Universul, octombrie 1933 (Anul 50, nr. 268-298)
1933-10-01 / nr. 268
BSiQERAREA „FRAiiCO-HOiilARB“ BUCUREŞTI GRIVIŢEI 23 CNPC« N.ru 1.10 «RSS3RS 1O cupoene, dimpreună cu Iel 40, dau dreptul la o poliţă A. M. „UNIVERSUL“, grupa copii şi şcolari, de lei cu 2 numere de premii de 10.000 Iei şi 6 numere de premii de 5000 lei Cu începutul 1 Octombrie 1933 50.000 ________________ cu participarea la tragerea special la ce se va organiza pentru ei, separat de ceilalţi asiguraţi.________ •rt-t-tt-tt-* n-xtmmBMammBamuammB Prîctărfta Sectorului 1 Galben Bîurca! Economat şi Licitaţii PUBLICAŢIUNE In zilele notate mai jos, orele 18 se vor ţine la Primăria Sectorului I Galben, strada Batişte Nr. 39, următoarele licitaţiuni publice: In ziua de 18 Octombrie 1933-închirierea compartimentelor, construcţie de fier, din hala Amza, Nr. 1, 2, 3, 3 bis, 4 5, 6, 10, 11, 11 bis, 12, 12 bis, 13, 13 bis, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27-28, 29 și 30; compartimente de construcție de tosmn Nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 14. In ziua de 19 Octombrie 1933, închirierea compartimentelor Nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10 din Piaţa Sata Treime Tei şi compartimentele Nr. 1, 2, 3, 4, 5, 7, cm 8, 9, 10 şi 12 din Piaţa Fioreasca; pivniţele Nr. 4, 5 şi 6 din subsolul halei Amza (noua construcţie) şi pivniţele No. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 din subsolul halei Amza (vechea construcţie). Licitaţiile se ţin in conformitate cu Legea Contabilităţii Publice, Regulamentul O. C. L. şi normele de tratare prin bună învoială. Concurenţii vor depune pe lângă oferta închisă şi sigilată şi garanţii de 5%, în numerar sau efecte de stat, din chiriile iniţiale fixate pentru fiecare compartiment. Orice Informațiuni se dau la Biuroul Economat & Licitații, str. Batiste Nr. 39, 7026^^r^^r0XXZJXXXXXXXTXXXXXZXXZZZXXXXXS 96.500 şi 57.500 lei Cu aceste sume sunt dotate cu nrem şi două din importantele , %alergări ce vor avea loc. Duminnca, 1 octombrie col., la Băneasa. E vorba de premiul „Saint Leger Român”, pentru distanţa de 2800 metri, dotat cu 96.500 lei, în care aleargă cei mai buni cai de trei ani, printre cari şi imbatabilul —până acum—. Scârbă mică. T Deci o cursă menită să atragă pe toţi acei cari toată vara veneau să urmărească cu pasiune " nuanţele celebrului cal. Iar al doilea premiu de 57.500 e al Camerei de agricultură Ilfov, in care aleargă pentru prima oara caii de doi ani pe o distanţă de 1500 metri , o probă importanta, care poate da indicaţii preţioase pentru jocurile în cursele viitoare. In fine , şi asta arată cât de importante sunt cursele de Duminică, 1 Octombrie cor., se va continua jocul de perspicacitate în care în primele două Duminici din toamna aceasta nu s’a aratat nici un câştigător. Datorita acestui fapt, eventualul câştigător are şansa ca, pentru 20 lei, să obţie 25.820 lei, sumă ce s’a adunat până acum, plus 50 la sută din valoarea ce se va încasa dela tichetele speciale de participare la joc. P. S. D. Spre a se uşura posibilităţile de calcule la pontaje, începând de Duminica viitoare cursele vor începe la orele 2 și jumătate d. a., in loc de două. E numai o jumătate de ora, dar care poate rezerva surprize mari... 2749 ^rimiminxmisix CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULUI C.F.R. AVI 55 Se aduce la cunoştinţa generală că la Casa Autonoma C.i ..., fiind vacante un număr de 5 posturi de dactilografa, pe aua de 12 Octombrie 1933, orele 16, se va ţine concurs pentru ocuparea acestor posturi. Doritorii de a ocupa aceste posturi vor înainta la Serviciul de Personal al Casei Autonome C.r .ut. Str Barbu Catargiu nr. 18, pana la data de 11 octombrie a. c., cereri însoțite de următoarele acte: 1) Extractul de naștere. 2) certificatul de studii. 3) certificatul de naționalitate. 4) Certificatul de bună purtare. DIRECȚIUNEA G-RALA A CASEI AUTONOME C.F.R. (ss) H. Vogtberg Ad. nr. 98012/1933 C. A. Cfr. 1933 Septembrie 36. 10149 >++ » » +■ >4-» -4-M-+++-M- »«-M-M-» EXPOZITIA de STOFE La POSTÂVARIA CHICAGO Strada lipscani 19 bis este cea mai bogată și cea mai eftină.— Vizitaţi spre convingere NEVRiTJ* nflamaţia nervitei Ceva nou contra acestei dureroase maladii fîit.ifdl iha si a nl ii» a t i t.pv tual, iar ziua în care veţi face aceasta va fi poate cea mai bună din viaţa Dv. Suferiţi de Reumatism, de Nevrită, de Sciatică, de Artritism, etc.? Poate că aţi suferit ani de zile, aţi cheltuit bani şi aţi încercat multe remedii cu puţin succes sau chiar fără nici un succes. Voiţi să încercaţi fără cheltuială un remediu uşor, care nu este nici drog, nici medicament, ci o simplă iarbă tropicală, ce se prepară exact ca ceaiul şi cafeaua şi care se bea de două ori pe zi? Acest remediu este plăcut, eficace şi dă o uşurare rapidă Nu riscaţi nici un ban pentru a vă convinge singuri de eficacitatea acestui remediu. Dacă nu aţi reuşit până acum să obţineţi o uşurare, scriu pur şi simplu ca să vi se trimită o cantitate de servea de încercare şi trimiterea vi se va face gratuit. Dacă simţiţi o ameliorare, veţi putea avea o nouă cantitate cu un preţ moderat. Secretul virtuţii acestei plante este că ea expulzează acidul uric din organism şi previne de asemenea acumularea de nouă depozite acide. Multe, alte remedii uşurează un moment, dar ele nu reuşesc acest rezultat de cea mai mare importanţă. Scriţi astăzi, pentru o încercare gratuită. Aveţi aci ocazia reală a unui Adio definitiv la Reumatism. Scriţi la: Farmacia NAŢIONALA L. Coniver, Cal. Victoriei 14, Bucureşti. Farmacia BRUS-Straja, Cal. Victoriei 70, Bucureşti. Farmacia „Terenţi“, Iaşi- Drogueria ,,Diulescu“-Craiova- De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile din ţară. Preţ pentru public: pachet mic Lei 70. — Pachet mijlociu Lei 95. — Pachet mare Lei 135. — Refuzaţi contrafacerile In interesul consumatorilor Ceaiului HERVEA, rugăm a refuza orice ambalaj care nu poartă MARCA ÎNREGISTRATA Singurele care sunt veritabile. HERVEA MARCA ÎNREGISTRATA Singuri, care sunt veritabile3006 VJXSX2SXX3XXXJ DE ÎNCHIRIAT Şoseaua Giurgiului 2 colţ Şerban Vodă—Pieptănari Prăvălii Depozit sie benzină A se adresa: COMUNITATEA ISRAELITA SPANIOLA Str. Negru Vodă, 3 CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULUI C.F.R. AVÎ55 Se aduce la cunoştinţa celor in-WJiCoa.L'l ă/itj V/uruicaviimvi» gr —--nentâ pentru realizări de economii de la Minist. Finanţelor a dat aviz favorabil pentru angajarea unui număr de 20 funcţionari, cu personal din cadrul disponibil, la Direcţiunea Casei Autonome C. F. R. Numirea se va face in mod temporar, în gradul de Manip. de imprimare cl. IV-a și va putea fi numit numai personal ce posedă studii comerciale. Doritorii vor înainta cererile cu actele respective la Serv. de Personal al Casei Autonome C.F.R. Str. Barbu Catargiu nr. 18, până la data de 10 Octombrie 1938. DIRECTIUNEA ORALA A CASEI AUTONOME C.F.R (ss) H. Vogtberg Ad. nr. 98012/1933 C. A. 1933 Septembrie 26 Cine a găsit Actele pe numele Filipidescu Constanța, este rugat să le aduca urgent în strada O timpului 61 contra unei bune recompense. 5 Pentru d. ministru al muncii Mai mulţi profesori de la şcoalele de ucenici din Braşov aduc la cunoştinţa d-lui ministru următoarele: Nu s’a primit nici până acum salariul la aceste şcoale pe patru luni din 1932. In acest timp comitetul şcolar a avansat aconturi asupra restanţelor pentru existenţa profesorilor, urmând ca la primirea sumelor să le deconteze. In cursul lunei August a. c., Direcţiunea şcoalei reţine din salariile pe Iulie a. c., în baza unui ordin primit de la Inspectoratul din Cluj, motivat de ordinul ministerului Muncii, Direcţia învăţământului. , I S’au făcut diferite cereri la direcţia învăţământului spre a se reveni asupra acestui ordin însă totul e în zadar. Se apelează la buna voinţa d-lui ministru ca să se respecte dreptul muncei, şi să se dispună restituirea sumelor reţinute Să se dea restanţele de salar ! ce au de primit pe trecute din ele să se reţină sume di te acont UNIVERSUL După ce a desființat Mi it LUP! ElEiîSfE iilietif „FERROWATT“ din Sir. Smârcan, 4! ISE10 restul de lll| Eli, bronzuri franceze, figurine, etc. la prețuri de 30% SUb COSt. In Interesat Sv.v »rtați Hlagazinu! cs FBrMDiatt“ Strada \\ Urme galiane .,1 ClIilVfON , Smârias. ti Clienții magazinului îşi pot procura cu preţuri convenabile rezerve de cristal şi alabastru la lămpile cumpărate Inaugurarea dispensarului „A. V. Gâdei” In prezenţa d-lor: D. R. Ioaniţescu, ministrul muncii, N. D. Cimiculescu, preşedintele consiliului de administraţie al Casei centrale, dr. C Deculescu şi Petre Tudor, secretari generali, Vintilă Pantazopol, comisarul guvernului la Casa centrală, a fost inaugurat dispensarul medical pentru funcţionarii comerciali „A. V. Gâdei“, în localul clădit pentru funcţionarii Casei centrale din str. Egalităţii. După oficierea serviciului religios a luat cuvântul d. dr. Dumitraş care a spus : Mulţumim d-lui ministru pentru că prin bunăvoinţa d-sale s’a creiat acest dispensar necesar unei clase de asiguraţi care au dreptul la o îngrijire mai aleasă. D. prof. dr. Emil Gheorghiu a spus : Inaugurându-se azi un nou dispensar in Capitală, sunt cuprins de acel sentiment de mândrie naţională şi de satisfacţia pe care o au acei ce asista la lansarea unui vas într’un şantier naval. Oameni de bine au căutat tot timpul să uşureze soarta colectivităţii. Căluziţi de adevăratul simţ social şi făcând apel la mijloace pe care numai ştiinţa le poate pune la dispoziţie, avem cu toţii senzaţia că ne îndeplinim o datorie de solidaritate, apărând sănătatea, înălţând nivelul vieţii şi salvând cât mai multe existenţe. România, ca toate ţările civilizate, a adoptat asigurările şi consacră politicii sociale o activitate dintre cele mai lăudabile. D-le ministru, sunteţi animatorul acestui curent sănătos şi modern, după cum sunteţi şi realizatorul creării acestui nou dispensar. Aţi dotat instituţia cu un dispensar mai mult, destinat pentru îngrijirea asiguraţilor în vremuri atât de critice dar aţi mai dat încă o dovadă de suflet deosebit, aprobând ca acest dispensar să poarte numele lui A. V. Gâdei, primul director general şi organizator al asigurărilor sociale din România. In aceste dispensare se va desvolta şi a doua formă de medicină, medicina profilactică sau preventivă, graţie căreia se va putea evita unele maladii, în special cele profesionale, care grevează atât de mult bugetul asigurărilor. Serviciile dispensarului sunt organizate în spiritul dispensariilor noastre şi doresc ca activitatea lor rodnică să fie cunoscută şi afirmată în aşa fel, încât acest dispensar să merite sacrificiile ce s’au făcut pentru a-1 crea. In numele Asociaţiei medicilor din asigurări, a vorbit d. dr. Şoimaru, care a arătat utilitatea dispensarului asigurărilor sociale. In numele micii industrii d. Al. Samoil mulţumeşte d-lui ministru pentru solicitudinea arătată claselor muncitoare. D. C. Gataianţu, directorul Casei de asigurare Bucureşti, declară că luând in primire noul institut creiat, îşi ia obligaţia de a veghea ca acesta să-şi îndeplinească rolul pentru care a fost creiat. D, ministru D. R. Ioaniţescu: Am luat măsura să se facă un dispensar special pentru furiciţionarii particulari pentru că I am văzut în ei o clasă distinctă de salariaţi, cu o viaţă profesională deosebită şi cu riscuri vajuiate a bolilor sociale. In exer- I citarea profesiunii, lor li se cere I altă pregătire şi sub o altă for- I mă îşi exercită munca, fiind la capriciile publicului consumator. Ei trăesc sub mai multe fii rănii faţă de celelalte clase profesionale. Adresându-se funcţionarilor particulari, d-sa spune că au datoria să vegheze şi să apere acest institut. Venind aci să fiţi încadraţi in interesul colectivităţii, iar nu in spiritul interesului clientelei cu care staţi in contact. Recunoaşte că corpul medical are dreptul la o salarizare mai j bună şi crede că va reuşi cu ajutorul comisiei instituite pentru încadrarea medicilor. Adresându-se d-nei Gâdei, spune: Ne-am gândit a da numele marelui dv. soţ, acestui dispensar, deoarece de la ei în-cepe un curent al asigurărilor sociale şi ca o pioasă amintire ■ a salariaţilor şi ca o slabă mângâiere pentru dv. f Nichita Al. Macedonsky Poetul Nichita Macedonski, fiul marelui dispărut Alexandru Macedonski, a murit joi dimineaţă. A fost un nefericit. Povara unei moşteniri prea mari nu o poate duce decât, sau cel de o valoare egală cu a ilustrului înaintaş, sau profitorul fără de nici o valoare al numelui moştenit. Nichita Macedonski nu a fost nici geniul care să se alinieze,in galeria literelor româneşti, alături de tatăl său, pe linia nemuritorilor fără umbră, nici fiinţa care să-şi îngăduie beneficiul gloriei postume a unuia dintre cei mai puternici poeţi ai noştri, înzestrat cu darul adevărat al poeziei, Nichita Macedonski a scris versuri frumoase, pe cari cetitorii revistelor de după război, le-au putut gusta şi preţui cu însufleţire. Versul lui, liric mai presus de toate, este curgător şi limpede ca apa plaiurilor fără povârnişuri, iar întrariparea inspiraţiei sale personale, nu are nimic din confuzia poeziei româneşti de dată recentă. Toată opera de scriitor a lui Nichita Macedonski, din care s’ar putea alcătui cel puţin un volum înfruntător de ani, este străbătută de dorinţa exprimării clare, neintâlnită în literatura mistificatoare a celor cutezători. Sărmanul camarad a iubit poezia, natura, ştiinţa. A cântat deopotrivă dragostea, femeia, creaţiunea. Spiritul său a mers până la cercetarea minuţioasă a tainelor şi frumuseţilor firii. Şi din frământut artistului a eşit invenţia, rămasă încă neutilizată, a sidefului reconstituit. Este o trudă pe care, cu siguranţă, vor duce-o la bun sfârşit, tovarăşii săi de până ori. Pentru publicişti şi editori însă, datoria este fără, amânare : o carte cu tot ceea ce a scris mai bun Nichita Macedonski. Literatura noastră va câştiga — în schimbul pierderii dureroase de care nu-şi dă încă seama — pe un poet ce ar fi meritat o soartă mai bună şi o preţuire mai puţin grăbită. „C’est un prolongement sublime que la tembe, On y monte, etonné d’avoit cru qu’on y tombe...“ Căci Nichita Macedonski dacă n’ar fi purtat numele ilustru pe care l-a moștenit, ar fi fost, desigur, mult mai aproape de scara valorilor „consacrate”. 1. Gr. 1 MEMENTO CALENDAR SAMBATA, 39 SEPTEMBRIE Ortodox: Sf. Părinte Grigore Episcopul Armeniei Mari. Catolic: Sf. lerónám. Protestant: lerónám. Evreesc : 10 Tisri 5394. lam Kipur. (Postul p. iertarea păcatelor). Sabath. Mahomedan : 10 Gemadi-el-Ahir 1352. Nașterea lui Abubekir. Răsăritul soarelui : 6.13 ; apusul soarelui : 17.58. RADIO SAMBATA, 30 SEMPTEMBRIE 394 m. BUCURESTI 12 kw. 1 . 1276 m. Feldioara-Brașov Experimental 0.750 kw. I 13 . Bursa, cota apelor Dunării. Muzică de prânz Oplăci) . Uvertură din „Cavaleria Rusticană" de Mascagni, exec. de orch. simfonică din Berlin dirij. de P. Mascagni ; Potpuriu .Mosaik“ de Karl Zimmer exec. de orch. Dajos Bella ; „Ave Maria“ de Gounod şi „Pasă- rea din pădure“ de Taubert, cân- tate de Selma Kurz; Select tant din „Carmen“ de Bizet, exec. de orch. sim. dirij. de Percy Pitt; „Liniştea pădurii“ de Favilia şi „Cântec de toamnă’’ de Waldteufel, exec. de orch. „Odeon”. 13.45 : Radio-jurnal. 14 : Muzică uşoară (plăci). 17.45: T. Arghezi: Regele Carol n. 18: Orchestra Sibiceanu : Arii naţionale: Kalman: Vals din opereta „Bayadera“; Amurg de toamnă ; Romanţă; La moară la Făgădău ; Hora de la Plevna; Kalman: Heute Nacht hab ich getreumt van dir. tango-slov; Aux pays des Lotus d’or, serenadă; Arii naţionale: G. Boţea: Aşi vrea ceva, tango ; M. Schmeling: O noapte în Aranjuez, fantazie spaniolă. 19 . Radio—jurnal. 19.15 : Orchestra Sibiceanu: Hora Sibiceanu; Th. Sibiceanu: Gândind la tine, am adormit, veils bos- ton; Sclearov: Vei fi a mea, tango; Consuello : Passo-doble ; Arii na- ţionale: I. I. Zaman: Du soir, tan- go; Arii populare ruseşti; Sârba din Slănic. 20: Dr. Faulas: înfăţişarea omului. 20.20: Muncă vocală (plăci). Un lied şi un duet din opereta „Ţara surâsului” de Fr. Lehar, cântat de R. Tauber şi Vera Schwartz; „In închisoare“ cântec popular rusesc Si ..Cântecul lopătarilor de pe Voli ga" de Buriaki, cântate de G. Bakianof; Arie din „Bărbierul din „ Bagdad“ de Peter Cornelius şi arie din „Povestirile lui Hoffman“ de Offenbach, cântate de Alfred Piccaver. 20.40: Al. Râdăuţă : Turism. 21: Al. Grozuţa, canto: Cântece ardeleneşti. 21.20: Jazzul Vişoiu, muzică de dans. 22 : „O soarea acum 100 de ani“ piesă într’un act. 22.30: Jazzul Vişoiu, muzică de dans. 22.45 . Radio-Juntal. * Heilsberg, 60 kw. 276,5 m. — 20. Ora naţiunii; 21,05. Conferinţă militară; 22,05. Ştiri; 22,10. Program variat. Milano, 50 kw. 331,4 m. (Florenţa, Torino, Genova, Triesti. ) 21. Ştiri; 21,40. Program variat; 23. Orchestră;. 24. Ştiri. Muehlacker, (Stuttgart), 60 kw. 360,6 m. — 21. Emisiune de la trei posturi germane; 23. Ştiri. Leipzig 120 kw. 389,6 m. — 20. Seară veselă din Berlin; 23,05. Ştiri şi muzică de dans. Katowice, 12 kw. 441,2 m. 23,40. Muzică uşoară şi de dans. Roma, 50 kw. 441,2 m. — 21. Ştiri şi plăci; 22,15. Concert militar; 24. Ştiri. ■ ţ • Zuerich, 60 kw. 459 m. — 20. Clopotele; 20,20. Ora veselă; 21,15. Compozitori elveţieni; 22,05. Ştiri; 22,20. Compozitori romantici şi clasici; 23,20. Muzică de dans. Langenberg, 60 kw. 472,4 m. — 21. ştiri; 21,06. Emisiune de la trei posturi. Praga, 120 kw. 488,6 m. — 20. Ceasornicul din turn; 2030. Bratislava; 23. Știri; 23,15. Moravska- Ostrava. Viena, 100 kw. 518,1 m. — 16,40. Concert de litere; 17,20. Conferință; 19. Jazz; 19,50. Instrumente de fanfară; 20,35. Melodii din opere; 22,50. Orchestra radio. Muenchen, 60 kw. 532,9 m. — 21. Mare serată veselă; 23,20. Ştiri; 24. Muzică nocturnă. Budapesta, 18 kw. 550,5 m. — 18,30. Orchestră militară; 20,15. Concert radio; 28. Ştiri şi plăci; 0,30. Orchestră de ţigani. Varşovia, 120 kw. 1411 m. — 21. Concert de orchestră; 22,05. Jurnalul radio; 22,15. Revista presei; 22,30. Concert Chopin; 23. Muzică de dans; 23,251 Sport; 23,40. Muzică de dans. Berlin, (Koenigswusterhausen), 60 kw. 1635 m.— 20. Emisiune naţională; 21,05. Serbarea ţinntaşilor; 23. Ştiri; 24. Muzică de dans. INVENŢIILE REVOLUŢIONARE prezentate de ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR apărut Marţi 26 Septembrie vor uimi o lume întreagă ! Decongestionarea spitalului de boli nervoase — Se va amenaja un spital la Bucovăţ pentru bolnavii incurabili — In urma mai multor intervenţiuni din partea direcţiunii spitalului central de boli mintale, d. ministru loaniţescu a hotărît să facă o vizită la acest spital, pentru a cerceta situaţia în care se găseşte şi a lua măsurile necesare de îmbunătăţire. Vizita aceasta a fost ori la amiază. Ministrul sănătăţii a fost însoţit de d-nii dr. C. Deculescu, secretarul general al ministerului, dr. Oct. Puşcariu, director general al sănătăţii, dr. E. Răsmeriţă, directorul general al fondului sanitar, dr. Cantemir Angelescu, subdirector general al sănătăţii şi dr. Ressim, directorul spitalelor. Vizitatorii au fost întâmpinaţi la spitalul central, de medicii institutului, în frunte cu d-nii profesori din Obreja, Parhon, agregat Tomescu şi Paulian. Au fost vizitate în amănunţime toate pavilioanele spitalului, d. ministru s-a interesat de viaţa pe care o duc bolnavii, modul cum li se aplică tratamentul, posibilităţile de vindecare ale unora dintre ei, hrana etc. " Medicii primari respectivi au dat explicaţii asupra organizării spitalului şi asupra cazurilor mai interesante. O problemă care a preocupat pe d. ministru al sănătăţii şi care a format în principal obiectul vizitei, a fost descongestionarea spitalului, prin mutarea bolnavilor incurabili, urmând ca acest aşezământ să adăpostească numai pe bolnavii acuţi, cari pot fi studiaţi şi vindecaţi. In urma convingerii că spitalul era ocupat în ultimul timp de sute de bolnavi cronici şi incurabili, cari deţineau paturile destinate în planul iniţial bolnavilor curabili, d. ministru loaniţescu a hotărit separarea lor, prin internarea bolnavilor incurabili la fosta închisoare Bucovăţ, obţinută de la ministerul de justiţie. D. ministru a declarat categoric că noul azil de la Bucovăţ pentru bolnavii mintali incurabili va fi pus de îndată la dispoziţie, potrivit înţelegerii stabilite cu ministerul de justiţie. Totodată, s-a hotărît ca să se evacueze materialele ce aparţin depozitului central de economat şi care se găsesc depozitate cele două pavilioane libere ale institutului şi in care urmează a se instala cât mai neîntârziat bolnavii care aglomerează celelalte pavilioane. S-a mai discutat cu acest prilej proectul ministerului de justiţie, privitor la modul de internare a bolnavilor alienaţi. Profesorii institutului au accentuat că acest proect nu corespunde stării actuale a ştiinţei medicale, fapt care a fost recunoscut de d. ministru Ioaniţescu, întrucât numai ştiinţa poate să decidă asupra oportunităţii internării sau eliberării unui bolnav. Medicii specialişti sunt chemaţi să dea cea mai bună formulă in ceea ce priveşte asistenţa elienaţilor.La plecare, d. ministru Ioaniţescu şi-a exprimat mulţumirea pentru spiritul de excelentă gospodărie în care este condusă această instituţie de reală însemnătate, făgăduind că va studia toate doleanţele exprimate de profesorii şi medicii statalului. Anul al 50-lea Nr. 268 Duminică 1 Octombrie 1933 Scrisori din Italia — Urmare din pagina X-a — ducţie şi de schimburi. Gândiţi-vă că aceşti câţiva ani sunt tocmai anii celei mai grele de întreagă... Şi veţi conveni că a trebuit o minune de voinţă, de credinţă, de muncă, un avânt unanim a cărei importanţă merită să fie subliniată. AL PATRULEA TÂRG Născut aşadar în 1930, târgul din Bari şi-a sporit însemnătatea pe fiece an. Din grija de precizie, dăm aşe câteva cifre cari arată cu destulă elocvenţă această progresie: 1930 : Suprafaţa generală 115.400 m. p., suprafeţe ocupate 36.798 m.p. participări italiene 1221, participări străine 134, naţiuni reprezentate 16 1931 : Suprafaţa generală 174.000 m. p., suprafeţe ocupate 69.015 m. p., participări italiene 3227, participări străine 331, naţiuni reprezentate 21. 1932: Suprafaţa generală 182.000 m. p„ suprafeţe ocupate 73.102 m. p„ participări italiene 4145, participări străine 776, naţiuni reprezentate 33. 1933 . Suprafaţa generală 191.000 m. p„ suprafeţe ocupate 81.000 m. p., participări italiene 5000, participări străine 922, naţiuni reprezentate 35 Cel de-al cincilea târg din 1934, va însemna un şi mai mare efort, o progresie şi mai accentuată. Târgul din anul acesta a fost inaugurat în prezenţa ducelui de Genua, iar al cincilea va fi în prezenţa d-lui Mussolini. CALEA RĂSĂRITULUI Intr’un studiu asupra târgului din Bari, ziarul „Le Temps“ conchide : „Cu toată prezenţa Franţei şi a Angliei în ţările sub mandat, multe locuri mai rămân spre a fi ocupate şi tot astfel târguri ce trebuesc cucerite. Ascultând de voinţa de putere al fascismului, ca şi de necesităţile vitale ale celor 42 de milioane de locuitori, Italia, primenindu-şi istoria din veacurile al XV-lea şi al XIII-lea, a reluat astfel calea Răsăritului." De fapt, Ban e un punct de legătură şi de desvoltare a traficurilor Occidentului şi al naţiunilor şi popoarelor din Sudul european şi din Orientul european, din Răsăritul asiatic şi din Răsăritul african. Aceste naţiuni şi aceste popoare sunt în activitate economică crescândă Şi Italia, prin Bari, poate concura în oameni şi în opere Toate naţiunile au înţeles aceasta bine şi dacă-şi duc la Bari produsele manufacturate, fiindcă ştiu că ating astfel centrul cel mai apropiat şi mai prielnic schimburilor. Deaceea, de altminteri, Italia îşi propune să atragă tot mai mult pe producătorii din lumea întreagă în oraşul adriatic şi să valorizeze tot mai mult, în fiecare an, târgul răsăritean. Aceasta contează şi va conta în jocul economiei naţionale, dar e şi va fi de asemenea un mare şi preţios aport pentru economia naţională. VERAX întâmplări din Capita Călcat de camion Ion Fetrică, de 51 ani, cojocar, din str. Norilor 9, trecând pe calea Dudeşti, colţ cu str. Traian, a fost călcat de un camion şi s-a ales cu câteva coaste fracturate. Rănitul a fost internat la spitalul Filantropia, iar camionagiul arestat la circ. 15. A căzut in pivniţă D-na Zoe Poenaru Bordea, de 78 ani, din str. Isvor 113, ducând nişte lemne in pivniţă, a căzut pe scări, fracturându-şi clavicula dreaptă. Un intern de la Salvare i-a dat ajutoare, dar victima a refuzat să fie dusă la spital Accident de automobil Bătrânul Cleantăs Aivaliotis, restaurator, din str. Rozelor 15, trecând aseară pe str. Uranus, a fost isbit de un automobil, care a dispărut apoi. Având piciorul stâng fracturat, rănitul a fost internat de Salvare, la spitalul Brâncovenesc. încercarea de sinucidere a unei doctorițe Eri, a fost găsite, în stare de leşin şi somnolenţă d-ra Eleonora Vasilescu, doctoriţă la P. T. T. din str. Apolodor 10. Vecinii anunţând Salvarea, pacienta a refuzat orice ajutor. Se bănueşte că ea a luat o cantitate de veronal. Ca să scape de bănuială... Tânărul Dumitru Angelescu, din str. Sf. Ion Nou, funcţionar comercial, a încercat să se sinucidă cu o otravă preparată de sine însuşi. Intr’un bilet adresat mătuşei sale, el justifică gestul astfel: n’a furat lucruri de a căror lipsă e învinuit ?! „tanti”, după ce s’or face cercetări, se va încredinţa şi ea că nu e vinovat. Angelescu a fost transportat cu Salvarea, la spitalul Colţea. Bătae Neacşu Radu, electrician la atelierele Griviţa c. f. ar., cu locuinţa în str. Gogu Zamfirescu 20, certându-se cu un tovarăş deal atelier, a fost bătut şi lovit în cap cu o piesă de fier. Rănitul a fost transportat la spiitalul Casei muncii c. f. r. Disperarea unui magazioner Leon Maer, magazioner la uzinele Lantz, a încercat ori să se sinucidă, luând o soluţie toxică, din cauză că era acuzat de furt. El lăsase trei scrisori, adresate primului procuror, patronului uzinelor şi soţiei. Salvarea l-a dus la sptalul Salvarea l-a dus la spitalul Brâncovenesc. ----------xpx---------- la e statistică a „Agir-ului Asociaţia generală a inginerilor din România (AGIR), studiind posibilităţile de remediere a situaţiei necorespunzătoare culturii şi titlului ce deţin parte din ingineri, face apel la colegi spre a i se comunica cazurile de asemenea natură ce cunosc, completând următoarele date: Numele şi prenumele, şcoala şi specialitatea, anul absolvirii, funcţia actuală, adresa, precum şi orice alte detalii referitoare. Aceste date vor fi confidenţial păstrate şi întrebuinţate numai în statistica numerică, pe care AGIR o întocmeşte, pentru o cât mai documentată susţinere a intereselor inginerilor, lucrări, expertize, plasamente, etc. Colegii, cari cunosc cazuri in cari societăţi sau întreprinderi industriale şi miniere, au în serviciu ingineri străini in proporţie mai mare decât cea legalmente stabilită, sau au camuflaţi in datele sau statisticele ce se comunică autorităţilor ca profesând alte specialităţi, sunt rugaţi a comunica acele cazuri detaliate. Răspunsurile se vor remite pe adresa: ing. G. G. Chelaru, secretarul comisiunii speciale de şomaj, str. Profesori 4, Bucureşti. -XOX-----—— Congresul podgorenilor din Sudul Basarabiei — flotărirî ro luate — de lei şi totuşi, Cetatea-Albă, 27 Sept. Duminică, s’a ţinut în localul primăriei municipiului, congresul podgorenilor din sudul Basarabiei. Au participat, pe lângă un mare număr de podgoreni, şi d-nui senator ştefan Graur, preşedintele Sindicatului central al alcoolului din vin din România şi al Sindicatului podgorenilor din Focşani; I. Teodorescu, preşedintele podgorenilor din Moldova, în calitate de delegat al Uniunii generale a viticultorilor, şi Mircea Cătuneanu, din partea Sindicatului alcoolului din vin din Basarabia. Președinte al congresului, a fost ales d. Alex. Arnăutov, primarul municipiului, iar secretar d. Al. Donchevici. D. ALEX ARNAUTOV, deschizând congresul, a arătat scopul lui. D. senator ST. GRAUR a arătat dezastrul viticultorilor, în urma aplicării legii monopolului spirtului din cereale. A spus că podogorenii din Basarabia, reprezintă o podoabă a viticulturii noastre. Este în interesul ţării ca vânzarea băuturilor spirtoase fabricate din cereale, trebue interzisă. In ţară există mari suprafeţe de vii cultivate cu producători direcţi şi, dacă se va introduce dispoziţia ca vinurile producătorilor direcţi să meargă la fabrici pentru facerea spirtului, atunci statul va avea la dispoziţie o mare cantitate de spirt fabricat din vin, iar veniturile vor putea acoperi cu succes deficitul bugetar, care în prezent este acoperit din vânzarea spirtului din cereale. D. I .C. TEODORESCU a spus că duce o luptă dârză pentru apărarea intereselor viticultorilor. Situaţia viticulturii este dezastruoasă. Podgorenii au simţit criza cu greu, dar au suportat-o ; de aci înainte însă ea a devenit catastrofală şi nu se mai poate suporta. A încheiat cerând unire în lupta pentru salvarea acestei avuţii naţionale. M. S. REGELUI Bucureşti „Podgorenii din sudul Basarabiei, reuniţii in congres în ve®?tatea “acelui ştefan vodă, depunând omagiile luide devotament şi dragoste la Picioarele Tronului, pun restul'?8 toate lucrările lor sub înalta protecţiune a M. Voas-Congresişiîi au ascultat în Picioaje citirea acestei telegra-Suveranadunand frenetic Pe mic telegrame d-lor miniştri de finanţe şi agricultura, cerandu-se oprirea sădirii producătorilor direcţi precum şi extinderea legii monopolurii asupra tuturor bauturior naturale cu eliminarea, spirtului industrial din consu- Publică, ridicând imedat preţul de vanzare al tuturor produselor de monopol. di ii, in urma Preşedntele congresului, a citit următoarea ÎMPOTRIVA SPIRTULUI CEREALE DIN sută milioane de lei şi totuşi, atunci când viticultorii au cerut scaiului credite ce nu depăşeau suma de şase zeci—şapte zeci de milioane lei, au fost refuzaţi, din care cauză viticultorii au căzut din an un an în sărăcie, iar azi nu mai sunt capabilii să plătească nici impozite și nici datoriile la bănci. D-sa a cerut să se facă intervenţii la C. F. R. ca să acorde tarife speciale pentru transportul vinului, iar la înapoerea butoaelor goale, să se plătească numai jumătate din tarif. D. ST. GRAUR a cerut ca la congresul podgorenilor din Chiişinău să ia parte delegaţi ai sindicatelor din sudul Basarabiei spre a-şi spune părerile.D. GAZALOV a vorbit despre îmbunătăţirea artificială a mustului din struguri, precum şi asupra dreptului ce urmează să se acorde podgorenilor pentru vânzarea fără brevete a vinului provenit din viile proprii, cu condiţiunea ca vânzarea să se facă in locuinţele lor proprii. D. TOROSOV a spus că la 14 Octombrie expiră termenul de moratoriu şi a cerut să se intervină pentru prelungirea termenului. D. ing. GRUŞMAN a cerut ca şi muncitorii de vii să fie organizaţi, pentru ca astfel organizaţiile viticole să poată avea, in lupta lor, şi concursul lucrătorilor de vie, cari sunt şi eu interesat în cauză. D. ST. GRAUR a spus că acum se discută o chestiune pur viticolă şi nu trebue să se depăşească cadrul acţiunii, abordându-se o problemă de ordin social. Congresiştiii au expediat apoi următoarea telegramă: D. ALEX. ARNAUTOV a tradus cuvântarea d-lui Teodorescu, în limba rusă. D. GAZALOV, preşedintele Sindicatului viticol din Cetatea- Albă, a explicat legea monopolului băuturilor spirtoase din cereale. A arătat dezastrul provocat de scăderea preţurilor la vinuri şi de abundenţa rachiului fabricat din cereale. A descris apoi starea regiuni viticole şi spunând că aceasta este o problemă de stat. D. ST. GRAUR a spus că producătorii direcţi sunt un pericol pentru faima vinurilor noastre , că regiunea Saba, renumita staţiune viticolă, gloria Basarabiei, moare lent, în detrimentul intereselor de stat. Viile cu hibrizi deja plantate, nu mai pot fii scoase, dar să se ia măsuri pentru oprirea acestei culturi ce distruge viticultura. D. TEODORESCU a arătat pericolul ce-i prezintă această cultură, deoarece in vechiul regat, toate suprafeţele pe cari înainte se semăna fasole, azi se plantează cu hibrizi, scumpindu-se prin această poliitică fasolea şi eftenindu-se vinul, stare ce trebue înlăturată. PROBLEMA PLANTARII HIBRIZILOR D. ing. GRUŞMAN a cerut să se intervină la forurile conducătoare spre a oprii plantarea hibrizilor şi a face un control sever de către sindicatele viticole, în unire cu autoriităţile administrative. D. I. PERLIS a cerut pedepsirea severă a celor cari vor mai planta hibrizi. D. M. MILSTEIN a spus că a controlat toate statisticele regiunii Cetatea-Albă și a constatat că numai viticultorii din regiunile Saba și Cetatea-Albă au plătit la stat cu impozite, axize, la cele 5500 hectaiie, de la Unire, până in prezent, fantastica sumă de un miliard și o MOȚIUNE ^oPAn5s0re.nl1 dimn iud. Ceta?! -sudul Basarabiei, astăzi 21 Septembrie, in congres, morașul Cetatea-Albă a nnnc?df'to^'te dilscu411le avute f!iă°îf!atand starea catastrofala prin care de ani de zile trece viticultura, merge cu paşi hori«• Modificarea legii băuturilor spntoase prin ameliorarea pe de-a întregul a dispoziţiilor ei la favoarea podgorenilor şi a popnicultorilor. ( 2) . întinderea legii monopolurilor asupra tuturor băuturilor naturale prin înlocuirea pe această cale şi scoaterea din consumaţia publică a spirtului industrial care a ruinat podgorenii a_ sărăcit această clasă, alcoolizând populafia, decrranaţiunea^POrUl * degenerând 3) . A controla cu toată stricteţea actualele plantaţii de autori direcţi cari, din c,°PtroI, ameninţă să se^intindă m tot cuprinsul 4) . A opri primn lege în mod viitor starea mw+i departe a producătorilor 5a,rl au devenit o adelamitate pentru exist faima viilor noastre. „ $L ARNAUTOV, după ce a mulțumit vizitatorilor a de- SuT** dezbaterile con