometri. In 1932 a fost învingătorul cursei italiene pe 1000 mile, a terminat al treilea în cursa pentru marele premiu al Italiei și al doilea în cursa analogă franceză. Contele Ciaikowski bătuse abia de câteva luni un record mondial, străbătând peste 213 kilometri pe oră în circuitul Avus din Germania. Cele trei victime: Campari, Borzaciumi și Ciaikowsky. Catastrofă aviatică in Iugoslavia Alju .— Un avion se izbeşte de o clădire şi se prăbuşeşte cuprins de flăcări. — Opt victime •— Belgrad, 12 (Ullstein) O catastrofă aviatică, de pe urma căreia s’au înregistrat opt morţi, s’a întâmplat azi, lângă Laibach. Un avion tip „Farman“, care deservea linia Laibach----Surak, a plecat azi dimineaţă la 6/£ din Laibach, pe un timp foarte ceţos. Imediat după plecare, pilotul, observând că unul din cele trei motoare ale avionului se defectase, a hotărît să se înapoieze pe aerodrom şi să atenueze. Din cauza ceţii, însă, pilotul a pierdut direcţia şi a isbit avionul de clădirea unui ospiciu de nebuni, situat la câţiva kilometri de aerodrom, şi de acolo a dat cu el într’un pom. Avionul a luat foc şi s’a prăbuşit la pământ. Atât pilotul, cât şi mecanicul, precum şi cei şase pasageri, între cari era şi o femee, au murit pe loc. Cinci din pasageri erau din Laibacch şi Slavonia şi numai unul, anume Georg König, era din Nürnberg. Catastrofa aceasta e cea mai mare înregistrată până acum de aviaţia iugolavă. Părerile d-lui Ion Mihalache de VICTOR SLAVESCU Elementul senzaţional al cuvântării d-lui I. Mihalache, ţinută Dumineca trecută, la Câmpulung, îl constitue, fără îndoială, propunerea de a se face restabilirea leului, căci, după vicepreşedintele partidului naţional-ţărănesc, „stabili- I tatea monedei noastre este definitiv pierdută". Deși la inceputul discursului său a avut I grija să declare că exprimă pentru un moment „păreri personale", dat fiind insă că tot domnia-sa mai adaogă că are însărcinarea de a pregăti congresul general al partidului său, aceste „păreri, personale" au însemnătatea lor. Cu toată dezminţirea categorică ce a primit din partea guvernului, care a declarat că este hotărit să păstreze stabilitatea monetei naţionale", „părerile personale" ale d-lui I Mihalache au desigur mare însemnătate, mai ales că domnia-sa este şi vicepreşedintele partidului naţional-ţărănesc. Iată de ce ne propunem să le analizăm pe îndelete şi cu toată atenţia cuvenită, dat fiind locul proeminent ce ocupă în politica ţării, autorul lor. De când d. Mihalache a părăsit guvernul, a întreprins lungi călătorii in străinătate, a avut numeroase misiuni oficiale, a venit în contact cu numeroase personalităţi din alte ţări, aşa încât a avut prilejuri felurite şi numeroase de a-şi verifica multe din părerile sale. Se pare că problemele economice şi financiare l-au pasionat în chip deosebit şi, în consecinţă, le-a cercetat mai deaproape. Dovada o avem şi în expozeul făcut la Câmpulung, în care aceste probleme ocupă locul de frunte. Ca să ajungă la soluţiile la care a ajuns, şi în care problema monetară ocupă locul central, d. Mihalache a studiat, pe cât se pare, toate problemele de seamă ale economiei noastre naţionale şi, în consecinţă, aînchegat un adevărat sistem de gândire economică, pe care înţelege desigur să-l treacă în programul partidului său şi apoi să-l pună in aplicare. Prin urmare, nu mai este vorba de „păreri personale", ci este vorba de un adevărat crez politic, în numele căruia se va prezenta mâine ţării, aşa cum trebuie să procedeze un adevărat şi convins democrat cum este domnia-sa. Fiind vorba de idei noi, în orice caz fundamental deosebite de ideile ce intră astăzi în compunerea programului apărat de guvernul Vaida — dovadă dezminţirea principială ce i s’a aruncat în 24 ore, în plină faţă, — este evident, este logic, este normal ca aceste „idei personale" să reprezinte noua Continuare in pagina 2-a Avion austriac deasupra Germaniei Berlin. 12 (Rador). — Un avion austriac de poliţie a sburat azi deasupra oraşului german Passau. Cercurile germane autorizate consideră acest act ca o violare flagrantă a frontierei. Criza din Spania LERROUX șeful opoziției, care a provocat criza și a format noul guvern. -------------OXXX#X3£XO------------îndoită execuţie capitală in Germania Berlin, 12 (Radio-Central). — In curtea închisorii din Torgan, au fost decapitaţieri, muncitorul agricol Lies, în vârstă de 20 de ani şi mama sa în vârstă de de 76 ani, cari au omorît pe tatăl, respectiv soţul, pe când acesta dormea. ------—xpx--------- Inundaţii in Franţa Paris, 12 (Radio-Central). — Ploile continue din ultimele zile au produs mari inundaţii în departamentul Ande, în apropiere de Nasbonne. In apropiere de Saint Laurent, un pod a fost luat de valuri. S’au înecat 5 persoane. Şi din alte departamente se anunţă inundaţii catastrofale. DRAMA DELA PALATUL TELEFOANELOR •— S’a împuşcat intendentul palatului — La palatul telefoanelor din calea Victoriei 35, s’a petrecut Marţi seară o dramă : intendentul palatului, Dumitru Gruescu, din str. Minotaurului 35, finul directorului general, s’a împuşcat într’o cameră din subsol, rămânând mort pe loc. Sinucigaşul a întrebuinţat un revolver cu butoi, din care a tras un singur glonte. Acesta i-a pătruns în cap prin tâmpla dreaptă, ieşind prin stânga şi sfărâmând ţeasta. Victima, care se afla pe scaun la birou, s-a rostogolit pe duşumea, scăpând arma din mână. Sgomotul detunăturii a fost auzit de personalul care se afla în palat şi care a dat alarma, înainte de sinucidere, intendentul avusese o discuţie violentă cu un domn inspector, din cauza unei lipse de 30.000 lei, sumă ce reprezenta plata lucrătorilor, cari o reclamau insistent. Neavând cu ce o acoperi imediat, Dumitru Gruescu, om însurat şi cu copil, fiul cunoscutului medic din T.Severin, a recurs la gestul disperat, împuşcându-se. Din partea autorităţilor au sosit la locul dramei d-nii procuror de serviciu Stăncescu şi comisari şefi Atanasiu și Turai, de la prefectura Capitalei. Sinucigașul nu a lăsat nicio scrisoare. Trupul său, din ordinul d-lui procuror de serviciu, a fost predat familiei. Guvernul rămâne!?!.. Cercurile guvernamentale şi presa acestor cercuri răspândesc pretutindeni şi tot mai tare vestea că guvernul e tare şi deci, nu cade. Ciudată bătaie de joc ! Că guvernul va mai rămâne, se poate, dar că guvernul rămâne fiindcă e „tare", asta se chiamă cinism. Niciodată, de când ţinem minte, un partid politic nu a fost mai slab când a fost adus la putere decât a fost partidul naţional-ţărănesc anul trecut. Şi cu toate acestea, deşi uzat şi compromis, deşi lipsit de sprijinul majorităţii opiniei publice, deşi autor al dezastruoasei noastre situaţii financiare, partidul naţional-ţărănesc a fost adus la putere. Şi pentru ca slăbiciunea lui să fie încă şi mai accentuată, şefia guvernului a fost încredinţată, nu şefului, d. Maniu, ci subşefului, d. Vaida. Prin urmare, dacă acest partid a putut primi cârma atunci când de-abia se putea ţine pe picioare, de ce n’ar rămâne la guvern fiindcă se găseşte în aceeaşi situaţie ? Dela o vreme, la noi în România, la putere nu ajung partidele cele mai tari; dimpotrivă, trebue să ne intre în cap că — aşa sunt astăzi condiţiile — cu cât un partid este mai tare, cu atât se depărtează mai mult de putere. S’ar părea paradoxal, dar aşa este ! Cauzele acestei nebunii abătută asupra ţării, sunt câteva: întâia şi cea mai de căpetenie este laşitatea. Laşitatea este o puternică armă de care se slujesc aceia cari vor să domnească fără controlul opiniei publice. Dacă n’ar exista pe lume laşitatea, n’ar exista nici revoluţiile, fiindcă atunci revoluţiile ar deveni inutile. O altă cauză este aceea că unele forţe, ce sunt numite prin ziare „forţe oculte şi anti-constituţionale“, n’ar mai putea domina situaţiile. Şi, se vede, că stă în natura oarecăror situaţii ca aceste „forţe oculte şi anti-constituţionale“ să aibă şi mâinile şi coatele libere. Iată pentru care cuvinte guvernul Vaida, care mai întâi n’ar fi trebuit să vie anul trecut la cârmă şi care, după aceea, ar fi trebuit de mult să cadă, rămâne la putere. Şi, mai la urmă, de ce şi pentru ce ar fi căzut acum de la cârmă cabinetul Vaida-Tillea ? Pentrucă e slab ?... Dar, slavă Domnului, tocmai slăbiciunea l-a pus la cârmă. Pentrucă d. Maniu a fost exclus de la şefie ? Să nu glumim. Fiindcă toc-» mai această excludere ţine partidul înfipt la putere. Pentru că d. Zaharia Ohăbeanu a publicat un manifest în contra guvernului ? Ce copilărie!... Dar tocmai acest manifest a fost un prilej binevenit ca guvernul Vaida- Tillea să-şi proclame sgomotos obedienţa şi să se... întărească. In orice altă ţară din lume, minus România MARE (fiindcă în România MICA asta nu s’ar fi putut), guvernul de astăzi ar fi pierit de mult în negura veşniciei. La noi, el se înţepeneşte în fotolii şi capitole bugetare şi sfidează. De câte ori un ziar din opoziţie are naivitatea să proorocească apropiata cădere a guvernului, acesta şi oamenii lui răspund rânjind: „Hei aşi!... Suntem mai tari ca oricând, fiindcă factorul constituţional ne susţine !“ " „Factorul constituţional ne susţine" este şi asta o vorbă; adevărul este, însă, că acest guvern trăeşte tocmai fiindcă nu mai are nici un sprijin în ţară şi fiindcă nu mai este delegatul unui partid. Când d. Maniu face pe mutul la Bădăcin şi când d. Mihalache vorbeşte cum a vorbit la Câmpulung, întrebarea ce se impune tuturor buzelor este : pe cine mai reprezintă guvernul Vaida din ceasul în care şeful şi subşeful partidului naţional-ţărănesc s-au declarat, nu numai împotriva cabinetului, dar, categoric şi împotriva metodelor de cârmuire ale acestui „factor constituţional, care-i este singurul sprijin ?... La Câmpulung, când d. Mihalache a vorbit despre funcţionari cari, peste capul miniştrilor, lucrează cu „factorul constituţional", publicul, compus din parlamentari majoritari şi funcţionari ai statului, au strigat: „Jos Gavrilă !“ Desigur, nu despre arhanghelul călăreţ a fost vorba, ci tocmai despre unul din aceşti funcţionari care lucrează peste, capul d-lui Vaida. Dar d. Vaida primeşte. Atunci ce fel de guvern de partid este acesta, când şeful şi subşeful, şi parlamentarii, şi până chiar şi funcţionarii săi îl dezaprobă ? Guvernul rămâne, da, însă fraza nu este întreagă , fiindcă adevărul este următorul: Guvernul rămâne, dar rămâne SINGUR. CONSTANTIN BACALBAȘA Tragedia funcţionarilor continuă de TANCRED CONSTANTINESCU fost ministru Guvernul a votat legea cadrului disponibil. Scopul ei era de a se putea face economii; guvernul era In drept, pe baza ei, să treacă in acesit cadru pe funcţionarii cari nu erau indispensabili, serviciului. E bine înţeles că, întrucât avem un plusconsiderabil de funcţionari, nu mai este admisibil să se numească alţii noi, atunci când se pun în disponibilitate oameni cari au servit timp îndelungat la Stat. Guvernul a aplicat noua lege câteva luni, la câteva ministere; la unele departamente, ea nu s’a aplicat de loc. Regula urmată a fost deci acea a „bunului plac", regulă atât de mult urmată de regimul dela putere. Am avut curiozitatea de a examina modul de aplicare al legii. In acest scop, am căutat să văd, după Monitoarele Oficiale, dacă s’au mai făcut numiri noi , și anume câte, în al doilea trimestru al anului curent, atât în cadrele funcţionarilor propriu zişi, cât şi in unele comisiuni, consilii de administraţie, comitete de direcţie, etc., ce funcţionează pe lângă departamente şi pe lângă case sau regii autonome. Am zis „în unele comisiuni“, deoarece numirile de la unele regii şi case autonome nu se publică în Monitorul Oficial, după cum nu se publică nici numirile de preoţi sau de alt personal bisericesc. Cifra numirilor noi făcute, stabilită după Monitoarele Oficiale, va fi deci inferioară celei exacte reprezentând toate numirile (Continuare in pag. 2-a) ~~~ ~~ -rimwirrn rr - iimiiiiiii «m&ssBim Congresul catolic dela Viena In primul plan dela stânga la dreapta: Miklas președintele republicii austriace, cardinalul La Fontaine, delegatul pap, cancelarul Dollfuss.