Universul, noiembrie 1933 (Anul 50, nr. 299-328)
1933-11-01 / nr. 299
PRIMEJDIA BUGETARA Este mai mult decât uimitoare uşurătatea cu care se tratează la noi problema bugetară. Suntem în al 6-lea an — de la 1928 încoace — în care exerciţiul bugetar se anunţă iarăşi deficitar. Ei bine, în tot acest răstimp, în loc ca întocmirea bugetului şi politica bugetară să fi trecut pe primul plan al preocupărilor guvernanţilor, formând axa tuturor sforţărilor de asanare a finanţelor publice, aceste probleme au fost lăsate sistematic la discreţia unui singur om — şeful departamentului financiar — care, numai în ultimul moment — înainte ca parlamentul să ia vacanţă de sărbătorile Crăciunului şi în pragul începere! noului exerciţiu bugetar — înseila la repezeală, cu ajutorul funcţionarilor din contabilitatea generală şi în prezenţa complezentă a membrilor din comisia bugetară, un simulacru de buget, votat pe nerăsuflate, cu urgenţa agresivă şi eliminatorie a oricării desbateri serioase. Nicio rectificare, dovedită oricât de indispensabilă, nu mai era cu putinţă — nici tolerată — iar şefii departamentelor, scutiţi de severitatea unui control pe Îndelete, izbuteau Să-şi salveze în proiectele bugetelor ministeriale toate posturile de pompare a fondurilor cu destinaţii lăturalnice. Ca dovadă a lipsei totale de discernământ care a prezidat la alcătuirea bugetelor noastre dela 1928 încoace, este diferenţa prăpăstioasă dintre cifra prevederilor şi aceea a încasărilor realizate. In primul buget Madgearu (1930) prevederile bugetare generale (la stat şi administraţiile publice autonome) s’au ridicat la cifra record de 58.115 milioane, in timp ce încasările s’au oprit la 48.977 milioane. In 1931 prevederile au fost de 54.565 milioane, încasările de 42.860; In 1932 prevederile de 45.389, încasările 31.157 milioane. In ce priveşte situaţia pe 1933—34, evaluările in bugetul ordinar al statului (fără regii şi case autonome) au fost fixate la 23.437 milioane, iar încasările efective pe care se poate conta — după mersul încasărilor de până acum şi după propriile mărturisiri ale actualului ministru de finanţe făcute in al 2-lea memoriu in chestia transferului — vor oscila între 17 şi 19 miliarde maximum. Deci şi la încheierea exerciţiului in curs avem toate şansele unui deficit de 4—6 miliarde faţă de evaluări. Dacă la această nouă povară, adăugăm şi avalanşa arieratelor (ordonanţe neplătite şi angajamente nelichidate) din anii din urmă şi care se ridică — după calculele Casei de amortisare — la totalul de aproape 15 miliarde (până la finele anului trecut), nu e greu să apreciem gravitatea situaţiei şi răspunderea penibilă, ce ar reveni guvernului chemat să prezideze alcătuirea viitorului buget, având să facă faţă unui gol de circa 20 miliarde lei. Şi situaţia e cu atât mai penibilă, cu cât , datorită unei politici de veseli moştenitori — o bună parte din sursele cele mai sigure şi mai importante ale statului au fost înstreinate prin concesiuni sau compromise prin sistemul regiilor autonome, iar creditul statului in interior şi In afară a fost atât de crunt lovit, încât nu vedem ce guvern ar putea cuteza să apeleze la încrederea subscriitorilor interni — necum externi — în vederea unor noui împrumuturi de stat. Cum însă nici situaţia de azi nu mai poate fi tolerată fără punerea în primejdie a întregei noastre organizaţii statale, factorul suprem, consultându-se cu exponenţii principali ai vieţii noastre publice, e dator să înlesnească ţării ultimele posibilităţi de salvare. Aniversarea naşterii M. S. Regina Maria — Tedeum-ul de la Domniţa Bălaşa — Sărbătorirea zilei de naştere a M. Sate Regina Maria s-a făcut Duminică în Capitală, prin oficierea unui tedeum, la ora 11 dimineaţa, la biserica Domniţa Bălaşa. Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. dr. Mitrod Cristea, patriarchul României, înconjurat de cler. P. S. S. arhimandritul Galadeon Gordun, arh. Filaret Jocu, protosinghel Nicodim Ziaimfirescu, preot Econom Jibescu, diaconii Evghenie Orghidan şi Lavin Florea. Răspunsurile religioase au ■fos t date de corul bisericii. ASISTENŢA Slujba religioasă s’a făcut în prezenţa d-lor Al. Vaida, preşedintele consiliului de miniştri, Radu Irimescu, M. Ghelmegeanu, Savel Rădulescu şi Armand Călimescu, subsecretari de stat, generali Paul Anghelescu, Garseni, Partenie, Papazoglu, Comănescu, Marţian, Sichitiui, Trodicescu, Minon, Emil Gaivinescu şi Motaş; coloneii Orăşanuu şi Necşulescu; Codin Ştefănescu, procuror general; Nae P. Ştefănescul, director general la Banca Românească; Victor Eftimiu, deputat; Anibal Stoemescu, secretar general la prefectura de poliţie; Gh. Angellescu, ajutor de primar; George Botez, chestor, etc. etc. Onorurile au fost date de un escadron pe jos din regimentul 4 roşiori, cu ofiţerii lui şi cu muzica reg. 1 grăniceri. După oficierea serviciului divin, d. general Paul Angelescu, in calitate de inspector general de armată, a trecut trupa in revistă. D-sa a ţinut apoi o scurtă cuvântare, după care a primit defilarea. LA SINAIA Aniversarea zilei de naştere a M. S. Regina Maria s’a sărbătorit la Sinaia cu tot fastul cuvenit. La ora 11 dim., s’a oficiat, la mănăstirea Sinaia, un tedeum. Serviciul religios a fost oficiat de arhimandritul Serafim Georgescu, stareţul mânăstirei, înconjurat de un sobor de preoţi. Au asistat autorităţile militare şi civile, în frunte cu d-nii general Stephs, comandantul garnizoanei şi colonel Grigoriu, comandantul grupului 2 vânători de munte, etc. LA CÂMPULUNG (MUSCEL) La mănăstirea catedrală ,,Negru-Vodă“ a fost Duminică dimineaţă un te-deum pentru M. S. Regina Maria, oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu protoereul Stroian. Au asistat d-nii: D. Gusti, ministrul instrucţiunii, I. Petrescu, secretar general la ministerul de Instrucţie, D. V. Toni, preşedintele asociaţiei învăţătorilor, preotul Mănescu, prefectul judeţului, col. Ţuţuianu, comandantul garnizoanei, I. Stănescu, primarul oraşului, procuror Al. Popescu, etc. lui I urşii intri satin Mostel Câmpulung, 29 Oct. Azi dimineaţa, şi-au făcuit apariţia în satul Măţău 3 urşi cari, intrând în curţile sătenilor,au atacat mai multe vite. întâmplător se afla în sat ciobanul Năstase Machedon, de 30 ani, care a sărit să scape o viţea din ghiarele unei ursoaice, înfuriată s-a năpustit asupra lui şi după o luptă aprigă, ciobanul a fost trântit la pământ. In ajutorul său au sărit cinii săi şi vânătorii satului Eftimie, Dinu Cojocaru ş. a., cari l-au scăpat de la o moarte sigură, împuşcând fiara. Machedem se află acum în stare gravă, la spitalul din Câmpulung, în îngrijirea d-lui dr. Machelarie. Vânătorii au urmărit pe ceilalţi doi urşi, reuşind să împuşte numai unul, celălalt fiind pus pe fugă de săteni, înspre Vălenii- Stoeneşti. Au murit doi savanţi francezi ilustrul bacteriolog Calmette şi marele om de stat Painleve — Paris, 29 (Rador). — Profesorul Calmette, subdirectorul institutului „Pasteur“ din Paris, a încetat din viaţă, azi dimineaţă la ora 6:30. Defunctul a fost un medic şi bacteriolog bine cunoscut în întreaga lume, prin lucrările făcute în domeniul medicinei. Născut la 1863, Calmette a fondat institutul bacteriologic din Saigon şi institutul Pasteur, din Lille. A funcţionat mult timp ca subdirector al institutului Pasteur din Paris, fiind profesor de bacteriologie la universitatea din Lille. A făcut cercetări profunde despre seroterapia muşcăturilor de şearpe, descoperind serul Calmette, şi al ciumii, despre vaccinarea noilor născuţi împotriva tuberculozei, dând lumii vaccinul „B. C. G“, graţie căruia mortalita- tea infantilă din cauza tu- t berculozei a scăzut mult în ultimul timp. • 1ACTIVITATEA PRODIGIOASA A SAVANTULUI Paris. 29 (Rador). — Profesorul Albert Calmette, subdirectorul institutului Pasteur, care a încetat din viaţă azi dimineaţă, a fost unul din numele mari ale ştiinţei franceze. El a murit în vârstă de 70 ani. In 1920, împreună cu doctorul Guerin, Calmette punea la punct serul care poartă numele atât al savantului decedat astăzi, cât și al colaboratorului său, „Billie Calmette Guerin" și care este cunoscut subt numelee de „B.C.G.“ „B.C.G.“ este bacilul „Koch", al tuberculozei, a cărui virulenţă a fost atenuată prin aproape 15 ani de culturi succesive. El păstrează, chiar când este administrat unui organism tânăr, o mare valoare de vaccinare împotriva infectării cu tuberculoză. Cu acest prilej se aminteşte tragedia de la Luebeck, unde mai mulţi copii vaccinaţi cu serul Calmette au încetat din viaţă. Justiţia a stabilit că vinovăţia acestei tragedii nu poate cădea asupra eminentului savant francez, ci asupra medicilor locali, cari au operat vaccinarea în condiţiuni neregulate. Calmette era membru al Academiei de ştiinţe. Din laborioasa sa activitate se citează misiunea pe care a amintit-o la vârsta de 35 de ani, când a combătut ciuma bubonică izbucnită la Oporto, însoţit de soţia sa, infirmieră. A fost profesor de igienă şi bacteriologie la universitatea din Lille. In timpul din urmă se consacrase igienei urbane și seroterapiei, antiveninoase. El s’a stins pe încetul, în’ conjurat de familia și colaboratorii săi, în apartamentul pe care il ocupa în clădirea Institutului Pasteur. I Doctorul Roux, directorul institutului, care se află grav bolnav, n’a fost încă prevenit de moartea colaboratorului său. Această tristă știre îi va fi comunicată în cursul după amiezei, dacă starea sa îi va permite să suporte această penibilă încercare.* Paris, 29 (Raidor). — Sicriul cu rămășițele doctorului Calmette va fi depus în cripta institutului Pasteur unde publicul va putea defila prin fața lui toată ziua. CALMETTE Viscol in Franţa Paris, 29 (Rador). — In regiunea Moulins, timp de 10 ore, a viscolii încontinuu. Viscolul de azi nu are nici un precedent în acea regiune, întrecând chiar viscolul din iernile cele mai grele. Viscolul a produs mari pagube, şi prin zăpada căzută, care a atins înălţimea de 20-50 centimetri, a provocat tulburarea circulației feroviare. -------oxxxxLiXxxx°—— Armistiţiul vamal va fi denunţat Londra, 29 (Rador).— „Sunday Dispatch” anunţă că guvernul englez are intenţia să denunţe armistiţiul vamal şi să anuleze clauza naţiunei celei mai favorizate în toate tratatele de comerţ în care Marea Britanie este parte. Ziarul crede că această îndoită măsură ar contribui în bună parte penru a veni în ajutorul comerţului naţional, însă prevede că clauza naţiunei celei mai favorizate va fi apărată cu multă energie de partizanii regimului liber schimbist. Moartea lui Painleve Paris, 29 (Rador). — Pain- ] levé a încetat din viață azi dimineață, la ora 5.20. Defunctul a jucat un mare rol în viața politică și cultu- I rală a Franței. Născut la 1863, Painlevé a f ; fost până la moartea sa pro- j I fesor de matematică la Sor- i I bonna, fiind un savant recunoscut în materia matematicilor. In 1910 a fost ales deputat radical-socialist, fiind ministru al instrucţiunii publice in guvernul Briand. In 1917 a fost ministru de război, iar în 1924 a fost prim ministru al Franţei şi ministru de război. După ce a fost ales preşedintele Camerei De-putaţilor, Painlevé a fost din nou prim ministru în 1925. | Moartea lui Painlevé a pro- | dus o profundă impresie In toate cercurile franceze, el fiind mult apreciat pentru înaltele sale calităţi. Defunctul suferea de mai mulţi ani de inimă. Boala se agravase în ultimul timp. I El a murit fără să sufete, moartea producându-se in cursul unei crize mai prelungite. încă de eri seară, medicii nu mai dădeau speranțe de scăpare, din cauza crizelor repetate. O CARIERA POLITICA STRĂLUCITĂ Paris, 29 (Rador). —Painlevé a murit în vârstă de 70 ani. El era de origine modestă , tatăl său fusese desenator litograf. Totuş, defunctul a avut o strălucită carieră politică. De 15 ori a fost ministru, ocupând, intre altele, ministerele de război şi aviaţia în mai multe cabinete Briand; de patru ori a avut demnitatea de prim ministru, iar vreme de doi ani a fost preşedinte al Camerei. In 1924 a candidat la preşedinţia republicii obţinând 315 voturi faţă de 515 acordate lui Doumergue. In Mai 1933, după asasinarea preşedintelui Doumer, şi-a pus din nou candidatura la preşedinţie, dar şi-a retras-o apoi, faţă de aceea a actualului preşedinte Lebrun. Figură marcantă a vieţii parlamentare, aparţinând in totdeauna grupării republican-socialiste, Painlevé a fost şi UB eminent savant, fiind profesor la Sorbona şi la Universitatea din Stockholm. Lucrările sale in domeniul aerodinamicei stau la originea aviaţiei modemne. Ilustrul dispărut, care trebu-I ia să devină mai apoi ministru I al aerului, a efectuat primele saleboruri aeriene cu Wilburg Wright şi Henry Iman. [ In 1900 a intrat in Academia de ştiinţe, unde mai târziu trebuia să expue, printre alte lucrări deseamă, şi teoriile relativităţii ale lui Einstein. In adevăr, el a introdus, în oarecare măsură, în Franţa, teoriile despre relativitate, înainte de a se fi ivit celebrul savant german. CORPUL DEFUNCTULUI VA FI AŞEZAT LA PANTHEON Paris, 29 (Rador). — Preşedinţia consiliului comunică nota următoare: 1 . „D. Albert Sarraut a mers azi la ora 10 la domiciliul lui Painleve pentru a aduce ultimul omagiu defunctului. „Din cauza sărbătoarei tu-turor sfinţilor şi a şedinţei de Vineri a Parlamentului,, funeraliile vor avea loc Sâmbătă 4 Noembrie“. * La Conservatorul de Arte şi Meserii,, unde va fi expus corpul defunctului începând de Marţi, elevii şcoalei Politechnice vor face garda de onoare până Sâmbătă dimineaţă, în jurul sicriului, care va fi transportat Sâmbătă la Pantheon. PAINLEVE Recepţia de la legaţia turcă din Capitală Cu ocazia împlinirii a zece ani de la proclamarea republicii turceşti d. Hamdullah Suphi , Bey, ministrul republicii turce din Capitală, a primit Duminică, intre orele 10—12, în saloanele legaţiei din sbr. Negustori 1, pe membrii coloniei turce, o delegaţie de studenţi şi profesori I turci. I Seara, la ora 10, a fost recep- ţie urmată de dans in saloa I neile legaţiunei. Au fost invitate 450 persoane. Onorurile casei au fost făcute de d-ma şi d. Hamdiulah Suphi Bey, ministrul Turciei. Au luat parte la recepţie d. dr. Vaidia Voevod, prim-ministru, d. N. Titulescu şi membrii guvernului, corpul diplomatic străin în frunte cu nunţiul papal Valeriu Valeri, şefii partidelor politice, ataşaţii militari streini, demnitarii de la curte, reprezentanţii marii finanţe, reprezentanţii ziarelor, reprezentanţii comerţului şi industriei. S-a servit asistenţei un bufet bogat.* D. Hamdulah Suphi Bey a vorbit aseară la radio şi a arătat progresul realizat de poporul turc în aceşti 10 ani de regim republican. D-sa a subliniat dorinţa Turciei de a colabora la opera de pacificare a lumii. * D. Hamdulah Suphi bey ministrul Turciei la București, între ministru Vaida Voevod și N. Titulescu, ministrul de externe d-nu prim- (Continuare in pag. 2-a) i Londra, Octombrie — REZISTENTA CONTRA GERMANIEI — D. Macdonald a vorbit. In sfârşit, primul ministru a eşit din muţenia sa ca să spună germanilor ce crede de atitudinea lor în chestiunea dezarmărilor. In discursul pe care l-a ţinut, d. Macdonald a lăsat germanilor să înţeleagă că egalitatea, care lea fost făgăduită pentru armamente, avea o a doua lăture în obligaţia pentru ei de a trăi în bună înţelegere cu statele cari îi înconjoară. D. Macdonald a spus deasemenea că lua act de cuvintele pacifice ale lui Hitter, dar că a părăsi conferinţa nu era cel mai bun mijloc de a ajunge să convingă Europa de bunele dispoziţii ale Germaniei. Nu voim, să privimprea de aproape discursul d-lui Macdonald. Multă lume găseşte că primul ministru, în condamnarea procedeelor germane, n’a prea mers departe, şi că tonul său era prea împăciuitor. Ceea ce interesează, după părerea noas- , tră, e faptul că d. Macdonald a vorbit în sfârşit şi că a rostit cuvinte de blam. Dacă, în fond, primul ministru rămâne ca în trecut credincios slăbiciunii lui pentru Germania, e un motiv mai mult de a da importanţă necesităţii care l-a silit să vorbească în public. Această necesitate, fără îndoială, e că rezistenţa faţă de militarismul german devine pe zi ce trece tot mai puternică în această ţară. D. Macdonald a fost deci silit să se rostească. Altminteri risca să piardă rămăşiţa de prestigiu care i-a mai rămas. Această rezistenţă faţă de Germania — şi faptul trebue să ’ dea de gândit Berlinului — nu depinde de o îmbunătăţire a re- |laţiilor noastre cu Franţa. Is- j vorul său nu e într’un sentiment franco-fil, ci în convin- gerea, care e născută şi se con-, I solidează în Anglia, că Marea Britanie, ţară democrată prin excelenţă, nu poate, chiar dacă ar voi-o, să meargă alături de Germania hitlerista, inamică a libertăţilor esenţiale, ale naţiunilor şi ale individului. Am mai spus-o: naţiunea britanică în- cepe în subconştientul ei, să simtă , că e chemată să ia con- ducerea mişcării de rezistenţă faţă de o Germanie inamică a '[ democraţiei. Fireşte, transfor- ! marea opiniei publice aci, nu merge fără dificultăţi, şi întoar- ceri sunt posibile. Sentimentele germano-file de odinioară exis- tă mereu, deşi ascunse. Şi propaganda Berlinului se intensifică din nou. Dar, cu condiţia ca Franţa să stăruiască în politica ei de a lăsat iniţiativa Londrei, nu poate exista îndoială asupra direcţiei pe care o va lua desvoltarea situaţiei. In toate cazurile Germania de azi, în câteva luni, a ştiut să alunge fondul de simpatii, acumulat prin muncă în răstimp de câţiva ani, de guvernele lui Streseman şiBrüning. Scrisori din Londra D. Macdonald a vorbit de AUGUR mmss Aviatorii români s'au angajat pe valea Nilului — Ei ‘au ajuns la Wadi-Halfa — Avatorii noştri, cari au stat la Cairo trei zile spre completarea echipamentului necesar trecerii prin zona africană şi pentru aclimatizare, au pornit Duminică pe drumul cel mare, pe valea Nilului. PRIMUL CONTACT CU DEŞERTUL AFRICAN Cairo, oraş occidental, cu străzi şi şosele înconjurătoare betonate, dă acelor cari umblă cu automobilele pe aceste drumuri, impresia că se află în centrul cel mai civilizat şi că, afară de beduini întâlniţi pe străzi, sunt în plin accident european. Palasuri formidabile, grădini publice cu plante exotice ca pe litoralul mediteranian, automobile din cele mai luxoase, în goană pe străzi cu caldarâm exolent, nu dau impresia că, nu mult de la eşirea din oraş, pustiul dezolant se întinde fără sfârşit. îndată ce intri pe valea lui, aeroportul, înconjurat şi el de deşert, se deschide în faţă o imensă întindere de nisip care pare de sus să fie netedă, când în realitate e plină de dune şi de coline. Nilul apare aproape pe neaşteptate în faţa aviatorilor. îndată ce intri pe valea lui se schimbă imediat aspectul pustiului uniform de nisip cu verdeaţa culturilor ce se fac pe malurile acestui fluviu binecuvântat. Zborul peste albia Nilului, chiar după ce părăseşti Cairo, îţi mai dă încă impresia că eşti într’o ţară civilizată, dar cu o civilizaţie specifică. Se zăreşte o cale ferată. Nilul deoparte şi de alta bordurat de şosele moderne. Dar la 7—8 km. de malur, orice urmă de viaţă şi civilizaţie dispare. In faţa aviatorilor noştri, obligaţi să fie în linie dreaptă cotiturile apei, a apărut iar domeniul nesfârşit al nisipului galben. Spre a se vedea cât de inospitaliere deşertul Egiptului, chiar lângă Cairo, reamintesc păţania de curând a unor vânătorieuropeni. Doi din ei au plecat, cu un automobil şi s-au aventurat pe dunele de nisip, părăsind drumul bătut. După câțiva kilometri, o pană de benzină le-a imobilizat maşina. Cei doi, vânători, incapabili să se orienteze, nu au avut curajul să pornească pe dune în vreo direcţie. Ei au rămas astfel fixaţi pe loc.După 6 zile de cercetări, au fost descoperiţi de 2 avioane plecate special în căutarea lor. Ei au fost găsiţi extenuaţi şi ca să-şi potolească setea băuse şi ultimele picături de apă din radiatorul automobilului, ce aproape fusese astupat cu nisip adus de vânt.• Când condiţiile atmosferice sunt prielnice, transparenţa atmosferei în Africa dă aviatorilor impresii extraordinare. Vizibilitatea este aşa de exce- lentă, încât de la înălţimea de 2-300 metri se poate vedea, afirmă aviatorii, până la 150 de km. Această vizibilitate perfectă dă însă câteodată mare monotonie zborului, căci îţi face impresia că nu mai ajungi de loc la punctul pe care-l vezi aşa de distinct de aproape o oră. PRIETENIA NILULUI Pentru aviatorii noştri Nilul le este bun şi sincer prieten. O bună parte din drum spre Capetown prezenţa lui, în drumul lor, este din cele mai preţioase. El face câteodată ca aspectul terenului să-şi schimbe monotonia exasperantă, cum este la Assuan, unde aviatorii noştri au văzut primele lui cataracte înfundate între nişte coline cu aspect foarte negru. SOSIREA LA ASSUAN Plecaţi de dimineaţă, după cum am spus la începutul articolului, de pe aeroportul Heliopolis (Cairo), la ora 4 d. a. aviatorii au sosit în perfecte condiţii pe aerodromul de la Assuan, situat la 8 km. de oraș. Cele 6 persoane, care fac parte din cele 3 echipaje, sunt în admirabilă stare de sănătate. Avioanele sunt de asemenea în cea mai bună stare de funcționare. Aviatorii au fost favorizaţi de vânt, care bătând din spate le-a îngăduit să facă o medie de zbor de aproape 150 km. pe oră. De la Cairo până la Assuan cele 3 echipaje au străbătut 790 de km. Cu toate că Assuan este un oraş unde se poate poposi şi găsi oarecare confort, aviatorii noştri, după ce s-au aprovizionat cu benzină şi ulei, au preferat să plece imediat spre Wadi- Haifa, cu atât mai mult cu cât până seara mai era timp destul spre a ajunge acest punct fără a fi surprinşi de noapte, care cade foarte repede după apusul soarelui, cu cât te apropii de ecuator. Distanţa de la Assuan la Wadi-Halfa fiind, numai de 322 de km, aviatorii au străbătut-o în 2 ore şi jumătate în aceleaşi perfecte condiţii. Aviatorii au rămas peste noapte în hotelul aerodromului. Echipajele noastre■ au fost foarte bine întâmpinate de reprezentantul compariiei Shell, care fusese avertizată din timp de sosirea■ aviatorilor români pe acel aeroport. De la Wadi-Haifa aviatorii noștri au intrat pe teritoriul Sudanului egiptean.& c. Dr. Impresionanta sinucidere din gara Filaret — Gătit cu hainele cele mai bune, un cetăţean se aruncă înaintea trenului — Călătorii trenului personal ce pleca Duminică dim. din gara Filaret şi numeroşi trecători au fost puternic impresionaţi de gestul unui cetăţean care, după ce se plimbase nervos pe lângă liniile ferate, s’a aruncat înaintea locomotivei, când trenul a ajuns în apropierea lui. Roţile locomotivei au retezat dintr’odată trupul nefericitului în două, iar ale vagoanelor l-au mai înbucătăţit încă. Cei cari l-au văzut pe sinucigaş înainte de gestul tragic, arată că părea un om cam de 50 ani, de statură potrivită şi era îmbrăcat ca pentru o solemnitate: haină neagră, pantaloni reiaţi, guler tare şi pantofi de lac. In buzunarele hainelor negăsindu-se nici un act, nu i s-a putut stabili imediat identitatea. Abia mai târziu, adunându-se resturile trupului, s-au descoperit printre ele, pătat de sânge, un plic cu cinci scrisori, purtând pe ele diferite adrese. Toate scrisorile purtau semnătura: Artur Steinberg, strada Bozianu 26. Nefericitul scria că-şi pune capăt vieţii din cauza mizeriei. Brawtt oferit de serviciu, fiind înştiințat de această tragică sinucidere, a dispus să fie transportate la morgă rămăşiţele celui care se gătise de moarte ca spre a participa la o ceremonie monie. -XOX Mare furtună , Croaţia Zagreb, 29 (Radio Central). Asupra oraşului Vucovar şi împrejurimilor sale, s’a deslănţuit o puternică furtună. Au suferit pagube mai multe clădiri ale fabricii de încălţăminte de la Borovo. Un lucrător a fost grav rănit, iar altul mai uşor. FURTUNA PUTERNICA LA VIENA Viena, 29 (Radio Central)._ La Viena a bântuit ori după amiază o furtună puternică. In multe locuri au fost chemați pompierii. —