Universul, martie 1934 (Anul 51, nr. 58-88)

1934-03-01 / nr. 58

Anul al 5l-lea LUIGI CAZZAVILLAN 12 Pagini EXEMPLARUL Io Ţară: 3 M In Străinătate: 6 Lei Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­ le P. T. T. No. 120323 932 CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE |­ TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3-30,10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3-30,15 FIERUL ROŞU S-a depus în Parlament un proect de lege drept şi moral. El institue restituirea bani­lor publici încasaţi fără just motiv. Deşi din iniţiativă parla­mentară, ideea are caracter general. Este ecoul sentimentului întregei ţări şi înseamnă un început de executare al sanc­ţiunilor făgăduite şi aştep­tate. De­sigur însă că numai le­gea nu va fi deajuns. Rezul­tatele vor atârna de gradul eficacităţii sale. Dacă se va aplica în toate cazurile cu rapiditatea şi rigoarea indis­pensabile profilaxiilor mora­le, scopul va fi atins în cele două aspecte naturale. Exem­plaritate pentru trecut şi vii­tor. Cei căzuţi în păcatul cu­pidităţii pe seama concetăţe­nilor covârşiţi de fiscalitate vor constata că există mar­gini şi pentru traficurile ru­şinoase. Cei ispitiţi să le prac­tice în viitor se vor împiedeca de o barieră neclintită. Operaţiunea va trebui să se ridice la înălţimea unei ade­vărate chirurgii sociale. Ea trebue să fie o trepanaţie, care să smulgă tumoarea a­­buzurilor nenumărate şi ne­mărginite săvârşite prin risi­pirea banului Statului, prin mijloacele cele mai ingenioa­se şi mai ruşinoase, tocmai de cei obligaţi să-l gospodăreas­că cu respect, cu raţiune, cu economie. După hotărîrea şi tenacita­tea acestei ofensive pentru restitutio in integrum a con­siderabilelor fonduri deţinute fără titlu, se va judeca since­ritatea consideraţiunilor de­terminante şi se vor evalua posibilităţile de asanare a vieţei politice, în drept şi da­toare să se cotorosească odată de racila straniei confuziuni între un mijloc de slujire de­votată a ţării şi un scop de procopseală personală sau colectivă în paguba ei şi a cetăţenilor. DUPĂ EVENIMENTELE SÂNGEROASE DIN AUSTRIA — înlăturarea peri­colului comunist — Acum, când ordinea a fost restabilită in Austria, graţie masărilor energice luate de cancelarul Dollfuss, ca şi cu­minţeniei majorităţii populaţiei din Viena şi celelalte centre importante din provincie. S cre­­dem interesant să examinăm cauzele reale, cari au provocat sângeroasele evenimente de­ a­­num câteva zile şi consecinţele lor, în ordinea socială şi poli­tică. După război, social-democra­­ţii şi mai cu seamă comuniştii, au câştigat teren, în Austria. Internaţionala ÎII-a, profi­tând de criza financiară şi eco­nomică din Austria, de dezo­rientarea conducătorilor săi, ca şi de indolenţa populaţiunii sale burgheze, a urmărit scopul să creeze, în Viena, o puternică ci­tadelă a comunismului, un cen­tru însemnat al propagandei sovietice în toate statele din Europa centrală şi din penin­sula balcanică. Agenţii interna­ţionalei III, în acord cu condu­cătorii partidului social-demo­crat din Austria, au izbutit u­­şor să realizeze, în mare parte, planul lor de acaparare şi de dominaţiune prin forţele orga­nizate ale muncitorimii „roşii“. Ei au instalat muncitorimea în locuinţe somptuoase şi au con­struit, în împrejurimile capita­lei, imense “,,bloc­haus“-uri, în formă de citadele, prevăzute cu dispozitive şi mijloace de apă­rare şi de atac, în vederea unui război civil, dezlănţuit din or­dinul dirigenţilor Internaţiona­lei a IlI-a. Burghezimea aus­triacă, slab organizată politi­ceşte, slăbită economiceşte, ur­mărea cu îngrijorare progresele ce le făcea, zi cu zi, această mişcare de subminare a ordinei şi a siguranţei statului austriac, această revoluţiune în mers. De aceea, când organizaţiile comu­niste şi social-democrate au crezut că a sosit momentul o­­portun, să forţeze evenimentele, prin provocaţiunea autorităţii statului, burghezimea a fost a­­lături de guvern şi i-a dat con­cursul în acţiunea sa represivă şi de profilaxie socială. Agenţii Internaţionalei a III-a din Austria nu au crezut că vor întâmpina promptă şi energică contra-ofensivă din partea tru­pelor guvernamentale. Cu toată puternica lor orga­nizaţie, forţele roşii au fost în­frânte , cuiburile lor distruse şi căpeteniile lor arestate şi con­damnate pentru rebeliune. Ac­ţiunea represivă a cancelarului Dollfuss, a salvat Austria de pericolul comunist. Acum ră­mâne să fie apărată indepen­denţa sa de toate puterile ce înţeleg gravitatea situaţiei din Europa centrală şi importanţa menţinerii păcii prin respectul tratatelor. Groaznic accident de tren pe lira Bucur­eşti-Constanţa — Două Sete omorâte — Constanţa. 26 Febr. Trenul personal Bucureşti — Constanţa a surprins Luni di­mineaţă, la ora 7, pe linie, in dreptul şcoalei de agricultură de la Basarabi, pe fetele Radu Voineagu de 18 ani şi Maria Ghim­p de 19 ani, omorându-le pe loc. Cadavrele celor două tinere care la acea oră mergeau la fa­brica de tors lână din sat, unde erau lucrătoare, aia fost târâ­te pe o bună distanţă şi oribil mutilate. Din cercetările întreprinse re­zultă că mecanicul nu a dat nici­ un fel de semnal, de­cât în apropiere de victime, mai cu seamă că trenul era la o curbă și circula prin sat; cele două fete au fost lovite brusc pe la spate, înainte de a se putea feri. Cadavrele celor două victime au rămas azi toată ziua pe li­nie, până la deriziunea parche­tului de înmormântare care a fost dată spre seară. victima ața cum a fos£ găsită din autorităţi înfiorătoarea crimă din str. General Angelescu •­xox. Deputatul Eusebiu Popovici împuşcat de tâlhari. — Lupta cu bandiţii— Nu s’a răspândit încă grozava impresie produsă de crima din câmpul Sebastian (Dealul Spi­rei) şi Capitala a fost alar­mată, ori dimineaţă, de o nouă crimă. O crimă care dă de gândit, atât prin felul cum a fost să­vârşită, cât şi prin îndrăzneala cu care hoţii s’au introdus în­­tr’o casă din centrul Capitalei, până în dormitorul stăpânilor. Victima este cunoscutul avo­cat bucovinean, doctor în drept şi deputat de Rădăuţi, Eusebiu Popovici, ucis la locuinţa sa din str. General Angelescu 93, cu două gloanţe de revolver. CINE ESTE VICTIMA Eusebiu Popovici este origi­nar din Bucovina, foarte cuno­scut în această provincie, unde a început să profeseze avoca­tura. Mai târziu şi-a mutat câmpul de activitate în Capitală. Membru al partidului liberal, în trecuta legislaţie a fost şef de cabinet al d-l­ui ministru I. Nistor, iar acum era­­deputat de Rădăuţi. Avea 39 de ani, însurat de aproape un an, el îşi cumpărase casa din strada General Angelescu 93, pe care a renovat-o astă vară, stabilin­­du-se apoi în ea, cu familia.­­Soţia sa are 3 copii din altă căsătorie. ÎNAINTE de crima Luni seară,, Eusebiu Popovici, venise acasă la ora 11 şi jumă­tate. Luase masa la restaurantul E­­nescu, cu soţia. D-na Popovici trebuia să ple­ce a doua zi dimineaţa la Cer­năuţi, să-şi ducă la şcoală doi copii, unu­l de 6 ani şi altul de 8. Nu avea să întârzie decât tim­pul necesar transportării, soţii urmând să plece apoi la Paris. Paşaportul era scos, bagajele făcute. LUPTA IN ÎNTUNERIC Pe la 3 noaptea, d-na Popo­vici a fost trezită din somn de nişte sgomote. A întins mâna spre patul de alături al soţului, să-l tre­zească. Dar el lipsea. Lângă pat însă, se simţeau prin întuneric, doi oameni luptându-se, se auzeau gâfă­­eli. D-na Popovici a întors re­pede comutatorul electric, dar lumina nu s-a aprins. Atunci s-a repezit spre grupul în luptă, în care a dis­tins pe soţul său, de o forţă herculeană, cum încleştase pe un necunoscut care se sbătea să scape. In clipa următoare au ră­sunat două bubuituri de re­volver. Eusebiu Popovici, lovit de un glonte în abdomen şi de altul chiar în dreptul inimei, s‘a prăbuşit între pat şi du­lap, horcăind. Iar pe uşă s‘a strecurat gră­bit un om de statură potri­vită, coborând scările ce du­ceau spre parter. D-na Popovici s‘a repezit după el, în balconul interior al etajului, dând alarma şi strigându-şi servitorii, cari dormeau la mansardă. Alt tâlhar, care aştepta în hali­ul de jos, sub scări, ca să apere retragerea tovarăşu­lui, a tras un foc de revol­ver în aer. Glontele s-a în­fipt în peretele de lângă uşa de eşire, sub un tablou. La sgomotul produs de focu­rile de revolver şi de ţipetele d-nei Popovici, au sărit ser­vitorii în ajutor, dar bandiţii au avut timp să dispară. CUM AU INTRAT TÂLHARII IN CASA După fuga tâlharilor s’a dat alarma, înştiinţându-s­e comi­sariatul 31, în raionul căruia se află locuinţa victimei. Primele cercetări au fost fă­cute de comisarul Radovici, stabilindu-se că hoţii au intrat prin uşa principală. Ei au scos o şipcă, introdu­când apoi în deschizătură o daltă, cu care au forţat lacătul galbe. Imediat lângă uşă, în primul antreţel, se află tabloul elec­tric, de la care hoţii au scos si­guranţele, întrerupând lumina la etaj şi la camerele servi­torilor. Din antreţel au trecut în hall-ul larg, din care se des­chid mai multe uşi, birou, su­fragerie, salon, cameră de bac şi uşa spre scara de serviciu. De lângă uşa de intrare por­neşte în zigzag, pe lângă pe­reţi, şi scara ce duce spre ca­merele de la etaj, unde se află dormitorul soţilor, al copiilor, un salonaş şi alte două camere. Tâlhari au cotrobăit întâi în hali şi în biroul unde se afla cassa de bani, căutând, desi­­gur, cheile. Apoi, negăsindu-le, unul a rămas de pază, retras sub sca­ră şi altul—­sau poate doi: d-na Popovici nu poate preciza câţi a văzut fugind din dormi­tor, după împuşcarea soţului— s’a urcat la etaj. Tâlharii cunoşteau casa, de­oarece au ştiut să se orienteze. Asasinul care s’a urcat la etaj, a pătruns direct în dormitorul soţilor, sperând să descopere a­­colo cheile — care s’au şi găsit, puse seara de victimă, pe un dulap, lângă uşă, împreună cu portomoneul şi paşaportul. El a fost simţit însă de Euse­biu Popovici, care, bizuindu-se pe forţa sa, a sărit din pat şi a voit să-l imobilizeze. Prins la strâmtoare, în impo­sibilitate să scape altfel, în lup­ta scurtă ce s-a dat, hoţul a des­cărcat cele două gloanţe în pieptul victimei, omorând-o pe loc. Apoi, speriat şi de ţipetele d-nei Popovici, asasinul s-a re­pezit pe scări, pierzându-şi în fugă pălăria. Tâlharii au mai lăsat la faţa locului şi dalta cu care au des­chis uşa. ANCHETA AUTORITĂŢILOR Fiind înştiinţate autorităţile, dis-de-dimineaţă au sosit la lo­cul ciimei d-nii inspector L Frânculescu, prim procuror Procop Dumitrescu, procuror Macavei, jude instructor Nicu­­lescu Bolintin şi comisar şef N. Atanasiu, de la siguranţa Capi­talei, cari au început investiga­ţiile. Au fost ascultaţi toţi servito­rii casei, dar nici unul n’a pu­tut da vre-o lămurire asupra chipului cum s’a săvârşit omo­rul. A mai fost interogat şi un tâ­năr electrician, Alex. Popescu, care a reparat siguranţele a­­cum o lună. Autorităţile au ridicat şi cor­purile delicte, lăsate de asasini, dalta şi pălăria­, o pălărie tip sport, fără căptuşiala, tighela­­tă, de culoare maro bătând în gri. Dealtfel, până acum, singura indicaţiile asupra asasinilor este pălăria şi publicul care va pu­tea da vreo lămurire asupra ima­sului, ce va fi pierdut-o, este rugat să se adreseze d-lui co­misar şef N. Atanasiu, la pre­fectura de poliţie, sau d-lui ju­decător de instrucţie Niculescu Bolintin. Mai este căutat un şofer. Corpul lui Eusebiu Popovic a fost transportat ori diminea­ţă la institutul medico-lege urmând să i se facă autopsi chiiar in cursul zilei pentru c seara să fie transportat de fa­miile la Rădăuţi unde se­­ face înmormântarea. VALMAR EUSEBIU POPOVICI Casa din str. General Angelescu săvârşit crima unde sa CORPUL DELICT pălăria asasinului, lăsată în camera crimei care se crede că ar putea da oareclare informaţii. Accident de aviaţie Paris, 26 (Radio-Central). — Un avion poştal de pe linia Cas­­sablanca-Dagar s-a prăbuşit azi după amiază. Avionul a fost complet distrus. Pilotul a fost­ ucis, iar ceilalţi trei ocupanţi grav răniţi. -xox- ---------exo---------­ Bandiţi chinezi, executaţi Charbin, 26 (Radio-Central). — La Lachuxsush, au fost exe­cutaţi i­eri, 20 bandiţi chinezi, cari au jefuit o clădire poştală din Manciuria. ---------xox---------­ No. 58 Joi 1 Martie 1934 P IN­ STELIAN POPESCU Proclamarea noului rege al Belgiei Regele Leopold III, depunând jurământ, în şedinţa solemnă a parlamentului. In fund, lângă regina Astrid, micul principe Baudoin, moştenitorul tronului. Raportul d-lui Eden asupra conversaţiilor de la Berlin Londra, 27 (Rador).— Comi­tetul minister­al al desar­ma­rii, întrunit eri, a luat cunoş­tinţă de raportul d-lui Eden asupra conversaţiilor de la Berlin. După întrunirea comitetului, pesimismul cauzat în cercurile informate de primele ştiri pri­mite din Berlin, nu se desmin­­te. Se crede că în cursul con­versaţiilor de la Berlin s’a evi­denţiat o divergenţă bine pre-­­­cizată între Anglia şi Germa­nia şi că acest­­rezultat nu poa­te fi atribuit tezei franceze. FILME Primim următoarele rânduri: Subsemnatul, vechi cititor al ziarului „Universul“, am luat cunoştinţă de articolul dv.: „Figuri Naţionale. Regina“ şi m-a­m impresionat descrierea înaltei personalităţi a străluci­tei Suverane, ale cărei fapte glorioasa evocare atât de căl­duros de dv. vor rămâne pe vecie în istoria poporului nos­tru, în capitolul strălucit al intreglirei neamului. Cele ce aţi scris despre cura­jul moral al M. Sale străbă­tând spitalele de exantematici, nu numai cele de răniţi, mi-au amintit emoţiunea ce am sim­ţit în vara lui 1917, la ambu­lanţa diviziei 6-a, când M. S. a avut marea bunătate să ne vi­ziteze, să se oprească la cama­razi şi la mine, să-mi ofere flori, bomboane, ţigări, o carte despre Prinţişorul Mircea, ră­posat cu câteva luni înainte, întrebându-mă dacă sunt bine îngrijit, îmbărbătându-ne pe toţi să credem în Dumnezeu şi izbânda­­va fi a noastră. Slab, prăpădit, sprijinit de doi sâni-­ tari, cu ochii scăldaţi în la­crimi ca şi noi, am sărutat res­pectuos şi lung mâna ce ne mângâia... In 1926, pe când îmi căutam la Sovata sănătatea sdruncinată atunci, am trimis ca recunoştinţă un buchet mo­dest şi alăturata scrisoare M. S. Reginei, care vizita acea frumoasă staţiune balneară şi­ climaterică: „In amintirea suferinţei de pe patul spitalului Ambulanţei diviziei 6-a din vara anului 1917, când Majestatea Voastră, Mama noastră, a răniţilor din războiul pentru întregirea nea­mului, a avut bunăvoinţa să vină la căpătâiul meu şi al al­tor camarazi răniţi şi suferinzi, cu bunătate şi cuvinte de mân­gâiere şi îmbărbătare, permi­­teţi-mi şi scuzaţi-mi îndrăz­neala să ofer Maiestăţii Voas­tre aceste flori însoţite de ură­rile mele de sănătate, de ruga mea către bunul Dumnezeu, din toată inima şi tot sufletul, să Vă aibă în pază împreună cu întreaga familie Regală. Să trăiţi, Maj­estate, Ioan A. Gallianu“. M. S. a binevoit a mă onora cu portretul Său, tezaurul că­minului meu. M-am crezut dator să adaog şi eu ceva la marea considera­­ţiune a poporului pentru augus­ta lui ocrotitoare“. Ce balsam sunt asemenea gesturi de la cei mulţi şi cu multă simţire !­ ­ Don José Un vapor grec s’a ciocnit cu unul german — Apa a pătruns in hambare. —­ Pompele au fost puse in funcţie. — Naufragiul altor vapoare încărcate cu cereale — Galaţi, 26 Februarie O radiogramă dim Canak­­kale anunţă că în Bosfor s‘au ciocnit două vapoare cari în­curcau regulat îm Dunăre, înainte de închiderea naviga­ţiei. Vaporul grec „Christos Z“, de 1106 tone registru, pe când făcea o manevră de trecere, s-a ciocnit cu vapo­rul german „Andres“ de 2995 tone registru, al soc. de na­vigaţie „Deutsche Levante Linie“. Vaporul grec „Christos Z.“ a suferit mari avarii la ham­barele No. 3 şi No. 4, pe unde a pătruns apa. Au fost puse în funcţie pompele şi mari­narii şi mecanicii au luptat din răsputeri la scoaterea a­­pei ce ameninţa vaporul. Vaporul german „Andiros“, care era aşteptat să sosească în portul Constanţa spre a încărca cereale cu destinaţia Hamburg şi Rotterdam, a so­sit la punctul Beyoglu. Vaporul grec „Christos Z.“, va fi adus — spre reparaţie — în şantierele „Stenia“ din Istambul sau la Pireu. NAUFRAGIUL UNOR VA­POARE GRECEŞTI După alte radiograme pri­mite din Istambul, vaporul grec „Marietta Nomikas“ ex „Taravasay“ de 5241 tone re­gistru, încărcat cu cereale din portul Odessa, cu desti­naţia Anvers, a naufragiat în Marea Neagră. S’au tri­mis nave-salvatoare. Vaporul grec „Vella M. Diacaki“ de 3457 tone regis­tru, a naufragiat la Intrarea în portul Syra. In ajutor a fost trimis vasul-salvator „Viking“. Alte amănunte a­­supra naufragiului lipsesc. Vaporul grec „Constanti­­nos“ de 3824 t. r. plecat din portul Karuni cu 800 tone lig­nit pentru Pireu, a naufra­giat la punctul Karystos. FURTUNA PE MAREA ME­­DITERANA Pe Marea Mediterană a fost furtună. Vaporul „Kurikka“, sub pavilion finlandez, de 3114 tone registru, încărcat cu cherestea pentru Oran (A­­frica de nord), a naufragiat la intrarea în port. Prin T. F. F., s-au cerut ajutoare. Tancul francez „President Sergent“ de 5344 t. r. a su­ferit stricăciuni la catarge. Vaporul englez „Beachclif­­fe“, încărcat cu cereale din portul Nicolaev (Rusia), a suferit un naufragiu. UIMII!■ II_ nam«|il I'iHIIIIi ulii—1 Londra, Februarie Chestiunea apei devine în a­­nul acesta o problemă serioasă în Anglia. De vre-o zece luni a plouat atât de puţin, încât de 76 de ani încoace n’a fost o a­­tare secetă. Izvoarele şi chiar puţurile cele mai adânci sunt aproape secate. Autorităţile sunt alarmate, de­oarece nu e lucru uşor să potoleşti setea i­­mensă a cartierelor urbane ca Londra cu cele 7 milioane de locuitori, sau ca Manchester şi Liverpool, a căror populaţie cu oraşele vecine se cifrează de a­­semenea la câteva milioane. Dar problema apei devine de asemenea acută la ţară, unde numeroase sate nu ştiu cum să facă spre a-şi putea adăpa tur­mele. Dacă în curând nu va turna cu găleata şi aceasta timp de câteva săptămâni, va fi o adevărată catastrofă. De mulţi ani serviciul apelor cartierelor­ londoneze a fost tre­­cut în mâinile unui singur or­ganism central, ceea ce a per­mis să se execute mari lucrări de aducere şi conservare a apei după un plan unic. Datorită a­­cestei înţelepte prevederi, Lon­dra posedă un sistem impor­tant de rezervoare care înma­­ganizează cantităţi mari de apă tocmai în vederea unei perioa­de de secetă prelungită. De alt­fel, grosul cantităţii necesare e procurat de celebra Tamisa, care izvorăşte dintr’un lanţ de munţi calcaroşi, îmbibaţi adânc cu apă şi alcătuind un fel de rezervor subteran natural. Până în prezent, Tamisa, deşi redusă in ce priveşte volumul, îşi înde­plineşte bine sarcina de apă hrănitoare. Totuşi semnele se înmulţesc, semne ce trebue să slujească de înştiinţare că o prelungire a secetei actuale va sfârşi prin a seca îmbelşugatele rezerve­ naturale ale Tamisei. Dacă, nu va ploua în curând în cantitate suficientă Metro­politan Water Board. (Direcţia apelor metropolitane) va fi ne­voită să prescrie o economie se­veră în consumaţia de cap de locuitor. La Liverpool, ale cărei rezervoare municipale încep să se golească în chip dezastruos, s-a oprit spălarea străzilor şi a canalelor. Acolo, ca şi la Man­chester, se socoteşte necesar să se reducă cu o cincime consu­mul apei în case. Dar ca să ne întoarcem la Londra, trebue să spunem că în ciuda folosului de a poseda în Tamisa mari re­surse, pericolul constă în fap­tul că locuitorii mahalalelor de la răsăritul oraşului situate pe bazinul altei ape, mai puţin im­­portante, Lea, sunt de pe acum neliniştiţi, fiindcă rezervoare­le ce furnizează apa pentru a­­c­eastă parte a Londrei sunt e­­puizate şi ca să se poată su­plini lipsa de apă, se pompea­ză câteva milioane de galoane zilnic, prelevate asupra canti­­tatii disponibile în Tamisa. Vom face oare o reglementare ex­cepţională, care ne va lipsi de dreptul cel puţin al unei băi zilnice, considerată necesară de orice englez care se respectă . La ţară situaţia e critică, mai ales în partea apuseană a Angliei. In ţara galilor, anumi­te oraşe nu­ mai au rezerve de apa potabilă şi şi­ o procură de la diferite surse suspecte In nenumărate sate puţurile sunt secate sau aproape şi agricul­torii dau din colt în colţ spre a umple jghiaburile pentru adă­patul vitelor. Pentru prima (Continuare in pag. 2-a) SCRISORI DIN LONDRA Lipsa de apă in Anglia de AUGUR

Next