Universul, decembrie 1933 (Anul 50, nr. 329-357)

1933-12-01 / nr. 329

AS GUr.fi EA „FRAitco-Hon finn-UUCUiiESTI GIÎlVilEI 23 m CUPON N-rul 1-10 10 cupoane, dimpreună cu tei 258 dau dreptul la o poliţă A. M. UNIVERSUL de lei 50.000 cu 8 numere de premii şi cu ratele 1% 4% 7% Si a 10’ GRATUITE în conditiunile publicate în ziar. începutul asigurării 1 Decembrie 19311 TüAG£B1IiE din­­ 31 Ianuarie 1934 Odată cu poliţa şi chitanţa Ianuarie 1934 abonaţii asi­guraţi vor primi şi Medalia Comemorativă a ziarului „UNItfEtt I".** pentru 10 ani în serviciul neamului. cari nu acordă igienei intime însemnătatea pe care ea o are, plătesc de cele mai multe ori scump această neglijenţă, căci contractează foarte uşor o boală genitală. Organele trebuesc ţinute în stare de curăţenie desăvârşită şi puse în situaţia de a oferi rezistenţă invaziunilor micro­­biene. O cură cu PAGEOL, admi­rabilul preparat antiseptic şi imunizant, vă fereşte de peri­colul infecţiunilor iar dacă, din nefericire, v-aţi îmbolnă­vit vă vindecă foarte repede. Luaţi deci: PAttEOl.! La farmacii şi droguereii. I 3600 Cărţi nemi Mirata Hoia de d-ra AURELIA BL. BALIN doctor In drept Acest volum recent apărut, merită să re­ţie atenţia cerce­tătorilor in câmpul marilor pro­bleme ale solidarităţii omeneşti. Cu toată aparenţa contrară o­­menirea simte tot mai mult ne­voia ca peste fruntariile etnice sau politice să statornicească legături internaţionale. Cine ci­teşte cartea aşa de documenta­tă a d-rei Aurelia Blumenfeld- Bah­n, îşi poate da seama de mulţimea realizărilor efective în­­ domeniul politic pe calea trata­­­­telor, a convenţiilor, a Societăţ­­­ţii Naţiunilor, în domeniul ad­ministrativ, transporturi, auto­mobilistică, căi ferate, naviga­ţie aeriană, în domeniul juri­dic prin nenumărate convenţii de drept patrimonial şi penal mergând până la proectul pe cale de realizare a unei legisla­ţii comerciale unitare între ţă­rile latine şi până la funcţio­narea Curţilor internaţionale de justiţie. Apoi cooperarea în do­meniul financiar, crearea băncii reglementărilor internaţionale de la Bale, în domeniul econo­mic, sanitar, ştiinţific, cultural. Parcurgând acest volum, scris cu eleganţă şi multă claritate, cititorul descoperă adesea ori­zonturi necunoscute, întâlneşte o documentare neobişnuit de bogată şi sfârşeşte prin a vedea că prin unire şi cooperare in­ternaţională, s’au realizat for­midabile progrese în acest do­­meniu şi că este locul să pri­vim cu un curagios optimism mersul omenirei chiar dacă u­­nele eclipse momentane, ne-ar întuneca adesea prezentul. A apărut: CALENDARUL ALMANACH — It HAMUI „IMVERSU­l“ — pe anul 1934 cu un material bogat variat, instructiv şi interesant. Acest ca­endar­ almanach cuprinde pe larg datele calendaristice, de ordin religios, civil, astrono­­me şi meteorolog­e, sfaturi practi­c, cronici şti­­inţifce, art­stice, medicale, economice, financiare, sociale, po­itice, sportive, etc.; articole de spe­cialitate; reţete de bucăărie; curiozităţi, jocuri distractive, concursuri ş a. [HlIMLilIH al ziarului „111” PE ANUL 1914 cu numeroase ilustraţii, gravuri, hărţi şi planşe.—Mai cu­­pr­in fe copertă în 4 culori.—Această carte folositoar si este o enciclopedie practică, unică în geniul său în România. De vSnzare la toate librării e­­i la to|i depozitarii ziarului „UNIVERSUL**. PJÎSETUl 30 LEI Se trimite şi ram­burs CAICÎDARUL revistei Universul Copiilor a apărut şi se vinde cu 24 iei ex. la toţi librarii şi de­pozitarii de ziare. Se trimite şi cu ramburs « tau»".. UNIVERSUL 401 Autorizat du Min bunătăţii ... Qpâmti-i/â mcontra bab­erutaf Cel mai rău inamic al tinereţii liv. este ingrăşarea, adică grăs­mea de­pozitată care diformează liniile şi care d struge graţia siluetei. C­ontra guşii, în contra obrajilor că­zuţi, în contra şoldurilor sau sânilor prea desvoltaţi, apăraţi-vă numai­decât! Luaţi dimineaţa şi seara o ceaşcă de The Mexica­n al Docto­­ru­li Jawas, acest minunat ceai com­pus numai din vegetale unde su­nt renumite şi dozate speciile cele mai eficace pentru slăbire. Preţ pentru public Lei 135 THE MEXICAIN AL DOCTORULUI JA­WA FAftA­TVKKtttMSÍT,. PROBUS VEGETAL LA FARMACII $1 DROGUE­R II * Ofiţeri trecuţi in rezervă Următorii ofiţeri generali, superiori şi inferiori, comba­­tanţi, asimilaţi şi specializaţi, au fost trecuiţi diin oficiu în re­zervă, pentru limi­t de vârstă, în cursul lunii Decembrie 1933. Infanteria : Maiorul Miihăiles­­cu Nicolae şi căpitanul Geantă Ioan. Cavaleria : Colonelul Alexan­­drescu Vasile şi locotenentul Movanu Ioan. Artileria: General de briga­dă Miciora Paul. Coloneii­: Iarca Haralambdie şi loan Gheorghe. Geniu : Maiorul Baban I. D. Mihail. Intendenţa : Intendant-colo­­nea Spirescu Smarandache. Administraţia : Administra­­tori-căpitani Ştefănescu X. Ni­colae şi Greceanu Alexandru. Administrator-locotenent Vor­­culescu Nicolae. Medici: Medic-general Mihăi­­lescu Spiridon. Specialitatea „Servicii şi sta­bilimente tehnice“: general de brigadă Ioanide Nicolae. Locotenent-coloned Popovi­ci Gr. I­an. Congresul Sindicatului alimentar _ Z­.va ll­-a — Marţi, la ora 8 fam. dim., au continuat în sala „rom.s‘­ d­es­­baterile congresului Sindicatu­lui alimentar, sub preşedinţia d-lui Niculescu, asistat de d. Cristescu (T.­Severin), biroul fiind format din d-nii N. But­­naru, secretar general, Trier (Braşov) şi Nelu Fronescu (Plo­eşti). S-au luat în cercetare: redu­cerea taxelor pe apă, lumină şi firmele luminoase, desfiinţarea chi­­iei şi a taxei de instalaţie la contoarele electrice şi gaz, din momentul când valoarea fiecărui aparat a fost amorti­zată, devenind proprietatea a­­bonatului, calcularea şi restitu­irea de către uzinele comunale sau particulare a sumelor în­casate în plus,d­in contul chirii­lor contoarelor, reducerea chi­riilor la compartimentele co­munale din hale şi piese, re­ducerea taxelor la abatoare, taxele pentru autorizaţiile sa­nitare, taxele de noapte puse de comună şi ministerul de in­terne, taxele la cafenele. CURENTUL ELECTRIC ŞI TAXELE COMUNALE D-nii VIŞOIU şi G. IORDA­­CHESCU au cerut restituirea garanţiei depusă în numerar pentru garantarea plăţii con­sumului electric urmând ca in locul ei să se depună o sumă corespunzătoare în efecte ga­rantate d­e stat, ale căror divi­dende să fie încasate de abonat. Preţul curentului electric să fie scăzut la 4 tei kw. Chiria compartimentelor co­munale să fie redusă în pro­porţia prevăzută de legea chi­riilor dn Aprilie 1932. Taxele la abatoare să fie scă­zute în proporţia în care au scă­zut preţurile la carne şi deri­vate. TAXELE SANITARE Pentru obţinerea autorizaţii­lor serviciului sanitar să se fixe­ze o taxă statistică fixă de maximum 500 lei pentru oraşe şi 200 lei pentru comunele sub­urbane. TAXELE DE NOAPTE Taxele de noapte aplicate de ministerul de interne să fie desfiinţate, în toată ţara, pen­tru localurile cari sunt deschise numai noaptea, ele în timpul zilei neavând aproape nici o activitate. DESFIINŢAREA ARENZILOR PENTRU CÂRCIUMI D. HERA (Câmpulung) a pro­pus inlocuirea arenzei comunale pentru cârciumile din comunele rurale ce se fixează prin licitaţii publice, cu o taxă comunală, fixată şi aprobată de stat, de 25 bani la litru de vin şi 1 leu la litru pentru rachiurile naturale. Berea fiind impusă la o taxă prea mare, să fie scutită în co­munele rurale. S’au asociat la această păre­re, d-nii Butnaru, Vişoiu şi de­­legaţiunea din Brăila. D. RACARU, raportor, a pro­pus ca în cazul când nu se va putea obţine această înlocuire de arendă să se reducă la maximum 2000 lei arendă co­munală anuală. IMPOZITE SI TAXE COMU­NALE D-nii MIHAILESCU şi STAN DOBRESCU (Brăila) au cerut să se suprime dispoziţiile din legea organizării locale prin care se prevede dreptul­ de a introduce cote adiţionale supli­mentare temporare şi perma­nente ca: taxa locativă şi taxa pe consumaţie şi orice impozit comunal care nu are la bază un serviciu prestat de comună. Din cele mai apăsătoare enumără: taxa asupra valorii locative, care merge până la 30 la sută şi care trebuie să fie desfiinţată; taxa ad-valorem asupra marer­­ilor, de­oarece comunele au în­fiinţat taxe de barieră; unifi­carea taxelor pentru servicii prestate pentru toţii cetăţenii, reducerea actualelor impozite, şi a chiriilor compartimentelor comunale din hale şi pieţe cu 50 la sută, în loc să procedeze la scăderea preţulu , a reclamat parchetului pe reprezentanţii sindicatului, invinâ­ndu-l că a provocat a­­larmă în populaţia oraşului. Congresiştii au protestat con­tra atitdin­e uzinei. MODIFICAREA LEGII ASIGU­RĂRILOR SOCIALE D. I. RACARU a spus că în­trucât această ‘lege are un ca­racter reciproc, cotizaţiile vor trebui să fie plătite numai de asiguraţi, meseriaşi, funcţionari etc. Comercianţii neavând nici un avantaj după urma acestei legi, nu înţeleg să mai contribue la fondul Casei as­gurărilor so­ciale A mai cerut desfiinţarea co­telor în sarcina patronilor, pre­cum şi a tuturor sancţiunilor şi obligaţiunilor din legi privitoa­re la patroni; desfiinţarea ju­risdicţiei muncii ş trecerea ei că­lor de atac ordinare. Să nu fie obligaţi la plata timbrelor membrii familiilor cari dau ajutor patronilor în în­treprinderile lor. Funcţionarilor comerc­ali cari nu au titluri ca: şcoala super­iară de comerţ sau academice, să li se aplice regi­mul meseriaşilor industriali. Desfiinţarea procentului de 1 şi 20 la sută al statului de plata. Desfiinţarea Camerei de mun­­că şi al art. 23 din legea pro­prietăţii artistice, în sensul că nu constitue o atingere a drep­tului de proprietate artistică reproducerea compoziţi­lor mu­zicale în localurile de restau­rante, berării, cafenele, cârciumi etc., iar în subsidiar a propus, ca dreptul proprietăţii artistice şi muzicale, cade în întregime în sarcina muzicanţilor. A mai cerut desfiinţarea garanţiilor ce se cer pentru artiştii instrumen­tişti de către teatrele Naţio­nale. INSTITUIREA „UNIUNII SIN­­DICATELOR ALIMENTARE” DIN TOATA ŢARA Luându se în discuţie chestiu­nea formării „Uniunii sindica­telor alimentare“ d­e întreaga ţară, d-nii I. Răcaru, Jean Ni­culescu, N. Butnaru, C. Nicule­­scu, Nelu Fronescu (Ploeşti), Mihălescu (Brăila), Mohor (A­­rad), Victor Zătăreanu (Cluj), maior Andrei (Satu Mare) şi Vişoiu fac diverse propuneri in vederea organizării­­Uniunii“. S-a arătat că unele s­idicate din Ardeal, prin caracterul lor minoritar, pun chestiun­e pro­fesionale în planul al doilea. D. JEAN NICULESCU a ară­tat­ că deşi e vorba de o situa­ţie specială pentru acele si­ndi­­­cate, „Uniunea“ nu are inten­­ţiunea să creeze nici un sepa­ratism. Acele sindicate vor răs­punde ulterior în ce mod înţe­leg să se comporte faţă de „U­­niune“. D. N BUTNARU a afirmat că, de acord cu reprezentanţii si-­­­dicatelor din ţară, azi se for­mează principial „Uniunea“, rămânând ca organizaţiile din provincie să-şi trimită rat­fică­­rile după redactarea statutelor. S-a ales prin aclamaţii, ur­mătorul comitet provizor al „Uniunii“: D. Jean Niculescu preşedn­­te, Nelu Fronescu (Ploeşti) şi N Butnaru, v­cepreşedinţi; G Mihăilescu (Brăila), Stan Do­­brescu, A. Vişoiu, I. Răcaru, L Davidescu (Ploeşti), Traian Io­­nescu (Ploeşti), V. Anastas­e- Rafael şi G. Spânescu, secretar general. D. JEAN NICULESCU îşi ex­primă mulţumirea pentru re­zultatul lucrǎrii­or congresului. La ora 7, desbaterile congre­sului au fost închise. M. Leonte La ziar­ul nostru Desbaterile suspendându-se la ora 12 jum., congresiştii au venit in corpore la ziarul nostru unde au fost primiţi în marea sală de consiliu de d. Stelian Popescu, directorul ziarului. D. N. BUTNARU, secretarul general al „Sindicatului ali­mentar“, au mulţumit d-lui Ste­lian Popescu pentru largul con­curs ce l-a dat cauzelor negus­toreşti, în cel mai mare şi mai răspândit ziar din ţară, pre­cum şi pentru grija ce poartă pentru binele obştesc. D. maior ANDREI (Satul Ma­re) a spus : In numele Ardea­lului, vă aduc omagiul de admi­­t­rafie şi recunoştinţă pentru lupta ce o duceţi în toate cău­şele mari. D. MIHAILESCU (Brăila) a spus : D-voastră, domnule di­rector, sunteţi simbolul munci şi al dragostei de neam şi ţara aşteaptă de la d-voastră să lu­minaţi minţile, pentru ferici­rea ei. D. FRONESCU (Ploeşti): In numele „Sindicatului alimen­tar“ din Ploeşti şi judeţul Pra­hova aduc omagiul de recu­noştinţă pentru atitudinea demnă a ziaruluu „Universul“, care se interesează de aproape de toate nevoile ţării. D. STELIAN POPESCU, di­rectorul ziarului nostru, a mul­ţumit pentru manifestaţia ce i s-a făcut, asigurând pe congre­­sişti­ că „Universul“ a apărat şi va apăra întotdeauna cauzele drepte ale negustorimei. D. IORDACHESCU a adus e­­logii personalului redacţional al ziarului nostru. Congresiştii, după ce au ova­ţionat­ călduros ziarul „Uni­versul“ şi pe directorul său s-au fotografiat având în mii locul lor pe dirctorul ziarului nostru. LA MINISTERUL INDUSTRIEI Congresiştii ducându-se la preşedinţia consiliului de mini­ştri spre a înmâna d-lui pr­i­­ministru Duca, un memoriu şi neputând lua contact cu d-sa, fiind reţinut în casă din cauză de boală, s’au dus la ministerul de industrie şi comerţ, unde au fost pr­miţi de d. subsecretar de stat Assan. D. JEAN NICULESCU a co­municat d-lui Assan, că desba­terile congresului continuând şi după amiază, delegaţii organi­zaţiilor din ţară au împuterni­cit organ­zaţia centrală să al­cătuiască memoriul, pe care îl vor înmâna azi. La ora 2, congresiștii au ofe­rit un banchet la restaurantul Enescu, d-lui G. Spânescu, ra­portorul anteproectului legii fis­cale, pentru munca depusa. Şedinţa de după amiază Desbaterile au continuat la ora 3, sub preşedinţia d-lui Jean Niculescu. S’au citit telegrame de ade­ziune de la filialele din : Bihor, Cluj, Bârlad, Galaţi, Iaşi, R.­Sa­­rat, Tecumi, Bacău, Slatina, Si­liştea şi Călăraşi. COMERŢUL DE CAFENELE D. TRENER, secertarul gene­ral al sindicatului din Lugoj, a propus, ca, comerţul de cafenea din Transilvania să fie degre­vat de taxă pe jocul „Roimii“, p­ăţind jocului furnizat de Ca­sa autonomă C. A. M., dublu cum se plăteşte azi. D. C. CICULESCU, din partea patronilor de cafenele din ve­­chiul regat, a c­er­ut ca primă­ria şi ministerul de f­ranţe să nu mai pretindă o taxă pe apa­rate, peste celelalte impozite, întrucât cafenelele nu sunt lo­caluri de jocuri de cărţi cum sunt cluburile şi cazinourile. REGIMUL CARCIUMELOR RURALE D. I. POPESCU (Ploeşti) dis­cutând chestiunea regimului câr­ciumelor rurale, a cerut: e­­xercitarea acestui comerţ de foştii negustori şi foşt­i practi­canţi ; lim­tarea locali­­ilor după număru­l capilor de fami­lie , iar arenda să fie în legă­tură cu vânzarea ce se face a­­plicându-se o taxă comun,ală la băuturile ce se introduc în lo­cal. O HOTARARE A SINDICATU­LUI DIN PLOEŞTI D. NELU FRONESCU a adus la cunoştinţa congresiştilor, că filiala „Sindicatului alimentar“ din Ploeşti, faţă de preţul ex­cesiv al Curentului electric, a hotărît ca de la 1 Decembrie, comercianţii să nu mai între­buinţeze curent electric. Uzina -x*x- Bara de la Sulina Calaţi, 28 Noembrie După telegrame primite de C. E. D., bara Sulina se menţine la 24 picioare engleze sau 23 pi­cioare navigabile. La mitele 83 47 şi 23 apele Dunării au o adâncime naviga­bilă de 23 piicioare engleze. In braţul Chilia, apele au o adâncime de 18 picioare en­gleze. D-nii abonaţi din provincie, pentru reînoirea de abonamen­te, vă rugăm să binevoiţi a lipi pe canonul mandatului poştal eticheta cu care primiaţi ziarul, procedând la fel şi atunci când veţi avea de făcut reclamaţie sau schimbare de domiciliu. Mii ii iiiMMBimtifimiiHi'viitóuHi ttm i nurflMta sanitar auxiliar la d. ministru C. Dumitrii! Marţi dimineaţa, s-a prezentat d-lui C. Duimi­riu ministru al sănătăţii şi d-lui profesor Titus Ganea, o delegaţie din partea personalului sanitar. Delegaţia a prezentat d-lui ministru moţiunea votată de compus. D. ministru a comunicat de­legaţiei că consecvent făgă­duinţei sale din congres, a dat următoarele circulare: 1) Să se achite de urgenţă toate salariile şi să se restituie toate reţinerile peste cotele le­gale. 2) Relativ la trecerea în bu­ge­ul ministerului sănătăţea d. ministru a promis că va căuta să convingă întreg guvernul de dreptatea pe o are acest corp urmând să-l treacă chiar în iarna anului 1934. 3) S’au dat circulare medici­lor primari şi de spitale ca să trateze personalul sanitar cu toată urbanitatea­ 4) A dispus organizarea unui birou al personalului sanitar auxiliar, la direcţia personalu­lui, iar pentru satisfacerea de­zideratelor din moţiune de mi­nistru a invitat pe d-nii direc­tori Baciu şi Puşcaru să con­lucreze de comun acord cu d-na Simionescu pres. asociaţiei. ...............UUXVfrjtXOU-----------­ Ciumă , India şi Argentina Ministerul sănătăţii a fost in­format de Oficiul internaţional de igienă d­in Paris că în India bântue ciuma bubonică. Sunt până acum 1200 de ca­zuri şi 820 de morţi de această epidemie. In Argentina sunt de aseme­nea 6 cazuri de ciumă. ----------xox---------­ Anul al 50-lea Nr. 329 Vineri 1 Decembrie 1933 Delegaţia congresului încotro merge politica franceză — Urmare din pagina I«a » siuni. Cum va aborda Franţa acest proect ? Până la capăt a susţinut con­tinuarea lucrărilor conferinţei dezarmării şi ale Ligii Naţiuni­lor, fie spre a-şi degaja răspun­derea, fie din sila de a lua ini­ţiativa unei noui aşezări. Când vorbim de o nouă aşezare, nu ne gândim numai la aceea la care visează d-nii Mussolini şi Hitler, ci la alte combinaţii în­trevăzute la Londra şi la Ge­neva. Voim să vorbim de ideea de a reforma Liga Naţiunilor. Cum s’ar putea concepe altfel posibilitatea de a readuce Ger­mania care acuză Liga că a ră­mas un sindicat de învingători.? Prima indicaţie despre proec­tul de reformă a fost ştirea lansată de un ziar englez că ju­ristul belgian, d. Bourguit ar fi elaborat un amendament tin­zând a permite punerea în mers a procedurii de revizuire a art. 19 dela Covenal, fără a se re­curge la unanimitate. Faptul a fost desminţit, dar nu e fum fără foc. Putem afirma că se­cretarul general, d. Avenc­, care s’a dus in Italia spre a aduce ultimele omagii defunctului Scialoja, a întreţinut pe d. Mus­solini, despre un proect de re­formă. Ideea directoare ar fi de a da Ligii Naţiunilor un ca­racter mai oligarhic, lărgind consiliul şi aşezând deasupra lui faimosul directorat euro­pean al combinaţiei Macdonald- Mussolini. Chiar dacă Mica înţelegere şi Polonia ar fi admise să facă parte din acest directorat, sare în ochi că vor regăsi ca şi Fran­ţa, arbitrajul permanent al Londrei şi al Romei. Cazul e cu atât mai serios, cu căt îndără­tul tuturor acestor chestiuni de procedură, se regăseşte proble­ma fundamentală: opoziţia în­tre nemulţumiţi şi cei satisfă­cuţi. De partea cui se va încli­na balanţa ? Iată chestiunea de care depinde viitorul păcii. Cu Germania, Italia şi Anglia, ofensiva revizionistă prezintă un grup compact dacă nu cohe­rent. Spre a- i veni de hac, ar fi de ajuns fireşte, ca Franţa să grupeze în jurul ei pe aliaţii săi. Ralierea aceasta ar fi suf­icientă, ori­care ar fi tactica adoptată, şi ar obţine câştig de cauză fie în conversaţii particulare, fie în­­tr’o nouă conferinţă, fie în ca­drul Ligii Naţiunilor. Fără el toate metodele sunt zadarnice. Ceea ce a lipsit dela sfârşitul războiului, e forţa hotărită să menţină ordinea stabilită. Nici un artificiu de a escamota difi­cultăţile sau anticiparea viito­rului", nu poate înlocui forţa or­­dinei şi această forţă nu se poate grupa decât în jurul unui guvern francez puternic. E inutil să mai ascundem că tocmai aceasta lipseşte mai mult în prezent, de­oarece Fran­ţa străbate o perioadă de mari dificultăţi interne. Nu-i cea mai mica explicaţie a îndrăznelii adversarilor şi a slăbiciunii u­­nor anumiţi prieteni. Această situa­ţie are o însemnătate care Tiu poate fi exagerată, fiindcă dori­nu toate celelalte comdi­­diţiuni ale wibunotopirii situa­­ţiei. Se discută mult chestiunea daca trebue sa se răspundă a­­vansurilor lui Hitler şi să se primească o negociere directă, sau să se urmeze italienii pe calea pactului celor patru. Toa­te acestea, după părerea noas­tră, sunt secundare. Singurul lucru care contează e acela de a şti dacă, da sau ba. Franţa va avea un guvern capabil de a concepe o politică raţională şi de a ţine limbajul ce se cuvine. Problema franco-germană e o chestiune esenţială de încrede­re. Or, fancezii nu pot avea în­credere decât în forţa lor şi in aceea a aliaţilor lor. Ei nu pot avea încredere întriun popor şi într’un regim tărît în­­trio furie de expansiune. Toate apelurile de pace ale lui Hitler nu pot schimba nimic din faptul­­ că 65 milioane de germani as­piră la o sporire de debuşeuri economice, la o sporire a forţe­lor militare, la o creştere a pu­terii, lucruri ce nu se pot înfăp­tui decât în detrimentul celor­lalţi. E foarte posibil ca Hit­ler să nu dorească războiul mai mult decât Wilhelm al ll-lea, dar acea­ exaltare nu poate duce decât la aceeaş catastrofă, dacă nu se opune o coaliţie defensivă mai solidă de­cât aceea din 1914. Oare despre aceasta ar voi să se discute ger­manii, între patru ochi, sau alt­minteri ? Fireşte, la aceasta se gândesc partizanii unei apro­pieri. Aceştia cred că vor potoli pentru un timp Germania prin egalitatea drepturilor. Ce mai e deci altceva între Paris şi Ber­lin ? Nimic, dacă nu chestiunea Sarrei, pe care germanii erei că o vor aranja uşor, fireşte în paguba noastră. Pe de altă par­te, chestiunea Austriei depinde de austriaci. Chestiunea dela răsărit, de polonezi. Francezii ar fi oare mai timizi ca polonezii, dacă ar putea avea şi ei un gu­vern puternic ? Aceasta se va întâmpla, tre­bue să se întâmple, de­oarece evenimentele se precipită. Se cuvine să se aştepte aceste eve­nimente, căci mimai ele pot de­termina îmbunătăţirea situaţiei. Ni se va obiecta că timpul lucrează în favoarea Germaniei care se reîncarnează. Ar fi foar­te drept dacă ni s’ar propune să intervenim energic împotri­va acestei reînarmări. Dar nu tocmai pe această cale vor si se angaja pe aceia cari ne-ar precipita în strânsoarea Iul Hitler. Pe de altă parte, nu în­seamnă a pierde timp pregă­tind spiritele pentru îndrepta­rea indispensabilă.Saint Brice Când dai garanfie da viața ! Tribunalul din Budapesta a avut să se pronunţe, zilele tre­cute, asupra unui caz unic. D. Hermann von Rosenberg, şeful unei industrii importante, do­­­­rind acum câţiva ani să-şi pic- t teze pereţii în stilul mobilieru-­­ lui, se adresă unui anume Max Schmidt, întrefoâmdu-l cât ar costa executarea de fresce pe cei patru pereţi. Schmidt răspunse că preţul pentru lucrarea cerută era de 10.000 de pengő. Von Rosenberg găsi suma exagerată şi-i făcu o contra­ofertă destul de ori­ginală: „Dacă îmi garan­­ţi că voi trăi încă zece ani, la sca­denţa anilor vor plăti 6000 de penge. Pictorul­ răspunse printr’o scrisoare în care îi garanta zece ani­ de viaţă, după trecerea că­rora avea să încaseze restul de 6030 de penge. Frescele au fost executate precum se ceruse. Dar după trei anii, Rosenberg muri şi Schmidt pretinse piaţa celor 6000 de pengő, de la moş­tenitori, care îl refuzară, în baza contractului încheiat. Schmidt dădu în judecată pe moştenitori şi acuma, după dis­­cuţiuni interminabile, tribuna­lul a respins acţiunea pictoru­lui, declarând că o scrisoare comercială nu este şi nu poate fi o glumă şi că plata sumei e condiţionată în contract de ga­ranţia dată celeilalte părţi con­tractante că i se asigură zece ani de viaţă. Dat fiind, că cu toată ga­ranţia Rosenberg a murit îna­inte de termen, Schmidt, adică garantul, nu respectase terme­nii contractului şi deci nu avea nici un drept la suma revendi­cată. Corpul omenesc a fost com­parat cu o maşină căreia i se asigurase funcţionarea pentru o anumită perioadă de timp. Schmidt susţinu că nu a fost el fabricantul maşinii. I se răspunse că atunci nu trebuia să-şi asume riscul unei atare garanţii. ----------* < XXX------------ 5000 vagoane pirită in tranzit prin portul Galati Galaţi, 28 i­brie Astă seară, membrii comisiei muncii portului Galaţi, s-au în­trunit sub preşedinţia d-lui ju­decător Matei Pantelimon. Comisia a luat in discuţie pe- I rorea agenţiei de vapoare „In­­tercon­inentala“ de a se fixa un tariff redus pentru descărca­rea a 5000 vag. pirită ce urmea­ză să sosească cu varpoarele în tranzit prin portul Galaţi şi unde marfa va fi descărcată în şlepuri pentru Cehoslovacia. Agenţia arată că ar dori să dea de lucru muncitorilor gălăţeni, dar faţă de preţurile exagerate va fi nevoită să descarc măr­furile în alt port. Muncitorii manufacturişti au ofertat să descarce oale 5000 vagoane pirită cu preţul de 400 lei vagonul, iar munciitorii ce­­realişti au ofertat­­să lucreze la preţul de 300 lei vagonul. Comisia muncii a judecat a­­poi cererea casei autonome a pădurilor care se plânge îm­potriva cetei de muncitori de la Vadu Raşcu, că cere preţuri exorbitante privind descărca­rea şlepurilor cu lemne de foc. Comisia­ muncii a judecat a­­poi câteva reclamaţii. -010- Emigrarea turcilor continuă — PĂMÂNTURILE LE SUNT ACAPARATE DE BULGARI — Constanţa, 28 Noembrie Cu vaporul , Regele Carol I“ al S. M. R. au părăsit em­­portul 40 familii de musulmani din Ca­rifater, cari emigrează in A­­natolia. In legătură cu aceasta aflăm că aceşti turci şi-au vândut pă­mânturile proprietarilor bul­gari. Vizita d-lui ministru al finanţelor la înalta Curte de conturi Marţi, la ora 6 juna., dr. Dinu I. Brătianu, ministrul finanţe­lor, însoţit de d-nii: Vic­or Slă­­vescu, subsecretar de stat şi Cristu Simionescu, secretar ge­neral, a vizitat înalta Curte de conturi. Cu acest prilej, d. G. Ales­­seanu, prim-preşedinte al înal­tei Curţi de conturi, în asis­tenţa membrilor Curţii şi al parchetului general, consilieri­­lor-controlori şi referendarilor, a făcut un larg expozeu, a­­râtând care a fost activitatea Curţii înainte şi după legea de reorganizare de la 1929, bazat pe cifre statistice, din care re­zultă că astăzi, Curtea, de­?, posedă un personal dublu faţă de anul 1928, a izbutit totuşi să desfăşoare o activitate împătri­tă, corespunzând cerinţelor,­­ cu tot numărul considerabil de apeluri de pensie, care stânje­neşte activitatea sa normală. Totodată astăzi, Curtea, în no­ua organizare, îşi exercită acti­vitatea sa de control la zi, ve­ghind, prin organele sale, asu­pra unei legale administrări şi mânuiri a banului public, ceea ce face ca deriziunile sale să fie de un interes şi utilitate imediată, — pe când in vechea organizaţie se făcea un control postum, mult întârziat şi nee­­ficace prin sancţionarea târzie a abaterilor constatate. D. Dinu­­ Brătianu a arătat rolul important pe care Curtea este chemată să-l îndeplinească, ca organ suprem de control al finanţelor publice, rol care tre­bue amplificat. D-sa a mulţu­mit d-lui G. Alesseanu pentru sârguinţa depusă de Cur­t, so­­licitând­u-i, pentru viitor, pre­ţiosul concurs al Curţii, cu care a considerat ca o datorie a sa să ia contact, promiţând ac­tualizarea sugestiunilor Curţii pentru un cât mai eficace con­trol al banului public. Cronica sporturilor FOOT-BALL C. A. O. VA REJUICA IMURILE CU JUVENTUS SI GLORIA C. F. H Din seară s’a judecat de că­tre biroul federal compus din d-n’­ maior Davilla, av. Octav Lucide, Bucur Bârsu şi dr. Iri­­mescu, contes­aţia făcută de clubul Juventus contra jucăto­rului Sarkady din gruparea C. A. O. Contestaţia a fost întemeiată pe faptul că jucătorul Sarkady este legi­tmat şi a jucat în cam­pionat pentru clubul Victoria din Iaşi. Constatăndu-se că contesta­ţia clubului Juventus este justă, biroul federal a decis rejuca­­rea matchului C. A. O.-Juven­­tus şi C. A. O.-Gloria C. F. R. din Arad, de­oarece în ambele matchuri C. A. O. a făcut uz de jucă­orul Sarkady. Data matchurilor nu a fost încă fixată, dar se vor disputa probabil la pr­­ăvară. Conform regulamentului, beneficiile ace­stor matchuri, sunt luate de fe­deraţie. ms . m MMM fiola Liffl . După cum am anunţat, cu pri­­lejul aniversării uniunii naţio­nale iugoslave clubul academ­c Primărje din Ljubljana organi­zează pentru Vineri 1 Decembrie două curse internaţionale dispu­tate pe străzile principale din Ljubljana, la care vor participa şi doi reprezentanţi ai atletismu­lui românesc Federaţia română de atletism a hotărît desemnarea lui Ion Manea (Stadiul Român), recentul campion naţional de Cross-coun­try pentru cursa de 5 km şi Ion Lăpuşan (Viforul Dacia), pentru cursa de 2 km. 700 Atleţii noştri, întovărăşiţi de un delegat al F. R. A. vor pleca azi Mercuri şi se vor întoar­ce Duminecă în Capitală. Concursul tradiţional „Tok Ujedinjenja”, pus sub patrona­jul M. S. Regelui Alexandru al Iugoslaviei, va întruni la Lju­blana pe cei mai buni alergă­tori de semi-fond ai Iugoslaviei şi câţiva buni reprezentanţi ai Austriei. Adversarul direct al­ lui Manea va fi alergătorul iugoslav Kreus cu care a mai luptat la con­cursurile balcanice de la Atena. Nădăjduim că alergătorii noş­tri, în forma bună pe care au dovedit-o cu prilejul ultimelor concursuri din ţară, vor susţine cu dârjenie bunul renume al atletismului românesc în luptă cu cele mai bune elemente iu­goslave și austriace. ATLETISM

Next