Universul, decembrie 1933 (Anul 50, nr. 329-357)
1933-12-01 / nr. 329
AS GUr.fi EA „FRAitco-Hon finn-UUCUiiESTI GIÎlVilEI 23 m CUPON N-rul 1-10 10 cupoane, dimpreună cu tei 258 dau dreptul la o poliţă A. M. UNIVERSUL de lei 50.000 cu 8 numere de premii şi cu ratele 1% 4% 7% Si a 10’ GRATUITE în conditiunile publicate în ziar. începutul asigurării 1 Decembrie 19311 TüAG£B1IiE din 31 Ianuarie 1934 Odată cu poliţa şi chitanţa Ianuarie 1934 abonaţii asiguraţi vor primi şi Medalia Comemorativă a ziarului „UNItfEtt I".** pentru 10 ani în serviciul neamului. cari nu acordă igienei intime însemnătatea pe care ea o are, plătesc de cele mai multe ori scump această neglijenţă, căci contractează foarte uşor o boală genitală. Organele trebuesc ţinute în stare de curăţenie desăvârşită şi puse în situaţia de a oferi rezistenţă invaziunilor microbiene. O cură cu PAGEOL, admirabilul preparat antiseptic şi imunizant, vă fereşte de pericolul infecţiunilor iar dacă, din nefericire, v-aţi îmbolnăvit vă vindecă foarte repede. Luaţi deci: PAttEOl.! La farmacii şi droguereii. I 3600 Cărţi nemi Mirata Hoia de d-ra AURELIA BL. BALIN doctor In drept Acest volum recent apărut, merită să reţie atenţia cercetătorilor in câmpul marilor probleme ale solidarităţii omeneşti. Cu toată aparenţa contrară omenirea simte tot mai mult nevoia ca peste fruntariile etnice sau politice să statornicească legături internaţionale. Cine citeşte cartea aşa de documentată a d-rei Aurelia Blumenfeld- Bahn, îşi poate da seama de mulţimea realizărilor efective în domeniul politic pe calea tratatelor, a convenţiilor, a Societăţţii Naţiunilor, în domeniul administrativ, transporturi, automobilistică, căi ferate, navigaţie aeriană, în domeniul juridic prin nenumărate convenţii de drept patrimonial şi penal mergând până la proectul pe cale de realizare a unei legislaţii comerciale unitare între ţările latine şi până la funcţionarea Curţilor internaţionale de justiţie. Apoi cooperarea în domeniul financiar, crearea băncii reglementărilor internaţionale de la Bale, în domeniul economic, sanitar, ştiinţific, cultural. Parcurgând acest volum, scris cu eleganţă şi multă claritate, cititorul descoperă adesea orizonturi necunoscute, întâlneşte o documentare neobişnuit de bogată şi sfârşeşte prin a vedea că prin unire şi cooperare internaţională, s’au realizat formidabile progrese în acest domeniu şi că este locul să privim cu un curagios optimism mersul omenirei chiar dacă unele eclipse momentane, ne-ar întuneca adesea prezentul. A apărut: CALENDARUL ALMANACH — It HAMUI „IMVERSUl“ — pe anul 1934 cu un material bogat variat, instructiv şi interesant. Acest caendar almanach cuprinde pe larg datele calendaristice, de ordin religios, civil, astronome şi meteorologe, sfaturi practic, cronici ştiinţifce, artstice, medicale, economice, financiare, sociale, poitice, sportive, etc.; articole de specialitate; reţete de bucăărie; curiozităţi, jocuri distractive, concursuri ş a. [HlIMLilIH al ziarului „111” PE ANUL 1914 cu numeroase ilustraţii, gravuri, hărţi şi planşe.—Mai cuprin fe copertă în 4 culori.—Această carte folositoar si este o enciclopedie practică, unică în geniul său în România. De vSnzare la toate librării ei la to|i depozitarii ziarului „UNIVERSUL**. PJÎSETUl 30 LEI Se trimite şi ramburs CAICÎDARUL revistei Universul Copiilor a apărut şi se vinde cu 24 iei ex. la toţi librarii şi depozitarii de ziare. Se trimite şi cu ramburs « tau»".. UNIVERSUL 401 Autorizat du Min bunătăţii ... Qpâmti-i/â mcontra baberutaf Cel mai rău inamic al tinereţii liv. este ingrăşarea, adică grăsmea depozitată care diformează liniile şi care d struge graţia siluetei. Contra guşii, în contra obrajilor căzuţi, în contra şoldurilor sau sânilor prea desvoltaţi, apăraţi-vă numaidecât! Luaţi dimineaţa şi seara o ceaşcă de The Mexican al Doctoruli Jawas, acest minunat ceai compus numai din vegetale unde sunt renumite şi dozate speciile cele mai eficace pentru slăbire. Preţ pentru public Lei 135 THE MEXICAIN AL DOCTORULUI JAWA FAftATVKKtttMSÍT,. PROBUS VEGETAL LA FARMACII $1 DROGUER II * Ofiţeri trecuţi in rezervă Următorii ofiţeri generali, superiori şi inferiori, combatanţi, asimilaţi şi specializaţi, au fost trecuiţi diin oficiu în rezervă, pentru limit de vârstă, în cursul lunii Decembrie 1933. Infanteria : Maiorul Miihăilescu Nicolae şi căpitanul Geantă Ioan. Cavaleria : Colonelul Alexandrescu Vasile şi locotenentul Movanu Ioan. Artileria: General de brigadă Miciora Paul. Coloneii: Iarca Haralambdie şi loan Gheorghe. Geniu : Maiorul Baban I. D. Mihail. Intendenţa : Intendant-colonea Spirescu Smarandache. Administraţia : Administratori-căpitani Ştefănescu X. Nicolae şi Greceanu Alexandru. Administrator-locotenent Vorculescu Nicolae. Medici: Medic-general Mihăilescu Spiridon. Specialitatea „Servicii şi stabilimente tehnice“: general de brigadă Ioanide Nicolae. Locotenent-coloned Popovici Gr. Ian. Congresul Sindicatului alimentar _ Z.va ll-a — Marţi, la ora 8 fam. dim., au continuat în sala „rom.s‘ desbaterile congresului Sindicatului alimentar, sub preşedinţia d-lui Niculescu, asistat de d. Cristescu (T.Severin), biroul fiind format din d-nii N. Butnaru, secretar general, Trier (Braşov) şi Nelu Fronescu (Ploeşti). S-au luat în cercetare: reducerea taxelor pe apă, lumină şi firmele luminoase, desfiinţarea chiiei şi a taxei de instalaţie la contoarele electrice şi gaz, din momentul când valoarea fiecărui aparat a fost amortizată, devenind proprietatea abonatului, calcularea şi restituirea de către uzinele comunale sau particulare a sumelor încasate în plus,din contul chiriilor contoarelor, reducerea chiriilor la compartimentele comunale din hale şi piese, reducerea taxelor la abatoare, taxele pentru autorizaţiile sanitare, taxele de noapte puse de comună şi ministerul de interne, taxele la cafenele. CURENTUL ELECTRIC ŞI TAXELE COMUNALE D-nii VIŞOIU şi G. IORDACHESCU au cerut restituirea garanţiei depusă în numerar pentru garantarea plăţii consumului electric urmând ca in locul ei să se depună o sumă corespunzătoare în efecte garantate de stat, ale căror dividende să fie încasate de abonat. Preţul curentului electric să fie scăzut la 4 tei kw. Chiria compartimentelor comunale să fie redusă în proporţia prevăzută de legea chiriilor dn Aprilie 1932. Taxele la abatoare să fie scăzute în proporţia în care au scăzut preţurile la carne şi derivate. TAXELE SANITARE Pentru obţinerea autorizaţiilor serviciului sanitar să se fixeze o taxă statistică fixă de maximum 500 lei pentru oraşe şi 200 lei pentru comunele suburbane. TAXELE DE NOAPTE Taxele de noapte aplicate de ministerul de interne să fie desfiinţate, în toată ţara, pentru localurile cari sunt deschise numai noaptea, ele în timpul zilei neavând aproape nici o activitate. DESFIINŢAREA ARENZILOR PENTRU CÂRCIUMI D. HERA (Câmpulung) a propus inlocuirea arenzei comunale pentru cârciumile din comunele rurale ce se fixează prin licitaţii publice, cu o taxă comunală, fixată şi aprobată de stat, de 25 bani la litru de vin şi 1 leu la litru pentru rachiurile naturale. Berea fiind impusă la o taxă prea mare, să fie scutită în comunele rurale. S’au asociat la această părere, d-nii Butnaru, Vişoiu şi delegaţiunea din Brăila. D. RACARU, raportor, a propus ca în cazul când nu se va putea obţine această înlocuire de arendă să se reducă la maximum 2000 lei arendă comunală anuală. IMPOZITE SI TAXE COMUNALE D-nii MIHAILESCU şi STAN DOBRESCU (Brăila) au cerut să se suprime dispoziţiile din legea organizării locale prin care se prevede dreptul de a introduce cote adiţionale suplimentare temporare şi permanente ca: taxa locativă şi taxa pe consumaţie şi orice impozit comunal care nu are la bază un serviciu prestat de comună. Din cele mai apăsătoare enumără: taxa asupra valorii locative, care merge până la 30 la sută şi care trebuie să fie desfiinţată; taxa ad-valorem asupra marerilor, deoarece comunele au înfiinţat taxe de barieră; unificarea taxelor pentru servicii prestate pentru toţii cetăţenii, reducerea actualelor impozite, şi a chiriilor compartimentelor comunale din hale şi pieţe cu 50 la sută, în loc să procedeze la scăderea preţulu , a reclamat parchetului pe reprezentanţii sindicatului, invinându-l că a provocat alarmă în populaţia oraşului. Congresiştii au protestat contra atitdine uzinei. MODIFICAREA LEGII ASIGURĂRILOR SOCIALE D. I. RACARU a spus că întrucât această ‘lege are un caracter reciproc, cotizaţiile vor trebui să fie plătite numai de asiguraţi, meseriaşi, funcţionari etc. Comercianţii neavând nici un avantaj după urma acestei legi, nu înţeleg să mai contribue la fondul Casei asgurărilor sociale A mai cerut desfiinţarea cotelor în sarcina patronilor, precum şi a tuturor sancţiunilor şi obligaţiunilor din legi privitoare la patroni; desfiinţarea jurisdicţiei muncii ş trecerea ei călor de atac ordinare. Să nu fie obligaţi la plata timbrelor membrii familiilor cari dau ajutor patronilor în întreprinderile lor. Funcţionarilor comercali cari nu au titluri ca: şcoala superiară de comerţ sau academice, să li se aplice regimul meseriaşilor industriali. Desfiinţarea procentului de 1 şi 20 la sută al statului de plata. Desfiinţarea Camerei de muncă şi al art. 23 din legea proprietăţii artistice, în sensul că nu constitue o atingere a dreptului de proprietate artistică reproducerea compoziţilor muzicale în localurile de restaurante, berării, cafenele, cârciumi etc., iar în subsidiar a propus, ca dreptul proprietăţii artistice şi muzicale, cade în întregime în sarcina muzicanţilor. A mai cerut desfiinţarea garanţiilor ce se cer pentru artiştii instrumentişti de către teatrele Naţionale. INSTITUIREA „UNIUNII SINDICATELOR ALIMENTARE” DIN TOATA ŢARA Luându se în discuţie chestiunea formării „Uniunii sindicatelor alimentare“ de întreaga ţară, d-nii I. Răcaru, Jean Niculescu, N. Butnaru, C. Niculescu, Nelu Fronescu (Ploeşti), Mihălescu (Brăila), Mohor (Arad), Victor Zătăreanu (Cluj), maior Andrei (Satu Mare) şi Vişoiu fac diverse propuneri in vederea organizăriiUniunii“. S-a arătat că unele sidicate din Ardeal, prin caracterul lor minoritar, pun chestiune profesionale în planul al doilea. D. JEAN NICULESCU a arătat că deşi e vorba de o situaţie specială pentru acele sindicate, „Uniunea“ nu are intenţiunea să creeze nici un separatism. Acele sindicate vor răspunde ulterior în ce mod înţeleg să se comporte faţă de „Uniune“. D. N BUTNARU a afirmat că, de acord cu reprezentanţii si-dicatelor din ţară, azi se formează principial „Uniunea“, rămânând ca organizaţiile din provincie să-şi trimită ratficările după redactarea statutelor. S-a ales prin aclamaţii, următorul comitet provizor al „Uniunii“: D. Jean Niculescu preşednte, Nelu Fronescu (Ploeşti) şi N Butnaru, vcepreşedinţi; G Mihăilescu (Brăila), Stan Dobrescu, A. Vişoiu, I. Răcaru, L Davidescu (Ploeşti), Traian Ionescu (Ploeşti), V. Anastase- Rafael şi G. Spânescu, secretar general. D. JEAN NICULESCU îşi exprimă mulţumirea pentru rezultatul lucrǎriior congresului. La ora 7, desbaterile congresului au fost închise. M. Leonte La ziarul nostru Desbaterile suspendându-se la ora 12 jum., congresiştii au venit in corpore la ziarul nostru unde au fost primiţi în marea sală de consiliu de d. Stelian Popescu, directorul ziarului. D. N. BUTNARU, secretarul general al „Sindicatului alimentar“, au mulţumit d-lui Stelian Popescu pentru largul concurs ce l-a dat cauzelor negustoreşti, în cel mai mare şi mai răspândit ziar din ţară, precum şi pentru grija ce poartă pentru binele obştesc. D. maior ANDREI (Satul Mare) a spus : In numele Ardealului, vă aduc omagiul de admitrafie şi recunoştinţă pentru lupta ce o duceţi în toate căuşele mari. D. MIHAILESCU (Brăila) a spus : D-voastră, domnule director, sunteţi simbolul munci şi al dragostei de neam şi ţara aşteaptă de la d-voastră să luminaţi minţile, pentru fericirea ei. D. FRONESCU (Ploeşti): In numele „Sindicatului alimentar“ din Ploeşti şi judeţul Prahova aduc omagiul de recunoştinţă pentru atitudinea demnă a ziaruluu „Universul“, care se interesează de aproape de toate nevoile ţării. D. STELIAN POPESCU, directorul ziarului nostru, a mulţumit pentru manifestaţia ce i s-a făcut, asigurând pe congresişti că „Universul“ a apărat şi va apăra întotdeauna cauzele drepte ale negustorimei. D. IORDACHESCU a adus elogii personalului redacţional al ziarului nostru. Congresiştii, după ce au ovaţionat călduros ziarul „Universul“ şi pe directorul său s-au fotografiat având în mii locul lor pe dirctorul ziarului nostru. LA MINISTERUL INDUSTRIEI Congresiştii ducându-se la preşedinţia consiliului de miniştri spre a înmâna d-lui priministru Duca, un memoriu şi neputând lua contact cu d-sa, fiind reţinut în casă din cauză de boală, s’au dus la ministerul de industrie şi comerţ, unde au fost prmiţi de d. subsecretar de stat Assan. D. JEAN NICULESCU a comunicat d-lui Assan, că desbaterile congresului continuând şi după amiază, delegaţii organizaţiilor din ţară au împuternicit organzaţia centrală să alcătuiască memoriul, pe care îl vor înmâna azi. La ora 2, congresiștii au oferit un banchet la restaurantul Enescu, d-lui G. Spânescu, raportorul anteproectului legii fiscale, pentru munca depusa. Şedinţa de după amiază Desbaterile au continuat la ora 3, sub preşedinţia d-lui Jean Niculescu. S’au citit telegrame de adeziune de la filialele din : Bihor, Cluj, Bârlad, Galaţi, Iaşi, R.Sarat, Tecumi, Bacău, Slatina, Siliştea şi Călăraşi. COMERŢUL DE CAFENELE D. TRENER, secertarul general al sindicatului din Lugoj, a propus, ca, comerţul de cafenea din Transilvania să fie degrevat de taxă pe jocul „Roimii“, păţind jocului furnizat de Casa autonomă C. A. M., dublu cum se plăteşte azi. D. C. CICULESCU, din partea patronilor de cafenele din vechiul regat, a cerut ca primăria şi ministerul de franţe să nu mai pretindă o taxă pe aparate, peste celelalte impozite, întrucât cafenelele nu sunt localuri de jocuri de cărţi cum sunt cluburile şi cazinourile. REGIMUL CARCIUMELOR RURALE D. I. POPESCU (Ploeşti) discutând chestiunea regimului cârciumelor rurale, a cerut: exercitarea acestui comerţ de foştii negustori şi foşti practicanţi ; limtarea localiilor după numărul capilor de familie , iar arenda să fie în legătură cu vânzarea ce se face aplicându-se o taxă comun,ală la băuturile ce se introduc în local. O HOTARARE A SINDICATULUI DIN PLOEŞTI D. NELU FRONESCU a adus la cunoştinţa congresiştilor, că filiala „Sindicatului alimentar“ din Ploeşti, faţă de preţul excesiv al Curentului electric, a hotărît ca de la 1 Decembrie, comercianţii să nu mai întrebuinţeze curent electric. Uzina -x*x- Bara de la Sulina Calaţi, 28 Noembrie După telegrame primite de C. E. D., bara Sulina se menţine la 24 picioare engleze sau 23 picioare navigabile. La mitele 83 47 şi 23 apele Dunării au o adâncime navigabilă de 23 piicioare engleze. In braţul Chilia, apele au o adâncime de 18 picioare engleze. D-nii abonaţi din provincie, pentru reînoirea de abonamente, vă rugăm să binevoiţi a lipi pe canonul mandatului poştal eticheta cu care primiaţi ziarul, procedând la fel şi atunci când veţi avea de făcut reclamaţie sau schimbare de domiciliu. Mii ii iiiMMBimtifimiiHi'viitóuHi ttm i nurflMta sanitar auxiliar la d. ministru C. Dumitrii! Marţi dimineaţa, s-a prezentat d-lui C. Duimiriu ministru al sănătăţii şi d-lui profesor Titus Ganea, o delegaţie din partea personalului sanitar. Delegaţia a prezentat d-lui ministru moţiunea votată de compus. D. ministru a comunicat delegaţiei că consecvent făgăduinţei sale din congres, a dat următoarele circulare: 1) Să se achite de urgenţă toate salariile şi să se restituie toate reţinerile peste cotele legale. 2) Relativ la trecerea în bugeul ministerului sănătăţea d. ministru a promis că va căuta să convingă întreg guvernul de dreptatea pe o are acest corp urmând să-l treacă chiar în iarna anului 1934. 3) S’au dat circulare medicilor primari şi de spitale ca să trateze personalul sanitar cu toată urbanitatea 4) A dispus organizarea unui birou al personalului sanitar auxiliar, la direcţia personalului, iar pentru satisfacerea dezideratelor din moţiune de ministru a invitat pe d-nii directori Baciu şi Puşcaru să conlucreze de comun acord cu d-na Simionescu pres. asociaţiei. ...............UUXVfrjtXOU----------- Ciumă , India şi Argentina Ministerul sănătăţii a fost informat de Oficiul internaţional de igienă din Paris că în India bântue ciuma bubonică. Sunt până acum 1200 de cazuri şi 820 de morţi de această epidemie. In Argentina sunt de asemenea 6 cazuri de ciumă. ----------xox--------- Anul al 50-lea Nr. 329 Vineri 1 Decembrie 1933 Delegaţia congresului încotro merge politica franceză — Urmare din pagina I«a » siuni. Cum va aborda Franţa acest proect ? Până la capăt a susţinut continuarea lucrărilor conferinţei dezarmării şi ale Ligii Naţiunilor, fie spre a-şi degaja răspunderea, fie din sila de a lua iniţiativa unei noui aşezări. Când vorbim de o nouă aşezare, nu ne gândim numai la aceea la care visează d-nii Mussolini şi Hitler, ci la alte combinaţii întrevăzute la Londra şi la Geneva. Voim să vorbim de ideea de a reforma Liga Naţiunilor. Cum s’ar putea concepe altfel posibilitatea de a readuce Germania care acuză Liga că a rămas un sindicat de învingători.? Prima indicaţie despre proectul de reformă a fost ştirea lansată de un ziar englez că juristul belgian, d. Bourguit ar fi elaborat un amendament tinzând a permite punerea în mers a procedurii de revizuire a art. 19 dela Covenal, fără a se recurge la unanimitate. Faptul a fost desminţit, dar nu e fum fără foc. Putem afirma că secretarul general, d. Avenc, care s’a dus in Italia spre a aduce ultimele omagii defunctului Scialoja, a întreţinut pe d. Mussolini, despre un proect de reformă. Ideea directoare ar fi de a da Ligii Naţiunilor un caracter mai oligarhic, lărgind consiliul şi aşezând deasupra lui faimosul directorat european al combinaţiei Macdonald- Mussolini. Chiar dacă Mica înţelegere şi Polonia ar fi admise să facă parte din acest directorat, sare în ochi că vor regăsi ca şi Franţa, arbitrajul permanent al Londrei şi al Romei. Cazul e cu atât mai serios, cu căt îndărătul tuturor acestor chestiuni de procedură, se regăseşte problema fundamentală: opoziţia între nemulţumiţi şi cei satisfăcuţi. De partea cui se va înclina balanţa ? Iată chestiunea de care depinde viitorul păcii. Cu Germania, Italia şi Anglia, ofensiva revizionistă prezintă un grup compact dacă nu coherent. Spre a- i veni de hac, ar fi de ajuns fireşte, ca Franţa să grupeze în jurul ei pe aliaţii săi. Ralierea aceasta ar fi suficientă, oricare ar fi tactica adoptată, şi ar obţine câştig de cauză fie în conversaţii particulare, fie într’o nouă conferinţă, fie în cadrul Ligii Naţiunilor. Fără el toate metodele sunt zadarnice. Ceea ce a lipsit dela sfârşitul războiului, e forţa hotărită să menţină ordinea stabilită. Nici un artificiu de a escamota dificultăţile sau anticiparea viitorului", nu poate înlocui forţa ordinei şi această forţă nu se poate grupa decât în jurul unui guvern francez puternic. E inutil să mai ascundem că tocmai aceasta lipseşte mai mult în prezent, deoarece Franţa străbate o perioadă de mari dificultăţi interne. Nu-i cea mai mica explicaţie a îndrăznelii adversarilor şi a slăbiciunii unor anumiţi prieteni. Această situaţie are o însemnătate care Tiu poate fi exagerată, fiindcă dorinu toate celelalte comdidiţiuni ale wibunotopirii situaţiei. Se discută mult chestiunea daca trebue sa se răspundă avansurilor lui Hitler şi să se primească o negociere directă, sau să se urmeze italienii pe calea pactului celor patru. Toate acestea, după părerea noastră, sunt secundare. Singurul lucru care contează e acela de a şti dacă, da sau ba. Franţa va avea un guvern capabil de a concepe o politică raţională şi de a ţine limbajul ce se cuvine. Problema franco-germană e o chestiune esenţială de încredere. Or, fancezii nu pot avea încredere decât în forţa lor şi in aceea a aliaţilor lor. Ei nu pot avea încredere întriun popor şi într’un regim tărît întrio furie de expansiune. Toate apelurile de pace ale lui Hitler nu pot schimba nimic din faptul că 65 milioane de germani aspiră la o sporire de debuşeuri economice, la o sporire a forţelor militare, la o creştere a puterii, lucruri ce nu se pot înfăptui decât în detrimentul celorlalţi. E foarte posibil ca Hitler să nu dorească războiul mai mult decât Wilhelm al ll-lea, dar acea exaltare nu poate duce decât la aceeaş catastrofă, dacă nu se opune o coaliţie defensivă mai solidă decât aceea din 1914. Oare despre aceasta ar voi să se discute germanii, între patru ochi, sau altminteri ? Fireşte, la aceasta se gândesc partizanii unei apropieri. Aceştia cred că vor potoli pentru un timp Germania prin egalitatea drepturilor. Ce mai e deci altceva între Paris şi Berlin ? Nimic, dacă nu chestiunea Sarrei, pe care germanii erei că o vor aranja uşor, fireşte în paguba noastră. Pe de altă parte, chestiunea Austriei depinde de austriaci. Chestiunea dela răsărit, de polonezi. Francezii ar fi oare mai timizi ca polonezii, dacă ar putea avea şi ei un guvern puternic ? Aceasta se va întâmpla, trebue să se întâmple, deoarece evenimentele se precipită. Se cuvine să se aştepte aceste evenimente, căci mimai ele pot determina îmbunătăţirea situaţiei. Ni se va obiecta că timpul lucrează în favoarea Germaniei care se reîncarnează. Ar fi foarte drept dacă ni s’ar propune să intervenim energic împotriva acestei reînarmări. Dar nu tocmai pe această cale vor si se angaja pe aceia cari ne-ar precipita în strânsoarea Iul Hitler. Pe de altă parte, nu înseamnă a pierde timp pregătind spiritele pentru îndreptarea indispensabilă.Saint Brice Când dai garanfie da viața ! Tribunalul din Budapesta a avut să se pronunţe, zilele trecute, asupra unui caz unic. D. Hermann von Rosenberg, şeful unei industrii importante, dorind acum câţiva ani să-şi pic- t teze pereţii în stilul mobilieru- lui, se adresă unui anume Max Schmidt, întrefoâmdu-l cât ar costa executarea de fresce pe cei patru pereţi. Schmidt răspunse că preţul pentru lucrarea cerută era de 10.000 de pengő. Von Rosenberg găsi suma exagerată şi-i făcu o contraofertă destul de originală: „Dacă îmi garanţi că voi trăi încă zece ani, la scadenţa anilor vor plăti 6000 de penge. Pictorul răspunse printr’o scrisoare în care îi garanta zece ani de viaţă, după trecerea cărora avea să încaseze restul de 6030 de penge. Frescele au fost executate precum se ceruse. Dar după trei anii, Rosenberg muri şi Schmidt pretinse piaţa celor 6000 de pengő, de la moştenitori, care îl refuzară, în baza contractului încheiat. Schmidt dădu în judecată pe moştenitori şi acuma, după discuţiuni interminabile, tribunalul a respins acţiunea pictorului, declarând că o scrisoare comercială nu este şi nu poate fi o glumă şi că plata sumei e condiţionată în contract de garanţia dată celeilalte părţi contractante că i se asigură zece ani de viaţă. Dat fiind, că cu toată garanţia Rosenberg a murit înainte de termen, Schmidt, adică garantul, nu respectase termenii contractului şi deci nu avea nici un drept la suma revendicată. Corpul omenesc a fost comparat cu o maşină căreia i se asigurase funcţionarea pentru o anumită perioadă de timp. Schmidt susţinu că nu a fost el fabricantul maşinii. I se răspunse că atunci nu trebuia să-şi asume riscul unei atare garanţii. ----------* < XXX------------ 5000 vagoane pirită in tranzit prin portul Galati Galaţi, 28 ibrie Astă seară, membrii comisiei muncii portului Galaţi, s-au întrunit sub preşedinţia d-lui judecător Matei Pantelimon. Comisia a luat in discuţie pe- I rorea agenţiei de vapoare „Interconinentala“ de a se fixa un tariff redus pentru descărcarea a 5000 vag. pirită ce urmează să sosească cu varpoarele în tranzit prin portul Galaţi şi unde marfa va fi descărcată în şlepuri pentru Cehoslovacia. Agenţia arată că ar dori să dea de lucru muncitorilor gălăţeni, dar faţă de preţurile exagerate va fi nevoită să descarc mărfurile în alt port. Muncitorii manufacturişti au ofertat să descarce oale 5000 vagoane pirită cu preţul de 400 lei vagonul, iar munciitorii cerealişti au ofertatsă lucreze la preţul de 300 lei vagonul. Comisia muncii a judecat apoi cererea casei autonome a pădurilor care se plânge împotriva cetei de muncitori de la Vadu Raşcu, că cere preţuri exorbitante privind descărcarea şlepurilor cu lemne de foc. Comisia muncii a judecat apoi câteva reclamaţii. -010- Emigrarea turcilor continuă — PĂMÂNTURILE LE SUNT ACAPARATE DE BULGARI — Constanţa, 28 Noembrie Cu vaporul , Regele Carol I“ al S. M. R. au părăsit emportul 40 familii de musulmani din Carifater, cari emigrează in Anatolia. In legătură cu aceasta aflăm că aceşti turci şi-au vândut pământurile proprietarilor bulgari. Vizita d-lui ministru al finanţelor la înalta Curte de conturi Marţi, la ora 6 juna., dr. Dinu I. Brătianu, ministrul finanţelor, însoţit de d-nii: Vicor Slăvescu, subsecretar de stat şi Cristu Simionescu, secretar general, a vizitat înalta Curte de conturi. Cu acest prilej, d. G. Alesseanu, prim-preşedinte al înaltei Curţi de conturi, în asistenţa membrilor Curţii şi al parchetului general, consilierilor-controlori şi referendarilor, a făcut un larg expozeu, arâtând care a fost activitatea Curţii înainte şi după legea de reorganizare de la 1929, bazat pe cifre statistice, din care rezultă că astăzi, Curtea, de?, posedă un personal dublu faţă de anul 1928, a izbutit totuşi să desfăşoare o activitate împătrită, corespunzând cerinţelor, cu tot numărul considerabil de apeluri de pensie, care stânjeneşte activitatea sa normală. Totodată astăzi, Curtea, în noua organizare, îşi exercită activitatea sa de control la zi, veghind, prin organele sale, asupra unei legale administrări şi mânuiri a banului public, ceea ce face ca deriziunile sale să fie de un interes şi utilitate imediată, — pe când in vechea organizaţie se făcea un control postum, mult întârziat şi neeficace prin sancţionarea târzie a abaterilor constatate. D. Dinu Brătianu a arătat rolul important pe care Curtea este chemată să-l îndeplinească, ca organ suprem de control al finanţelor publice, rol care trebue amplificat. D-sa a mulţumit d-lui G. Alesseanu pentru sârguinţa depusă de Curt, solicitându-i, pentru viitor, preţiosul concurs al Curţii, cu care a considerat ca o datorie a sa să ia contact, promiţând actualizarea sugestiunilor Curţii pentru un cât mai eficace control al banului public. Cronica sporturilor FOOT-BALL C. A. O. VA REJUICA IMURILE CU JUVENTUS SI GLORIA C. F. H Din seară s’a judecat de către biroul federal compus din d-n’ maior Davilla, av. Octav Lucide, Bucur Bârsu şi dr. Irimescu, contesaţia făcută de clubul Juventus contra jucătorului Sarkady din gruparea C. A. O. Contestaţia a fost întemeiată pe faptul că jucătorul Sarkady este legitmat şi a jucat în campionat pentru clubul Victoria din Iaşi. Constatăndu-se că contestaţia clubului Juventus este justă, biroul federal a decis rejucarea matchului C. A. O.-Juventus şi C. A. O.-Gloria C. F. R. din Arad, deoarece în ambele matchuri C. A. O. a făcut uz de jucăorul Sarkady. Data matchurilor nu a fost încă fixată, dar se vor disputa probabil la prăvară. Conform regulamentului, beneficiile acestor matchuri, sunt luate de federaţie. ms . m MMM fiola Liffl . După cum am anunţat, cu prilejul aniversării uniunii naţionale iugoslave clubul academc Primărje din Ljubljana organizează pentru Vineri 1 Decembrie două curse internaţionale disputate pe străzile principale din Ljubljana, la care vor participa şi doi reprezentanţi ai atletismului românesc Federaţia română de atletism a hotărît desemnarea lui Ion Manea (Stadiul Român), recentul campion naţional de Cross-country pentru cursa de 5 km şi Ion Lăpuşan (Viforul Dacia), pentru cursa de 2 km. 700 Atleţii noştri, întovărăşiţi de un delegat al F. R. A. vor pleca azi Mercuri şi se vor întoarce Duminecă în Capitală. Concursul tradiţional „Tok Ujedinjenja”, pus sub patronajul M. S. Regelui Alexandru al Iugoslaviei, va întruni la Ljublana pe cei mai buni alergători de semi-fond ai Iugoslaviei şi câţiva buni reprezentanţi ai Austriei. Adversarul direct al lui Manea va fi alergătorul iugoslav Kreus cu care a mai luptat la concursurile balcanice de la Atena. Nădăjduim că alergătorii noştri, în forma bună pe care au dovedit-o cu prilejul ultimelor concursuri din ţară, vor susţine cu dârjenie bunul renume al atletismului românesc în luptă cu cele mai bune elemente iugoslave și austriace. ATLETISM