Universul, noiembrie 1933 (Anul 50, nr. 299-328)

1933-11-01 / nr. 299

2 În cupoane, dimpreună cu Iei 103 dau dreptul la o poliţă A. M. UNIVERSUL de Iei 20.000 cu 8 numere de premii şi cu ratele 1, 4­, 1, şi a 10' GRATUITE în condiţiunile publicate în ziar. Începutul asigurării 1 Noembrie 1933 TMNCIRILE din­­ 15 Petembru’l».» Pentru cititorii „Universului” Noul tarif A. M. „Universul” Cil 4 RATE GRATUITE Potrivit înţelegerii stabilite cu Soc. de Asigu­­rări O­ale „FRANCO-ROM­­ANA”, începând de la 1 Noembrie a. c., toţi abonaţii şi c­ători „UNIVER­SULUI”, vor beneficia de 4 RATE GRATUITE dacă se vor abona la ziarul „UNIVERSUL”, înce­pând de la 1 Noembrie 1933, trimiţând direct Socie­tăţii lei 103 pentru rata Decembrie 1933. Ei vor primi în acest caz o poliţă A.M. „UNI­VERSUL” de lei 20.000 cu începutul 1 Noembrie 1933 şi CU­S numere de premii, fiind scutiţi de plata următoarelor 4 rate: Rata Nov. 1933, a poliţei, lei 163. „ Febr. 1934, a 4-a lună, fel 103. „ Mai 1934, a 7-a lună, lei 103. „ August 1934, a 10-a lună, lei 103. Ei vor realiza astfel o economie de 474 lei, a­­dică mai bine de 60% DIN COSTUL ABONAMENTULUI ANUAL De aceste mari avantaje se vor bucură : 1) Nouii abonaţi de la 1 Noembrie 1933 pe timp de 1 an. 2) Nouii abonaţi pe 6 luni, cu condiţiunea de a reînoi la 1 Mai 1934 abonamentul pe alte 6 luni. 3) Nouii abonaţi pe 3 luni, cu condiţiunea de a reînoi la 1 Februarie, 1 Mai şi 1 August 1934 abonamentul pe 3 luni. 4) Cititorii din Capitală, cari vor prezenta la Cassa So­cietăţii seria de 15 cupoane ce publicăm în pag. 2-a sus a ziarului, cu începere de la 29 Oct. curent, dimpreună cu lei 103, rata pe Decembrie 1933. Toţi aceşti abonaţi şi cititori vor lua parte la tragerile generale, precum şi la tragerile speciale de premii, ce se vor organiză separat pentru ei în zilele de 17 Noembrie 1933 și 15 Decembrie 1933 Ei vor lua parte în viitor la toate tragerile lunare, dacă vor fi la curent cu plata ratelor (Lei 103), în lunile cari nu au gratuitate, începând cu luna Ianuarie 1934. Pe dosul cu­ponului mandatului se va lipi eticheta cu care se primește ziarul. In acest caz, ei vor primi şi la împlinirea a 15 ani lei 20.000 şi se vor bucura de toate avantajele ce decurg din această asigurare asupra vieţii, conform condiţiunilor ge­nerale şi speciale de asigurare. Credem că această lesnicioasă şi ieftină asigurare va pătrunde în straturile cele mai adânci ale publicului nostru cititor. N. B. Toţi aceşti noi asiguraţi vor fi grupaţi într-o ca­tegorie specială „Grupa 4 rate gratuite”, cu trageri de pre­mii special organizate pentru ei, aşa că vechii noştri asi­guraţi îşi păstrează intacte drepturile lor, cu toate avanta­jele de alt gen ce le-au fost acordate la timp. RADU EFTINESTE VIATA CALEA VICTORIEI No. 81 PANZARIE MĂTĂSURI CIORAPI CĂMĂŞI HAINE DAME ŞI BĂRBĂTEŞTI LEI 1.360 HAINE pentru DAME din Postav prima, negru cu blană veritabilă LEI 960 Paltoane pentru Bărbaţi stofă englezească 23 rTTXTTTZTTZTXXXXXXTYTTraCXZrXmCITmXXZJCrXZTTgrX HEMOROIZI și VARICE vindecă radical numai prin injecții Dr. G.­eucos specializat la Paris Cons. 3­7 Cal. Rahovei 36. Telefon 304/82 Penteusăwci^^mtuițLuni^Jo^^ HM­imilIHNMIM­ Dr.D. JACOBY Specializat la Viena pentru bolile Venericei Sallis şi Piele Tratamentul Blenoragiei acute şi cronice la bărbaţi şi femei. Diater­mie. Consult 8—10 a. m. 2—8 p. m. Bulev. Domniţei 21 Telefon 325/17. Bolile de Femei şi VENERICE vindecă repede metode moderne D-rul VIRGI­­LIU MOSCOVICI-MONDA, ma­­mos specialist din Paris. Con­sultaţii 10—12 a. m. şi 4—7 p. m., calea Victoriei 33 (casa Frascatti). Telefon 3.89.03. BLENORAGIA PROSTATA UIMNEIU ovarite blen. VllllJELH Dr. TULIU BLANC Consult 912,­2-B Str. Popa Tatu No. 6 lungi Cișmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—6 p. m. zzA­­ri Http utibfacan­ ULfeatiutd a niace ! Fantezia marilor creatori ai modei femenine a adus o notă nouă în arta îmbrăcămintei, totalizând pulsul vieţii moderne în linii şi culori noi Din acest „tot“ specialiştii magazinului, LA PRINCIPESA ELISABETA au ştiut să aleagă cele mai frumoase modele în rochi de după masă, de seară și mantouri, cam­ și de data aceasta sunt dovada succesului ce-l comportă întotdeauna acest magazin . Mantou, stofă guler de blană ..... Lei 1 .200. Haină Birjam . Lei 10.000. Rochie .Angora" Lei 800. PRINCIPESA ELISABETA STR.. LIPSCANI 52 UNIVERSUL Dacă nu vreţi într’o bună o să rămâneţi ţintuit in fotol­il Dv. fără a vă putea mişca, pradă durerilor celor mai puternice luaţi URODONAl El vă va salva şi vă va permite să rămâneţi ca şi aceşti tineri atleţi sprinteni şi viguroşi. U­RODONAL Cel mai puternic disolvant al acidului uric. VAI! Prizonier al boalei­­*■ acidul uric înţepeneşte articulaţiile tale —­­1 aşteaptă, posomorit şi abătut, o ameliorare problematică. Ori unde s’ar găsi, acidul uric nu poate sa reziste in contra acestui energic dizolvant şi mobilizator dare este URODONAL. Acesta 11 goneşte de pretutindeni din fibrele musculare, ale pereţilor digestivi pe care îi îngreunează, din tunicile vaselor arteriale pe care le încrustează din dermă (piele) pe care o îngroaşă, pre­cum şi din alveolele pulmonare şi din elementele ner­voase pe care le îmbibă. De unde se vede multiplici­tatea efectelor binefăcătoare rezultând din spălarea or­ganismului care el singur rezumă şi concretizează a­tâtea indicaţ­uni terapeutice. Dr. BETTOUX de la Facultatea de Medicină din Montpellier. A/WSAAAAAAAA/VWA GLOBEOL Puternic tonic şi reconstituant se întrebuinţează cu mult succes în convalescenţă, anemie şi asthenie. W­AAAAA/WWWW LA DROGUERII ŞI FARMACII 1575 Semicentenarul regimentului 6 artilerie din Piteşti Piteşti, 29 Oct. Azi la ora 11 dim. s’a serbat cu deosebit fast semicentenarul regimentului 6 artilerie, din gar­nizoana Piteşti. Serbarea a în­ceput printr'un tedeum oficiat de confesorul garnizoanei, pă­rintele­­Mateescu, în prezenţa d-lor generali Rasoviceanu, Ri­zeanu şi Niţescu. Printre cei ce au asistat la a­­ceastă solemnitate am remarcat pe d-nii: deputat Iancu Purcă­­reanu; Take Niculescu deputat; Tomiţa Popescu, prim procuror; Alex. Mieh­escu, consilier de Curte; colonel Spiroiu; col. Cer­­nătescu; col. David Popescu, prefectul judeţului Ionel Bârlu­­lescu; primarul oraşului C. Ră­­tescu; Spiridon Em­a­nd­i, preşe­dintele Camerei agricole; Fănică Teodorescu preşedinte de tribu­nal; profesor Oncica; colonel Eftimescu; d-na Tatiana Hol­bancu, preşedinta ateneului „Ionescu Gion”, d-ra prof. Ro­­doş, etc., corpul ofiţeresc şi soc. Mărăşeşti. CUVÂNTĂRILE Primul a luat cuvântul, plo­tul MATEESCU, care evocă me­moria eroilor cari au căzut sub faldurile aceluiaş drapel, sânge­rând pentru idealul naţional. D. colonel BOIŢEANU, coman­­dantul reg. 6 artilerie, a spus, că reg. 6 art. numărând în con­troalele sale cincizeci de con­tingente, sărbătoreşte astăzi, cu­­veşmântat în haină de paradă, aniversarea a cinci decenii de viaţă armonioasă însufleţită, din sacrificiu şi izbândă lângă tund în slujba statornică a ţării şi di­nastiei din primele ei începuturi. A fost înfiinţată în anul 1883, sub fericita şi înţeleaptă domnie a Regelui Carol I — regele tunar — care la Calafat salută prima salvă de tun românesc cu me­­morabilele cuvinte „Asta-i mu­zica ce-mi place”. Reg. 6 art. îşi trage obârşia din compania de pompieri din dealul Spirei. Cu faimă strămo­şească, cu pecetea vitejiei pe­­ frunte, tunarii reg. 6 art. pornesc , pe drumul bătătorit de înainta­­t­­ii lor, şi plini de avânt, se strâng an cu an sub cutele drapelului încredinţat lor de primul rege al României independente la 10 Mai 1884. In aceşti 30 ani de viaţă de două ori ghiinturile tu­nurilor au sclipit în vălmăşea­­gul de foc, care se încinsese la hotarele străbune. In anul 1913, mai întâi tunurile reg. 6 art. pornesc peste Dunăre întorcându-se victorioase peste 50 zîle în garnizoana Piteşti. După 5 ani, în August 1916, reg. 6 art. intră la hora morţii pentru a sfărâma cu tunul bariera Car­­paţilor. După glorioasele lupte din Câmpia Braşovului, Brato­­cea şi Mărăşti, soarele izbânzii luminând din nou calea birui­toare, reg. 6 art. este decorat de Marele Rege Ferdinand I cu „Steaua României cu panglică de virtutea militară”. In aceste momente când emo­ţia evocării măreţelor umbre ale trecutului nostru artileristiic, cu încrederea neţărmurită în ziua de mâine, din ochi picurând re­cunoştinţa acelora cari nu mai sunt, pentru ei cei din reg. 6 art. făuritori ai independenţei şi unirii şi cei 288 tunari ai regi­­metnului, tribut al morţii care de sus de dincolo de viaţă re­varsă binecuvântarea peste creştetele noastre, se cuvine un­­ minut de pioasă reculegere. Tu­­r­nari din reg. 6 art. crescuţi prin­­ tradiţie la flacăra caldă a dra-­­ gostei de ţară şi Rege strigaţi I cu mine din piepturile voastre : I trăiască primul şi cel mai de­­ seamă soldat al ţării, M. S. Re­gele Carol a­l Il-lea cu întreaga glorioasă dinastie. D. g-ral RIZEANU, reprezen­tantul d-lui ministru de război, salută cu tot entuziasmul ac­tele de vitejie ale regimentului şi se închină cu veneraţie, pen­tru aceia cari au căzut vitejeşte pe câmpul de onoare. D. locot. ZENOVIE dă citire listei eroilor morţi pe câmpul de onoare. A urmat un baraj de ar­tilerie, care evoacă momente de bombardament de război execu­tat de către o baterie a regi- I meritului impresionând profund­­ întreaga asistenţă.­­ Urmează defilarea trupei, în faţa d-lor generali Rasovi­ceanu şi Rizeanu. După primirea defilării în­treaga asistenţă a trecut în sala cea mare a cazinoului unde s’a făcut inaugurarea noului cazi­nou şi sala muzeului. D. col. BOIŢEANU aduce mulţumiri d-lor Armand Căli­­nescu, C. Rătescu şi Ionel Rădul­iescu fără sprijinul cărora nu se putea inaugura acest cazinou. A urmat un program com­pus din câteva coruri exe­cutate de către corul format din ofiţerii regimentului, l­a şampanie a toastat d. g-ral Rasoviceanu pentru M. S. Re­gele și comandantul regimentu­lui. S’a dat apoi un banchet la Cercul Militar, iar seara a fost o­ serată dansantă. Sărbătorirea învăţătorilor pensionari din Muscel — Asistă d-nii ministru Dsm. Gusti, Ion Mihalache, I. C. Petrescu­­ şi D. V. Toni — Câmplung, 29 Oct. Asociaţia învăţătorilor din Muscel, de sub preşedinţia d-lui inspector general Moise Mari­­nescu, a sărbătorit pe cei 49 învăţători scoşi la pensie, prin­tre cari este şi d. Mihalache. Au participat d-nii: Dem. Gusti,I. C. Petrescu, secretarul general D. V. Toni, preşedintele Asociaţiei generale a­ învăţăto­rilor, autorităţile locale şi­ nu­meroşi dascăli din oraş şi judeţ. De dimineaţă, s’a oficiat la mănăstirea catedrală Negru Vodă un serviciu religios cu ca­re prilej s’au pomenit: învăţă­torii morţi în război. D. insp. I. G. NICOLAIESCU a­­rată însemnătatea aducerii a­­minte a înaintaşilor noştri. A­­sociaţia învăţătorilor din Mus­cel sărbătoreşte azi pe acei ce au luptat pe ogorul cultural al ridicării şi luminării poporului, unii în viaţă încă, alţii trecuţi în lumea drepţilor printre­­cari se găsesc şi cei ce s’au jertfit pentru patrie. LA ŞCOALA NORMALA CA­ROL I La ora 12, în amfiteatrul şcoalei normale Carol I, şcoala în care mai toţi sărbătoriţii şi-au făcut educaţia şi unde s-a desfăşurat festi­vitatea. D. I. G. MARINESCU, direc­torul şcoalei, salută prezenţa d-lui Dem. Gusti, ministrul şcoalelor şi a d-lor Mihalache şi Petrescu, amândoi foşti elevi ai acestei şcoale, vrând ca săr­bătorirea pensionarilor învăţă­tori să fie pildă de muncă pe terenul cultural al tinerelor ge­neraţii. D. inspector şcolar MOISE MARINESCU, preşedintele Aso­ciaţiei, face un istoric al luptei dusă de pensionarii de azi pen­tru luminarea satelor. Ei au a­­vut atunci sprijin în Spiru Ha­­ret. D. TONI subliniază faptul că printre pensionarii sărbătoriţi azi, se găseşte şi d. Mihalache. Pensionarii de azi, sunt primii pioni ai­­luptelor dârze ce s’au dus pentru a scoate poporul din situaţia de rob al neştiin­­ţei. Munca lor a fost grea. Fă­ră nici un îndemn sau sprijin din partea autorităţii, ei­ au pornit în marea cruciadă a transformării satelor noastre şi erau socotiţi ca nişte răzvrăti­tori şi persecutaţi. Ei au făurit întregirea neamului, căci zi de zi au pregătit cu micuţii şcolari ziua cea mare a izbânzii. Apoi un război tot ei ca ofiţeri se găseau în fruntea plutoanelor de ostaşi ai ţării, care şi-au fă­cut datoria aşa cum o cunoaş­tem. Asigură apoi pe cei trecuţi in rândurile odihnei, că urma­şii lor vor şti să poarte mai departe forţa ce le-au predat-o şi vor fi demni de înaintaşii lor. N’a fost clasă mai umilită, mai nedreptăţită decât invăţători­­mea. Ei bine, dacă ei nu in­­frângeau ori­ce revoltă firească ce ar fi putut încolţi în ase­menea cazuri, nu se ştie ce s’ar fi întâmplat, dacă învăţă-, torimea nu ştia să dea tării jertfa cu care înaintaşii lor i-au învăţat. Învăţătorii de azi ca şi cei de eri au conştiinţa în-­­­treagă a rolului lor. D. VIJELIE, revizorul jude­ţului, spune că azi prezentul sărbătoreşte trecutul, activita­tea proslăveşte DISCURSUL D-LUI GUSTI D. ministru al instrucţiei spune: „Simt o mare şi vie ne­cesitate sufletească să fiu de­­ faţă la prilejul rar şi profund impresionant al sărbătorirei­­în­văţătorilor pensionari din Mu­­scel. Există între noi, de la învăţă­tori de ţară până la profesori u­­niversitari, o legătură strânsă care ne schimbă într’un trup şi suflet: sarcina de îndrumare pe toate treptele învăţământului a tineretului ţării. Istoria noa­stră modernă incepe cu un în­văţător, G. Lazăr, care a cobo­­rît munţii Ardealului ca să deştepte sufletele noastre ro­mâneşti mai ales în pătura conducătoare de boeri şi târgo­veţi. Glasul lui mai răsună şi azi ca să ne ţie trezi şi iubitori de limbă şi de neam. Valul ţă­rănesc a venit cu Domnul Tu­dor din Vladimir, care desprins de cărţi şi tabla neagră, aşea­ză tunurile contra oraşului, şi a taberei grecilor eterişti. Sărbătorim azi în acest aer tare ţărănesc şi voevodal al Musce­lului, 49 de învăţători care zeci de ani şi-au făcut da­toria către şcoală. Cei ce au luptat odată pe o­­gorul culturii sunt sărbătoriţii de azi pentru, tot ce au făcut şi pentru tot ce simbolizează. Ei trec acum un alt ogor de luptă, lupta cetăţenească mai ales pentru urgenţa şi temeinica reorganizare a vieţii de sat şi de stat, unde vor duce aceeaşi credinţă şi pasiune de ţară a îndeletnicirii luminoase din care ies. O viaţă de muncă nu se poate da odihnei când atâ­tea în jurul nostru rămân de făcut. Şi ca un modest dar al mini­sterului instrucţiunii, d. mini­stru prezintă suma de 25 mii lei care va fi împărţită după ne­voile fiecăruia, pensionarilor sărbătoriţi. CUVÂNTUL SĂRBĂTORIŢILOR In numele sărbătoriţilor răs­punde învăţătorul pensionar C. POPESCU-PRIBOENI, după ca­re d. N. CR­ISTESCU, fostul da­scăl al d-lui L Mihalache, mul­ţumeşte pentru frumoasa iniţi­ativă a Asociaţiei învăţătorilor din Muscel de a sărbători pe înaintaşii lor D. MIHALACHE spune : „Sunt nemulţumit, a spus d-sa, că părăsesc şcoala fără să-i­ fi dat tot ceea ce conştiin­ţa mea îmi spune că i-ar fi putut da. Am plecat pe drumul politic crezându-mă mobilizat provizoriu şi aşteptând in fie­care moment să revin şcoalei. Adresându-se tinerilor învă­ţători îi sfătueşte să urmeze faptelor înaintaşilor ce azi sunt sărbătoriţi. Urmează o masă colegială, la care iau cuvântul d-nii: in­stitutor N. Bratu, inst. pensio­nar Nae Ghica, C. Cotolan, C. Diaconescu, I. Mihalache, Moise Marinescu, d. ministru Gusti, Toni, etc. La ora 3­ după masă, şcoa­­lele primare au dat un frumos festival. Pentru a primi ziarul fără întârziere, şi la timp, d-nii abonaţi sunt rugaţi la trimi­terea sumei a indica pe cu­ponul mandatului Oficiul poş­tal care deserveşte comun­­. 1 Anul al 50-lea Nr. 299 Miercuri 1 Noembre 1933 Comemorarea lui Dimitrie Alexandrescu Duminică dimineaţă, la Ate­neul Român s-a comemorat fi­gura marelui dascăl cărturar şi jursconsult Dimitrie Alexan­dre­scu. Pioasa şi vrednica iniţiativă este datorită „Cercului ieşeni­lor“ de sub conducerea d-lui Grigore Trancu-Iaşi. In mijlocul selectei, dar re­­strânsei asistenţe compusă din foştii prieteni şi elevi ai mare­lui dispărut, precum şi celor ce se interesează de manifestările spiritului românesc pe tărâmul ştiinţei dreptului, d. Petre Sa­­doveanu, sub a cărui preşedin­ţie de onoare a decurs întreaga comemorare, a ţinut cuvântul de deschidere. D-sa a schiţat per­sonalitatea lui Dimitrie Al­exan­­drescu, fiu al Iaşilor şi a între­­gei Naţiuni române, a cărui fai­mă a trecut peste hotare. D. D. Viforeanu, procuror ge­­neral al înaltei Curţi de casa­ţie şi justiţie l­uând apoi cuvân­tul in numele d-lui ministru al justiţiei precum şi al parche­tului general, a zugrăvit în mod detailat persoana şi biografia marelui jurisconsult. Dimitrie Alexandrescu născut la Iaşi şi-a făcut studiile se­cundare şi universitare în capitala Franţei unde a încer­cat să studieze medicina şi de­clamaţia, consacrându-se apoi cu toată ardoarea studiului dreptului pe vremea celebrului profesor Lion Dan. După ce a servit ca voluntar în armata franceză în războiul de la 1870, se întoarce la Iaşi. Aci intră in magistratură unde în două reprize din viaţa sa a­­j­unse la cele mai înalte trepte, graţie numai­­ excepţionalelor sale merite personale. A fost pe rând deputat, apoi senator,­­cu care ocazie a fost raportorul le­gii privitoare la căsătorie, copii naturali şi văduve sărace, su­biect care la pasionat în în­treaga sa viaţă. Ca avocat pledant a avut o activitate rodnică ne­precupe­­ţindu-şi niciodată serviciile. Ca profesor de drept civil la făcul­tatea de drept din Iaşi unde a­­junse decan, demnitate ce o păstră până la sfârşitul vieţii, devine un adevărat discipol pen­tru studenţii săi. Pe tărâmul li­teraturii juridice a avut o pro­ducţie prodigioasă scriind vre-o 10.000 de articole prin diversele reviste de specialitate şi mai a­­les la Curierul Judiciar, a cărui conducere o avea efectiv. Din opera sa monumentală au rămas celebre cele 4 volume de Principii, Explicaţiu­nile teoreti­ce ş i practice al Dreptului Civil Român, Le expit ancien et mo­derne de la Roumanie, Manua­lul de drept civil român compa­rat şi Ante-proectul Codului Ci­vil Român. D. Viforearau încheie cuvânta­rea sa aducând lui Dimitrie A­­lexandrescu omagiul înaltei In­­stituţiuni, ce reprezintă. P. gr. TRANCU-IAŞI cu deo­sebită fineţă şi măestrie a ex­pus tot­ ce a fost Dimitrie Ale­xandrescu pentru ţară şi ştiinţa dreptului românesc şi ce rămâ­ne în suf­letul tuturor ce l-au cu­noscut şi i-au fost studenţi, precum şi valorosu-i aport la în­jghebarea ştiinţei juridice, nu numai în capitala Moldovei, dar pentru întregul nostru popor. D-sa, după ce compară opera lui Dimitrie Alexandrescu cu a lui Xenopol, spunând: „Istoria românilor şi Explicarea drep­tului civil român vor trăi atâta timp cât va trăi şi ţara noas­tră“, încheie spre desăvârşirea formei literare, cu citarea a două versuri de Goethe. D. PERIEŢEANU a arătat că la fel cu toţi marii înfăptuitori ai omenirii, Dimitrie Alexan­drescu n’a fost cunoscut şi cin­stit aşa precum se cuvenea. A­­duce elogii personalităţii şi o­­perei marelui cărturar al justi­ţiei. D. IORGU PETROVICI, co­­decanul baroului de Ilfov, în numele acestei grupări, a des­cris mediul de mari patrioţi şi oameni de lege în care Dimitrie Alexandrescu şi-a început şi desăvârşit complexa sa carieră dedicată in întregime dreptu­lui, schiţând şi în trăsături ge­nerale caracterul vesel şi iubi­tor de viaţă al marelui juriscon­sult. Spune că este de datoria tu­turor ca bustul lui Dimitrie Ale­xandrescu să se afle la loc de cinste şi la baroul Ilfov, aşa precum se află şi la Iaşi­­. DANIELOPOL, ginerele lui Dimitrie Alexandrescu, mul­ţumeşte Cercului ieşenilor, din partea familiei, pentru iniţiati­va comemorării şi declară că a donat Ateneului Român manu­scrisele marelui dispărut, păs­trând numai Explicaţia Codului Civil pentru retipărire şi drep­tul de autor al întregei opere. D. D. BOTEZ mulţumeşte din partea Ateneului Român, fami­liei lui Dimitrie­­Alexandrescu pentru preţioasa donaţiune, asi­gurând că vor fi păstrate la loc de cinste, în biblioteca Ateneu­lui. D. ISTRATE MICESCU, în nu­mele Facultăţii de drept din Bucureşti, a descris impresio­nant felul cum a cunoscut pe cărturarul de la Iaşi şi­ câteva sugestive perioade din viaţa a­­cestuia. Termină, spre farmecul auditoriului, cu două versuri ale Contesei de Noailles. D-nii GEORGESCU şi KOTRA­­TI, în numele­­facultăţilor şi studenţilor în drept, de la Cer­năuţi şi Oradea, au exprimat omagiul lor lui Dimitrie Ale­xandrescu, D. PETRE SADOVEANU ci­teşte telegrama magistraţilor cari se asociază cu Cercul ieşe­nilor pentru comemorarea lui Dimitrie Alexandrescu. D. CODREAN­U, în numele „Curierului Judiciar“ exprimă sentimentele de recunoştinţă pentru organizarea acestei săr­bătoriri şi aduce elogii lui Di­mitrie Alexandrescu. La ora 12 juin, comemorarea a luat sfârșit. Scrisori din Londra — Urmare din pagina I-a — Nu ne facem nici o iluzie aci asupra pericolului pe care Ger­mania, concentrată în ideea ei de revanșă războinică, reprezin­tă pentru Marea Britanie. Știm, bunăoară, că celebrul profesor Banse, ocrotit de regimul hitle­­rist, profesor a cărui carte pre­dicând războiul a fost interzisă de autorităţile de la Berlin, a spus în altă carte, care cel puţin e liberă, că toţi copiii, în şcoale, trebue să fie pregătiţi sistema­tic la idea că inamicul principal al Germaniei e poporul englez. Această carte cuprinde chiar o hartă în care războinicul pro­fesor înfăţişează părţile Angliei pe care le consideră a fi cele mai vulnerabile. Spr­e a încerca să ne înşele, guvernul hitlerist retrage din comerţ una din căr­ţile lui Banze, prea violentă, dar lasă în comerţ alte 18 ale ace­­­luiaş autor, nu mai puţin ve­ninoase. Toate acestea nu se poate să le ignorăm. EVENIMENTE CARACTERIS­TICE In general, puţine din cele ce se petrec în Germania ne scapă. Bunăoară, urmărim cu interes lupta înverşunată pe care o dă falanga diplomaţilor din Will­­helmstrasse, d-lui Rosenberg şi grupului său de amatori, cari de la sosirea la putere a lui Hitler, încearcă să pună mâna pe direcţia politicii externe a Reichului. Credem a şti că di­plomaţii de carieră au ajuns să compromită puţin pe d. Ro­senberg în ochii şefului. Fără a o voi, am contribuit la a­­ceasta făcând să eşueze în chip lamentabil ultima vizită a d-lui Rosenberg la Londra. Pe urmă, a venit afacerea caraghioasă a vizitei lui Goeboes, primul mi­nistru al Ungariei, la Berlin. Ministerul de externe german prevenise pe Hitler că ar fi ino­portun să primească pe minis­trul maghiar, fiindcă acesta ar supăra Italia, care ocroteşte Budapesta. Gömbös socotea la fel. Dar Rosenberg, prin agenţii lui, l-a convins să consimtă la o întâlnire clandestină într’o mică localitate din Alpii bava­rezi. Dar, ajungând pe terito­riul german, sărmanul Gömbös a fost literalmente răpit şi dus în triumf la Berlin în mijlocul unor clamuri asurzitoare ridi­cate în presa regimului. Aceas­tă afacere a adus domnului Rosenberg o scădere serioasă a poziţiei sale personale. Ministe­rul de externe german a profi­tat ca să-şi consolideze poziţia pe lângă cancelar, şi a mai dat o lovitură de maestru despre care, pe cât ştim, nu s’a vorbit îndeajuns în presa străină. Ministerul de externe german s’a convertit în masslt la na­­ţional-stocialism. Intr’o cere­monie impunătoare, la care au asistat toţi membrii departa­mentului, începând dela cei mai de sus până la uşieri, Will­­helmstrasse s’a constituit într’o secţie a partidului naţional-so­­cialist. Ne-ar fi plăcut să ve­dem mina d-lor Geheimrath şi Ministerialdirector, când au semnat cu entuziasm declara­ţia de credinţă rasistă la um­bra unui drapel frumos împo­dobit cu o svastică străluci­toare. Toţi diplomaţii germani in străinătate sunt înscrişi ex officio în partid cu obligaţia de a dovedi credinţa l­or într’un termen de doi ani. lată deci „cariera" salvată. Povestim a­­cest fapt amuzant deoarece permite de a se stabili lămurit faptul că principiile, cari inspi­ră politica externă al celui de al treilea Reich, rămân ne­schimbate. Pericolul militaris­mului german ,ce-şi găseşte in­spiraţia la vechii­­ naţionaliştii, continuă să existe. Hitler vorbeşte de tratative directe cu Franţa. Punctul de vedere britanic asupra acestei oferte e că toate mijloacele tre­bue explorate, mijloace ce pot ajuta Europa să evite necesita­tea unei acţiuni represive con­tra unei Germanii militariste. La urma urmei, Parisul şi Ber­linul sunt protagonişti in a­­ceastă ceartă. Dar ne dăm bi­ne seama că aceste convorbiri din partea franceză nu pot fi primite fără ca înainte să fie impuse limite şi condiţiuni se­vere.. Bunăoară guvernul fran­cez nu­ se poate angaja într’o negociere de acest fel, fără a fi precizat bine înainte, poziţia sa neclintită în problema de­zarmării, precum şi respecta- I rea statului quo teritorial în­­ Europa. Cu alte cuvinte, aceas­­­­tă negociere e născută moartă. Dar trebue să se lase politicia­­nilor plăcerile lor mărunte. Augur -M­X­ DECORAREA OFIŢERILOR DE POLIŢIE DIN CLUJ Cluj, 29 Octombrie Sâmbătă la ora 1, în aula primăriei din Cluj, d. ministru E. Haţieganu a predat ofiţeri­lor de poliţiei din Cluj, decora­ţia „Bărbăţie şi credinţă“, cu care au fost distinşi de M.­s. Regele. Au fost decoraţi d-nii: Si­mion Haţieganu, chestorul po­liţiei; dr. E. Clonţa- secretarul chesturii; căp. N. Scriban, co­mandantul legiunii d­e jan­darmi; I. Drăghiciu, director de poliţie; Leontin Pop, şeful biroului de siguranţă; victor Rusu, I. Puica, Vasile Pop, Teo­­fil Boros, V. Nemeş, I. Vertan, Mureşean, Şerban Marpozan, Pop, Tell, Toldsrascu, Iosif Ilfev, Romutas Ilea, Lascu, Caraba, nea Enach©, Mohodean, Grădi­nar, Burca, Rotar, Popa și Baciu. -xox-

Next