Universul, noiembrie 1933 (Anul 50, nr. 299-328)
1933-11-01 / nr. 299
2 În cupoane, dimpreună cu Iei 103 dau dreptul la o poliţă A. M. UNIVERSUL de Iei 20.000 cu 8 numere de premii şi cu ratele 1, 4, 1, şi a 10' GRATUITE în condiţiunile publicate în ziar. Începutul asigurării 1 Noembrie 1933 TMNCIRILE din 15 Petembru’l».» Pentru cititorii „Universului” Noul tarif A. M. „Universul” Cil 4 RATE GRATUITE Potrivit înţelegerii stabilite cu Soc. de Asigurări Oale „FRANCO-ROMANA”, începând de la 1 Noembrie a. c., toţi abonaţii şi cători „UNIVERSULUI”, vor beneficia de 4 RATE GRATUITE dacă se vor abona la ziarul „UNIVERSUL”, începând de la 1 Noembrie 1933, trimiţând direct Societăţii lei 103 pentru rata Decembrie 1933. Ei vor primi în acest caz o poliţă A.M. „UNIVERSUL” de lei 20.000 cu începutul 1 Noembrie 1933 şi CUS numere de premii, fiind scutiţi de plata următoarelor 4 rate: Rata Nov. 1933, a poliţei, lei 163. „ Febr. 1934, a 4-a lună, fel 103. „ Mai 1934, a 7-a lună, lei 103. „ August 1934, a 10-a lună, lei 103. Ei vor realiza astfel o economie de 474 lei, adică mai bine de 60% DIN COSTUL ABONAMENTULUI ANUAL De aceste mari avantaje se vor bucură : 1) Nouii abonaţi de la 1 Noembrie 1933 pe timp de 1 an. 2) Nouii abonaţi pe 6 luni, cu condiţiunea de a reînoi la 1 Mai 1934 abonamentul pe alte 6 luni. 3) Nouii abonaţi pe 3 luni, cu condiţiunea de a reînoi la 1 Februarie, 1 Mai şi 1 August 1934 abonamentul pe 3 luni. 4) Cititorii din Capitală, cari vor prezenta la Cassa Societăţii seria de 15 cupoane ce publicăm în pag. 2-a sus a ziarului, cu începere de la 29 Oct. curent, dimpreună cu lei 103, rata pe Decembrie 1933. Toţi aceşti abonaţi şi cititori vor lua parte la tragerile generale, precum şi la tragerile speciale de premii, ce se vor organiză separat pentru ei în zilele de 17 Noembrie 1933 și 15 Decembrie 1933 Ei vor lua parte în viitor la toate tragerile lunare, dacă vor fi la curent cu plata ratelor (Lei 103), în lunile cari nu au gratuitate, începând cu luna Ianuarie 1934. Pe dosul cuponului mandatului se va lipi eticheta cu care se primește ziarul. In acest caz, ei vor primi şi la împlinirea a 15 ani lei 20.000 şi se vor bucura de toate avantajele ce decurg din această asigurare asupra vieţii, conform condiţiunilor generale şi speciale de asigurare. Credem că această lesnicioasă şi ieftină asigurare va pătrunde în straturile cele mai adânci ale publicului nostru cititor. N. B. Toţi aceşti noi asiguraţi vor fi grupaţi într-o categorie specială „Grupa 4 rate gratuite”, cu trageri de premii special organizate pentru ei, aşa că vechii noştri asiguraţi îşi păstrează intacte drepturile lor, cu toate avantajele de alt gen ce le-au fost acordate la timp. RADU EFTINESTE VIATA CALEA VICTORIEI No. 81 PANZARIE MĂTĂSURI CIORAPI CĂMĂŞI HAINE DAME ŞI BĂRBĂTEŞTI LEI 1.360 HAINE pentru DAME din Postav prima, negru cu blană veritabilă LEI 960 Paltoane pentru Bărbaţi stofă englezească 23 rTTXTTTZTTZTXXXXXXTYTTraCXZrXmCITmXXZJCrXZTTgrX HEMOROIZI și VARICE vindecă radical numai prin injecții Dr. G.eucos specializat la Paris Cons. 37 Cal. Rahovei 36. Telefon 304/82 Penteusăwci^^mtuițLuni^Jo^^ HMimilIHNMIM Dr.D. JACOBY Specializat la Viena pentru bolile Venericei Sallis şi Piele Tratamentul Blenoragiei acute şi cronice la bărbaţi şi femei. Diatermie. Consult 8—10 a. m. 2—8 p. m. Bulev. Domniţei 21 Telefon 325/17. Bolile de Femei şi VENERICE vindecă repede metode moderne D-rul VIRGILIU MOSCOVICI-MONDA, mamos specialist din Paris. Consultaţii 10—12 a. m. şi 4—7 p. m., calea Victoriei 33 (casa Frascatti). Telefon 3.89.03. BLENORAGIA PROSTATA UIMNEIU ovarite blen. VllllJELH Dr. TULIU BLANC Consult 912,2-B Str. Popa Tatu No. 6 lungi Cișmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—6 p. m. zzAri Http utibfacan ULfeatiutd a niace ! Fantezia marilor creatori ai modei femenine a adus o notă nouă în arta îmbrăcămintei, totalizând pulsul vieţii moderne în linii şi culori noi Din acest „tot“ specialiştii magazinului, LA PRINCIPESA ELISABETA au ştiut să aleagă cele mai frumoase modele în rochi de după masă, de seară și mantouri, cam și de data aceasta sunt dovada succesului ce-l comportă întotdeauna acest magazin . Mantou, stofă guler de blană ..... Lei 1 .200. Haină Birjam . Lei 10.000. Rochie .Angora" Lei 800. PRINCIPESA ELISABETA STR.. LIPSCANI 52 UNIVERSUL Dacă nu vreţi într’o bună o să rămâneţi ţintuit in fotolil Dv. fără a vă putea mişca, pradă durerilor celor mai puternice luaţi URODONAl El vă va salva şi vă va permite să rămâneţi ca şi aceşti tineri atleţi sprinteni şi viguroşi. URODONAL Cel mai puternic disolvant al acidului uric. VAI! Prizonier al boalei*■ acidul uric înţepeneşte articulaţiile tale —1 aşteaptă, posomorit şi abătut, o ameliorare problematică. Ori unde s’ar găsi, acidul uric nu poate sa reziste in contra acestui energic dizolvant şi mobilizator dare este URODONAL. Acesta 11 goneşte de pretutindeni din fibrele musculare, ale pereţilor digestivi pe care îi îngreunează, din tunicile vaselor arteriale pe care le încrustează din dermă (piele) pe care o îngroaşă, precum şi din alveolele pulmonare şi din elementele nervoase pe care le îmbibă. De unde se vede multiplicitatea efectelor binefăcătoare rezultând din spălarea organismului care el singur rezumă şi concretizează atâtea indicaţuni terapeutice. Dr. BETTOUX de la Facultatea de Medicină din Montpellier. A/WSAAAAAAAA/VWA GLOBEOL Puternic tonic şi reconstituant se întrebuinţează cu mult succes în convalescenţă, anemie şi asthenie. WAAAAA/WWWW LA DROGUERII ŞI FARMACII 1575 Semicentenarul regimentului 6 artilerie din Piteşti Piteşti, 29 Oct. Azi la ora 11 dim. s’a serbat cu deosebit fast semicentenarul regimentului 6 artilerie, din garnizoana Piteşti. Serbarea a început printr'un tedeum oficiat de confesorul garnizoanei, părinteleMateescu, în prezenţa d-lor generali Rasoviceanu, Rizeanu şi Niţescu. Printre cei ce au asistat la această solemnitate am remarcat pe d-nii: deputat Iancu Purcăreanu; Take Niculescu deputat; Tomiţa Popescu, prim procuror; Alex. Miehescu, consilier de Curte; colonel Spiroiu; col. Cernătescu; col. David Popescu, prefectul judeţului Ionel Bârlulescu; primarul oraşului C. Rătescu; Spiridon Emandi, preşedintele Camerei agricole; Fănică Teodorescu preşedinte de tribunal; profesor Oncica; colonel Eftimescu; d-na Tatiana Holbancu, preşedinta ateneului „Ionescu Gion”, d-ra prof. Rodoş, etc., corpul ofiţeresc şi soc. Mărăşeşti. CUVÂNTĂRILE Primul a luat cuvântul, plotul MATEESCU, care evocă memoria eroilor cari au căzut sub faldurile aceluiaş drapel, sângerând pentru idealul naţional. D. colonel BOIŢEANU, comandantul reg. 6 artilerie, a spus, că reg. 6 art. numărând în controalele sale cincizeci de contingente, sărbătoreşte astăzi, cuveşmântat în haină de paradă, aniversarea a cinci decenii de viaţă armonioasă însufleţită, din sacrificiu şi izbândă lângă tund în slujba statornică a ţării şi dinastiei din primele ei începuturi. A fost înfiinţată în anul 1883, sub fericita şi înţeleaptă domnie a Regelui Carol I — regele tunar — care la Calafat salută prima salvă de tun românesc cu memorabilele cuvinte „Asta-i muzica ce-mi place”. Reg. 6 art. îşi trage obârşia din compania de pompieri din dealul Spirei. Cu faimă strămoşească, cu pecetea vitejiei pe frunte, tunarii reg. 6 art. pornesc , pe drumul bătătorit de înaintatii lor, şi plini de avânt, se strâng an cu an sub cutele drapelului încredinţat lor de primul rege al României independente la 10 Mai 1884. In aceşti 30 ani de viaţă de două ori ghiinturile tunurilor au sclipit în vălmăşeagul de foc, care se încinsese la hotarele străbune. In anul 1913, mai întâi tunurile reg. 6 art. pornesc peste Dunăre întorcându-se victorioase peste 50 zîle în garnizoana Piteşti. După 5 ani, în August 1916, reg. 6 art. intră la hora morţii pentru a sfărâma cu tunul bariera Carpaţilor. După glorioasele lupte din Câmpia Braşovului, Bratocea şi Mărăşti, soarele izbânzii luminând din nou calea biruitoare, reg. 6 art. este decorat de Marele Rege Ferdinand I cu „Steaua României cu panglică de virtutea militară”. In aceste momente când emoţia evocării măreţelor umbre ale trecutului nostru artileristiic, cu încrederea neţărmurită în ziua de mâine, din ochi picurând recunoştinţa acelora cari nu mai sunt, pentru ei cei din reg. 6 art. făuritori ai independenţei şi unirii şi cei 288 tunari ai regimetnului, tribut al morţii care de sus de dincolo de viaţă revarsă binecuvântarea peste creştetele noastre, se cuvine un minut de pioasă reculegere. Turnari din reg. 6 art. crescuţi prin tradiţie la flacăra caldă a dra- gostei de ţară şi Rege strigaţi I cu mine din piepturile voastre : I trăiască primul şi cel mai de seamă soldat al ţării, M. S. Regele Carol al Il-lea cu întreaga glorioasă dinastie. D. g-ral RIZEANU, reprezentantul d-lui ministru de război, salută cu tot entuziasmul actele de vitejie ale regimentului şi se închină cu veneraţie, pentru aceia cari au căzut vitejeşte pe câmpul de onoare. D. locot. ZENOVIE dă citire listei eroilor morţi pe câmpul de onoare. A urmat un baraj de artilerie, care evoacă momente de bombardament de război executat de către o baterie a regi- I meritului impresionând profund întreaga asistenţă. Urmează defilarea trupei, în faţa d-lor generali Rasoviceanu şi Rizeanu. După primirea defilării întreaga asistenţă a trecut în sala cea mare a cazinoului unde s’a făcut inaugurarea noului cazinou şi sala muzeului. D. col. BOIŢEANU aduce mulţumiri d-lor Armand Călinescu, C. Rătescu şi Ionel Răduliescu fără sprijinul cărora nu se putea inaugura acest cazinou. A urmat un program compus din câteva coruri executate de către corul format din ofiţerii regimentului, la şampanie a toastat d. g-ral Rasoviceanu pentru M. S. Regele și comandantul regimentului. S’a dat apoi un banchet la Cercul Militar, iar seara a fost o serată dansantă. Sărbătorirea învăţătorilor pensionari din Muscel — Asistă d-nii ministru Dsm. Gusti, Ion Mihalache, I. C. Petrescu şi D. V. Toni — Câmplung, 29 Oct. Asociaţia învăţătorilor din Muscel, de sub preşedinţia d-lui inspector general Moise Marinescu, a sărbătorit pe cei 49 învăţători scoşi la pensie, printre cari este şi d. Mihalache. Au participat d-nii: Dem. Gusti,I. C. Petrescu, secretarul general D. V. Toni, preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor, autorităţile locale şi numeroşi dascăli din oraş şi judeţ. De dimineaţă, s’a oficiat la mănăstirea catedrală Negru Vodă un serviciu religios cu care prilej s’au pomenit: învăţătorii morţi în război. D. insp. I. G. NICOLAIESCU arată însemnătatea aducerii aminte a înaintaşilor noştri. Asociaţia învăţătorilor din Muscel sărbătoreşte azi pe acei ce au luptat pe ogorul cultural al ridicării şi luminării poporului, unii în viaţă încă, alţii trecuţi în lumea drepţilor printrecari se găsesc şi cei ce s’au jertfit pentru patrie. LA ŞCOALA NORMALA CAROL I La ora 12, în amfiteatrul şcoalei normale Carol I, şcoala în care mai toţi sărbătoriţii şi-au făcut educaţia şi unde s-a desfăşurat festivitatea. D. I. G. MARINESCU, directorul şcoalei, salută prezenţa d-lui Dem. Gusti, ministrul şcoalelor şi a d-lor Mihalache şi Petrescu, amândoi foşti elevi ai acestei şcoale, vrând ca sărbătorirea pensionarilor învăţători să fie pildă de muncă pe terenul cultural al tinerelor generaţii. D. inspector şcolar MOISE MARINESCU, preşedintele Asociaţiei, face un istoric al luptei dusă de pensionarii de azi pentru luminarea satelor. Ei au avut atunci sprijin în Spiru Haret. D. TONI subliniază faptul că printre pensionarii sărbătoriţi azi, se găseşte şi d. Mihalache. Pensionarii de azi, sunt primii pioni ailuptelor dârze ce s’au dus pentru a scoate poporul din situaţia de rob al neştiinţei. Munca lor a fost grea. Fără nici un îndemn sau sprijin din partea autorităţii, ei au pornit în marea cruciadă a transformării satelor noastre şi erau socotiţi ca nişte răzvrătitori şi persecutaţi. Ei au făurit întregirea neamului, căci zi de zi au pregătit cu micuţii şcolari ziua cea mare a izbânzii. Apoi un război tot ei ca ofiţeri se găseau în fruntea plutoanelor de ostaşi ai ţării, care şi-au făcut datoria aşa cum o cunoaştem. Asigură apoi pe cei trecuţi in rândurile odihnei, că urmaşii lor vor şti să poarte mai departe forţa ce le-au predat-o şi vor fi demni de înaintaşii lor. N’a fost clasă mai umilită, mai nedreptăţită decât invăţătorimea. Ei bine, dacă ei nu infrângeau orice revoltă firească ce ar fi putut încolţi în asemenea cazuri, nu se ştie ce s’ar fi întâmplat, dacă învăţă-, torimea nu ştia să dea tării jertfa cu care înaintaşii lor i-au învăţat. Învăţătorii de azi ca şi cei de eri au conştiinţa în-treagă a rolului lor. D. VIJELIE, revizorul judeţului, spune că azi prezentul sărbătoreşte trecutul, activitatea proslăveşte DISCURSUL D-LUI GUSTI D. ministru al instrucţiei spune: „Simt o mare şi vie necesitate sufletească să fiu de faţă la prilejul rar şi profund impresionant al sărbătorireiînvăţătorilor pensionari din Muscel. Există între noi, de la învăţători de ţară până la profesori universitari, o legătură strânsă care ne schimbă într’un trup şi suflet: sarcina de îndrumare pe toate treptele învăţământului a tineretului ţării. Istoria noastră modernă incepe cu un învăţător, G. Lazăr, care a coborît munţii Ardealului ca să deştepte sufletele noastre româneşti mai ales în pătura conducătoare de boeri şi târgoveţi. Glasul lui mai răsună şi azi ca să ne ţie trezi şi iubitori de limbă şi de neam. Valul ţărănesc a venit cu Domnul Tudor din Vladimir, care desprins de cărţi şi tabla neagră, aşează tunurile contra oraşului, şi a taberei grecilor eterişti. Sărbătorim azi în acest aer tare ţărănesc şi voevodal al Muscelului, 49 de învăţători care zeci de ani şi-au făcut datoria către şcoală. Cei ce au luptat odată pe ogorul culturii sunt sărbătoriţii de azi pentru, tot ce au făcut şi pentru tot ce simbolizează. Ei trec acum un alt ogor de luptă, lupta cetăţenească mai ales pentru urgenţa şi temeinica reorganizare a vieţii de sat şi de stat, unde vor duce aceeaşi credinţă şi pasiune de ţară a îndeletnicirii luminoase din care ies. O viaţă de muncă nu se poate da odihnei când atâtea în jurul nostru rămân de făcut. Şi ca un modest dar al ministerului instrucţiunii, d. ministru prezintă suma de 25 mii lei care va fi împărţită după nevoile fiecăruia, pensionarilor sărbătoriţi. CUVÂNTUL SĂRBĂTORIŢILOR In numele sărbătoriţilor răspunde învăţătorul pensionar C. POPESCU-PRIBOENI, după care d. N. CRISTESCU, fostul dascăl al d-lui L Mihalache, mulţumeşte pentru frumoasa iniţiativă a Asociaţiei învăţătorilor din Muscel de a sărbători pe înaintaşii lor D. MIHALACHE spune : „Sunt nemulţumit, a spus d-sa, că părăsesc şcoala fără să-i fi dat tot ceea ce conştiinţa mea îmi spune că i-ar fi putut da. Am plecat pe drumul politic crezându-mă mobilizat provizoriu şi aşteptând in fiecare moment să revin şcoalei. Adresându-se tinerilor învăţători îi sfătueşte să urmeze faptelor înaintaşilor ce azi sunt sărbătoriţi. Urmează o masă colegială, la care iau cuvântul d-nii: institutor N. Bratu, inst. pensionar Nae Ghica, C. Cotolan, C. Diaconescu, I. Mihalache, Moise Marinescu, d. ministru Gusti, Toni, etc. La ora 3 după masă, şcoalele primare au dat un frumos festival. Pentru a primi ziarul fără întârziere, şi la timp, d-nii abonaţi sunt rugaţi la trimiterea sumei a indica pe cuponul mandatului Oficiul poştal care deserveşte comun. 1 Anul al 50-lea Nr. 299 Miercuri 1 Noembre 1933 Comemorarea lui Dimitrie Alexandrescu Duminică dimineaţă, la Ateneul Român s-a comemorat figura marelui dascăl cărturar şi jursconsult Dimitrie Alexandrescu. Pioasa şi vrednica iniţiativă este datorită „Cercului ieşenilor“ de sub conducerea d-lui Grigore Trancu-Iaşi. In mijlocul selectei, dar restrânsei asistenţe compusă din foştii prieteni şi elevi ai marelui dispărut, precum şi celor ce se interesează de manifestările spiritului românesc pe tărâmul ştiinţei dreptului, d. Petre Sadoveanu, sub a cărui preşedinţie de onoare a decurs întreaga comemorare, a ţinut cuvântul de deschidere. D-sa a schiţat personalitatea lui Dimitrie Alexandrescu, fiu al Iaşilor şi a întregei Naţiuni române, a cărui faimă a trecut peste hotare. D. D. Viforeanu, procuror general al înaltei Curţi de casaţie şi justiţie luând apoi cuvântul in numele d-lui ministru al justiţiei precum şi al parchetului general, a zugrăvit în mod detailat persoana şi biografia marelui jurisconsult. Dimitrie Alexandrescu născut la Iaşi şi-a făcut studiile secundare şi universitare în capitala Franţei unde a încercat să studieze medicina şi declamaţia, consacrându-se apoi cu toată ardoarea studiului dreptului pe vremea celebrului profesor Lion Dan. După ce a servit ca voluntar în armata franceză în războiul de la 1870, se întoarce la Iaşi. Aci intră in magistratură unde în două reprize din viaţa sa ajunse la cele mai înalte trepte, graţie numai excepţionalelor sale merite personale. A fost pe rând deputat, apoi senator,cu care ocazie a fost raportorul legii privitoare la căsătorie, copii naturali şi văduve sărace, subiect care la pasionat în întreaga sa viaţă. Ca avocat pledant a avut o activitate rodnică neprecupeţindu-şi niciodată serviciile. Ca profesor de drept civil la făcultatea de drept din Iaşi unde ajunse decan, demnitate ce o păstră până la sfârşitul vieţii, devine un adevărat discipol pentru studenţii săi. Pe tărâmul literaturii juridice a avut o producţie prodigioasă scriind vre-o 10.000 de articole prin diversele reviste de specialitate şi mai ales la Curierul Judiciar, a cărui conducere o avea efectiv. Din opera sa monumentală au rămas celebre cele 4 volume de Principii, Explicaţiunile teoretice ş i practice al Dreptului Civil Român, Le expit ancien et moderne de la Roumanie, Manualul de drept civil român comparat şi Ante-proectul Codului Civil Român. D. Viforearau încheie cuvântarea sa aducând lui Dimitrie Alexandrescu omagiul înaltei Instituţiuni, ce reprezintă. P. gr. TRANCU-IAŞI cu deosebită fineţă şi măestrie a expus tot ce a fost Dimitrie Alexandrescu pentru ţară şi ştiinţa dreptului românesc şi ce rămâne în sufletul tuturor ce l-au cunoscut şi i-au fost studenţi, precum şi valorosu-i aport la înjghebarea ştiinţei juridice, nu numai în capitala Moldovei, dar pentru întregul nostru popor. D-sa, după ce compară opera lui Dimitrie Alexandrescu cu a lui Xenopol, spunând: „Istoria românilor şi Explicarea dreptului civil român vor trăi atâta timp cât va trăi şi ţara noastră“, încheie spre desăvârşirea formei literare, cu citarea a două versuri de Goethe. D. PERIEŢEANU a arătat că la fel cu toţi marii înfăptuitori ai omenirii, Dimitrie Alexandrescu n’a fost cunoscut şi cinstit aşa precum se cuvenea. Aduce elogii personalităţii şi operei marelui cărturar al justiţiei. D. IORGU PETROVICI, codecanul baroului de Ilfov, în numele acestei grupări, a descris mediul de mari patrioţi şi oameni de lege în care Dimitrie Alexandrescu şi-a început şi desăvârşit complexa sa carieră dedicată in întregime dreptului, schiţând şi în trăsături generale caracterul vesel şi iubitor de viaţă al marelui jurisconsult. Spune că este de datoria tuturor ca bustul lui Dimitrie Alexandrescu să se afle la loc de cinste şi la baroul Ilfov, aşa precum se află şi la Iaşi. DANIELOPOL, ginerele lui Dimitrie Alexandrescu, mulţumeşte Cercului ieşenilor, din partea familiei, pentru iniţiativa comemorării şi declară că a donat Ateneului Român manuscrisele marelui dispărut, păstrând numai Explicaţia Codului Civil pentru retipărire şi dreptul de autor al întregei opere. D. D. BOTEZ mulţumeşte din partea Ateneului Român, familiei lui DimitrieAlexandrescu pentru preţioasa donaţiune, asigurând că vor fi păstrate la loc de cinste, în biblioteca Ateneului. D. ISTRATE MICESCU, în numele Facultăţii de drept din Bucureşti, a descris impresionant felul cum a cunoscut pe cărturarul de la Iaşi şi câteva sugestive perioade din viaţa acestuia. Termină, spre farmecul auditoriului, cu două versuri ale Contesei de Noailles. D-nii GEORGESCU şi KOTRATI, în numelefacultăţilor şi studenţilor în drept, de la Cernăuţi şi Oradea, au exprimat omagiul lor lui Dimitrie Alexandrescu, D. PETRE SADOVEANU citeşte telegrama magistraţilor cari se asociază cu Cercul ieşenilor pentru comemorarea lui Dimitrie Alexandrescu. D. CODREANU, în numele „Curierului Judiciar“ exprimă sentimentele de recunoştinţă pentru organizarea acestei sărbătoriri şi aduce elogii lui Dimitrie Alexandrescu. La ora 12 juin, comemorarea a luat sfârșit. Scrisori din Londra — Urmare din pagina I-a — Nu ne facem nici o iluzie aci asupra pericolului pe care Germania, concentrată în ideea ei de revanșă războinică, reprezintă pentru Marea Britanie. Știm, bunăoară, că celebrul profesor Banse, ocrotit de regimul hitlerist, profesor a cărui carte predicând războiul a fost interzisă de autorităţile de la Berlin, a spus în altă carte, care cel puţin e liberă, că toţi copiii, în şcoale, trebue să fie pregătiţi sistematic la idea că inamicul principal al Germaniei e poporul englez. Această carte cuprinde chiar o hartă în care războinicul profesor înfăţişează părţile Angliei pe care le consideră a fi cele mai vulnerabile. Spre a încerca să ne înşele, guvernul hitlerist retrage din comerţ una din cărţile lui Banze, prea violentă, dar lasă în comerţ alte 18 ale aceluiaş autor, nu mai puţin veninoase. Toate acestea nu se poate să le ignorăm. EVENIMENTE CARACTERISTICE In general, puţine din cele ce se petrec în Germania ne scapă. Bunăoară, urmărim cu interes lupta înverşunată pe care o dă falanga diplomaţilor din Willhelmstrasse, d-lui Rosenberg şi grupului său de amatori, cari de la sosirea la putere a lui Hitler, încearcă să pună mâna pe direcţia politicii externe a Reichului. Credem a şti că diplomaţii de carieră au ajuns să compromită puţin pe d. Rosenberg în ochii şefului. Fără a o voi, am contribuit la aceasta făcând să eşueze în chip lamentabil ultima vizită a d-lui Rosenberg la Londra. Pe urmă, a venit afacerea caraghioasă a vizitei lui Goeboes, primul ministru al Ungariei, la Berlin. Ministerul de externe german prevenise pe Hitler că ar fi inoportun să primească pe ministrul maghiar, fiindcă acesta ar supăra Italia, care ocroteşte Budapesta. Gömbös socotea la fel. Dar Rosenberg, prin agenţii lui, l-a convins să consimtă la o întâlnire clandestină într’o mică localitate din Alpii bavarezi. Dar, ajungând pe teritoriul german, sărmanul Gömbös a fost literalmente răpit şi dus în triumf la Berlin în mijlocul unor clamuri asurzitoare ridicate în presa regimului. Această afacere a adus domnului Rosenberg o scădere serioasă a poziţiei sale personale. Ministerul de externe german a profitat ca să-şi consolideze poziţia pe lângă cancelar, şi a mai dat o lovitură de maestru despre care, pe cât ştim, nu s’a vorbit îndeajuns în presa străină. Ministerul de externe german s’a convertit în masslt la naţional-stocialism. Intr’o ceremonie impunătoare, la care au asistat toţi membrii departamentului, începând dela cei mai de sus până la uşieri, Willhelmstrasse s’a constituit într’o secţie a partidului naţional-socialist. Ne-ar fi plăcut să vedem mina d-lor Geheimrath şi Ministerialdirector, când au semnat cu entuziasm declaraţia de credinţă rasistă la umbra unui drapel frumos împodobit cu o svastică strălucitoare. Toţi diplomaţii germani in străinătate sunt înscrişi ex officio în partid cu obligaţia de a dovedi credinţa lor într’un termen de doi ani. lată deci „cariera" salvată. Povestim acest fapt amuzant deoarece permite de a se stabili lămurit faptul că principiile, cari inspiră politica externă al celui de al treilea Reich, rămân neschimbate. Pericolul militarismului german ,ce-şi găseşte inspiraţia la vechii naţionaliştii, continuă să existe. Hitler vorbeşte de tratative directe cu Franţa. Punctul de vedere britanic asupra acestei oferte e că toate mijloacele trebue explorate, mijloace ce pot ajuta Europa să evite necesitatea unei acţiuni represive contra unei Germanii militariste. La urma urmei, Parisul şi Berlinul sunt protagonişti in această ceartă. Dar ne dăm bine seama că aceste convorbiri din partea franceză nu pot fi primite fără ca înainte să fie impuse limite şi condiţiuni severe.. Bunăoară guvernul francez nu se poate angaja într’o negociere de acest fel, fără a fi precizat bine înainte, poziţia sa neclintită în problema dezarmării, precum şi respecta- I rea statului quo teritorial în Europa. Cu alte cuvinte, această negociere e născută moartă. Dar trebue să se lase politicianilor plăcerile lor mărunte. Augur -MX DECORAREA OFIŢERILOR DE POLIŢIE DIN CLUJ Cluj, 29 Octombrie Sâmbătă la ora 1, în aula primăriei din Cluj, d. ministru E. Haţieganu a predat ofiţerilor de poliţiei din Cluj, decoraţia „Bărbăţie şi credinţă“, cu care au fost distinşi de M.s. Regele. Au fost decoraţi d-nii: Simion Haţieganu, chestorul poliţiei; dr. E. Clonţa- secretarul chesturii; căp. N. Scriban, comandantul legiunii de jandarmi; I. Drăghiciu, director de poliţie; Leontin Pop, şeful biroului de siguranţă; victor Rusu, I. Puica, Vasile Pop, Teofil Boros, V. Nemeş, I. Vertan, Mureşean, Şerban Marpozan, Pop, Tell, Toldsrascu, Iosif Ilfev, Romutas Ilea, Lascu, Caraba, nea Enach©, Mohodean, Grădinar, Burca, Rotar, Popa și Baciu. -xox-