Universul, noiembrie 1933 (Anul 50, nr. 299-328)

1933-11-01 / nr. 299

PRIMEJDIA BUGETARA Este mai mu­lt decât uimi­toare uşurătatea cu care se tratează la noi problema bu­getară. Suntem în al 6-lea an — de la 1928 încoace — în care exerciţiul bugetar se a­­nunţă iarăşi deficitar. Ei bi­ne, în tot acest răstimp, în loc ca întocmirea bugetului şi politica bugetară să fi tre­cut pe primul plan al preo­­­­cupărilor guvernanţilor, for­mând axa tuturor­ sforţări­lor de asanare a finanţelor publice, aceste probleme au fost lăsate sistematic la dis­creţia unui singur om — şe­ful departamentului finan­ciar — care, numai în ulti­mul moment — înainte ca parlamentul să ia vacanţă de sărbătorile Crăciunului şi în pragul începere! noului exer­ciţiu bugetar — înseila la repezeală, cu ajutorul func­ţionarilor din contabilitatea generală şi în prezenţa com­plezentă a membrilor din co­misia bugetară, un simula­cru de buget, votat pe neră­suflate, cu urgenţa agresivă şi eliminatorie a oricării des­­bateri serioase. Nicio rectificare, dovedită oricât de indispensabilă, nu mai era cu putinţă — nici tolerată — iar şefii depar­tamentelor, scutiţi de severi­tatea unui control pe Îndele­te, izbuteau Să-şi salveze în proiectele bugetelor ministe­riale toate posturile de pom­pare a fondurilor cu desti­naţii lăturalnice. Ca dovadă a lipsei totale de discernământ care a pre­zidat la alcătuirea bugetelor noastre dela 1928 încoace, este diferenţa prăpăstioasă dintre cifra prevederilor şi aceea a încasărilor realizate. In primul buget Madgearu (1930) prevederile bugetare generale (la stat şi adminis­traţiile publice autonome) s’au ridicat la cifra record de 58.115 milioane, in timp ce încasările s’au oprit la 48.977 milioane. In 1931 prevederile au fost de 54.565 milioane, încasările de 42.860; In 1932 prevederile de 45.389, încasările 31.157 mi­lioane. In ce priveşte situaţia pe 1933—34, evaluările in buge­tul ordinar al statului (fără regii şi case autonome) au fost fixate la 23.437 milioane, iar încasările efective pe care se poate conta — după mersul încasărilor de până acum şi după propriile măr­turisiri ale actualului minis­tru de finanţe făcute in al 2-lea memoriu in chestia transferului — vor oscila în­tre 17 şi 19 miliarde maxi­mum. Deci şi la încheierea exer­ciţiului in curs avem toate şansele unui deficit de 4—6 miliarde faţă de evaluări. Dacă la această nouă po­vară, adăugăm şi avalanşa arieratelor (ordonanţe neplă­tite şi angajamente nelichi­date) din anii din urmă şi care se ridică — după calcu­lele Casei de amortisare — la totalul de aproape 15 mi­liarde (până la finele anului trecut), nu e greu să apreci­em gravitatea situaţiei şi răspunderea penibilă, ce ar reveni guvernului chemat să prezideze alcătuirea viitoru­lui buget, având să facă faţă unui gol de circa 20 miliarde lei. Şi situaţia e cu atât mai penibilă, cu cât , datorită unei politici de veseli moş­tenitori — o bună parte din sursele cele mai sigure şi mai importante ale statului au fost înstreinate prin con­cesiuni sau compromise prin sistemul regiilor autonome, iar creditul statului in inte­rior şi In afară a fost atât de crunt lovit, încât nu ve­dem ce guvern ar putea cu­teza să apeleze la încrederea subscrii­torilor interni — ne­cum externi — în vederea unor noui împrumuturi de stat. Cum însă nici situaţia de azi nu mai poate fi tolerată fără punerea în primejdie a întregei noastre organizaţii statale, factorul suprem, con­­sultându-se cu exponenţii principali ai vieţii noastre publice, e dator să înlesnea­scă ţării ultimele posibilităţi de salvare. Aniversarea naşterii M. S. Regina Maria — Tedeum-ul de la Domniţa Bălaşa — Sărbătorirea zilei de naştere a M. Sate Regina Maria s-a fă­cut Duminică în Capitală, prin oficierea unui tedeum, la ora 11 dimineaţa, la biserica Domniţa Bălaşa. Serviciul religios a fost ofi­ciat de I. P. S. dr. Mitrod­ Cris­­tea, patriarchul României, în­conjurat de cler. P. S. S. ar­himandritul Galadeon Gordun, arh. Filaret Jocu, protosinghel Nicodim Ziaimfirescu, preot Eco­nom Jibescu, diaconii Evghenie Orghidan şi Lavin Fl­or­ea. Răspunsurile religioase au ■fos­ t date de corul bisericii. ASISTENŢA Slujba religioasă s’a făcut în prezenţa d-lor Al. Vaida, preşe­dintele consiliului de miniştri, Radu Irimes­cu, M. Ghelmegea­­nu, Savel Rădu­lescu şi Armand Călimescu, subsecretari de stat, generali Paul Anghelescu, Gars­eni, Partenie, Papazoglu, Comă­­nescu, Marţian, Sichitiui, Trodi­­cescu, Minon, Emil Gaivin­es­­cu şi Motaş; coloneii Orăşanuu şi Necşulescu; Codin Ştefănes­­cu, procuror general;­ Nae P. Ştefănes­cul, director general la Banca Românească; Victor Ef­­timiu, deputat; Anibal Stoemes­­cu, secretar general la prefectu­ra de poliţie; Gh. Angellescu, a­­jutor de primar; George Botez, chestor, etc. etc. Onorurile au fost date de un escadron pe jos din regimentul 4 roşiori, cu ofiţerii lui şi cu muzi­ca reg. 1 grăniceri. După oficierea serviciului di­vin, d. general Paul Angeles­cu, in calitate de inspector general de armată, a trecut trupa in revistă. D-sa a ţinut apoi o scurtă cu­vântare, după care a primit defilarea. LA SINAIA Aniversarea zilei de naştere a M. S. Regina Maria s’a săr­bătorit la Sinaia cu tot fastul cuvenit. La ora 11 dim., s’a oficiat, la mănăstirea Sinaia, un tedeum. Serviciul religios a fost oficiat de arhimandritul Serafim Geor­­gescu, stareţul mânăstirei, în­conjurat de un sobor de preoţi. Au asistat autorităţile milita­re şi civile, în frunte cu d-nii general Stephs, comandantul garnizoanei şi colonel Grigoriu, comandantul grupului 2 vână­tori de munte, etc. LA CÂMPULUNG (MUSCEL) La mănăstirea catedrală ,,Negru-Vodă“ a fost Duminică dimineaţă un te-deum pentru M. S. Regina Maria, oficiat de un sobor de preoţi­, în frunte cu protoereul Stroian. Au asistat d-nii: D. Gusti, ministrul instrucţiunii, I. Pe­­trescu, secretar general la mi­nisterul de Instrucţie, D. V. Toni, preşedintele asociaţiei învăţătorilor, preotul Mănescu, prefectul judeţului, col. Ţuţuia­­nu, comandantul garnizoanei, I. Stănescu, primarul oraşului, procuror Al. Popescu, etc. lui I urşii intri sat­­in Mostel Câmpulung, 29 Oct. Azi dimineaţa, şi-au făcuit a­­pariţia în satul Măţău 3 urşi cari­, intrând în curţile săteni­lor,­­au atacat mai multe vite. întâmplător se afla în sat ciobanul Năstase Machedon, de 30 ani, care a sărit să scape o viţea din ghiarele unei ursoaice, înfuriată s-a năpustit asupra lui şi după o luptă aprigă, cio­banul a fost trântit la pământ. In ajutorul său au sărit cinii săi şi vânătorii satului Eftimie, Dinu Cojocaru ş. a., cari l-au scăpat de la o moarte sigură, împuşcând fiara. Machedem se află acum în stare gravă, la spitalul din Câmpulung, în îngrijirea d-lui dr. Machelarie. Vânătorii au urmărit pe cei­lalţi doi urşi, reuşind să împuşte numai unul, celălalt fiind pus pe fugă de săteni, înspre Vă­lenii- Stoeneşti. Au murit doi savanţi francezi ilustrul bacteriolog Calmette şi marele om de stat Painleve — Paris, 29 (Rador). — Pro­fesorul Calmette, subdirecto­rul institutului „Pasteur“ din Paris, a încetat din viaţă, azi dimineaţă la ora 6:30. Defunctul a fost un medic şi bacteriolog bine cunoscut în întreaga lume, prin lucră­rile făcute în domeniul me­­dicinei. Născut la 1863, Calmette a fondat institutul bacteriolo­gic din Saigon şi institutul Pasteur, din Lille. A funcţionat mult timp ca subdirector al institutului Pasteur din Paris, fiind pro­fesor de bacteriologie la uni­versitatea din Lille. A făcut cercetări profunde despre seroterapia muşcătu­rilor de şearpe, descoperind serul Calmette, şi al ciumii, despre vaccinarea noilor năs­cuţi împotriva tuberculozei, dând lumii vaccinul „B. C. G“, graţie căruia mortalita-­­ tea infantilă din cauza tu- t berculozei a scăzut mult în­­ ultimul timp. • 1ACTIVITATEA PRODIGIOASA A SAVANTULUI Paris. 29 (Rador). — Profe­sorul Albert Calmette, subdi­rectorul institutului Pasteur, care a încetat din viaţă azi di­mineaţă, a fost unul din nu­mele mari ale ştiinţei franceze. El a murit în vârstă de 70 ani. In 1920, împreună cu docto­rul Guerin, Calmette punea la punct serul care poartă nume­le atât al savantului decedat astăzi, cât și al colaboratorului său, „Billie Calmette Guerin" și care este cunoscut subt nu­­melee de „B.C.G.“ „B.C.G.“ este bacilul „Koch", al tuberculozei, a cărui viru­lenţă a fost atenuată prin a­­proape 15 ani de culturi suc­cesive. El păstrează, chiar când este administrat unui organism tânăr, o mare valoare de vac­cinare împotriva infectării cu tuberculoză. Cu acest prilej se aminteşte tragedia de la Luebeck, unde mai mulţi copii vaccinaţi cu se­rul Calmette au încetat din viaţă. Justiţia a stabilit că vi­novăţia acestei tragedii nu poate cădea asupra eminentu­lui savant francez, ci asupra medicilor locali, cari au operat vaccinarea în condiţiuni nere­gulate. Calmette era membru al A­­cademiei de ştiinţe. Din laborioasa sa activitate se citează misiunea pe care a a­min­­tit-o la vârsta de 35 de ani, când a combătut ciuma bubo­­nică izbucnită la Oporto, înso­ţit de soţia sa, infirmieră.­­ A fost profesor de igienă şi­­ bacteriologie la universitatea din Lille. In timpul din urmă se consacrase igienei urbane și seroterapiei, antiveninoase. El s’a stins pe încetul, în­­’ conjurat de familia și colabo­ratorii săi, în apartamentul pe care il ocupa în clădirea Insti­tutului Pasteur. I Doctorul Roux, directorul in­stitutului, care se află grav bol­nav, n’a fost încă prevenit de moartea colaboratorului său. A­­ceastă tristă știre îi va fi co­municată în cursul după amie­zei, dacă starea sa îi va permi­te să suporte această penibilă încercare.* Paris, 29 (Raidor). — Sicriul cu rămășițele doctorului Cal­mette va fi depus în cripta ins­titutului Pasteur unde publi­cul va putea defila prin fața lui toată ziua. CALMETTE Viscol in Franţa Paris, 29 (Rador). — In regiunea Moulins, timp de 10 ore, a viscolii încontinuu. Viscolul de azi nu are nici un precedent în acea regi­une, întrecând chiar visco­lul din iernile cele mai grele. Viscolul a produs mari pagube, şi prin zăpada că­zută, care a atins înălţimea de 20-50 centimetri, a pro­vocat tulburarea circulației feroviare. -------oxxxxLiXxxx°—— Armistiţiul vamal va fi denunţat Londra, 29 (Rador).— „Sunday Dispatch” anun­ţă că guvernul englez are intenţia să denunţe ar­mistiţiul vamal şi să anu­leze clauza naţiunei celei mai favorizate în toate tratatele de comerţ în ca­re Marea Britanie este parte. Ziarul crede că acea­stă îndoită măsură ar contribui în bună parte­­ penru a veni în ajutorul­­ comerţului naţional, însă­­ prevede că clauza naţiu­nei celei mai favorizate va fi apărată cu multă energie de partizanii re­gimului liber schimbist. Moartea lui Painleve Paris, 29 (Rador). — Pain- ] levé a încetat din viață azi­­ dimineață, la ora 5.20. Defunctul a jucat un mare rol în viața politică și cultu- I rală a Franței. Născut la 1863, Painlevé a f ; fost până la moartea sa pro- j I fesor de matematică la Sor- i I bonna, fiind un savant recu­noscut în materia matemati­cilor. In 1910 a fost ales deputat radical-socialist, fiind mini­stru al instrucţiunii publice in guvernul Briand. In 1917 a fost ministru de război, iar în 1924 a fost prim ministru al Franţei şi minis­tru de război. După ce a fost­­ ales preşedintele Camerei De-­­­putaţilor, Painlevé a fost din nou prim ministru în 1925. | Moartea lui Painlevé a pro- | dus o profundă impresie In­­ toate cercurile franceze, el fiind mult apreciat pentru înaltele sale calităţi. Defunctul suferea de mai mulţi ani de inimă. Boala se agravase în ulti­­­­mul timp. I El a murit fără să sufete, moartea producându-se in cursul unei crize mai prelun­gite. încă de eri seară, medicii nu mai dădeau speranțe de scăpare, din cauza crizelor repetate. O CARIERA POLITICA STRĂLUCITĂ Paris, 29 (Rador). —Painlevé a murit în vârstă de 70 ani. El era de origine modestă , tatăl său fusese desenator lito­­graf. Totuş, defunctul a avut o strălucită carieră politică. De 15 ori a fost ministru, ocupând, intre altele, ministerele de răz­boi şi aviaţia în mai multe ca­binete Briand; de patru ori a avut demnitatea de prim mini­stru, iar vreme de doi ani a fost preşedinte al Camerei. In 1924 a candidat la preşe­dinţia republicii obţinând 315 voturi faţă de 515 acordate lui Doumergue. In Mai 1933, după asasinarea preşedintelui Doumer, şi-a pus din nou candidatura la preşe­dinţie, dar şi-a retras-o apoi, faţă de aceea a actualului pre­şedinte Lebrun. Figură marcantă a vieţii par­lamentare, aparţinând in tot­deauna grupării republican-so­cialiste, Painlevé a fost şi UB eminent savant, fiind profesor la Sor­bon­a şi la Universitatea din Stockholm. Lucrările sale in domeniul aerodinamicei stau la originea aviaţiei modemne. Ilustrul dispărut, care trebu-I ia să devină mai apoi ministru I al aerului, a efectuat primele sale­­boruri aeriene cu Wilbur­g Wright şi Henry Iman. [ In 1900 a intrat in Academia de ştiinţe, unde mai târziu tre­buia să expue, printre alte lu­crări de­­seamă, şi teoriile rela­tivităţii ale lui Einstein. In a­­devăr, el a introdus, în oareca­re măsură, în Franţa, teoriile despre relativitate, înainte de a s­e fi ivit celebrul savant ger­man.­­ CORPUL DEFUNCTULUI VA FI AŞEZAT LA PANTHEON Paris, 29 (Rador). — Pre­şedinţia consiliului comunică nota următoare: 1­­ . „D. Albert Sarraut a mers­­ azi la ora 10 la domiciliul lui Painleve pentru a aduce ul­timul omagiu defunctului. „Din­ cau­za sărbătoarei tu-­­­turor sfinţilor şi a şedinţei­­ de Vineri a Parlamentului,­­, funeraliile vor avea loc Sâm­bătă 4 Noembrie“.­­ * La Conservatorul de Arte­­ şi Meserii,, unde va fi expus­­ corpul defunctului începând de Marţi, elevii şcoalei Poli­­technice vor face garda de onoare până Sâmbătă dimi­neaţă, în jurul sicriului, care­­ va fi transportat Sâmbătă la Pantheon. PAINLEVE Recepţia de la legaţia turcă din Capitală Cu ocazia împlinirii a zece ani de la proclamarea republicii­­ turceşti d. Hamdullah Suphi , Bey, ministrul republicii turce d­in Capitală, a primit Duminică,­­ intre orele 10—12, în saloanele­­ legaţiei din sbr. Negustori 1, pe­­ membrii coloniei turce, o de­­­­legaţie de studenţi şi profesori I turci. I Seara, la ora 10, a fost recep-­­ ţie urmată de dans in saloa­ I neile legaţiunei.­­ Au fost invitate 450 persoa­ne. Onorurile casei au fost făcu­te de d-ma şi d. Hamdiulah Su­phi Bey, ministrul Turciei. Au luat parte la recepţie d. dr. Vaidia Voevod, prim-minis­­tru, d. N. Titulescu şi membrii guvernului, corpul diplomatic străin în frunte cu nunţiul pa­pal Valeriu Valeri, şefii parti­delor politice, ataşaţii militari streini, demnitarii de la curte, reprezentanţii marii finanţe, reprezentanţii ziarelor, repre­zentanţii comerţului şi indus­triei. S-a servit asistenţei un bufet bogat.* D. Hamdulah Suphi Bey a vorbit aseară la radio şi a ară­tat progresul realizat de popo­rul turc în aceşti 10 ani de re­gim republican. D-sa a subli­niat dorinţa Turciei de a cola­bora la opera de pacificare a lumii. * D. Hamdulah Suphi bey ministrul Turciei la București, între ministru Vaida Voevod și N. Titulescu, ministrul de externe d-nu­ prim- (Continuare in pag. 2-a) i Londra, Octombrie — REZISTENTA CONTRA GERMANIEI — D. Macdonald a vorbit. In sfârşit, primul ministru a eşit din muţenia sa ca să spună germanilor ce crede de atitu­dinea lor în chestiunea dezar­mărilor. In discursul pe care l-a ţinut, d. Macdonald a lăsat germani­lor să înţeleagă că egalitatea, care l­ea fost făgăduită pentru armamente, avea o a doua lă­ture în obligaţia pentru ei de a trăi în bună înţelegere cu sta­tele cari îi înconjoară. D. Mac­donald a spus deasemenea că lua act de cuvintele pacifice ale lui Hitter, dar că a părăsi con­ferinţa nu era cel mai bun mij­loc de a ajunge să convingă Eu­ropa de bunele dispoziţii ale Germaniei. Nu voim, să privim­­prea de a­­proape discursul d-lui Macdo­nald. Multă lume găseşte că pri­mul ministru, în condamnarea procedeelor germane, n’a prea mers departe, şi că tonul său era prea împăciuitor. Ceea ce in­teresează, după părerea noas- , tră, e faptul că d. Macdonald a­­ vorbit în sfârşit şi că a rostit­­ cuvinte de blam. Dacă, în fond,­­ primul ministru rămâne ca în trecut credincios slăbiciunii lui pentru Germania, e un motiv mai mult de a da importanţă necesităţii care l-a silit să vor­bească în public. Această nece­sitate, fără îndoială, e că re­zistenţa faţă de militarismul german devine pe zi ce trece tot mai puternică în această ţară. D. Macdonald a fost deci silit să se rostească. Altminteri risca să piardă rămăşiţa de pre­stigiu care i-a mai rămas. Această rezistenţă faţă de Germania — şi faptul trebue să ’ dea de gândit Berlinului — nu­­ depinde de o îmbunătăţire a re- |­laţiilor noastre cu Franţa. Is- j vorul său nu e într’un senti­ment franco-fil, ci în convin-­­ ger­ea, care e născută şi se con-, I solidează în Anglia, că Marea­­ Britanie, ţară democrată prin excelenţă, nu poate, chiar dacă ar voi-o, să meargă alături de Germania hitlerista, inamică a libertăţilor esenţiale, ale naţiu­nilor şi ale individului. Am mai spus-o: naţiunea britanică în-­­ cepe în subconştientul ei, să­­ simtă , că e chemată să ia con-­­ ducerea mişcării de rezistenţă­­ faţă de o Germanie inamică a '[ democraţiei. Fireşte, transfor- ! m­ar­ea opiniei publice aci, nu­­ merge fără dificultăţi, şi întoar-­­ ceri­ sunt posibile. Sentimentele­­ germano-file de odinioară exis-­­ tă mereu, deşi ascunse. Şi pro­paganda Berlinului se intensi­fică din nou. Dar, cu condiţia ca Franţa să stăruiască în po­litica ei de a lăsat iniţiativa Londrei,­ nu­ poate exista îndo­ială asupra direcţiei pe care o va lua desvoltarea situaţiei. In toate cazurile Germania de azi, în câteva luni, a ştiut să alunge fondul de simpatii, acumulat prin muncă în răstimp de câţi­va ani, de guvernele lui Strese­­man şi­­Brüning. Scrisori din Londra D. Macdonald a vorbit de AUGUR mmss Aviatorii români s'au angajat pe valea Nilului — Ei ‘au ajuns la Wadi-Halfa — Avatorii noştri, cari au stat la Cairo trei zile spre comple­tarea echipamentului necesar trecer­ii prin zona africană şi pentru aclimatizare, au pornit Duminică pe drumul cel mare, pe valea Nilului. PRIMUL CONTACT CU DE­ŞERTUL AFRICAN Cairo, oraş occidental, cu străzi şi şosele înconjurătoare betonate, dă acelor cari umblă cu automobilele pe aceste dru­muri, impresia că se află în centrul cel mai civilizat şi că, afară de beduini întâlniţi pe străzi, sunt în plin accident european. Palasuri formidabile, grădini publice cu plante exo­tice ca pe litoralul medite­­ranian, automobile din cele mai luxoase, în goană pe străzi cu caldarâm exolent, nu dau impresia că, nu mult de la eşi­­rea din oraş, pustiul dezolant se întinde fără sfârşit. îndată ce intri pe valea­­ lui, aeroportul, înconjurat şi el de deşert, se deschide în faţă o imensă întindere de nisip care pare de­ sus să fie netedă, când în realitate e plină de dune şi de coline. Nilul apare aproape pe neaş­teptate în faţa aviatorilor. îndată ce intri pe valea lui se schimbă imediat aspectul pustiului uniform de nisip cu verdeaţa culturilor ce se fac pe malurile acestui fluviu bine­cuvântat. Zborul peste albia Nilului, chiar după ce părăseşti Cairo, îţi mai dă încă impresia că eşti într’o ţară civilizată, dar cu o civilizaţie specifică. Se ză­reşte o cale ferată. Nilul deo­parte şi de alta bordurat de şo­sele moderne. Dar la 7—8 km. de malur, orice urmă de viaţă şi civilizaţie dispare. In faţa aviatorilor noştri, o­­bligaţi să fie în linie dreaptă cotiturile apei, a apărut iar do­meniul nesfârşit al nisipului galben. Spre a se vedea cât de inos­pitalier­e deşertul Egiptului, chiar lângă Cairo, reamintesc păţania de curând a unor vâ­nători­­europeni. Doi din ei au plecat, cu un automobil şi s-au aventurat pe dunele de nisip, părăsind drumul bătut. După câțiva kilometri, o pană de benzină le-a imobilizat ma­şina. Cei doi, vânători, incapa­bili să se orienteze, nu au avut curajul să pornească pe dune în vreo direcţie. Ei au rămas astfel fixaţi pe loc.După 6 zile de cercetări, au fost descoperiţi de 2 avioane plecate special în căutarea lor. Ei au fost găsiţi extenuaţi şi ca să-şi potolească setea băuse şi ultimele picături de apă din radiatorul automobilului, ce a­­proape fusese astupat cu nisip adus de vânt.• Când condiţiile atmosferice sunt prielnice, transparenţa at­mosferei în Africa dă aviatori­lor impresii extraordinare. Vizibilitatea este aşa de exce-­­ lentă, încât de la înălţimea de 2-300 metri se poate vedea, a­­firmă aviatorii, până la 150 de km.­­ Această vizibilitate perfectă dă însă câte­odată mare mo­­­­notonie zborului, căci îţi face­­ impresia că nu mai ajungi de­­ loc la punctul pe care-l vezi a­­şa de distinct de aproape o oră. PRIETENIA NILULUI Pentru aviatorii noştri Nilul le este bun şi sincer prieten. O bună parte din drum spre Ca­petown prezenţa lui, în drumul lor, este din cele mai preţioase.­­ El face câte­odată ca aspectul terenului să-şi schimbe monoto­nia exasperantă, cum este la­­ Assuan, unde aviatorii noştri au văzut primele lui cataracte­­ înfundate între nişte coline cu­­ aspect foarte negru. SOSIREA LA ASSUAN Plecaţi de dimineaţă, după cum am spus la începutul ar­ticolului, de pe aeroportul Heliopolis (Cairo), la ora 4 d. a. aviatorii au sosit în per­fecte condiţii pe aerodromul de la Assuan, situat la 8 km. de oraș. Cele 6 persoane, care fac­­ parte din cele 3 echipaje, sunt în admirabilă stare de să­nătate. Avioanele sunt de a­­semenea în cea mai bună sta­re de funcționare. Aviatorii au fost favorizaţi de vânt, care bătând din spa­te le-a îngăduit să facă o medie de zbor de aproape 150 km. pe oră. De la Cairo până la Assuan cele 3 echipaje au străbătut 790 de km. Cu toate că As­suan este un oraş unde se poate poposi şi găsi oarecare confort, aviatorii noştri, du­pă ce s-au aprovizionat cu benzină şi ulei, au preferat să plece imediat spre Wadi- Haifa, cu atât mai mult cu cât până seara mai era timp destul spre a ajunge acest punct fără a fi surprinşi de noapte, care cade foarte re­pede după apusul soarelui, cu cât te apropii de ecuator. Distanţa de la Assuan la W­a­­di-Halfa fiind, numai de 322 de km, aviatorii au străbătut-o în 2 ore şi jumătate în aceleaşi perfecte condiţii. Aviatorii au rămas peste noapte în hotelul aerodromului. Echipajele noastre■ au fost foarte bine întâmpinate de re­prezentantul compariiei Shell, care fusese avertizat­ă din timp de sosirea■ aviatorilor români pe acel aeroport. De la Wadi-Haifa aviatorii noștri au intrat pe teritoriul Sudanului egiptean.&­ c. Dr. Impresionanta sinucidere din gara Filaret — Gătit cu hainele cele mai bune, un cetăţean se aruncă înaintea trenului — Călătorii trenului personal ce pleca Duminică dim. din gara Filaret şi numeroşi trecători au fost puternic impresionaţi de gestul unui cetăţean care, după ce se plimbase nervos pe lângă liniile ferate, s’a aruncat îna­intea locomotivei, când trenul a ajuns în apropierea lui. Roţile locomotivei au retezat dintr’odată trupul nefericitului în două, iar ale vagoanelor l-au mai înbucătăţit încă. Cei cari l-au văzut pe sinuci­gaş înainte de gestul tragic, a­­rată că părea un om cam de 50 ani, de statură potrivită şi era îmbrăcat ca pentru o solemni­tate: haină neagră, pantaloni reiaţi, guler tare şi pantofi de lac.­­ In buzunarele hainelor negă­­sindu-se nici un act, nu­ i s-a putut stabili imediat identita­tea. Abia mai târziu, adunându-se resturile trupului, s-au descope­rit printre ele, pătat de sânge, un plic cu cinci scrisori, pur­tând pe ele diferite adrese. Toate scrisorile purtau sem­nătura: Artur Steinberg, strada Bozianu 26. Nefericitul scria că-şi pune capăt vieţii din cauza mizeriei. Brawtt oferit de serviciu, fiind înştiințat de această tragică si­nucidere, a dispus să fie trans­portate la morgă rămăşiţele ce­lui care se gătise de moarte ca spre a participa la o ceremonie monie. -XOX­ Mare furtună , Croaţia Zagreb, 29 (Radio Central).­­ Asupra oraşului Vucovar şi împrejurimilor sale, s’a deslănţuit o puternică fur­tună. Au suferit pagube mai multe clădiri ale fabricii de încălţăminte de la Borovo. Un lucrător a fost grav ră­nit, iar altul mai uşor. FURTUNA PUTERNICA LA VIENA Viena, 29 (Radio Central)._ La Viena a bântuit ori după a­­miază o furtună puternică. In multe locuri au fost che­mați pompierii.­­ —

Next