Universul, aprilie 1934 (Anul 51, nr. 89-114)

1934-04-01 / nr. 89

POTSSM CAST­EI SAUCINI pentru vânzarea și distribuirea produselor mono­polului alcoolului Art. 1. — In baza art. 23 din Regulamentul pentru vânzarea și distribuirea produselor Mo­nopolului Alcoolului, publicat in Monitorul Oficial No. 262 din 13 Noembrie 1933, se scoate la licitație dreptul de distribuire al spirtului casnic şi al rachiu­lui de Monopol, în judeţele sau în regiunile pentru care s-au făcut şi se vor face publicaţii de licitaţii în Monitorul Oficial. Art. 2. — Licitaţia începe de­­la limitele minime fixate pen­tru fiecare judeţ sau regiune şi publicate în Monitorul Oficial. Art. 3. — Distribuirea se a­­cordă pe termen de 3 ani, unei singure persoane, asociație sau în­tr­prindere, pentru un judeţ sau pentru o regiune din cele menţionate la art. precedent. Orice eludări ale acestei dis­­poziţiuni, făcute prin persoane interpuse, cum și orice oferte făcute prin interpuşi, au drept consecinţă înlăturarea dela li­citaţie, iar dacă aceasta se con­stată în cursul comractului sau are loc în cursul contrac­tului, au drept consecinţă re­zilierea lui, în condiţiunile art. 19, chiar dacă contractul a fost încheiat cu interpusul în ne­cunoaşterea situaţiunii de fapt. Art. 4. — Nu poate fi decât un distribuitor pentru un judeţ sau pentru una din regiunile de care se face menţiune la art. 2. Art. 5. — La licitaţie pot par­ticipa persoanele fizice sau So­cietăţile care îndeplinesc con­diţiunile cerute de art. 29 şi 30 din Regulament şi care să aibă posibilitatea ca după adjude­carea licitaţiei să se conforme­ze art. 31, 33, 37, 42, 44, 45, 47, 50 din Regulament. Depozitarii de vin cu ridicata nu pot obţine autorizaţii de dis­tribuire, decât în cazul când se conformează dispoziţiunilor art. 37 alin. 2 din Regulament. Art. 6. — Garanţiile ce ur­mează a se depune vor fi cele specificate în publicaţia din Mo­nitorul Oficial şi vor fi socotite la 2 lei de fiecare grad de ca­­litru al limitei minime fixate pentru licitaţie. Art. 7. — Pentru a fi admişi la licitaţie, ofertanţii vor de­pune la Cassa de Depuneri 25% din garanţia de care se face menţiune la art. 6. Aceste garanţii vor fi în nu­merar sau efecte publice soco­tite la cursul zilei. Art. 8. — Adjudecatarul va fi obligat ca la semnarea con­tractului să depue şi restul de 75% din garanţie în aceleaşi condiţiuni ca la art. 7. Art. 9. — Ofertanţii vor face dovadă, conform art. 29 din Re­gulament că posedă capital su­­f­cient şi câ-l pot complecta Deasemenea vor dovedi ca s’au ocupat în trecut cu co­merţul engros de băuturi spir­toase sau vor face dovada prin orice fel de acte că sunt apţi pentru comerţul de băuturi spir­toase şi că dispun de mijloace suficiente pentru organizarea distribuţie­, sau că au capaci­tate şi experienţă comercială. Art. 10. — Distribuitorul au­torizat primeşte pentru spirtul şi rachiul distribuit o remiză, conform art. următor. El va primi pe lângă remiză şi o primă, la care are dreptul după ce atinge 75% din cota lu­nară a judeţului sau a regiunei respective. Dreptul la primă se stabi­leşte pe firşi calendaristice con­form art. 13. Art. 11. — In caz când o re­giune cuprinde mai multe ju­deţe sau părţi de judeţe, remiza şi prima se va calcula în parte pentru fiecare judeţ sau por­ţiune de judeţ. Art. 12. — Până la atingerea limitei de 75% din cantitatea repartizată lunar pentru jude­ţul sau regiunea respectivă, ob­servarea art. 11, distribuitorul plăteşte pentru spirtul ce ridică lunar de la depozitul judeţean lei 80 de litru şi-l vinde detai­­liştilor cu 83,50 lei litrul, iar pentru rachiu plăteşte 29,60 lei şi îl vinde cu 31,20 lei. După atingerea limitei, plă­teşte pentru spirt 76 lei litrul, iar pentru rachiu 28 lei litrul. Prima de lei 4 la litrul de spirt şi de lei 1,60 la litrul de rachiu, pe care o primeşte con­form celor de mai sus, după a­­tingerea limitei de 75%, se a­­cordă pentru toată cantitatea ce a ridicat în cursul acelei luni. Art. 13. — Distribuitorul este obligat să viziteze toate debi­tele din regiune, cel puţin de 2 ori pe lună, după itinerar fix şi să treacă în carnete, întocmite pe judeţe după modelul dat de Direcţiunea Generală M. A. T„ cantităţile vândute fiecărui cumpărător, care semnează de primire. Cu aceste carnete, distribui­torul autorizat va face dovada repartizării pe judeţe a canti­tăţii minime fixate şi tot după fie se stabileşte şi dreptul lor la primă. Art. 14. — Cantităţile ridicate din depozitul judeţean de debi­­tanţii cu ridicata sau cu amă­nuntul, nu se vor socoti în nici un caz în limita lunară a dis­tribuitorului. Art. 15. — In cursul execu­tării contractului, distribuitorul va trebui să aibă permanent în depozitul său central şi în sub­­depozite o cantitate de % din totalul produselor ce vinde într’o lună. Art. 16. — Pentru a se putea face o distribuire raţională a produselor în judeţul sau regiu­nea respectivă, în toate anotim­purile anului, distribuitorul este obligat să înfiinţeze subdepozite de alimentare in centrele ce se vor fixa de către Direcţiunea Monopolului Alcoolului. Art. 17. — Este strict interzis distribuitorului, în executarea contractului, să depăşească li­mitele teritoriilor fixate cu o­­cazia licitaţiilor şi precizate prin contract. Abaterile pot îndreptăţi Di­recţiunea Generală a Monopo­lului Alcoolului, să rezilieze contractul pe baza unei cons­tatări oficiale, numai prin sim­­­pla notificare făcută printr’o scrisoare recomandată. Art. 18. — In caz când în cursul contractului se dovedeş­te că, condiţiunile cerute de art. 29 şi 30 din Regulament nu sunt îndeplinite sau au încetat, Comitetul de Direcţie este În­dreptăţit de asemenea, ca prin­­tr-o notificare în forma de mai sus să rezilieze contractul, fă­ră somaţie sau judecată. Art. 19. — Neindeplinirea oricărei condiţiuni şi obliga­ţiuni impuse în contract sau pe baza contractului, pot atra­ge deasemenea rezilierea con­tractuilui pe baza unei consta­tări oficiale şi în urma unei notificări printr'o scrisoare re­comandată, fără somaţie sau judecată. Art 20. — In toate cazurile de reziliere semnalate mai sus se va acorda celui în culpă un temen de maximum 2 luni pentru lichidarea afacerilor­ sale isvorîte din contract, fără a i se mai libera în acest timp produsele Monopolului din de­­depozite. Art 21. — In acest interval de maximum 2 luni, Direcţia Monopolului va lichida contu­rile şi pretenţiunile sale, iar garanţia depusă va fi atribuită de drept şi fără somaţie sau judecată Direcţiunii M. A. T. ca daune convenţionale, admi­se de comun acord de părţi prin încheierea contractului de distribuire. Art. 22.— Pentru contraven­es^ alte averi a distribuitorului culpabil. Art. 23. — In contra notifi­cării rezilierei contractului, cei în drept vor putea să recurgă pe calea justiției ordinare in termen de cel mult 15 zile de la data recipisei notificarei; in nici un caz însă nu vor putea cere decât daune și nicidecum executarea contractului rezi­liat. Instanța competinte va fi numai Tribunalul Comercial de Ilfov. Art. 24. — După aprobarea ofertei, distribuitorul este o­­bligat ca în termen de 15 zile de la data înştiințării prin scri­soare recomandată sau tele­gramă, să facă dovada înscrie­rii firmei comerciale pentru co­merţul de transport şi distri­buţia produselor monopolizate şi să depună garanţia fixată de comitet, semnând in ace­laş timp şi contractul. Art. 25. — In termen de 15 zile de la semnarea contractu­lui, distribuitorul trebue să în­ceapă funcţionarea. Art. 26. — Neindeplinirea o­­bligațiilor prevăzute la art. 24 și 25 atrage după sine pierde­rea garanţiei depusă odată cu depunerea ofertei. Pierderea garanţiei va avea loc în momentul expirării ter­menului, fără a mai fi nevoie de somaţie, punere în întârzie­re sau judecată. Art. 27. — Fac parte inte­grantă din contract dispozițiu­­nile art. 9 alin. 1; art. 11 alin. 2; art. 18, 19, 27, 32, 33, 35, 37- 51, 53, 54, 55, 56 din regula­mentul pentru Vânzarea și Distribuirea Produselor Mono­polului Alcoolului din 13 No­embrie 1933. Călcarea oricăror din aceste dispoziţiuni poate atrage re­zilierea în condiţiunile prevă­zute la art. 19 de mai sus. Art. 28. — Nerespectarea de către distriubitori a dispoziţiu­nilor legii Monopolului Alcoo­lului din 22 Aprilie 1932, deo­sebit de sancţiunile prevăzute în lege, dau loc dreptului pen­tru Monopol de a rezilia con­tractul în condiţiunile art. 19 de mai sus. 10038 citiţi „FI3ELIA“ Aceasta şi Fenomenala Ella HINZARAH Prezicătoarea minune din Calcutta care prezice ui­mitor destinul oricărei persoa­ne. Spune totul şi pe nume sigur. Amor, căsătorie, afaceri, judecăţi, boli, descoperiri, comori, şi orice. Reuşirea dorinţe­lor. Consultaţii zilnice de la 10 di­mineaţa până la 8 seara, Strada Buzeşti No. 30, în curte pe stânga, Bucureşti. — Este şi interesul D-voastră, să consultaţi imediat să vedeţi totul. Atenţiune !!! Ella Hinzarah face adevărate minuni cu prezicerile ei nemaipo­menite. Vestita Prezicătoare oferă 1000 Lire st. recompensă acelei persoane care va contesta verita­bilele sale fenomene de magie. Nu confundaţi cu imitatorii. 30 Direcţiunea Publication« Parohia bis. Brezoianu închi­riază prin licitaţie publică, ora­­lă, în ziua de 1 Aprilie a. c. următoarele : 1) Una prăvălie cu o cameră sau două de locuit cu lumină, apă, etc., str. Câmpineanu No. 19. 2) Una prăvălie cu 3 camere de locuit, curte, lumină, etc., str. Brezoianu No. 40. Licitaţia are loc în cancer, parohială curtea bis, ora 5 p. m. şi se va avea în vedere res­pectarea art. 88—110 din legea cont. statului. Informațiuni la Pr. Paroh. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an „ 330 ps 6 mii „ TAIO pe 3 luni „ 80 pe 1 lună a» Fiecare sex în lumea acea­sta, are de purtat crucea sa. Când otrava infecţiunei a intrat în organism, nu rămâ­ne nici un colţişor cât de in­tim şi de secret, care să nu rişte a fi infectat mai curând, sau mai târziu. SENIORI, produsul universal recunos­cut ca un profilactic consti­tuit pentru femei, este de un real folos oricui îl va între­buinţa. SEMORI posedă o putere bactericidă, omorând gono­­cocii intr’un minut. Puterea sa desinfectantă este superioară, fiind cu uşu­rinţă întrebuinţat acolo unde alte metode nu au dat un re­zultat pozitiv. S­EMORI La farmacii şi droguerii Casa Centrală a Asigurărilor Sociale Publicaţiunea Nr. 120.405, 29 Martie 1954 Se publică spre cunoştinţa ge­nerală, că în ziua ele 28 Aprilie 1934, ora 1794, se va ţine licita­ţie publică la Casa­­ Centrală a Asigurărilor Sociale din Bu­cu­­reşti, B-dul Regele Carol I No 17 (sala de licitaţii), pentru fur­­nizarea a diverse efecte spitali­ceşti, necesare Spitalelor şi Dis­pensarelor Casei Centrale. Spre a fi admişi la licitaţie, concurenţii vor trebui să depună în ziua licitaţiei oferte scrise, închise, sigilate şi timbrate, în­soţite de o garanţie de 5% din valoarea furnitu­rei în numerar sau efecte de Stat, consemnate într'o recipisă a Casei de De­puneri. Garanţia definitivă de 10% va fi complectată în termenul pre­văzut în caietul de sarcini. Vor fi respin­şi de la licitaţie ofertanţii cari nu vor preciza in ofertă că respectă în totul con­diţiunile caetului de sarcini. Caetul de sarcini precum şi orice alte informaţiuni, se pot lua de la Casa Centrală a Asigu­rărilor Sociale, Serviciul Mate­rialelor, din Bucureşti, B-dul Regele Carol I No. 17, Camera No. 54, etaj II, în orice zi de lu­cru, între orele 12—13 %. Licitaţia se va ţine conform legei contabilităţii publice şi re- I gulamentului Oficiului de l­ici­­i taţii şi regulamentului de modul I şi măsura în care se aplică dus-­­ poziţiunile legei contabilităţii publice în Asigurările Sociale. DIRECŢIUNEA GENERALA 7323 5600 incendiu la o fabrică din Braşov 29 Martie. Un incendiu s-a declarat la ora 7 seara la fabrica de ma­şini „Schiel“ din localitate. Pompierii au plecat imediat la fața locului, unde s-a con­statat că incendiul cuprinsese acoperişul turnătoriei. După o muncă de câteva ore, focul a fost stins. Se crede că focul a luat naș­tere din neglijență. S-a deschis o anchetă. -xox- Mişcare in corpul sanitar D-na dr. Zozulea Marta e nu­mită medic auxiliar la centrul pentru ocrotirea copiilor din Chi­şinău, post vacant prin demisia d-lui dr. A. Cernişev. D-ra d­rd. L. Sârbu e numită în postul de medic auxiliar la dispensarul si azilul ,,T.B.C.“ din laşi, vacant prin demisia d-lui d­rd. V. Pascal. D. dr. A. Encica, medic igiernat la jud. Constanţa, a fost numit medic secundar la spitalul din Tulcea, în locul d-rei dr. Popescu Anastasia, lăsată in disponibili­tate, expirându-i stagiul. D. dr. B. Coniver e numit me­dic al carc. V urbană la Ploești. D. chimist C. Drágulásai a fost numit In postul vacant de chi­mist cantrelor de a­mente la ser­viciul sanitar din Cluj. UNIVERSUL MBEEKWORB Activitatea Grupării femeilor române din Cluj O societate femenină cu scopuri frumoase şi cu rea­lizări însemnate.— Gruparea şi viitorul femeii române Cluj, 29 Martie ! Fără îndoială, una dintre cele mai importante societăţi ale fe-­­ meilor din Cluj este „Gruparea femeilor române“, a cărei pre­­şedinţă este doamna Sofia Şt. Meteş. Importanţa acestei so­cietăţi se manifestează prin în­­saşi programul pe care-l are.­­ Căci în timp ce societăţile fe­meilor in general au numai sco­­­­puri de ocrotire socială, aceasta are unele scopuri de ordin so­­cial şi politic, cari sunt de o importanţă covârşitoare pentru viitorul femeii române. Tocmai acest fapt a făcut ca din societatea aceasta să facă parte un număr de doamne din elita intelectuală a Clujului, cari îşi dau prea bine seama de ros­tul important al Grupării feme­­ilor române. Pentru atingerea scopurilor sale, societatea înţelege să ac­­ţioneze în mai multe direcţii şi, dată fiind dragostea şi ent­u­­ziasmul cu care activează în vederea acestor scopuri d-na Sofia Şt. Meteş, ne vom ocupa mai amănunţit cu aceste ma­­nifestări ale societăţii. Gruparea femeilor române tinde spre a asigura femeii ro­­mâne o situaţie socială cât mai­­independentă, s’o ridice pe o­­astfel de treaptă ca ea sa poa­tă colabora în mod egal cu băr­baţii la conducerea treburilor publice, unde socoteşte că Ie­­rusia nu poate lipsi şi unde ea ar putea să dea un aport foarte apreciat. PREGĂTIREA FEMEII PEN­­TRU MARIIE R­ETORME 'V j-ntro 2p ,v- fmP-ilor romane și] am'*ite socie­tăți femeești din I străinătate I cari au oarecum aceleași sco­puri, dar cari s’au manifestat în public in mod prea zgomotos și cu puțină seriozitate, este o mare deosebire. Bunul simţ ro­­mâna se străbate şi această so­­j.cietate, care nu înţelege nici­­ să-şi formuleze pretenţiuni pre­­mature,, atât mai puţin să le urmărească realizarea cu mij­­loace necontrolate.­­Gruparea femeii române îşi dă prea bine seama de un mare adevăr: că, datorită faptului că suntem un popor tânăr, a vitre­giei soartei şi a împrejurărilor în care a fost sortit să trăias­­că neamul românesc, femeia română se găseşte la un grad de desvoltare socială ce nu per­mite încă inovaţiuni îndrăzneţe. De aceea scopul imediat al so­cietăţii este ridicarea femeii ro­mâne de la oraş, dar mai cu sea­mă de la ţară, la o astfel de treaptă, care să-i permită în­ţelegerea deplină a rosturilor ei, şi pentru ca reformele între­văzute de Grupare, ca un scop mai îndepărtat, să nu le sur­­prindă nepregătite. Fără îndoială, toţi aceia cari privesc cu interes desvoltarea socială a neamului nostru, tre­­bue să înregistreze cu o vie sat­sfacţie o asemenea gandlre matură, care ne face să privim cu multă simpatie realizările de azi ale Grupării femeilor româ­ne şi să nu ne îndoim câtuş de­­puţin de succesul final, pe care un program atât de bine gân­dit şi atât de perseverent şi en­tuziast urmărit îl şi merită. STUDENTELE ŞI GRUPAREA Gruparea femeilor române, fi­liala Cluj, merită cele ma bune cuvinte de la Bau, prin felul cum a ştiut să activeze in vederea scopurilor, întemeind, organi­zaţii locale în întreg Ardea­lul, pentru a putea ţine contac­tul în special cu femeea de la ţară, care are cea mai mare nevoie de opera de ridicare cul­turală şi socială. In vederea acestui scop, Gru­parea femeilor române a luat contact cu studentele univer­sitare, cari în adevăr sunt şi vor trebui să fie cele mai bune propagandiste ale ideilor pre­­conizate de societate. Viaţa mo­dernă a tineretului nostru de­sigur nu este prielnică însă scopurilor grupării, de aceea ea intenţionează să introducă în sânul tinerelor fete de la uni­versitate preocupări mai adânci şi dorinţa pentru o activitate plină de abnegaţie, în interesul femeii şi implicit al neamului. Spre cinstea lor, studentele universitare au răspuns în nu­măr mare iniţiativei luată de Gruparea femeilor române, şi in viitor ele vor fi tot atâtea pro­pagatoare ale scopurilor socie­­tatii.­­ CA AI FEMEII Pentru a putea realiza scopu­rile sale, societatea înţelege ca deocamdată la Cluj, apoi in toate părţile ţării, sa înfiinţeze „Casa femeii“. Ea va fi o im­portantă instituţiune de ordin naţional, cultural şi social, o tribună, de unde femeile îşi vor­ susţine drepturile şi unde vor putea acţiona în vederea ma­rilor interese obşteşti. Casa va cuprinde un cămin pentru fe­meile lipsite de adevăratul că­min, apoi o secţie de îndru­mare pentru fetele tinere, ea va avea săli de bibliotecă, de conferinţe, etc. Pentru această „Casă a fe­meii“ societatea are deja oare­­cari fonduri depuse la bănci, şi înţelege să-şi consacre întreaga ei activitate. De­sigur, toţi aceia cari ur­măresc ridicarea culturală şi so­cială a femeii române, pentru ca ea să poată fi la înălţimea menirii sale sociale şi naţio­nale, ca tovarăşe demne ale bărbatului şi mame cari să crească buni­cii pentru această ţară, nu pot decât să urmă­rească cu cea mai mare sim­pa­,­tie activitatea societăţii Gru­parea femeilor române. ■ L. G. Epilogul senzaţional al procesului cu spirtul negru din Cluj Mulţi martori ai spirtarilor au fost daţi in judecată pentru jurământ fals Cluj, 29 Martie Acum vre­o doi ani, au făcut multă vâlvă procesele cu spirtul negru din Cluj. Mai multe fa­brici de spirt au fost descoperite a fi pus în vânzare mari canti­tăţi de spirt, sustrăgându-se de la plata taxelor către ministerul de finanţe. In chipul acesta fa­bricile de spirt au păgubit statul cu sute de milioane de lei, înca­sările din taxele pe alcool scă­zând aproape la zero, de unde ele înainte cu câţiva ani atingeau un miliard şi un sfert. Intre procesele ce sau des­chis împotriva fabricanţilor in­­corecţi a fost şi acela al fabri­cilor de spirt Floreşti, Sănpaul şi Gilău, aparţinătoare unui grup de fabricanţi patronat de Ale­xandru Rotschild. Procesul fiind desbătut în faţa tribunalului din Cluj, Rotschild a fost condamnat la doi ani şi jumătate închisoare, şi alţii au luat pedepse tot atât de severe In cursul procesului, splitarii au făcut tot posibilul spre a scă­pa din mâinile justiţiei Pentru aceasta ei au adus un mare nu­măr de martori. Chiar în cursul desbaterilor, procurorul s‘a vă­zut nevoit a lua măsuri împotri­va unora dintre acuzaţi, cari s'au dovedit că au încercat să determine pe martori să depună fals S‘a dovedit anume, că acuzaţii au încercat să obţină prin mită depoziţii favorabile din partea martorilor. Alţi martori au fost duşi la rabin, unde au fost puşi să jura că au vor da în vileag ceea ce ştiu, pentru ca în felul acesta să nu poată fi descoperite operaţiunile fabriciuifil­e-- Moti­vul adus pentru justificarea a­­cestei intervenţii a rabinului a fost că acuzaţii fiind aproape toţi evrei, prin condamnarea lor sar distruge nu numai familiile acuzaţilor, cari sunt unii dintre cei mai bogaţi, ci şi sprijinitorii bisericii israelite şi susţinătorii unui mare număr de funcţionari evrei. Prin urmare, dacă fabri­canţii ar­ fi condamnaţi în mod definitiv, ar avea să sufere un număr mare de evrei, încercarea aceasta de a deter­mina pe martori de a face măr­turisiri mincinoase în faţa jus­tiţiei a ajuns la cunoştinţa d-lui procuror Colfescu. După cerce­tările făcute, a dat acum rechi­zitor împotriva mai multor mar­tori din procesul spirtului ne­gru. Ca şi în afacerea Vulpeanu. d procuror Colfescu a reuşit să descopere întreaga reţea pe­­ care fabricanţii de spirt au ţe­sut-o spre a induce în eroare justiţia, şi pentru a se sustrage pedepselor, pe cari le merită pentru fraudele de proporţii u­­nice ce le-au săvârşit. D. procuror Colfescu a făcut rechizitor definitiv împotriva ur­mătorilor martori: Leopold Man­­riţiu, Adolf Ghidali, Aron Lie­­berm­ann, Iosif Hersch, Ioan Ol­tean al Turdoaiei. Dosarul cercetărilor a fost trimis la cabinetul III de in­strucţie. '.'UWMIri■^WMamn.inMl ■■■ M mm-Domnii abonaţi sunt ru­gaţi, pentr'U a fi prompt ser­viți, la reinoirea abonamen­tului, a lipi pe cuponul man­datului poştal eticheta abo­namentului expirat. .1c Anul al 51-lea Nr. 89 Duminică 1 Aprilie 1934 Procesul asasinatului de la Sinaia — Ziua 10-a — Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 4.40 d. a. sub preşedinţia d-lui general Ignat. D. av. EUGEN DIMITRIU cere d-lui preşedinte să atragă atenţia reprezentanţilor presei ca să redea exact întrebările pe care le pun membrii con­siliului pentru luminarea fon­dului procesului. D. col. HOTINEANU răspun­de că ziariştii nu pot fi obli­gaţi să dea în extensiune des­­baterile procesului. Le dau cum cred de cuviinţă. Ceea ce se poate cere ziariş­tilor, este să le redea exact în ce priveşte sensul. D. PREŞEDINTE spune că a atras atenţia ziariştilor, de a reda fidel desbaterile. Şedinţa se deschide la ora 9 dim. sub preşedinţia d-lui ge­neral Ignat. Se continuă cu audierea martorilor. D .prof. C. ŞUMULEANU de­pune favorabil pentru Corne­­liu Codreanu. D. Şumuleanu povesteşte apoi cum şi-au construit studenţii din Iaşi sub conducerea lui Corneliu Codreanu căminul de la Râpa Galbenă. E audiat de iude instructor VASILESCU care a anchetat aşa zisele nereguli de la Eschi- Baba.f" D­ai­of­­ vi­ov GR­AGOMIRE­­SOL, fost rector, al luniversna­­ţii din Iaşi, dă rels-h’inţfe bune asupra lui Ion Banea. D. prof. DAN RADULESCU martor al apărării povesteşte că în 1930 pe când ţinea un ci­clu de prelegeri la Universitate a fost ameninţat, de 3 legi­o­nari, sub pretext că ideile sale er­au contrare programului Gărzii de fier. Martorul spune, apoi, că fi­ind candidat pe listele Gărzii de fier a icis­t şi dânsul arestat fără mandat. Pr. NICOLAE BRANZEN de­pune favorabil pentru Ion Ze­­lea Codreanu, iar pr. N. DIA­­CONESCU dă lămuriri asupra constituirii bisericii din Movi­liţa Putna. Şedinţa se suspendă 10 mi­nute. La redeschidere, depune pro­fesor I. Vişan pentru acuzatul Iascinski. D prof NUSI TULIU depu­ne pentru Caranica pe care-l cun­oaşte de multă vreme din Macedonia. D. prof. HORIA SIMA şeful or­ganizaţiei Gărzii de fier din jud. Severin, arată că atât d-sa cât şi alţi legionari din acel ju­deţ au fost daţi in judecată pentru simplul motiv că au răs­pândit un manifest al d-lui Cor­neliu Codreanu. D. GH. POTOLEA relevă ac­ţiunea de ordine desfăşurată de Garda de fier în jud. Covurlui. D. GH. CARJEA, din Vatra- Dornei, arată că de când a în­ceput să activeze Garda de fier in Nordul Bucovinei, mişcarea comunistă a fost distrusă. Martorul AUGUSTIN BIDEA­­SIU dă relaţiuni asupra însce­nării privitoare la fabrica de falsificat bani de la Răşinari. Martorul GHENADIE ILIE povesteşte peripeţiile prin cari a trecut cu prilejul listei de candidaţi, la Timişoara. VASILE STATE din Adjud, dă r­elaţiuni asupra împrejurărilor in care Ion Zelea Codreanu a limit acolo o conferinţă. CONSTANTIN TUDORA­­RACHE arată împrejurările în care a fost arestat. DEPOZIŢIA D-LUI VAIDA-VOEVOD E audiat d. Al. Vaida Voe­­vod. — Ce profesie aveţi? — ■ în­treabă preşedintele — Proprietar. APARAREA : Ce crede d. martor despre organizaţia Gam­­­a de fier şi dacă e subversivă? — înainte de a răspunde am datoria­ să fac o mărturisire, i când am aj­uns ministru de in­terne am găsit mişcările stu­denţeşti. Datoria mea era să nenţin ordinea. îmi dam sea­­na că represiunea nu duce la ■ezultate bune Am luat con­­tact cu reprezentanţii studen­ţilor şi le-am arătat cât de păgubitoare sunt aceste mani­­festaţii. M’au înţeles şi în loc să mobilizez jandarmii, pe cale paşnică am putut menţine or­­dinea­ Şeful meu de cabinet mi-a pus, pe acel timp, că priete­­nul său Corneliu Codreanu gu­­antează liniştea la Iaşi dacă­­ tu vor fi scoşi jandarmii pe s­trăzi. Deşi organele în subor-­ lins se opuneau să nu scoată j­andarmii, totuşi am dat ordin­­e răspunderea mea, să nu isă nici un poliţist, cu prile­­jl unei demonstraţii la Iaşi. AUDIEREA D-LUI GENERAL MORUZZI E audiat ca informator d. ge­neral Moruzzi. D-sa dă relaţiuni în legătură cu înscrierea generalului Can­­tacuzino în Garda de fier. D. general Moruzzi a discu­tat cu d. general Cantacuzino asupra Gărzii de fier şi l-a în­trebat asupra programului. D. g-ral COMANESCU: II credeţi în stare pe g-ralul Can­tacuzino c’ar putea completa contra ordinei în stat ? — II cred tot atât de în sta­re să facă lucrul acesta cum m’aşi crede pe mine. E audiat d. G. Chercia care dă referinţe bune despre Crime. Nemai fiind martori prezenţi, d. col. Hotineanu roagă pe d. preşedinte să ridice şedinţa. Am căutat atunci să cunosc pe Corneliu Codreanu şi l-am chemat la ministerul de in­terne. L-am întrebat ce rost are mişcarea sa. Ce înseamnă săcu­leţul cu pământ, calul alb, etc. Mi-a spus că astea-s simbo­luri. Nu pot admite atentatul. Re­gret moartea lui Duca. D. RIKMAN arată greutăţile şi piedicile ce le-a întâmpinat cu depunerea listei la Roma­­naţi. D. col. HOTINEANU, comisar regal, cere consiliului să între-Upa-turcM QU-CcC Acxiu­va,: j­ u martorii­­absenţi. • • D. g-ral PETROVICESCU, co­misar regal special, spune că acuzarea renunţă la martorii lipsă. D. VASILIU-CLUJ spune că apărarea renunţă la toţi mar­torii afară de d-nii Titulescu şi chestor Călătorescu. D. PREŞEDINTE cere să fie chemaţi d-nui Titulescu şi che­stor Călătorescu pentru azi di­mineaţă. Şedinţa se ridică la ora 12. Azi şedinţă la ora 9 dim. Ziua XI-a Şedinţa de dimineaţă ­oxo- Mişcare în armată S’a aprobat înălţarea la gra­dul de general de brigadă şi medic general, pe data de 31 Martie 1934, a colonelilor com­batanţi şi medicilor coloneii, arătaţi mai jos: Coloneii la gradul de general de brigadă: Marinescu I. Aurel, Opran E. Nicolae, Mehedinţi Dumitru, Grigorovici Emil, Scărișor­iu Corneliu, Mărgă­­ritescu Polihron, Hermeziu Gheorghe. Medici coloneii la gradul de medic general: Falcan St. Ioan și Constantinescu Nicolae. La gradul de Intendant ge­neral, pe data de 31 Martie, a intendantului colonel Stănescu Gheorghe. Căpitani aviatori la gradul de II.-comandor aviator: Davi­­descu Gheorghe şi Zimţea Flo­­rea. Căpitan inginer la gradul de locot.-comandor inginer: On­ceanu Romulus, Popp Nicolae, Itigan Gheorghe şi Teodorescu Ioan. OFIŢERI TRECUŢI IN RE­ZERVA Următorii ofiţeri superiori şi inferiori, combatanţi şi asimi­laţi au fost trecuţi din oficiu în poziţia de rezervă pentru limită de vârstă, în cursul lunii Aprilie 1934. INFANTERIA Căpitani: Dupschi M. Arion, Marinescu I. Constantin şi Ber­­lescu Vintilă. ARTILERIA Coloneii: Chiciu Dumitru. Căpitani: Wenzang S. Victor. GENIU Coloneii: Giușcă Gheorghe. AERONAUTICA Locot. comandori-mecanici: Petrescu Atanase. MEDICI Medici coloneii: Rogoz loan. VETERINARI Veterinari-coloneli: Daffu N. Gheorghe. ADMINISTRAŢIA Ad­ion- căpitani: Popovici G-­­ Constantin, Bucur Gheorghe,­­ Carabin loan și Dron Ioan. Ad­tor:­locat.: Popa I. Ma­­nolache. 1 « împroprietărirea scolii DE HORTICULTURA Şcoala de horticultura de gr. II este singura din ţară, care nu are nici teren şi nici clă­dire proprie. D. dr. I. Manolescu Strunga, subsecretar de stat la ministe­rul agriculturii, a promis că in curând va lua măsuri ca şcoa­la să fie împroprietărită defi­nitiv pe un teren propriu, re­­gulându-i definitiv situaţia şi existenţa. Se crede că şcoala de horti­cultura va fi mutată lângă te­­­­renul Institutului de cercetări­­ agronomice de la Băneasa. -------exo-------­ Tifosul exantematic in descreştere in judeţele Moldovei Din ultimele rapoarte sosite inspectoratului sanitar al Mol­dovei, cu sediul la Iaşi, rezul­tă o mare descreştere a numă­rului cazurilor de tifos exan­tematic în această regiune. Astfel, în vreme ce în pri­mele 15 zile ale lunii Martie s’au constatat în judeţele Bo­toşani, Iaşi, Fălciu, Tutova şi Roman 53 bolnavi de tifos exantematic, dela 15 ale, lunii şi până azi, nu s’au mai cons­tatat decât 13 cazuri noi. Serviciul sanitar crede că e­­pidemia de tifos exantematic din judeţele Moldova merge spre stingere. La aceasta a contribuit în primul rând ministerul sănătă­ţii, care a trimis în toate ju­deţele infectate de ucigătoarea epidemie, echipe speciale fie deparazitare, cari au ajutat mult personalului sanitar in o­­pera de profilaxie. Totuşi inspectoratul sanitar a dispus ca măsurile de profi­laxie să continue a fi aplicate și în tot timpul verii, aceasta spre* ă preîntâmpina d 'ei* ^ tuală recidîvare a epidemiei Ta toamnă, sau în iarna viitoare V V . SITUAŢIA SAMATORILOR DIN ARDEAL Situaţia sămănăturilor din Ardeal se prezintă până în pre­zent bine. Timpul e secetos; grâul de toamnă, e în bune condiţiuni; însămânţările continuă cu ac­tivitate, mai ales cu grâu, din cantităţile trimise de serviciul aprovizionării. După datele parvenite la mi­nisterul agriculturii și domenii­lor se speră că in aceste re­giuni, nici o bucată de pământ nu va rămâne neînsămânțată. ------------xox------------­ Bolovani aşezaţi pe linia ferată Şeful staţiei Calafat a rapor­tat telegrafic direcţiei genera­le c.f.r. că trenul personal 147 a lovit, la km. 354. 500 un grup de pietre aşezate pe linie de rai făcători. Apărătorul de zăpadă al lo­comotivei a fost strâmbat, iar un balon a fost rupt.­­Trenul şi-a continuat cursa fara alt accident. Cazul a fost adus la cunoș­tința primului procuror al tri­bunalului Dolj, spre a ancheta. ---------pro--------­ DEJA ACADEMIA LIBERĂ DE EXPORT DIN GALAŢI — CONFERINŢA D-LUI DRA­GANESCU.BRATEŞ DESPRE COMERŢ, ŞTIINŢA ŞI ARTA — D. conferenţiar a arătat legă­tura între manifestarea comer­ţului ca o ramură de activitate din cele mai utile, în orice so­cietate. Comer­ţul conţine în el, ca artă, tratativele şi contactul cu clienţii şi furnizorii, direct şi indirect,­­ prin corespondenţă, re­clame, vitrine şi ambalaje, care reclamă fineţe şi măestrie­­ ar­tistică. Ştiinţele necesare în comerţ: aritmetica geografia, contabili­tatea, dreptul, economia politi­că şi limbi străine cât mai mul­te, sunt din ce în ce mai indis­pensabile, intr’un grad nu nu­mai elementar, dar chiar foarte desvoltat.­­ Comerţul a lansat artele, şi ştiinţele. O stare bună economi­că a dat avânt artelor şi ştiin­ţelor, în trecut ca şi în prezente şi viitor.­­ Conferenţiarul stărue asupra necesităţii de a se îmbunătăţi calitatea mărfurilor noastre de export, pentru ca munca naţio­­nală să capete o răsplată mai bună pentru produsele solului, subsolului şi geniului româ­nesc. MARIETA ANGELA IONESCU LUIS CASTINEIRA BULUDO CĂSĂTORIŢI Bucureşti Madrid

Next