Universul, noiembrie 1933 (Anul 50, nr. 299-328)

1933-11-08 / nr. 306

Anul al 50-lea Nr. 306 Miercuri 8 Noembrie 1933 IN FIECARE ZI M­ĂRĂCINI Paraginile ce înconjoară ora­şul sunt şi ele cotropite de mă­răcini. In vară când câmpul se­­ lumina în albăstrele şi cicoare,­­ purtau şi ghimpii scaeţilor o­­ frumuseţe de flori cu miros dulce amar, acum însă îşi în­făţişează adevăratul semn de pustietate prin păşuni, şanţuri şi râpe, dealungul drumurilor urmărindu-te necontenit chiar când străbaţi cu trenul ţara. Vântul de toamnă smulge să­mânţa de puf şi poartă grije să întindă mai departe semnul de nepăsare şi de sărăcie, pe pă­mântul bogat stăpânit de plu­gari pe care îi ştim câteodată harnici şi ageri. Cărei pricini se datoreşte ne­păsarea păgubitoare ! De ce între învăţătura folositoare şi câmpul bine lucrat, rămâne încă prea mult loc pentru toată buruiana rea ? . Mi se spune că mai sunt ţi­nuturi atât de oropsite încât arătura se mai face cu pluguri de lemn care zgârie brazda stearpă, nădăjduind cu încăpă­ţânare un belşug de grâne, când­­ în continentele sălbatice au pă- t­­runs maşini producând recol­­­ te atât de îmbelşugate încât la­­ preţ prea ieftin li se dă foc. In­­ acea întrecere a omenirei pro- î ducătoare dacă deoparte ar în- • cepe arătura ţăranul cu plug de lemn ,de alta sălbaticul cu u­­nealtă mecanică de oţel — al cui ar putea fi belşugul ? . Suntem lu­ pregătirea unui nou an al câmpului, şi totuş nu avem credinţa că munca des­­nădăjduită a izbutit să ajungă la acea cuminţenie de pe urma căreia să poată porni cu încre­dere senină. Am întâlnit pe mulţi care nu ştiu ce să same­­ne, am întâlnit şi mai mulţi care­­ nu ştiu cum să samene. Lecţia cea mare ar fi să fie pe câmp,­­ m­ai mult decât în orice­­ şcoală — acolo ar începe prin­­ a privi buriana­rea, a stârpi mărăcinii, şi apoi unui­ pământ­­ bine muncit să i se încredinţeze­­ o sămânţă curată şi sănătoasă. I Acest lucru nu se prea face; ba,­­ dimpotrivă, ştim cu siguranţă­­ că mărginirea multora nădăj- \ dueşte recolte bune dintr’o să- j mânţă amestecată cu toate ne- j ghinele. Paguba e pentru ei şi­­ pentru toţi — pagubă de mi- j Harde — împotriva căreia nu ne­­ ridicăm cu destulă tărie pentru­­ că ne atrag alte preocupări mai I înalte —în vreme ce mărăcinii I cresc, şi cuprind mai departe moşia. Adrian Maniu Tezaurul din cas­telul Perret Lângă Toulouse, in Franţa, se află un mic castel a cărui ori­gină se pierde în negura vre­murilor şi care a fost cumpărat de curând de un bogat comer-­­ ciant, spaniol. Un copil al unui­­ servitor­ din casă jucandu-se­­ acum câteva zile in împrejuri- ‘ mile castelului observă că pă- j mântul suna a gol. Spre sur- j prinderea generală săpătura fă- î cută de proprietar pe locul in- I cheat a dat la iveală o superbă I galerie în care s’au găsit mo- j nete de aur, cruci bisericeşti de i metal preţioase şi alte obiecte artistice de mare preţ. In fun­dul galeriei,s’a găsit o sticlă de culoare verdie care conţinea un plan amănunţit al ascunzişuri­lor subterane ale tezaurului. Se crede că acesta, astăzi, pe cale­a de a fi desgropat in întregime,­­ a fost ascuns aci de proprie­tarul castelului pe timpul răz-­­ boaelor napoleoniene, pe când­­ Wellington, în fruntea trupe­lor anglo-spaniole, se apropia­­ de Toulouse venind din Piri­­ţ nei. Această descoperire a dat­­ naştere la un proces complicat,­­ care împiedică deocamdată ca preţioasele obiecte să poată fi expuse publicului. O locomotivă gi­­ gantică Locomotiva „Principesa.1“ de o greutate de 158 de tone şi-a fă­cut prima călătorie acum câte­va zile între Londra şi Glas­gow. Uriaşa maşină face parte din­­tr’o nouă serie din care s’au pus în circulaţie numai 5 unităţi şi care reprezintă cele mai mari locomotive ce au circulat vre­o dată pe căile ferate engleze. Noul expres Londra-Glasgow, tras de „Principesa1“, a străbătut distanța, între cele două orașe ca o­ viteză care a întrecut a­­desea ori 100 kilometri pe oră. NATURĂ MOARTĂ In marginea actualității - aauiv dfidzeci De ani Citim An UNIVERSUL din 7 , Noembrie 19 X4 : — Vorba­ de . abţinere aruncată de câtva timp in arena .politică a despărţit pe cei uniţi şi a anihilat cu desăvârşire pe alţii. , Această vorbă abţinere. n‘are raţiune de a servi de normă unei conduite politice intro societate liniştită. Căci abţinere este un cu­vânt revoluţionar. I)ela alegeri nu­mai anarhistul se abţine. Şi cât de primejdioasă poate fi această ne­­norocită abţinere în societatea ro-­­ mânească !­­ • Candidaţii , partidului naţio-­­ nal-liberal la representarea in Par-­­ lament a jud. Efov­­ . CAMERA : Colegiul I : I. Câm­­pineanu, C. Nacu, Răducanu Ion, C. F. Robescu, An. Stolojan. Cole­giul II: Eug. Stătescu, Em. Cos-­­­tinescu, D. M. Ionescu, D. Tănă-­­ sescu, Dr. D. Sergiu, C. I. Zamfi- I­resea, C. Arion, I­. Aug. Lauriaji, Romulu Opreanu. Colegiul III: Tache Ionescu advocat, T. Fin­­­is, Rădulescu. -SENAT : Colegiul I : Prinţul D. Gr. Ghica, V. Alexandri. Colegiul II:­­ Dr. Em. Severin, Gr. Ştefă­­nescu, Dr. Marcovici, Col. N. Bi­­bescu, Stancu Bechianu. ~ După două ine de viscol cu ploaie şi zăpadă timpul s‘a indrep­­tat.­­ Direcţiunea generală sanitară, in vederea chelerei care bantui în Francia şi mai ales la Paris, a luat măsuri ca trenul Fulger să nu mai intre in tară. El se va opri la Vârciorova şi călătorii precum şi bagajele se vor desinfecta. Vagoa­­nele trenului Fulger se vor schim­bă apoi cu vagoanele noastre.­­ Paris. De eri dimineaţă până azi avem peste o sută cinci­zeci de morţi în causa cholerei. R âsbunare fioroasă Tâmlui pilot american Ed­gar Ditenks a trecut zilele a­­cestea primtr'o aventură iu-i grozitoare. Ditkens sbura dela Saim­oa spre Wan, în Noua Guinee. Vremea era frumoasă şi pilotul era voios. La un moment, dat simţi mişcând­u-se ceva­­ lângă pictor. Aruncă o privire­­ şi care ma-i fu mirarea când ! văzu un şarpe mare ce i se ineo- j lăcea pe picior.­ Cu o şurupelni- ! ţă, pe care o avea la indemâ- r m, pilotul lovi reptila in teas- j tă. Dar în acelaş timp îşi făcu- j ră apariţia pe celălalt pictor j alţi trei şerpi, mai mari. Situa- j ţia era disperată şi saburatorul i se gândea să ateriseze; sub el­­ nu erau însă decât, păduri.­­ Sborul a fost, deci continuat. După o oră, Ditkens aterisa la­­ Wau. A trebuit să fie scos din­­ avion şi dus imediat la spital:­­ suferise un şoc­­ nervos. Şerpii, s‘a dovedit după a­ :­ceea, nu erau veninoşi dar au I fost destul de puternici ca să­­ amorțească picioarele pilotului.­­ Se bănuiește că un dușman al­ lui Ditkens i-a ascuns în­­apa­­­­rat. Supliment solar S-a făcut la New-York desco­perirea interesantă că locuito­­torii etajelor superioare ale sgârie norilor se bucură în fiecare zi de o oră de soare mai mult decât cei de la nive­lul străzii. La o jumătate de oră înaintea zorilor și la o ju­mătate de oră după apusul soarelui — ambele văzute din stradă — vârful sgârie norilor e luminat de soare. O mie de ani închisoare Individul Marton Velmeş, din Budapesta, fiind prins cu o însemnată contrabandă de zaharină, a fost judecat şi condamnat la două milioane penge amendă, adică 50 mili­oane lei. Cum contrabandistul e foar­te sărac şi nu va putea plăti, amenda îi va fi transformată in închisoare, a­r penge ziua; va trebui deci să facă o mie de ani închisoare... 60.000 de căsătorii intr’o zi Neliniştit şi surprins de ulti­mele statisti­ci­­asupra natali­tăţii care pare să dea Înapoi în Itaalia, partidul fascist a hotărrlt să ia in mână problema creşte­rii populaţiei şi sa o trateze cu obişnui­ta amploare scumpă me­todelor lui Mussolini. In acest scop la sfârşitul lu­pei, Octombrie după cum îşi reamintesc cititorii noştri din­­tr'o telegramă a ziarului, au fost, organizate, sub auspiciile guvernului, căsătorii in m­assă in toată Italia.­Ziua de 30 Oc­tombrie a fost denumită „sărbă­toarea căsătoriei“. La Roma s-au celebrat 1100 de cununii şi 3000 in provincia Latium. După cal­culele statisticianilor cel puţin 60.000 de perechi au fost cunu­nate in această zi în întreaga peninsulă. Autorităţile au con­vocat mirii şi miresele in zori de zi in toate capitalele din pro­vincie, pentru ca ceremoniile să fie celebrate la­ răsăritul soare­lui în mod simultan pe tot cu­prinsul ţării. La Roma după ceremonia religioasă , bărbaţii s’au întrunit la Fermele lu­i Dio­cletian de unde au pornit un grup compact la biserica S­ta Maria dogii Angeli unde sub do­mul uriaş au primit­ o ultimă binecuvântare. . După aceasta Ducele a înmânat tinerilor pe­rechi, la Arenele fasciste, lea­găne şi haine de copii în urâ­ţele nesfârşite ale mulţimii. Clopotele isericilor au sunat in tot cursul zilei de-a un ca­păt la altul al Italiei. 200.000 de vaci mai puţin in Olanda Olanda îşi reduce stocul de vaci cu 200.000 de unităţi. Sco­pul acestei măsuri este de a micşora producţia de lapte şi de unt şi de a permite astfel ţăranilor să obţină preţuri mai ridicate pentru­ produsele fer­melor lor. Guvernul cumpără pe soco­teala lu­i surplusul de vaci prin comisiuni speciale. Vacile sunt împărţite în patru categorii după calitatea lor. Pentru fie­care categorie s’a fixat un preţ corespunzător. Hotăririe comi­siilor sunt fără apel. Unele din vaci cumpărate de guvern sunt destinate exportu­lui ; celelalte vor fi trimise la abator şi­­transformate în con­serve ce se vor­ distribui­ gratuit şomerilor. Vitele găsite impro­prii consumaţiei vor fi tăiate şi­ arse. INAIN­TE­D UNIVERSUL Moştenitor şi va­gabond In comuna Bexhill, în Anglia,, a încetat din viaţă intr’un grajd de boi un nenorocirt vaga­­benid, Frank Macauley, in vârs­tă de 65 de ani, rare de un timp i­ndelungat hoinărea pe şosele trăind din mila trecătorilor. A­­cum un an, pe o noapte de vis­­ini, Macauley cu traista în spi­nare, bătuse la uşa unui agri­cultor Josef Davis, rugându-l să-i dea voe să se odihnească până la ziuă în grajdul de vite. De atunci, bătrânul trăia în curtea lui Davis sub ochii in­dulgenţi ai proprietarului. Ni­meni nu bănuia insă că Wacau­ley avea soţie şi­ copii. Pe ne­­vastă-sa el o părăsise de 16 ani, fără să-i dea vreo­dată semn de viaţă, iar doi din copiii lui muriseră de mult, neştiiind n­imic despre tatăl lor. Intre timp o soră a moşneagului de­cedase, lăsându-i moştenire o moşie înzestrată cu o frumoasă fermă de vite. Soţia, împreună cu advocaţii, îl căuta de 2 ani fără să-l găsească. Proprietatea moştenită era la 30 de kilometri­­ de locul unde vagabondul îşi trăia ultimele zile şi unde de curând şi-a dat sfârşitul sub ieslele vitelor, necunoscând averea salvatoare care îl aş­tepta în apropiere. Cea mai tânără uni­versitate scoţiană La Edimburg er a celebrat acum câteva zile aniversarea celei mai tinere universităţi, care împlineşte 350 de ani de la înfiinţarea ei. Regina Maria Stuart avusese încă din 1566 intenţia să creeze o universi­tate în capitala Scoţiei ; proec­­tul a fost realizat insă de con­siliul municipal pentru care crearea acestei instituţii ră­mâne un titlu nepieritor la re­cunoştinţa lumii intelectuale. Intr’adevăr universitatea din Edimburg a întrecut in scurt timp surorile ei de la Aberdeen, Glasgow şi St. Andrews, deve­nind un centru intelectual cu reputaţie mondială, renumit mai cu seamă pentru studiile de medicină. Din această universitate au eşit Lister, savantul chirurg căruia i se datorează metoda de antisepsie modernă; Simp­son, descoperitorul cloroformu­lui ; John Bell, fondatorul a­­natomiei chirurgicale şi alţii". Această instituţie care s-a in­spirat la origină de la princi­piile universităţilor olandeze este cunoscută şi astăzi pentru spiritul de independenţă care o caracterizează şi care dă ade­sea ori atâta originalitate ti­nerilor generaţii de medici crescuţi în atmosfera ei. Note medicale INTOXICAŢIA BARBITURICA Intoxicaţia barbiturică (prin veronal, gardenal, luminat etc.)­­ nu este nici­odată o otrăvire criminală. Este o otrăvire vo­luntară, sau involuntară. Invo­luntară, prin accident este rară. Se întâmplă la indivizi obişnuiţi cu medicamentul, bolnavi, Le sufer de insomnie, dezechili­braţi psichici sau toxicomani, ce măresc doza şi astfel se in­toxică. Intoxicaţia voluntară, sinu­ciderea, este deasă. Se observă la indivizi tineri mai cu seamă femei, desperate din cauza în­tristării, catastrofe financiare, sau din cauza psihopatiilor melancolice. Intoxicaţia gravă produce o fază de beţie precomatoasă cu durată scurtă, de 20 minute. Această fază des trece neobser­vată şi intoxicatul este găsit în coma ca şi în beţia alcoo­lică. Coma se caracterizează prin inerţie completă, rezoluţie musculară, sensibilitatea tac­tilă şi sensorială dispărute, re­flexele tendinoase şi abdomi­nale dispărute, respiraţie pro­fundă, înceată, puls regulat; sfincturile atinse, retenţie sau incontinenţă de urină, consti­­paţie; faţa roşie, congestiona­tă, mai rar normală sau pali­dă ; febră caracteristică, febră barbiturică, ce scade in 1—3 zile. Pupilele sunt dilatate şi reacţionează la lumină. Pe pie­le apare un eritem tonic, erup­ţia este morbiliiformă, scam­a­­tiniformă, buloasă, urticarieră, crisipelatoasă, pe tot corpul sau localizată şi dispare repede lăsând o desquamăţie cu o du­rată mai mult sau mai puţin lungă. Li, formele mortale coma­i profundă, cordul slăbeşte şi moartea vine mai repede din cauza unei complicaţii pulmo­nare. De regulă intoxicaţia barbitu­rică evoluază in bine sau în rău în 1—4 zile. Semne de evoluţie in rău sunt: intensitatea cio­rnei, respiraţie grea, complica­ţii pulmonare, existenţa de tul­­burări anterioare ale ficatului sau rinichiului. Semne de bun augur sunt: delir, nidriazis (pupila se­dilată), eritem to­xice. Ca tratament, dacă se in­tervine înainte de 2 ore, se fac spălători stomacale cu soluţie diluată de hipermangant de potasiu sau injecţii apomorfi­­nă, venesecţie 500—600 grame , injecţii cu cafeina, oleu cam­­forat etc. D-rul Ide din Lou­­win recomandă stricnina ca antidot. In coma barbiturică să se injecteze la fiecare oră 1 cmc, din soluţia V1- sulfat stricnina, sau un cgr. pe in­jecţie până la dispariţia comei. După a 2-a injecţie dispare stu­poarea, bolnavul îşi revine vor­beşte. (ftesse m­icale). Dr. P. 7 veji fi privita, și admirată,dacă veh purta un mantou * •**’' 99 .Cehei CELE MAI MODERNE CREAŢIUNI. UN VARIAT ASORTIMENT DE MODELE. PRETURI EXTREM DE CONVENABILE. ELEGANT DURABIL SI TOTUSI EFTIN. Qucuttesti: EU1, seezei 94-ioo-­B-durt Uisabeta 8-10-Cae. OruMt&i 159 Cuiotte: Unirii 59 • Qala XL ‘domnească /V •‘Prees Ui'Ata. Unirii 21-droso O, Tia/q. Mesteme art E FFfR FaOFlTATl DE GHEȚURILE NOASTREx | V1N®1 Pânză Ili 14 Crepe at otti“ Ui 69! Cămăși Lli 125 lafiraifti Cacha f'*-_"IW Piei 38 Pantaloni Gt,a„„ 98 If: rrliol Mnri ^ ««l»so i m ,IIM Pânză ceacceahui ,. 49 Stofe ££ „158 Demi-Paltoane.,1020 „ 88 Breitsehwa itz „295 HeinVdedIme .1190 TacamulBerndorf marca URS)­­. este cel preferat de toate gos- B, jjk podăriile. De vânzare imig 885 toate magazinele de spe- M c­ an­ tate. Reprezentanţa :gj B u c u r eşti 2, MP Bul Elisabeta 39. M , HjBPjl Tel. 1­6 5 I 9 9.S­J Expoziţie per- Jjjt manentă de tacâmuri argin­tate. etc. 7Nf. MOBILE : WAITER VOGEL STD. CAROL 52 CEA MAi HARE EXPOZIŢIE PREŢURI FIXE /I CONVENABILE EXPEDIŢIUNi |N TOATĂ TARA Citiţi „UNIVERSUL COPIILOR Si AL TINERETULUi“ -STec/uaZuE iTuărui lyooLbike SfC dLfiAoicL€cctc, C.Stdcvw ....— ■■ —III. * o Sfătuim pe toată lumea Nu faceţi nici un­ pas şi nu luaţi nici o hotărâre in viaţă până ce nu consultaţi pe vestita chiroman­ţă străină care ghiceşte cu preci­­ziune in palmă şi fizionomie. Consultaţii u­i­zante la 9 dimineaţa până la 8 seara Str. Dr. Felix 75, Tramvai 20, halta Basarabiei Casă luxoasă Str. Putu cu Plopi 11 De închiriat 6 camere mari hali, bae, bu­cătărie, pivniţă, pod, spălă­torie, 3 odăi personal, curte singură. Se poate inchiria şi la o legaţie sau societate. eee—ee— Doamna JttJtFMCDJl Mare prezicătoare o­­culestS, ghiceşte uimitor, trecutul, prezentul, vii­torul de reuşi­ta afacerilor şi a judecăţilor, vansa în căsă­torie, descoperă furturi, comori şi orice interesează pe ori­cine. Cine se pre­zintă la consultaţie cu acest anunţ plăteşte taxa jumătate în orice zi. Ca­lea Rahovei 28, aproape Tribunal & m®—— •——c—t GREFA TRIBUNALULUI CETATEA­­ALBA, S. I-a EXTRACT Nr. 25919 D-na Gavriliuc Maria, domiciliată în comuna Saba, jud. Cetatea Albă, prin patiţia înregistrată la Nr. 12675 din 1933, a intentat acţiune de divorţ con­tra soţului său Gavriliuc Ilie, domici­liat în aceiaş comună, pentru motive determinate de lege­­, insulte grave ■ şi cruzimi. Din această căsătorie a provenit o fetită Inna născută in 1922. Avere imobilă posedă: 1 ha.-925 m. p. vie, situat pe teritoriul comunei Saba, iar soțul n’are nici un fel de avere imobilă. Grefier. Indescifrabil 19 Samariîsioe STR. LIPSCANI 26 de VATFIVTâvsar,e’ °­ marS can«tat« ae VAi^LINA Iana pură 140 etan. lată Iei 60 m. CREPE DE CHINE lavabil lei 70 m. Mare asortiment de STOFE ulti­mele noutăţi parisiene în ,, Angora* ‘ citiţi ^Veselia41! p««TM ROCHI ŞI MANTOURI Starpirea ploşniţelor prin frazificare Preţuri convenabile 44 Garantie în w*îs „Moptist” Str. Isvor 9. JqL MUM Laboratorul de analize medicale Dr. ST. VAYAS din strada Sfântu Ionică No. 4 , s-a mutat in 10 Bulev. Elisabeta 10, Etaj I, vis-a-vis de Palatul Eforiei Telefon 3.1862 C­ĂRBUNI OCKS OCKS PETROL BRICHETE. OVOIDE prima calitate la Depozitul de lemne de foc S.A.R. Lipa Theilor sos. Garei onor 21. Tel, 2a2/61 SCRIEŢI pentru a scrie uşor şi iute obţinând in acelaş timp pe lângâ un original cu cerneala, câteva copii cu indigo mimat cu peniţa de cristal ÎNLOCUIBILA , BUCUREŞTI I BArdţiei Znl3 | Peniţa de cristal HARO cu bila albaştri fiind jlefuiti cu îngri­jire, nu se împiedica pe orice fel de hârtie a­i serie­­i poate fi furnicata in 4 grosimi diferite

Next