Universul, martie 1934 (Anul 51, nr. 58-88)
1934-03-01 / nr. 58
ASIGURAREA ,FRANCO-ROMANA’ Fondată 1920 (M. O. 182 1920), Bucureşti, Griviţei 25. Cititorii şi abonaţii cari au primit poliţa A. M. UNIVERSUL“ de lei 50.000 de Sărbătorile Crăciunului, dimpreună cu chitanţa Ianuarie 1934, urmează să achite în cursul lunii Februarie Zei 258 pentru a primi CHITANŢA PE LUNA FEBRUARIE 1934, precum şi chitanţa acordată GRATUIT pe luna MARTIE 1934 şi a lua parte la tragerea din 28 Februarie 1934 Sânge stricat nopţi urite Cei cu sângele bolnav sunt hărăziţi suferinţei. Guta, reumatismul, lumbago, nevralgiile crude îi ameninţă fără încetare. Varicele, flebitele, ulcerele varicoase le distrug somnul, iar arteriosclerosa lor produce visuri foarte urite. Adesea pielea lor este mâncată ele eczeme, herpes, eryteme, sicosis, acnee, psoriasis. Noaptea sunt chinuiţi de mâncărimi insuportabile, dar nu trebue să dispereze. Mii şi, mii de persoane , astfel chinuite şi-au văzut existenţa transformată de azi pe mâine, prin Depuyativul Richelet, care acţionează victorios, chiar în căzu vie cele mai critice. Eliminând toxinele, Deputatul Richelet vindecă radical durerile, redăsupleţea venelor şi arterelor, curăţă pielea, închide plăgile şi ulcerele, care dispar fără a lăsa cea mai mică urmă. De vânzare la toate Farmaciile al Drobiteriile din tarfi. Laborat. L. Richelet .de Sedan. G. rm de Belfort, Bayonne (B.-P. Trainee. Reprezentant pentup România J. Dulan, strada Pitar-Mt» ițP.uourpgtjî«. 2 NEVRITA Inflamaţia nervilor Ceva nou contra acestei dureroase maladii Citiţi aceasta şi aplicaţi textual, iar ziua în care veţi face aceasta va fi poate cea mai bună din viaţa Dv. Suferiţi de Reumatism, de Nevrită, de Sciatică, de Artritism, etc.? Poate că aţi suferit ani de zile, aţi cheltuit bani şi aţi încercat multe remedii cu puţin succes sau chiar fără nici un succes. Voiţi să încercaţi fără cheltuială un remediu uşor, care nu este nici dragă, nici medicament, ci o simplă iarbă tropicală, ce se prepară exact ca ceaiul şi cafeaua şi care se bea de două ori pe zi? Acest remediu este plăcut, eficace şi dă o Uşurare rapidă Nu riscaţi nici un ban pentru a vă convinge singuri de eficacitatea acestui remediu. Dacă nu aţi reuşit până acum să obţineţi o uşurare, scriţi pur şi simplu ca să vi Ii se trimită o cantitate de Hervea de încercare şi trimiterea vi se va face gratuit. Dacă simţiţi o ameliorare, veţi putea avea o nouă cantitate cu un preţ moderat. Secretul virtuţii acestei plante este că ea expulzează acidul uric din organism şi previne de asemenea acumularea de nouă depozite acide. Multe alte remedii uşurează un moment, dar eleviu reuşesc acest rezultat de cea mai mare importanţă. Scriţi astăzi, pentru o încercare gratuită. Aveţi aci ocazia reală a unui Adio definitiv la Reumatism. Scriţi la: , Farmacia NAŢIONALA L. Corniver, Cal. Victoriei 14, Bucureşti. , Farmacia BRUS-Straja, Cal. Victoriei 70, Bucureşti, Farmacia „Terenţi“, Iaşi. De vânzare în toate farmaciile şi drogeriile din ţară. Preţ pentru public: pachet mic Lei 70. — Pachet mijlociu Lei 95. — Pachet mare Lei 135. — Refuzaţi contrafacerile . - In interesul consumatorilor Ceaiului HERVEA, rugăm a re- rifuza orice ambalaj care nupoartă HERVEA MARCA ÎNREGISTRATA Singurele care sunt veritabile. ^ 3600 „EL" vinde tot mai eftin MIRTO0MB începând data Lei 5 buc. cu șnur Magazinul,, EL"* S. A. Strada Doamnei 7 315 A,, CASA CENTRALA A ASIGURĂRILOR SOCIALE Publications Se publică spre cunoştinţa generală, că, în ziua de 16 Martie 1934, ora 17, se va ţine licitaţie publica la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale din Bucureşti, B-dul Carol, No. 17, pentru darea in antrepriza a hranei asiguraţilor ce vor fi trimişi de Casa Centrală la Sanatoriul „Regina Maria“, din Solea, în sezonul anului 1934 şi facultativ pentru anul 1935. Spre a fi admişii la Meditaţie concurenţii vor trebui să depună, în eiuta liciitaţiiei, o ofertă scrisă, închisă şi sigilată, însoţită de o garanţie de lei 25.000. — (douăzeci şi cinci mii), in numerar sau efecte de Stat, consemnate intr'o recipisa a Cassei de Depuneri. Această garanţie va fi complietată la 50.000 lei, in termen de 5 zile de la adjudecarea definitivă.. Deasememi, va servi drept garanţie întreginventarul antreprenorului. . . Cadtul de sarcini se poate vedea la Casa Centrală a Aisgurărilor Sociale, — Serviciul Verificărilor, — din Bucureşti, B-dul Carol, No. 17, în orice zi de lucru, intre orele 10— 13 de unde se pot lua şi orice alte informaţiuni. Licitaţia se va ţine conform legii Contabilităţii Publice. 10025 Direcţiunea Generală Antinevralgic Dr. HAND MUSCEL SINGURUL REMEDIU CONTRA GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGII, ETC. Se vinde numai in cutii originale, conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei 237. 1260 Aseasta«i Fenomenala Ella HINZARAH PreiitiSoai-ea minune din Calcutta, care prezice uimitor destinul oricărei persoane. Spune totul şi pe nume sigur. Amor, căsătorie, afaceri, judecăţi, boli, descoperiri, comori, şi orice. ________ Reuşirea dorinţelor. Consultaţii zilnice de la 10 dimineaţa până la 8 seara, Str. Ruşeşti No. 30, în curte pe stânga, Bucureşti. — Este în interesul D-voastră, să consultaţi imediat să vedeţi totul. Atenţiune !!! Ella Hinzarah face adevărate minuni cu prezicerile ei nemaipomenite. Vestita Prezicătoare oferă 1000 Lire st. recompensă acelei persoane care va contesta veritabilele sale fenomene de magie. 30 Direcţiunea 9999999999999999999999 CĂRŢI NOI Aptitudinile şi educaţia Institutul pedagogic român, de sub direcţia d-lui prof. univ. G. G. Antonescu, a publicat o nouă lucrare, aptitudinile şi educaţia, datorită d-lui dr. V. P. Nicolau, asistent universitar. Problema este extrem de dificilă şi de mare importanţă pentru pedagogie în general, căci studiul ei presupune, pe lângă stăpânirea temeinică a întregului domeniu pedagogic şi cunoaşterea aprofundată a psihologiei şi sociologiei. Căci de noţiunea ce ne vom forma asupra aptitudinei depinde în mare parte interpretarea ce vom da celor mai importante probleme pedagogice. In prima parte, autorul studiază valoarea de actualitate a problemei aptitudinii în legatură cu criza socială și necesitatea unei organizări întemeiată pe solidarism social; in partea a doua cercetează psihologia aptitudinii scoţând în evidenţă raportul dintre aceasta şi mediul social, timpul, educaţia, iar în partea a treia, studiază pedagogia aptitudinii, accentuiază asupra uniunii organizării şcolare, pe baza altor programe ori a altor metode. Dl A apărut Filosofia religiei după Maurice Blondei de Virgil Godeanu. Cartea cuprinde aspecte din problema filosofiei creștine în gândirea contemporană. UNIVERSULAnul al 51-lea Nr. 58 Joi 1 Martie 1934 Cronica sporturilor Hockey pe ghiară Telefon-club a învins „Visoke Tatry“ cu 3-0 (0-0; 1-0; 2-0) Lac maifestaza*Bi:. Primul match disputat de echipa cehă in Capitală, s-a sfârșit cu o victorie a culorilor românești. Echipa Telefon-clubului, care a servit replica teamului „Visoke Tatry“ din Tatra, a învins după o partidă suficient de disputată cu un scor, care denotă o superioritate bine stabilită. Cehii au desfășurat un joc acceptabil. Fără a străluci, au făcut incursiuni individuale frumoase, care natural nu au putut duce însă la vreun rezultat. Punctele au fost marcate de Ţicu, Brackl și Anastasiu. Echipele sau aliniat astfel: „Visoke Tatry“, Fulka, Topinea, Stiedel, Sănsky, Tarnaschek, Dzurilla, Kapoller, Cumradai Belka. Telefon-club: Vogel, Tucker, Rainek, Botez, Anastasiu, Brackl, Reiner, Penzu, Ticu. REVANȘA DE ASTASEARA La ora 8 seara, echipa Telefonclubului va juca revanşa acordată cehilor. Ambele echipe se vor prezenta în aceleaşi formaţii. T. C. R.-TELEFON-CLUB FEMENIN înainte de matchul internaţional, se va juca matchul între eclipele de fete ale Tennis şi Telefon-clubuluii. Prima întâlnire s’a terminat cu victoria teceristelor la două puncte diferență. Astăsearră, echipa Telefon-clubului va fi condusă de d-ra Donici și deci va fi un adversar mart mai redutabil. In tabăra Tennis-Clubului, revanșa de istaseară, este privită cu nn alt optimism, deoarece d-ra M. Drăghici, căpitana echipei care a fost bolnavă, își va face reintrarea în echipă. Şcolari, citiţi: Universul copiilor şi al tineretului de Miercuri, 28 Februarie, care cuprinde : BRIGADIERUL FRUNZA, puternică schiţă, de C. Sandu- Aldea (cu ilustraţii de Pascal). DUMNEZEU, PUIŞORII; APA VIE (poezii) de P. Popescu-Femei. _ ,, . . MICUL NEGUSTOR, (istorioară morală) de Euf. Trila. IARNA IN MUNŢI. FEERIE (poezii) de Costin Teodoru. LEGENDA MĂSLINULUI, de M. G. Marghit. CELEBRII TUDORICA ŞI ANDREI—NABABI. VULPEA, (poezie) de Aiex. SESTATORUl DE ZIARE (nuvelă) de Vergi Pallada. I BOCANEL LA SKY (versuri) de Ellen. Nedelcovici. HOŢUL DE GRIVEI, - ‘lătraţii de Pascal, versun de tip. I 16 pagini (4 în colon). I ^ Numai 5 lei Scrisori din Londra — Uiiare din pagina I-a — oară de vreo câţiva ani locuitorii unor anumite localităţi sunt nevoiţi să fiarbă apa înainte de a o bea. Pentru toţi cari cunosc puritatea apei asigurată pretutindeni în Anglia pe timp normal, acest amănunt arată cât e de acută criza prin care trecem. Situaţia aceasta neobişnuită a pus pe tapet de o parte chestiunea creditelor imediate pentru lucrări de captare de surse etc., şi pe de alta aceea a unei coordonări pe o scară cel puţin regională a tuturor serviciilor de apă azi independente unul de altul. Căci se întâmplă acum că o localitate suferă de lipsă de apă, în vreme ce vecina ei posedă o provizie depăşind necesităţile momentului. Fără îndoială, Camera comunelor va fi sezizată imediat de această problemă, afară doar dacă un adevărat potop nu va cădea asupra noastră. Ar fi vorba de un credit de mai multe milioane de lire sterline. Poate că ar fi util, dacă seceta se va prelungi, să se voteze neîntârziat o lege. Căci opinia publică alarmată azi poate redobândi o încredere, fără de către se poate expune pe viitor la mari neplăceri. Dacă anul 1834 va fi secetos ca și anul trecut, problema apei în Anglia va deveni tot atât de presantă ca aceea din Egipt. Faptul pare paradoxal, dar e real. E sigur că, dacă problema apei în Anglia va fi pusă pe planul naţional, afară de crearea unor noui rezervoare, va trebui ca statul să se ocupe serios de plantarea pe o mare scară a arborilor. Războiul a distrus rezervele forestiere ale Angliei şi până în prezent, micşorarea aceasta n’a fost recuperată încă în în- tregime. Dar chiar dacă ar fi, n’ar putea ajunge spre a crea în părţile superioare ale bazinelor riverane aceste mari mas- j se de vegetaţie, al căror rol e cunoscut pentru prezervarea umidităţii şi regularea debitului curentelor de apă. Experţii stă- j ruesc de foarte mulţi ani ca ţara să aibă adevărate păduri demne de acest nume. Copacii trebue plantaţi. . Din fericire, spaţiul nu lipseşte, doarece, în ciuda măsurilor de protecţie vamală practicată de vre-o I câţiva ani, agricultura engle- ză nu exploatează toate terenu rile favorabile. Faptul acesta se poate constata uşor de acei cari I cutreeră ţara. Peisajul e fru. j mos. dar nu e rentabil din punct de vedere agricol. AUGUR Artiştii noştri in străinătate ! Paris, 26 (Rador). — Ieri I după amiază a avut loc aici im I concert al orhestrei Colonne, în I care s’a cântat în primă audiţie I concertul pentru vioară şi orchestră al d-lui Stan Golestan. Solista concertului a fost I d-şoara Lola Bobescu, româncă, in vârstă de 13 ani, care a abisolvit de curând conservatorul I din Paris, obţinând premiul I-iu. D-ra Bobescu a cântat şi concertul pentru vioară şi orhestră de Bach. In ambele concerte, tânăra violonistă a obţinut un succes extraordinar, făcând obiectul unei vii manifestaţii din partea publicului. Atât prima audiţie a concertului d-lui Golestan, cât şi debutul ca solistă al d-rei Lola Bobescu, au atras la audiţia orhestrei Colonne toată lumea muzicală a Parisului. Succesul obţinut de compozitor şi de tânăra violonistă înseamnă un adevărat triumf. Rezultatele concursurilor de ski şi săniuţe de la Buşteni In faţa unui numeros public, venit din împrejurimi, s-a desfăşurat la Buşteni, al doilea concurs de ski şi săniuţe. Rezultatele tehnice sunt următoarele: SENIORI DELA 21 ANI IN SUS 25 KM. I) Roşea, Asoc. sportivă Buşteni, 2 ore 29.11". II) Drăgoi C., C. F. R. Sinaia, 2 ore 32T0”. III) Voicilă N., C. F. R. Sinaia, 2 ore 43.43. JUNIORI I. 12 KM CUPA „GH. PUȘCARU“ I) Vulpe C., C. F. R. Sinaia, 1 oră 20.30. II) Kisovschi, „Azuga“, 1 oră 32.24. III) Ciutacu, C. F .R. Sinaia, 1 oră 25.24. JUNIORI II. 4 KM. I) Neagoe N., cohorta Zamora, Buşteni, 1 oră 26,20. II) Tecuşan I., C. F. R. Sinaia, 27‘15. III) Mihăilescu C., cohorta „Zamora“ Buşteni, 28.23. COPII DELA 10 ANI, 1 KM I) St. Vlad, As. sp. Buşteni, 12‘ 55”. II) Clinciu P., C. F. R., Sinaia, 12‘ 25". VI) Ciobanu Andrei, As. sp. Buşteni, 12.40. CONCURSUL DE SĂNIUŢE Seniori cuva Sfatul negustoresc I) Dressi I. şi Toc Ct. As. sp. Buşteni, 9.20“ rec. pârtie. II) Carvinte şi Vulpe, C. F. R., Sinaia, 2.37. III) Clinciu Z. şi Her, C. F. R. Sinaia, 2.32. întrucât toţi concurenţii de mai sus au avut acelaş timp de 2’ 32”, comitetul a hotărit să se facă a doua scoborîre. JUNIORI II) Bănescu Pavel, As sp. Buşteni 4.38”. II) Nedelea şi Drepsi, cohorta Zamora 3.39”. III) Stoian V. şi Suştăr, As. sp. Buşteni 4.00. COPII I) Toe Oţel, As. sp. Buşteni 4.38”. II) Monta, As. sp. Buşteni 3.40. III) Brezeanu, Asoc. sp. Buşteni 4.30 . FETE I) Enache şi Viorica Oprea, As. sp. Buşteni 3.45. II) E. Goagă şi E. Râvoi, As. sp. Buşteni 3.51. III) Virginia Drăgoi şi St. Drăgoi, C. F. R. Sinaia, 4.01. Sportul la Predeal Duminică a fost concursul de coborîre pe distanţa de 9 km., concurs organizat din iniţiativa d-lui prof. Camil Morţun reprezentant al C.N.E.F. cu ajutorul C.S.P. Iată rezultatele : Categoria A. (foşti campioni) I. Munteanu Ilie C.S.P. 14 min. câştigă cupa Herdan. II. Nistor Ion C.S.P. 14 min. 20 sec. câştigă cupa avocat Savopol. III. Fontanela Eugen cercetaş C.S.P. 14 min. 50 sec. câştigă cupa col. Pălăngeanu. IV. Vasile Munteanu C.S.P. 15 min. 15 sec. câştigă placheta C. Morţun. V. Zăpadă G. 15 min. 40 sec. câştigă placheta C. Morţun. VI. Iacob Alexandru C.F.R. 16 min. 21 sec. câştigă placheta C. Morţun. VII. Savopol Gh. elev liceul Câmpina câştigă placheta C. Morţun. VIII. Doctor V. Steopoe amator câştigă placheta C. Morţun. Categoria B.: I. Plot. Popa Decu 15 min. 30 sec. câştigă cupa C. N. E. F.: II plot. Bădilă Marin 15 min. 35 sec. câştigă placheta O.N.E.F.; I III. Munteanu Gică 17 min. câştigă placheta O.N.E.F.; IV. Avocat Breckner 17 min. 29 sec. câştigă placheta O.N.E.F.; V. locot. Serbinski câştigă placheta O.N.E.F.; VI. sub.lt. Sfiriac câştigă placheta O.N.E.F.; VIL subit. Bogdan câştigă placheta O.N.E.F. Categoria „C” amatori I. Avocat Racoviţă N.T.C.R 15 min. 30 sec. câştigă cupa C. Morţun ; II arhitect R. Ghinescu S.P.T. 17 min. 10 sec. căştigă placheta O.N.E.F.; III. Franţ Losky 17 min. 22 sec. câştigă placheta O.N.E.F.; IV. Popescu Octavian învăţător, 17 min. 52 sec. câştigă placheta O.N.E.F.; V. Dan Busuioc student, câştigă placheta O.N.E.F. ; VI. Inginer Stânescu T.C.R. câştigă placheta O.N.E.F.; VIII. Inginer Georgescu S.P.S.T. câştigă placheta O.N.E.F. ; VIII avocat Zamfirescu câştigă placheta O.N.E.F.; VIII. avocat Costin Andrei T.C. R. câştigă placheta O.N.E.F.; VIII. Stoian Ion C.S.P. câştigă placheta O.N.E.F.; VIII Begu C. funcţionar C.F.R., C.S.P. câştigă placheta O.N.E.F.; VIII Podsedek Tadeus S.P.S. câştigă placheta O.N.E.F. La ora 16 s’a făcut distribuţia premiilor: " ... CRONICA MUZICALĂ Locuri vacante la c. f. r. *— Se caută zadarnic 15 ingineri constructori —■ Regia autonomă c. f. r. a făcut cunoscut prin publicaţii, apărute în ziarele cotidiane şi în „Monitorul Oficilal“ că la direcţia întreţinerii sunt vacante 15 posturi de ingineri constructori. Cu toate publicaţiile făcute, în această vreme, când şomajul intelectual a luat forme îngrijitoare, până în prezent nu s’a prezentat nici un candidat Această lipsă de ofertanţi are două explicaţii. Deşisunt două şcoli, polittehinice, numai aceea din Bucureşti are 6 secţie■■ de ingineri constructori. Din cauza studiilor mai complexe şi a numeroaselor proecte ce se execută de elevi, în această secţie, numărul absolvenţilor este foarte restrâns. Diplomaţii secţiei de construcţii, pe de altă parte, găsesc uşor angajamente în diferitele lucrări particulare şi publice de construcţii, drumuri, poduri, îndiguiri, navigaţie, etc Până în ultimii ani, calea ferată oferea angajamente satisfăcătoare inginerilor. Suprirzându-li-se însă prima de specialitate pe care o primeau inginerii căilor ferate înainte, elementele tinereatât de căutate azi., nu mai sunt ademenite să ocupe posturi retribuite insuficient şi cu totul incompatibile cu studiile ce au făcut şi cu aportul de muncă şi specialitate de care sunt capabili. Aşa se explică, de ce regia c. f. r. aşteaptă candidaţi pentru locurile vacante de ingineri constructori. Descoperirea unor bijuterii de valoare, dispărute Brăila, 26 Febr. Un caz senzaţional ca în filmele de ‘Cinematograf, s‘a petrecut la un bal mascat din sala teatrului „Passalaqua“. Intr'o loje se afla d.ma şi d. dr. Braun. Deodată îşi face apariţia o doamnă mascată, care avea in degete Inele cu pietre de briliant, diamant, etc. Atenţia d-nei dr. Braun a fost, îndreptată spre bijuteriile ,,măştii“ şi recunoscând câteva inele cari au aparţinut d-nei Elena Alfred Rotenberg din str. Lipoveni 4, a intrat în vorbă cu ne- cunoscuta, admirându-i bijuteriile. Pe de altă parte, a fost înştiinţat de procuror A. Petcu, care procedând cu multă discreţie, a trimis pe un comisar să anunţe pe păgubaşă. SESIZAREA PĂGUBAŞEI Poliţistul s-a dus imediat la domiciliul d-nei Elena Rotenberg şi trezind-o din somn, i-a adus la cunoştinţă că la balul mascat din sala „Passalaqua“, d-na dr. Braun a descoperit la o doamnă mascată, bijuterii care-i aparţine d-sale şi o roagă să poftească imediat. D-na Rottenberg s-a îmbrăcat în grabă şi pentru a nu fi recunoscută, a luat un dominou, venind direct la bal. Intrând în loja unde se afla d-na dr. Braun, aceasta a făcut prezentările, recomandând-o pe necunoscută : „îţi prezint o măsiculiţă drăguţă, care nu vrea să spună cine este, dar care posedă frumoase bijuterii“. Păgubaşa, examinând cu atenţie bijuterile, a constatat cu surprindere că sunt ale ei. D. procuror Peteu, care se afla prin apropiere, supraveghind pe necunoscută ca să nu dispară, a poftit-o frumos deoparte și declarându-și calitatea, a rugat-o să meargă la chestură, fiindcă bijuteriile cari le poartă, au fost furate de la d-na Rottenberg. CE DECLARA POSESOARA BIJUTERIILOR Condusă la poliţie, necunoscuta a declarat că se numeşte Florica Marcu, domiciliată în str. Griviţei 313, iar bijuteriile pe cari le poartă, i le-a lăsat amanet Antoaneta Stoian, din cătunul Piatra Fetei, pendinte de corn. Măcin, jud. Tulcea. Deţinătoarea bijuterilor a mai arătat că intr'una din zile a venit la ea Antoanetta, rugând-o să-i împrumute ceva bani, şi i-a lăsat drept garanţie câteva inele, preţioase. Chestura a delegat cu facerea anchetei pe d. poliţai C. Marinescu-Codiţă, şeful biroului judiciar, care nu, interesul cercetărilor, a reţinut pe Florica Marcu, urmând ca să se afle cine a furat bijuteriile şi cum au ajuns în posesia ei. Pe de altă parte, s'a dat o telegramă poliţiei din Măcin, ca să dispună trimiterea in localitate a d-rei Antoanetta Stoian, din cătunul Piatra Fetei, spre a fi şi ea interogată, dacă intr'adevăr a lăsat bijuteriile amanetărei Marcu. Cazul a făcut senzație. xox Preţul grâului continuă să scadă Galaţi, 26 Febr. Sforţările făcute de unii dintre marii agricultori de a putea vinde grâu la un preţ mai ridicat faţă de cel din săptămâna trecută, au rămas fără rezultat. Preţul grâului continuă să scadă şi pe ziua de astăzi au cotat: grâu de 77—78 kg. la hltr. cu 3—5 la sută corpuri străine lei 35.000 vagonul linie ; grâu de 76—77 kg. la hltr. cu 8 la sută boabe negre şi 4 la sută secară lei 33.000 vagonul linie ; grâu de 75—76 kg. la hltr. cu 5 la sută boabe negre şi 5 la sută secară lei 32.000 vagonul. Deocamdată vânzătorii se abţin şinu este exclus, — după părerile celor indicaţi, — ca piaţa să înregistreze alte surprize. ---------xpx--------- Factor poştal delapidator — A FOST CONDAMNAT LA 4 ANI ÎNCHISOARE — Galaţi, 26 Februarie înaintea s.a a Curţii de apel din localitate s-a înfăţişat apelul factorului poştal Gheorghe Chişcop din corn. Tepu (Tecuci), condamnat de trib. Tecuci la 4 ani închisoare şi la plata sumei de 179.436 lei despăgubiri către regia autonomă a P. T. T. La 23 Martie 1930 i s-a încredinţat factorului Chiscop o casetă, in care era suma de mai sus, spre a o duce din Podul Turcului la oficiul Tecuci. Factorul a desfăcut caseta, a luat banii şi a falsificat semnătura factorului poştal Gheorghe Coman, în condica de predare, arătând că a predat-o acestuia, spre a o duce la Tecuci. Judecata apelului a fost amânată la 25 iunie. Al doilea raid transatlantic — Roma-Chicago-New-York-Roma — de ITALO BALBO In român este de N. I ALEXANDRESCU 61 % Ochiul se pierde în depărtări, căutând spre malul ultimului lac al acestei călătorii... In sfârșit! Michigan se apropie; orizontul e tăiat de o linie albăstrue în toată lungimea lui, întâi mai ştearsă, mai vaporoasă apoi din ce în ce mai consistentă. E ţărmul meridional al marelui lac. Suntem la 60 km. de Chicago şi exact deasupra lui New Bufalo. E ora 22:10, pe cei cumulus împrăştiaţi, în jurul nostru ceaţă. Facem un înconjur mare spre stânga urmând ţărmul lacului şi ne îndreptăm spre Michigan City. Aci începem a cobori în spirale largi, în timp ce sus pe cer formaţiile americane se înmulţesc. Unele dintre ele fac admirabile evoluţii în massă. Din escadră lipseşte escadrila lui Giordano, care a rămas la vreo trei minute interval. Trimit o radio-circulară : „Strângeţi-vă. Mă îndrept spre Chicago care e în faţa noastră, înălţimea 500. Domnii care au zăbovit să se deştepte. Va ameriza cea din urmă escadrilă I. GIOR. Imediat ce ancoraţi şi acoperiţi motoarele, înălţaţi drapelul. Comandanţii’coboară pe ’vaporul Wilmette, împreună cu echipajul întreg“. Se cuvine să-şi aibă partea lor de glorie şi piloţii-ajutori, radiotelegrafiştii şi mecanicii. Soseşte escadra care şi-a ajuns şi azi ţelul fixat. Se zăresc avantposturile. De la Michigan City şi până la Chicago sunt depozite imense de petrol, rezervoare albe, puţuri de mărimi uriaşe. Aci începe împărăţia industriei mastodontice care-şi are sediul în Chicago. Pe drumurile asfaltate, care par râuri de lavă rece, vedem venind dinspre metropolă şiruri de automobile ce caută să-şi facă un loc spre a putea ajunge la timp ca să asiste la sosirea noastră. Automobilele se adună apoi în parcuri mari improvizate, se aşează în rânduri egale unul în dosul altuia, foarte apropiate, în masse compacte, negre, care din înălţime se văd atât de mici şi par furnicare imense. Malurile lacului sunt tixite de mulţime şi când escadra ajunge deasupra mahalalelor oraşului, toate străzile toate pieţele sunt pline. Câte persoane din oraşele din jur şi-au dat întâlnire azi în Chicago, câtă lume a mai sosit pe lângă cele şase milioane de locuitori ai oraşului pentru ca atâta puzderie de omenire să înegrească străzile peste care trecem în zbor? Sburând de-a lungul ţărmului lacului, ajungem deasupra expoziţiei mondiale.’ In vârful turnurilor înalte construite din bare de oţel fâlfâe culorile Americei şi ale Italiei. Rotonda care se întinde peste lac, complet neagră din cauza mulţimei înghesuită, e Navy Pier, iar alături e ancorat un vas de război care face serviciul pe lac, acoperit şi el de o imensă mare de capete. Spectacolul cel mai grandios îl constitue însă marile promenade ce se întind pe o distanţă de zeci de kilometri dealungul plajei. Aci şi-au dat întâlnire milioane de oameni. E un spectacol epic. Marea arteră Michigan Avenue tae oraşul în două. Porneşte de la malurile lacului smălţuite cu verdeaţă şi-şi deschide cale printre turnuri, piramide şi sgârie-mori cu mii de ferestre, trece peste sute de străzi şi peste pieţe imense şi se pierde departe, în centrul metropolei misterioase. Mi-aduc bine aminte de această stradă superbă, una dintre cele mai frumoase din lume, pe care am parcurs-o în 1929. Ştiu că portul, asemeni unei flori, se deschide la extremitatea dinspre lac. Din vremea aceea s’a născut în mine dorinţa de-a ameriza aici, intr’o viitoare croazieră... Dreptunghiul, în care vor trebui să amerizeze aparatele noastre, e mic şi strâmt. Manevra dificilă va pune şi mai mult în evidenţă abilitatea şi precizia piloţilor noştri. După ce am condus cele 24 de aparate în largi spirale deasupra oraşului, ca un cârd de păsări uriaşe de argint, după ce ne-am strecurat printre turnurile de oţel ale expoziţiei şi am planat deasupra înfricoşătorului zigzag de sgârie-nori, întreaga formaţie coboară încet. Escadrila mea ajunge deasupra liniei de amerizare, sboară la câţiva centimetri de suprafaţa apei, atinge undele tremurânde ale lacului poleit. Pe rând, în ordine perfectă, cu o manevră impecabilă, amerizează şi celelalte escadrile. E ora 23 după meridianul din Greenwich, adică şase după prânz, ora locală. Acum, când am coborît, formaţiile americane invadează cerul. O escadră de 43 aparate face evoluţii colective cu aripile lipite una de alta. La un moment dat aparatele se aranjează astfel că formează pe cer cuvântul ITALIA. Se desprind apoi şi se reunesc construind figuri geometrice, fac acrobaţii îndrăzneţe şi dau dovadă de o rară virtuozitate. Marele dirijabil Macon, care a venit pentru noi din Lakehurst, se coboară pe îndelete până la 300 de metri şi în mers cât se poate de încet trece în revistă toată escadra noastră. Alte dirijabile trimise deasupra Chicago-ului, de către marile întreprinderi comerciale, cum ar fi bunăoară Good Year, brăzdează cerul târînd după ele un covor de litere care formează următoarea frază: „Trăiască Balbo şi fiii marei Italii“. Vaporul Wilmette trage obişnuitele salve de tun, sirenele tuturor uzinelor urlă în acelaş timp, clacsoarele milioanelor de automobile fac un sgomot infernal, iar mulţime agită basmale şi steguleţe, ca şi cum o undă multicoloră trece peste mulţimea infinită de capete. Numeroase vorbitoare radiofonice descriu cu voce tunătoare fazele amerizării şi răspândesc vestea sosirii noastre pe pământul american. Va urma. Aparatele trec în zbor deasupra pavilionului italian de la expoziţia din Chicago