Universul, mai 1934 (Anul 51, nr. 115-145)
1934-05-01 / nr. 115
Anul al 51-lea 18 Pagini FONDATOR! LUIGI CAZZAVILLAN EXEMPLARUL In Ţară: 3 Lei In Străinătate: 8 Lei 8 Pagini Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G le P. X. I. No. 120223 338 UNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA si ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3*30.20 ; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3-30.15 Ministerul de finanţe a fost impresionat de Însemnatele investiţiuni ale capitalului naţional în construcţiuni imobiliare, a căror valoare, între anii 1919—1933, se cifrează la peste 51 miliarde lei stabilizaţi şi socotind pe deo parte, că prea numeroasele construcţiuni împing la dispariţia rentabilităţii şi la deprecierea proprietăţii imobilare, iar pe de altă parte, că o canalizare de capitaluri numai în acest compartiment al economiei naţionale ar avea urmări cu totul defavorabile asupra vieţii economice a ţării, lipsind de disponibilităţi celelalte ramuri şi împiedecând prin aceasta reluarea activităţii productive, ministrul de finanţe s’a hotărit să pue o îngrădire acestui curent mereu activ al construcţiunilor imobiliare. Un ministru de finanţe conştient şi grijuliu e dator fireşte să urmărească linia de mişcare şi tendinţele de canalizare ale capitalului naţional, veghind ca ele să se desfăşoare cât mai armonic şi cât mai folositor pentru economia naţională. înţelegem chiar intervenţia pe cale de lege pentru asigurarea unor astfel de rezultate, dar intervenţia să se facă prin ajutorarea, însufleţirea şi ridicarea ramurilor de producţie deficiente la nivelul celor prospere, iar nu prin îngrădirea şi degradarea acestora, spre a ne închipui că prin aceasta pot trage foloase celelalte. Crede ministrul nostru de finanţe, că suprimând avantajele acordate nouilor construcţiuni, capitalurile disponibile vor merge să alimenteze agricultura — eliminată pentru cine ştie câtă vreme de la orice posibilităţi de creditare, în urna conversiunii — sau comerţul, când deverul e atât de scăzut din cauza împuţinării puterii de cumpărare a populaţiei sau că se vor canaliza aceste capitaluri spre afaceri de bursă, după atâtea catastrofe înregistrate la cele mai bune titluri de stat şi la cele mai acoperite acţiuni sau că se vor îndrepta ele din nou spre ghişetele băncilor, la depuneri, când aproape toate par carerim.OTa v.»asfc«ariBa»s .5 , titlele de opoziţie şi-au afirmat ca bază a noului lor pro- gram reforme monetare ba- I izate pe deprecierea valutară? " Noi socotim curentul spre construcţii, ca un produs firesc al ambianţei economice şi psichologice din clipa de faţă, cu rezultate ce nu pot să ne contrazică şi nici să ne alarmeze, de îndată ce acest I curent a contribuit în simţi- J toare măsură la decongestio- I narea tezaurizării, prin scoa- | terea economiilor din safeuri şi învestirea lor în construcţii, adică într’o direcţie în care sunt interesate cele mai numeroase şi mai variate întreprinderi, precum şi numeroase categorii de beneficiari. Au beneficiat de construcţii: industria lemnului, ferului, cimentului, vărăriile, carierele de piatră şi nisip, fabricile de cărămidă, industria ceramicei, cărăuşia, societăţile de asigurări, apoi personalul technic şi muncitoresc: arhitecţi, antreprenori, instalatori, parchetari, zugravi, mecanici, sobari, pavagii. Dar uzinele de apă şi electricitate, dar încasările statului şi comunelor de pe urma tuturor actelor şi operaţiunilor inerente achiziţiilor de proprietate şi construirii de imobile ? In afară de aspectul occidental imprimat Capitalei şi multor oraşe din ţară, nu se poate contesta că în încremenirea generală a afacerilor şi activităţilor din perioada crizei mondiale, campaniile active de construcţiuni au constituit principalul element de înviorare a pieţii interne. Crede ministrul de finanţe , că este oportun să se pue capăt campaniei de construc- I ţii ? Ar fi o greşală. Suntem dominaţi azi de o conjunctură a construcţiilor. S’o lăsăm, să-şi producă efectele. Când conjunctura se va schimba în favoarea altor iniţiative, investiţiunile din construcţii se vor deplasa singure spre nouile obiective. Până atunci patrimoniul naţional se va fi îmbogăţit cu construcţiuni mari şi ’ frumoase, care niciodată nu se vor dovedi de prisos într’o ţară în care este atâta de construit şi în care chiriile sunt încă destul de ridicate. KM sss Să nu mai construim?!Inaugurarea expoziţiei târg Munca românească Maiestăţile Log şi obieralităţile vizitând pavilioanele Bijuteriile Romanovilor la expoziţia din Chicago O expoziţie senzaţională de diamante New,York, 28. — In cursul verii se vor deschide din nou porţile expoziţiei din Chicago. Conducătorii intenţionează să dea expoziţiei o extindere mai mare ca în anul trecut. Urmează acum tratative cu guvernul sovietic, cu scopul de a se împrumuta bijuteriile familiei tarilor, spre a fi expuse intr’un pavilion special. Principial, guvernul sovietic a admis propunerea, cu condiţia ca în timpul expoziţiei bijuteriile să fie bine păzite. Bijuteriile coroanei, în prezent păstrate într-o cassă de bani blindată la Banca Naţională din Moscova ,au o valoare de 250 milioane dolari (25 miliarde lei). Obiectul cel mai de valoare este coroana imperială a Ecaterinei cea Mare, preţuită de experţi la 4,2 milioane dolari. Pe această coroană strălucesc 5000 briliante, alături de un rubin gigantic. Coroana are o greutate de 3 kilograme. Printre bijuterii mai figurează sceptrul ţarului al cărui vârf este ornat cu renumitul diamant „OrlowAcest diamant, alături de Cullinan, Echinur și Marele Mongol, se numără printre cele mai mari diamante istorice din lume şi cântăreşte 196 carate. Sceptrul e împodobit cu numeroase diamante mari, dintre cari cel mai mic valorează 5000 dolari. Printre insignele încoronării se află un măr de aur, care este un adevărat capo d’operă al artei sculpturii in aur. Mărul e împodobit cu un safir de 200 carate. In 1922 guvernul sovietic intenţionând să vândă bijuteriile coroanei, au fost chemaţi mai mulţi experţi pentru a le examina. Greutatea lor a fost de 25 mii carate. Printre ele se află în majoritate diamante şlefuite, dar se găsesc şi neşlefuite. Dacă înţelegerea cu Sovietele se va face, numai o parte din aceste bijuterii va fi exipusă la Chicago şi anume într’un pavilion special construit şi bine păzit. Execuţii capitale Greifswald, 23 (Radio-Central) ■ mai dimineaţă au fost executaţi la Greifswald fraţii Fritz şi Emil Exler, condamnaţi la mort, fiindcă au primât şi jefuit la 5 octombrie trecut pe o bătrână de 82 ani şi pe fiica acesteia. FILME Se întreabă mulţi: — Ce motive au condus pe d-rul Voronoff să viziteze ţara noastră? întrebarea este la locul ei. Reputaţia lui este atât de vastă, încât se întinde peste toate hotarele. Deci descinderile la faţa locului sunt inutile şi costisitoare. Căsunt inutile, rezultă din faptul că, pe când diferitele somităţi medicale străine care ne onorează cu vizitele lor sunt asaltate de pacienţii cu dare de mână, în cazul de faţă lucrul nu s’a repetat. Că sunt costisitoare, se datoreşte imprejurării că marile cheltueli de călătorie si întreţinere n’au fost acoperite de onorarii la înălţimea faimei, mulţimea pacienţilor ezitând în faţa dilemei de a solicita un remediu suprem cu riscul unei autoderascări şi al unei publicităţi nemăgulitoare, sau de a se menţine în nesuferitul statuquo cu slaba consolare a lipsei de notorietate. Şi cu toate acestea s’a publicat ori că d-rul Voronoff a părăsit ţara logodit cu o româncă cu nume exotic. Cum se explică aceasta ? — Se explică perfect şi favorabil presupunerilor că savantul posedă o intuiţiune excepţională. El a voit să dea cea mai concretă dovadă că descoperirea sa inspiră şi prin el însuşi atâta încredere, încât îşi poate găsi o tovarăşă faină şi suavă , la minut, oriunde şi oricând, oricâtă deosebire de vârstă ar exista între miri după fotografia ce redă fericitul eveniment. Nu se poate tăgădui că d-rul Voronoff a câştigat partida, dacă nu ştiințifică, cel puțin conjugală. Don José Pavilionul ,,Universului“ la expoziţia-târg din Bulevardul Brătianu t I Ascensiunea unor americani in stratosfera New-York, 28 (Prin radio).— Sub auspiciile ministerului marinei şi aerului, doi ofiţeri americani vor încerca foarte curând o ascensiune în stratosfera cu un balon de trei ori şi jumătate mai mare decât balonul stratosferic rusesc din Septembrie 1933. Nr. 115 Marţi 1 Mai 1955 V DIRECTORI STELIAN POPESCU EDUCAŢIA PREREGIMENTARĂ Este un deziderat de mai de mult. A trebuit să intervină o faptă foarte tragică, pentru ca un guvern să se gândească la această introducere în viaţa de pregătire a tineretului. Foarte bună hotărîre. Bună din mai multe puncte de vedere. Bună mai întâi, fiindcă dă tineretului o preocupare nobilă , îl depărtează de la alte activităţi vătămătoare şi-i întăreşte fizicul. îmi amintesc că prin anul 1874, când eram în liceu, generalul Ion Em. Florescu, ministrut de război în cabinetul Lascăr Catargiu, a introdus în şcolile din Bucureşti această pregătire militară a tineretului. Ne adunam Duminicile în curtea cazărmei Alexandria şi sub ordinele căpitanului de infanterie Săgârceanu, făceam exerciţiile militare, adică şcoala de soldat. Fiindcă eram în luna Mai, ne făcusem şi uniforme de pânză, uniforma dorobanţilor, cu căciulă. Din curtea cazărmei eşeam pe străzi, mergeam pe câmpia Filaretului şi urmam acolo exerciţiile. Am urmat astfel şi după căderea guvernului conservator, până aproape de intrarea noastră în războiul de la 1877. Apoi, totul a fost uitat. E bună măsura şi din punct de vedere al economiei bugetare. Dacă tineretul, încă fiind în şcoală şi mai înainte de a implini 21 de ani, va cunoaşte şcoala soldatului, termenul serviciului în cazarmă va putea fi redus la cel mult un an pentru infanterie, dacă nu chiar redus la 6 luni. Mare câştig bănesc pentru stat. Sumele economisite astfel de la întreţinerea soldatului în cazarmă, vor putea fi întrebuinţate pentru cumpărarea materialelor necesare înarmării. Tineretul deprins în chipul acesta cu mânuirea armelor, va realiza, ceea ce se aplică mai de mult în alte ţări, va realiza „naţiunea armată”. Şi nu cred că această realizare ar veni prea devreme la noi. Instrucţia preregimentară va întări în toate clasele sentimentul patriotic. Eu aş fi de părere ca măsura să meargă şi mai departe, adică să înglobeze şi pe femei. In Rusia, în aceasta mare Rusie cu atâtea milioane de locuitori, femeile, în număr foarte mare, sunt supuse serviciului militar. Să nu uităm că şi alte ţări au aceeaş organizaţie. Am văzut că în timpul ultimului război ruso-polonez, au fost în linia luptelor regimente de femei poloneze, care s’au luptat vitejeşte. Şi noi avem trecutul recent drept pildă: Ecaterina Teodoroiu a fost ostaşa a cărei pildă va trebui să nu moară niciodată. Copila vitezei Oltenii, crescută între brazii Gorjului, a mers la foc cu dragostea de patrie în suflet şi a căzut în luptele crâncene din Moldova. Femeile române să ţină ochii aţintiţi asupra ei şi să se pregătească pentru zilele cele mari şi grele, dacă vor mai veni vreodată. Cariera armelor a fost totdeauna o nobilă carieră. De aceea tineretul, deprins cât mai din vreme cu meşteşugul apărării patriei, va creşte în atmosfera moralității. Aşteptăm legea făgăduită. ^ a *1 ® /»"B • lâ?tiS bânCSC pentru Stat‘ ‘ CONSTANTIN BACALBAȘ \ Alte păduri în flăcări, Manevra franceză Lângă Zărneşti focul bantuc pe o întindere de 20 km. Lucrători arşi de vii Braşov. 28 Aprilie Autorităţile din Braşov au fost înştiinţate că în apropiere de com. Zărneşti a isbucnit un incendiu, care a luat mari pro. I porţii, ameninţând să distra- I gă pe o mare suprafaţă o bătrână pădure de fag. îndată au plecat la faţa focului comandantul corpului de pompieri din Braşov şi directorul prefecturii. Aceştia au constatat că focul se întindea cu repeziciune uimitoare şi spre o plantaţie tânără a statului, făcută de o societate forestieră. S’a telefonat la Braşov, cerându-se ajutoare grabnice. Au fost trimişi acolo un număr foarte mare de soldaţi, cari să ajute la stingerea focului. I VICTIMELE I Din cele constatate acolo, s’a stabilit că sunt şi victime omeneşti. îndată ce a isbucnit focul, la o mare stivă de lemne tăiate, — cari aparţineau societăţii forestiere — s’a format o echipă de lucrători, care a fost trimisă să stingă flăcările. Intre timp însă, luase foc şi o plantaţie tânără. Mai mulţi din oameni au fost trimişi să împiedice întinderea focului. Dar aceştia au fost înconjuraţi în pădure de flăcări şi, cu mare greutate au putut fi salvaţi din cercul de foc, afară de şase Inşi, din Poiana Mărului şi Zărneşti. Patru din ei prezintă arsuri grave şi au fost duşi la spital. Aceştia sunt : Ion Alex, Titilenco, N. Buloiu, Coman Stargiac şi Gh. Pascu. Cei salvaţi spun că în mijlocul regiunii încercuite de flăcări sunt mai mulţi lucrători din Maramureş, de a căror soartă nu se ştie nimic. Se crede că aceştia ar fi pierit în flăcări. Tot cei salvaţi spun că lângă isvor au fost câteva femei cari, îngrozite că vor fi cuprinse de flăcări, s’au adăpostit într’un pârâu. Nici de soarta acestora nu se ştie nimic. Focul continuă cu fu rie. PAGUBE ENORME Din plantaţia tânără au fost mistuite 150 ha. şi acum, flăcările s’au întins la pădurea bătrână din regiunea Zărneşti, până în spre hotarul jud. Făgăraş. # Sunt temeri că focul va lua proporţii şi mai mari, din cauza vântului. Cei veniţi de acolo, arată că pădurea arde pe o întindere de peste 20 km. Cauzele acestui incendiu nu se cunosc. Ard şi pădurile din Vâlcea Flăcările au mistuit sute de hectare de padure.Incendiul continuă cu intensitate R.Vâlcea, 28 Aprilie Din Brezoiu ne-a venit ştirea că, azi dimineaţă, la ora 7, a izbucnit, în comunele Brezoiu, Călineşti şi Malaia, un groaznic incendiu in pădurile obştilor Păscoaia din Brezoiu, Vastratu, Plaiul Cireşului din Malaia şi in pădurea obştei Călineşti, din Călineşti. Imediat, d. prim-pretor Voiculescu, însoţit de primarii comunelor respective, a plecat la faţa locului, spre a lua măsuri de localizarea focului. La ora când telefonez, focul continuă să ardă cu intensitate. Au ars până acum câteva sute de hectare. Autorităţile respective fac cercetări. Pagubele sunt foarte mari. -xox- Să fie în sfârşit întoarcerea la realităţi ? Iată punctul de întrebare care se pune în faţa schimbării neaşteptate a manevrei făcută de guvernul francez la 16 Aprilie. Schimbare de manevră, acesta e cuvântul exact. Nu trebue să se vorbească de schimbări de directive, deoarece, dealungul întregei chestiuni a dezarmării, Franţa nu a renunţat niciodată la faimoasa ei teză: „siguranţă mai întâi“. Ea a considerat mereu că singurul fel de a salva siguranţa e de a menţine apărătorilor ordinei o superioritate indiscutabilă de forţe. Ceea ce este exact e că dorinţa de a evita răspunderile unei rupturi combinate cu altă dorinţă, aceea de a întări solidarităţile internaţionale, a dus la o serie de concesii cari, din punct de vedere practic, au lăsat câmp liber tezei anglo saxone, după care dezarmarea determină potolirea şi ajunge să asigure siguranţa. Din retragere în retragere s’a ajuns, după vâlva dela 14 Octombrie, cu toată ruptura germană, cu toate violările clauzelor militare ale tratatului dela Versailles, mereu denunţate, dar niciodată reprimate, la proectul Paul Boncour dela 1 ianuarie, proiect ce nu se dădea în lături de la noui reduceri importante a armamentelor Franţei şi a aliaţilor ei. Aceasta a permis d.lui Macdonald să prezinte planul său de la 29 Ianuarie combinând dezarmarea Franţei şi reînarmarea germană. Respingerea formală a plenului Macdonald la 17 Martie a marcat prima etapă a indreptării. Totuş, nu s’a părăsit ideea unui compromis spre a menaja pe englezi şi pe italieni. S’a orientat atunci spre formula garanţiilor de execuţie, în speranţa de a târî Anglia în acest angrenaj. A fost un progres simţitor, de vreme ce am încetat să plătim anticipat gândindu-ne chiar să ne fixăm condiţiile. Totuş, tocmelile continuau cu toate riscurile lor. Faptul hotărîtor dela 10Aprilie a fost ruptura bruscă a tratativelor particulare. Motivul invocat a fost chiar mărturisirea flagrantă a Germaniei a I de SAINT BRICE reînarmării sale. Bun pretext juridic spre constata că bazele tratative fixate de conferinţa dezarmări se prăbuşesc. Dar simplu pretext. Niciodată nu s’a puţi concepe un nou statut milita fără a examina dispariţia ma mult sau mai puţin rapidă dezechilibrului forţelor, instruit spre a constrânge resernarea învinşilor. Totul era de înfăptui, mai înainte, garant suficiente ca să se asigure oolirea. Francezii au primit ( închidă ochii atâta timp c, au crezut că răbdănd vor ajunge fie la o revenire a Gemuniei, fie la garanţii de concu internaţional. Aci apare elementul de supriză. Schimbarea comple franceză s’a produs în clii când se putea crede că operaia garanţiilor era o momea bună. E atât de adevărat cât obiecţia a fost ridica chiar in consiliile guvernul După ce am adus Marea Britnie, să ne ceara să formulă propuneri, normal n’ar fi ea de a le prezenta cu o sinea tate deplină, lăsând, dacă prezintă cazul, englezilor repunerea refuzului ? La aceia s’a obiectat că această m nevră va face ca eșecul său definitiv. Anglia n’ar mai p tea reveni asupra unui refuz pulic. Dimpotrivă, adăpostindudupă flagrantul delict germe guvernul britanic e scos din o poziţie încurcată, se suspeni tratative cari nu puteau da ?zultate practice fără a corupimite viitorul. Se iese din ecvocuri spre a se întoarce realităţile sincere. Prima realitate e că Germnia reînarmează. Şi firet nu pentru singura plăcere a-şi dovedi ei însăşi şi lumii eliberată de servitudini. Ea înarmează ca să aibe mijloc să profite de ocaziile de rezuire. Aici descoperim altă noitate şi anume că speranţa de revizuire nu sunt descurate de Anglia şi Italia. Aceită situaţie n’ar fi deajuns vicieze toate combinaţiile un acord ? (Continuare in pag. 2-a) De câteva zile d. dr. Pieter Zeeman, profesor de fizică la Universitatea din Amsterdam, a sosit în Bucureşti în vederea congresului „Asociaţiei Române pentru înaintarea ştiinţelor”. ■ Este o mare cinste pe care ne-o face acest fizician cu renume mondial. Opera sa ştiinţifică a creiat domenii noui de cercetare, care au dus la descoperiri atât de covârşitoare încât uimesc chiar şi pe cei care şi-au consacrat întreaga lor viaţă marelor probleme pe care le pune minţii omului, fenomenele naturii. D. Zeeman s-a născut la Zonnemaire (Zelanda) în 1865. După ce a studiat la Universitatea din Leyda, a obţinut titlul de doctor în filozofie şi fizică şi a fost numit în anul 1900 profesor de fizică la Universitatea din Amsterdam, unde pe lângă cursurile şi conferinţele pe care le-a ţinut, a făcut cercetări devenite celebre, cu privire la legătura care este între fenomenele optice şi fenomenele electromagnetice. In special cercetările întreprinse ca să arate influenţa unui câmp magnetic asupra razelor luminoase l-au dus la descoperirea efectului cunoscut fi optat în toate tratatele sub numele de „Efectul Zeeman”. Acest fenomen prevăzut de către Lorentz în 1895 a fost pus în evidenţă în 1896 de către Zeeman. Cercetările au fost făcute în laboratorul de fizică de la Universitatea din Leyda. In principiu, cercetările prof Zeeman se reduc la determinarea influenței pe care o are magnetismul asupra drumului pe care se deplasează electronii care emit undele electromagnetice. Această influenţă se manifestă diferit, după sensul în care se rotesc aceşti electroni. Rezultatul acestei influenţe se constată în spectrul cu linii al unui izvor de lumină prin apariţia a doua sau trei linii negre în locul unei singure linii, cum era înainte de a se Introduce influenţa câmpului electromagnetic. Şi Faralay a încercat să pună în evidenţă efectul pe care îl are un câmp electromagnetic asupra luminei monocromatice, însă fie din cauza Intensităţii prea mici a câmpului, fie din cauza spectroscopului care nu avea o putere de separaţie suficientă, nu a putut să observe nici o modificare. Experienţele lui Faraday, după douăzeci şi trei de ani, au fost reluate de către fizicianul Fiévez, care a observat unele modificări, insă nu avea cerţitudinea că aceste modificări se datoresc numai câmpului magnetic. Fro. Zeeman este acela care în 1896 a stabilit cu preciziune influenţa câmpului magnetic asupra vibraţiunilor luminoase. El a stabilit că o rază se transformă în alte două (dublet), când se examinează lumina în direcţia liniilor de forţă ale câmpului magnetic şi se transformă în trei linii (triplet) când examinarea luminii se face: perpendicular la liniile de forţă. Dacă se consideră un grup de atomi, împrejurul cărora se mişcă electroni încărcaţi cu electricitate negativă, după orbite circulare sau eliptice, sub influenţa unui câmp electromagnetic, orbitele circulare perpendiculare pe liniile de forţă vor fi supuse la o forţă centrifugă, adică la o forţă care caută să mărească raza orbitei, sau la o forţă centripetă, care caută să micşoreze orbita după cum se roteşte, intrăm sens sau altul (CentrDwer3pfiig.2-« Cronica ştiinţifică Profesorul Zeeman premiul N°40elchr9MuJcelean» FIG. 1 Tripletul şi dubletul obţinute în câmpul magnetic.