Universul, martie 1934 (Anul 51, nr. 58-88)
1934-03-01 / nr. 58
Anul al 5l-lea LUIGI CAZZAVILLAN 12 Pagini EXEMPLARUL Io Ţară: 3 M In Străinătate: 6 Lei Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. G le P. T. T. No. 120323 932 CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE | TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3-30,10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3-30,15 FIERUL ROŞU S-a depus în Parlament un proect de lege drept şi moral. El institue restituirea banilor publici încasaţi fără just motiv. Deşi din iniţiativă parlamentară, ideea are caracter general. Este ecoul sentimentului întregei ţări şi înseamnă un început de executare al sancţiunilor făgăduite şi aşteptate. Desigur însă că numai legea nu va fi deajuns. Rezultatele vor atârna de gradul eficacităţii sale. Dacă se va aplica în toate cazurile cu rapiditatea şi rigoarea indispensabile profilaxiilor morale, scopul va fi atins în cele două aspecte naturale. Exemplaritate pentru trecut şi viitor. Cei căzuţi în păcatul cupidităţii pe seama concetăţenilor covârşiţi de fiscalitate vor constata că există margini şi pentru traficurile ruşinoase. Cei ispitiţi să le practice în viitor se vor împiedeca de o barieră neclintită. Operaţiunea va trebui să se ridice la înălţimea unei adevărate chirurgii sociale. Ea trebue să fie o trepanaţie, care să smulgă tumoarea abuzurilor nenumărate şi nemărginite săvârşite prin risipirea banului Statului, prin mijloacele cele mai ingenioase şi mai ruşinoase, tocmai de cei obligaţi să-l gospodărească cu respect, cu raţiune, cu economie. După hotărîrea şi tenacitatea acestei ofensive pentru restitutio in integrum a considerabilelor fonduri deţinute fără titlu, se va judeca sinceritatea consideraţiunilor determinante şi se vor evalua posibilităţile de asanare a vieţei politice, în drept şi datoare să se cotorosească odată de racila straniei confuziuni între un mijloc de slujire devotată a ţării şi un scop de procopseală personală sau colectivă în paguba ei şi a cetăţenilor. DUPĂ EVENIMENTELE SÂNGEROASE DIN AUSTRIA — înlăturarea pericolului comunist — Acum, când ordinea a fost restabilită in Austria, graţie masărilor energice luate de cancelarul Dollfuss, ca şi cuminţeniei majorităţii populaţiei din Viena şi celelalte centre importante din provincie. S credem interesant să examinăm cauzele reale, cari au provocat sângeroasele evenimente de anum câteva zile şi consecinţele lor, în ordinea socială şi politică. După război, social-democraţii şi mai cu seamă comuniştii, au câştigat teren, în Austria. Internaţionala ÎII-a, profitând de criza financiară şi economică din Austria, de dezorientarea conducătorilor săi, ca şi de indolenţa populaţiunii sale burgheze, a urmărit scopul să creeze, în Viena, o puternică citadelă a comunismului, un centru însemnat al propagandei sovietice în toate statele din Europa centrală şi din peninsula balcanică. Agenţii internaţionalei III, în acord cu conducătorii partidului social-democrat din Austria, au izbutit uşor să realizeze, în mare parte, planul lor de acaparare şi de dominaţiune prin forţele organizate ale muncitorimii „roşii“. Ei au instalat muncitorimea în locuinţe somptuoase şi au construit, în împrejurimile capitalei, imense “,,blochaus“-uri, în formă de citadele, prevăzute cu dispozitive şi mijloace de apărare şi de atac, în vederea unui război civil, dezlănţuit din ordinul dirigenţilor Internaţionalei a IlI-a. Burghezimea austriacă, slab organizată politiceşte, slăbită economiceşte, urmărea cu îngrijorare progresele ce le făcea, zi cu zi, această mişcare de subminare a ordinei şi a siguranţei statului austriac, această revoluţiune în mers. De aceea, când organizaţiile comuniste şi social-democrate au crezut că a sosit momentul oportun, să forţeze evenimentele, prin provocaţiunea autorităţii statului, burghezimea a fost alături de guvern şi i-a dat concursul în acţiunea sa represivă şi de profilaxie socială. Agenţii Internaţionalei a III-a din Austria nu au crezut că vor întâmpina promptă şi energică contra-ofensivă din partea trupelor guvernamentale. Cu toată puternica lor organizaţie, forţele roşii au fost înfrânte , cuiburile lor distruse şi căpeteniile lor arestate şi condamnate pentru rebeliune. Acţiunea represivă a cancelarului Dollfuss, a salvat Austria de pericolul comunist. Acum rămâne să fie apărată independenţa sa de toate puterile ce înţeleg gravitatea situaţiei din Europa centrală şi importanţa menţinerii păcii prin respectul tratatelor. Groaznic accident de tren pe lira Bucureşti-Constanţa — Două Sete omorâte — Constanţa. 26 Febr. Trenul personal Bucureşti — Constanţa a surprins Luni dimineaţă, la ora 7, pe linie, in dreptul şcoalei de agricultură de la Basarabi, pe fetele Radu Voineagu de 18 ani şi Maria Ghimp de 19 ani, omorându-le pe loc. Cadavrele celor două tinere care la acea oră mergeau la fabrica de tors lână din sat, unde erau lucrătoare, aia fost târâte pe o bună distanţă şi oribil mutilate. Din cercetările întreprinse rezultă că mecanicul nu a dat nici un fel de semnal, decât în apropiere de victime, mai cu seamă că trenul era la o curbă și circula prin sat; cele două fete au fost lovite brusc pe la spate, înainte de a se putea feri. Cadavrele celor două victime au rămas azi toată ziua pe linie, până la deriziunea parchetului de înmormântare care a fost dată spre seară. victima ața cum a fos£ găsită din autorităţi înfiorătoarea crimă din str. General Angelescu •xox. Deputatul Eusebiu Popovici împuşcat de tâlhari. — Lupta cu bandiţii— Nu s’a răspândit încă grozava impresie produsă de crima din câmpul Sebastian (Dealul Spirei) şi Capitala a fost alarmată, ori dimineaţă, de o nouă crimă. O crimă care dă de gândit, atât prin felul cum a fost săvârşită, cât şi prin îndrăzneala cu care hoţii s’au introdus într’o casă din centrul Capitalei, până în dormitorul stăpânilor. Victima este cunoscutul avocat bucovinean, doctor în drept şi deputat de Rădăuţi, Eusebiu Popovici, ucis la locuinţa sa din str. General Angelescu 93, cu două gloanţe de revolver. CINE ESTE VICTIMA Eusebiu Popovici este originar din Bucovina, foarte cunoscut în această provincie, unde a început să profeseze avocatura. Mai târziu şi-a mutat câmpul de activitate în Capitală. Membru al partidului liberal, în trecuta legislaţie a fost şef de cabinet al d-lui ministru I. Nistor, iar acum eradeputat de Rădăuţi. Avea 39 de ani, însurat de aproape un an, el îşi cumpărase casa din strada General Angelescu 93, pe care a renovat-o astă vară, stabilindu-se apoi în ea, cu familia.Soţia sa are 3 copii din altă căsătorie. ÎNAINTE de crima Luni seară,, Eusebiu Popovici, venise acasă la ora 11 şi jumătate. Luase masa la restaurantul Enescu, cu soţia. D-na Popovici trebuia să plece a doua zi dimineaţa la Cernăuţi, să-şi ducă la şcoală doi copii, unul de 6 ani şi altul de 8. Nu avea să întârzie decât timpul necesar transportării, soţii urmând să plece apoi la Paris. Paşaportul era scos, bagajele făcute. LUPTA IN ÎNTUNERIC Pe la 3 noaptea, d-na Popovici a fost trezită din somn de nişte sgomote. A întins mâna spre patul de alături al soţului, să-l trezească. Dar el lipsea. Lângă pat însă, se simţeau prin întuneric, doi oameni luptându-se, se auzeau gâfăeli. D-na Popovici a întors repede comutatorul electric, dar lumina nu s-a aprins. Atunci s-a repezit spre grupul în luptă, în care a distins pe soţul său, de o forţă herculeană, cum încleştase pe un necunoscut care se sbătea să scape. In clipa următoare au răsunat două bubuituri de revolver. Eusebiu Popovici, lovit de un glonte în abdomen şi de altul chiar în dreptul inimei, s‘a prăbuşit între pat şi dulap, horcăind. Iar pe uşă s‘a strecurat grăbit un om de statură potrivită, coborând scările ce duceau spre parter. D-na Popovici s‘a repezit după el, în balconul interior al etajului, dând alarma şi strigându-şi servitorii, cari dormeau la mansardă. Alt tâlhar, care aştepta în haliul de jos, sub scări, ca să apere retragerea tovarăşului, a tras un foc de revolver în aer. Glontele s-a înfipt în peretele de lângă uşa de eşire, sub un tablou. La sgomotul produs de focurile de revolver şi de ţipetele d-nei Popovici, au sărit servitorii în ajutor, dar bandiţii au avut timp să dispară. CUM AU INTRAT TÂLHARII IN CASA După fuga tâlharilor s’a dat alarma, înştiinţându-se comisariatul 31, în raionul căruia se află locuinţa victimei. Primele cercetări au fost făcute de comisarul Radovici, stabilindu-se că hoţii au intrat prin uşa principală. Ei au scos o şipcă, introducând apoi în deschizătură o daltă, cu care au forţat lacătul galbe. Imediat lângă uşă, în primul antreţel, se află tabloul electric, de la care hoţii au scos siguranţele, întrerupând lumina la etaj şi la camerele servitorilor. Din antreţel au trecut în hall-ul larg, din care se deschid mai multe uşi, birou, sufragerie, salon, cameră de bac şi uşa spre scara de serviciu. De lângă uşa de intrare porneşte în zigzag, pe lângă pereţi, şi scara ce duce spre camerele de la etaj, unde se află dormitorul soţilor, al copiilor, un salonaş şi alte două camere. Tâlhari au cotrobăit întâi în hali şi în biroul unde se afla cassa de bani, căutând, desigur, cheile. Apoi, negăsindu-le, unul a rămas de pază, retras sub scară şi altul—sau poate doi: d-na Popovici nu poate preciza câţi a văzut fugind din dormitor, după împuşcarea soţului— s’a urcat la etaj. Tâlharii cunoşteau casa, deoarece au ştiut să se orienteze. Asasinul care s’a urcat la etaj, a pătruns direct în dormitorul soţilor, sperând să descopere acolo cheile — care s’au şi găsit, puse seara de victimă, pe un dulap, lângă uşă, împreună cu portomoneul şi paşaportul. El a fost simţit însă de Eusebiu Popovici, care, bizuindu-se pe forţa sa, a sărit din pat şi a voit să-l imobilizeze. Prins la strâmtoare, în imposibilitate să scape altfel, în lupta scurtă ce s-a dat, hoţul a descărcat cele două gloanţe în pieptul victimei, omorând-o pe loc. Apoi, speriat şi de ţipetele d-nei Popovici, asasinul s-a repezit pe scări, pierzându-şi în fugă pălăria. Tâlharii au mai lăsat la faţa locului şi dalta cu care au deschis uşa. ANCHETA AUTORITĂŢILOR Fiind înştiinţate autorităţile, dis-de-dimineaţă au sosit la locul ciimei d-nii inspector L Frânculescu, prim procuror Procop Dumitrescu, procuror Macavei, jude instructor Niculescu Bolintin şi comisar şef N. Atanasiu, de la siguranţa Capitalei, cari au început investigaţiile. Au fost ascultaţi toţi servitorii casei, dar nici unul n’a putut da vre-o lămurire asupra chipului cum s’a săvârşit omorul. A mai fost interogat şi un tânăr electrician, Alex. Popescu, care a reparat siguranţele acum o lună. Autorităţile au ridicat şi corpurile delicte, lăsate de asasini, dalta şi pălăria, o pălărie tip sport, fără căptuşiala, tighelată, de culoare maro bătând în gri. Dealtfel, până acum, singura indicaţiile asupra asasinilor este pălăria şi publicul care va putea da vreo lămurire asupra imasului, ce va fi pierdut-o, este rugat să se adreseze d-lui comisar şef N. Atanasiu, la prefectura de poliţie, sau d-lui judecător de instrucţie Niculescu Bolintin. Mai este căutat un şofer. Corpul lui Eusebiu Popovic a fost transportat ori dimineaţă la institutul medico-lege urmând să i se facă autopsi chiiar in cursul zilei pentru c seara să fie transportat de famiile la Rădăuţi unde se face înmormântarea. VALMAR EUSEBIU POPOVICI Casa din str. General Angelescu săvârşit crima unde sa CORPUL DELICT pălăria asasinului, lăsată în camera crimei care se crede că ar putea da oareclare informaţii. Accident de aviaţie Paris, 26 (Radio-Central). — Un avion poştal de pe linia Cassablanca-Dagar s-a prăbuşit azi după amiază. Avionul a fost complet distrus. Pilotul a fost ucis, iar ceilalţi trei ocupanţi grav răniţi. -xox- ---------exo--------- Bandiţi chinezi, executaţi Charbin, 26 (Radio-Central). — La Lachuxsush, au fost executaţi ieri, 20 bandiţi chinezi, cari au jefuit o clădire poştală din Manciuria. ---------xox--------- No. 58 Joi 1 Martie 1934 P IN STELIAN POPESCU Proclamarea noului rege al Belgiei Regele Leopold III, depunând jurământ, în şedinţa solemnă a parlamentului. In fund, lângă regina Astrid, micul principe Baudoin, moştenitorul tronului. Raportul d-lui Eden asupra conversaţiilor de la Berlin Londra, 27 (Rador).— Comitetul ministeral al desarmarii, întrunit eri, a luat cunoştinţă de raportul d-lui Eden asupra conversaţiilor de la Berlin. După întrunirea comitetului, pesimismul cauzat în cercurile informate de primele ştiri primite din Berlin, nu se desminte. Se crede că în cursul conversaţiilor de la Berlin s’a evidenţiat o divergenţă bine pre-cizată între Anglia şi Germania şi că acestrezultat nu poate fi atribuit tezei franceze. FILME Primim următoarele rânduri: Subsemnatul, vechi cititor al ziarului „Universul“, am luat cunoştinţă de articolul dv.: „Figuri Naţionale. Regina“ şi m-am impresionat descrierea înaltei personalităţi a strălucitei Suverane, ale cărei fapte glorioasa evocare atât de călduros de dv. vor rămâne pe vecie în istoria poporului nostru, în capitolul strălucit al intreglirei neamului. Cele ce aţi scris despre curajul moral al M. Sale străbătând spitalele de exantematici, nu numai cele de răniţi, mi-au amintit emoţiunea ce am simţit în vara lui 1917, la ambulanţa diviziei 6-a, când M. S. a avut marea bunătate să ne viziteze, să se oprească la camarazi şi la mine, să-mi ofere flori, bomboane, ţigări, o carte despre Prinţişorul Mircea, răposat cu câteva luni înainte, întrebându-mă dacă sunt bine îngrijit, îmbărbătându-ne pe toţi să credem în Dumnezeu şi izbândava fi a noastră. Slab, prăpădit, sprijinit de doi sâni- tari, cu ochii scăldaţi în lacrimi ca şi noi, am sărutat respectuos şi lung mâna ce ne mângâia... In 1926, pe când îmi căutam la Sovata sănătatea sdruncinată atunci, am trimis ca recunoştinţă un buchet modest şi alăturata scrisoare M. S. Reginei, care vizita acea frumoasă staţiune balneară şi climaterică: „In amintirea suferinţei de pe patul spitalului Ambulanţei diviziei 6-a din vara anului 1917, când Majestatea Voastră, Mama noastră, a răniţilor din războiul pentru întregirea neamului, a avut bunăvoinţa să vină la căpătâiul meu şi al altor camarazi răniţi şi suferinzi, cu bunătate şi cuvinte de mângâiere şi îmbărbătare, permiteţi-mi şi scuzaţi-mi îndrăzneala să ofer Maiestăţii Voastre aceste flori însoţite de urările mele de sănătate, de ruga mea către bunul Dumnezeu, din toată inima şi tot sufletul, să Vă aibă în pază împreună cu întreaga familie Regală. Să trăiţi, Majestate, Ioan A. Gallianu“. M. S. a binevoit a mă onora cu portretul Său, tezaurul căminului meu. M-am crezut dator să adaog şi eu ceva la marea consideraţiune a poporului pentru augusta lui ocrotitoare“. Ce balsam sunt asemenea gesturi de la cei mulţi şi cu multă simţire ! Don José Un vapor grec s’a ciocnit cu unul german — Apa a pătruns in hambare. — Pompele au fost puse in funcţie. — Naufragiul altor vapoare încărcate cu cereale — Galaţi, 26 Februarie O radiogramă dim Canakkale anunţă că în Bosfor s‘au ciocnit două vapoare cari încurcau regulat îm Dunăre, înainte de închiderea navigaţiei. Vaporul grec „Christos Z“, de 1106 tone registru, pe când făcea o manevră de trecere, s-a ciocnit cu vaporul german „Andres“ de 2995 tone registru, al soc. de navigaţie „Deutsche Levante Linie“. Vaporul grec „Christos Z.“ a suferit mari avarii la hambarele No. 3 şi No. 4, pe unde a pătruns apa. Au fost puse în funcţie pompele şi marinarii şi mecanicii au luptat din răsputeri la scoaterea apei ce ameninţa vaporul. Vaporul german „Andiros“, care era aşteptat să sosească în portul Constanţa spre a încărca cereale cu destinaţia Hamburg şi Rotterdam, a sosit la punctul Beyoglu. Vaporul grec „Christos Z.“, va fi adus — spre reparaţie — în şantierele „Stenia“ din Istambul sau la Pireu. NAUFRAGIUL UNOR VAPOARE GRECEŞTI După alte radiograme primite din Istambul, vaporul grec „Marietta Nomikas“ ex „Taravasay“ de 5241 tone registru, încărcat cu cereale din portul Odessa, cu destinaţia Anvers, a naufragiat în Marea Neagră. S’au trimis nave-salvatoare. Vaporul grec „Vella M. Diacaki“ de 3457 tone registru, a naufragiat la Intrarea în portul Syra. In ajutor a fost trimis vasul-salvator „Viking“. Alte amănunte asupra naufragiului lipsesc. Vaporul grec „Constantinos“ de 3824 t. r. plecat din portul Karuni cu 800 tone lignit pentru Pireu, a naufragiat la punctul Karystos. FURTUNA PE MAREA MEDITERANA Pe Marea Mediterană a fost furtună. Vaporul „Kurikka“, sub pavilion finlandez, de 3114 tone registru, încărcat cu cherestea pentru Oran (Africa de nord), a naufragiat la intrarea în port. Prin T. F. F., s-au cerut ajutoare. Tancul francez „President Sergent“ de 5344 t. r. a suferit stricăciuni la catarge. Vaporul englez „Beachcliffe“, încărcat cu cereale din portul Nicolaev (Rusia), a suferit un naufragiu. UIMII!■ II_ nam«|il I'iHIIIIi ulii—1 Londra, Februarie Chestiunea apei devine în anul acesta o problemă serioasă în Anglia. De vre-o zece luni a plouat atât de puţin, încât de 76 de ani încoace n’a fost o atare secetă. Izvoarele şi chiar puţurile cele mai adânci sunt aproape secate. Autorităţile sunt alarmate, deoarece nu e lucru uşor să potoleşti setea imensă a cartierelor urbane ca Londra cu cele 7 milioane de locuitori, sau ca Manchester şi Liverpool, a căror populaţie cu oraşele vecine se cifrează de asemenea la câteva milioane. Dar problema apei devine de asemenea acută la ţară, unde numeroase sate nu ştiu cum să facă spre a-şi putea adăpa turmele. Dacă în curând nu va turna cu găleata şi aceasta timp de câteva săptămâni, va fi o adevărată catastrofă. De mulţi ani serviciul apelor cartierelor londoneze a fost trecut în mâinile unui singur organism central, ceea ce a permis să se execute mari lucrări de aducere şi conservare a apei după un plan unic. Datorită acestei înţelepte prevederi, Londra posedă un sistem important de rezervoare care înmaganizează cantităţi mari de apă tocmai în vederea unei perioade de secetă prelungită. De altfel, grosul cantităţii necesare e procurat de celebra Tamisa, care izvorăşte dintr’un lanţ de munţi calcaroşi, îmbibaţi adânc cu apă şi alcătuind un fel de rezervor subteran natural. Până în prezent, Tamisa, deşi redusă in ce priveşte volumul, îşi îndeplineşte bine sarcina de apă hrănitoare. Totuşi semnele se înmulţesc, semne ce trebue să slujească de înştiinţare că o prelungire a secetei actuale va sfârşi prin a seca îmbelşugatele rezerve naturale ale Tamisei. Dacă, nu va ploua în curând în cantitate suficientă Metropolitan Water Board. (Direcţia apelor metropolitane) va fi nevoită să prescrie o economie severă în consumaţia de cap de locuitor. La Liverpool, ale cărei rezervoare municipale încep să se golească în chip dezastruos, s-a oprit spălarea străzilor şi a canalelor. Acolo, ca şi la Manchester, se socoteşte necesar să se reducă cu o cincime consumul apei în case. Dar ca să ne întoarcem la Londra, trebue să spunem că în ciuda folosului de a poseda în Tamisa mari resurse, pericolul constă în faptul că locuitorii mahalalelor de la răsăritul oraşului situate pe bazinul altei ape, mai puţin importante, Lea, sunt de pe acum neliniştiţi, fiindcă rezervoarele ce furnizează apa pentru această parte a Londrei sunt epuizate şi ca să se poată suplini lipsa de apă, se pompează câteva milioane de galoane zilnic, prelevate asupra cantitatii disponibile în Tamisa. Vom face oare o reglementare excepţională, care ne va lipsi de dreptul cel puţin al unei băi zilnice, considerată necesară de orice englez care se respectă . La ţară situaţia e critică, mai ales în partea apuseană a Angliei. In ţara galilor, anumite oraşe nu mai au rezerve de apa potabilă şi şi o procură de la diferite surse suspecte In nenumărate sate puţurile sunt secate sau aproape şi agricultorii dau din colt în colţ spre a umple jghiaburile pentru adăpatul vitelor. Pentru prima (Continuare in pag. 2-a) SCRISORI DIN LONDRA Lipsa de apă in Anglia de AUGUR