Universul, mai 1934 (Anul 51, nr. 115-145)

1934-05-01 / nr. 115

Uli­­ Hi­ro Jistin­a (ami (Urmare din pag. 3-a) fostul ministru de finanţe a cântat să atace politica noas­tră militară. Din datele pe cari le am în faţă şi cari provin de la şeful birourilor conturilor din minis­terul de război, se constată că între 1921—1928 am dat din bu­getele ordinare ale Statului, 35 miliarde lei pentru armată, a­­fară de creditele extraordinare. Noi am reorganizat armata potrivit întinderii teritoriale şi perfecţionării armamentului, căutând ca acesta să-l facem în ţară. S-au făcut astfel, fabricile de la Copşa Mică şi Cujb­, I.A.R. de la Braşov, etc., cărora dv. nu le-aţi dat nici un sprijin, căci le socoteaţi că aparţin partidu­lui libral. Astăzi, aceste uzine sunt închise şi personalul l-au concediat. Dv. le-aţi adus în această tris­tă situaţie. Noi nu v-am făcut vreo im­putare pentru că aţi comandat armament la fabrica Skoda. Dar condiţiile în care s’a făcut a­­ceastă comandă au fost de re­gretat. Acum chestia care ne preo­cupă este de a cunoaşte care sunt misterele, enigmele care au Înconjurat afacerea Skoda. Ţara vrea să cunoască întreaga atmosferă In care s’a petrecut această chestiune. CUVÂNTUL GUVERNULUI D­E XENI, ministru de stat: Dar nu se poate ca în mijlo. Cred că sunt în asentimentul cui unei discuţiuni, un deputat general când afirm că discuţia i să arunce cuvintele: ştiţi dom­° _ I ■ # ■ _LSI . TN n nX * A, V r, A A f A A X A _ luat proporţii inutile. Dacă toată lumea este de acord că o anchetă parlamentară se im­pune, nu ştiu de ce am ajuns la ora 9 şi jumătate seara cu o discuţie neterminată. Nu văd decât un singur folos: constatarea că echilibrul în natură se restabileşte repede şi că după greşala de tactică po­litică a d-lui Madigearu, a venit discursul d-lui Iunian, care ne-a răzbunat pe toţi! O VOCE: A neglijat exhibi­ţia d-lui doctor Lupu. D. C. XENI: D. dr. Lupu, fiindcă pomeniţi de numele d-sale, a fost nevoit să facă două retractări: să retracteze un cuvânt neparlamentar şi să retracteze interpelarea de anul trecut. (Aplauze prelungite). Sâ-mi daţi voe, prin urmare, să nu mai insist şi să vă rog un singur lucru1: să binevoiţi a ve­dea că propunerea care s’a stre­­curat in cursul desbaterilor in discursul d-lui Pamfil Şeicaru, este o propunere pe care n’o pu­tem primi. (Exclamări). Regu­lamentul se opune. Art. 133 este formal. Daca­nilor, eu vreau să se facă o anchetă parlamentară de la 1821 și până astăzi. Așa se formulează o cerere de anchetă parlamentară? Nu! In orice țară din lume, asupra ori­cărei anchete, acela care o pro­pune vine și arată motivele de suspiciune asupra unui caz special. Prin urmare, să fim — încă odată zic — bine înţeleşi: să poftească ori­cine asupra orică­rei furnituri militare, petrecută sub orice guvern şi aducă mă­car un sfert din bănuelile şi do­vezile care s’au adus în chest­iu­nea Skoda şi vă voi ruga ceil , dintâi să binevoiţi a admite an­cheta. Insă la ordinea zilei, azi, —­­ şi să nu alunecăm pe panta di­versiunilor care interesează pe mulţi — azi avem la ordinea zilei chestiunea Skoda. Ţara ne aşteaptă să luăm măsuri in această chestiune. Dv. nu pu­­­­teţi să transgresaţi chestiunea ! Skoda, asupra ei vom da votul.­­ Oricine va binevoi să ridice o­­ altă chestiune, într’o altă furt ’­nitură, cu alte nereguli, este vreţi să-l călcaţi, sunteţi liberi,­­ bine venit şi noi vom fi cei din. dar eu sunt dator să vă atrag j­tâi să aplaudăm darea de sanc. aernţia:­­ ţiuni în orice fel de comandă „Dacă asupra aceleiaşi desba­­j de acest fel. Ieri s’au făcut două sau mai ! Iată de ce, domnilor deputaţi, multe propuneri sau moţiuni,­­ daţi-mi voe să închid discuţiu­­ele se pun la vot în ordinea în­­ nea şi să rog onorata Cameră care au fost introduse". O să ia o decizie cu un ceas mai Veţi recunoaşte că ,cea din. j curtoi.^ q ^ ^ pART. I NAT-TAR., arată că prin res. ' pingerea propunerii d-lui Șei­­î caru, care nu e decât un amen- I d&merit la propunerea dlul Di­­mitriu, se dovedește că guver-tul a fost introdusă de d. Di­­mitriu.. Admiterea uneia din ele În­chide discuţiune®. Pentru ce, domnilor ? Credați dv. că principiu! noi nu am admite să se facă o an­chetă asupra tuturor comenzi­lor de la 1877 şi până astăzi? Sigur că da, dar ia inchipuiţi-vâ cum aţi paralizat dv. ancheta asupra chestiunii Skoda ! (A­plauze pe băncile majorităţii) şi cum aţi face jocul tocmai al acelora care nu vor să se facă lumină în această chestiune. De aceea, autorul acestui re­gulament gândindu-se că În cursul dezbaterilor se pot Ivi neglijenţe parlamentare — ca să nu zic altfel decât In felul acesta — a pus rânduială şl a ®? I* Iniţiativa * venit dela un de­crei„^r­eavăade­putat, independent. Nu conciim la tribună şi ar zice: am moti­ve puternice de suspiciune ca să nu zic chiar Începuturi de dovezi, ca să nu zic chiar do­vezi complete, că şi în furni­tura de acum 7 sau 8 ani s’a întâmplat o neregulă, el va tre­bui să vină să-şi arate dovezile şi dacă convinge conştiinţa Ca­­merii; fireşte că va putea cere şi obţine o anchetă parlamen­ nul simte greutatea răspun­­derii. D. C. XENI: In toate parla­mentele din lume anchetele parlamentare sunt acte care se produc foarte rar în viaţa po­litică, fiindcă foarte rar parla­mentul se poate desbrăca de a­­tributul lui firesc constituţional şi să se transforme în supremă curte de justiţie. Ca să declasăm acea­ politică a unui parlament se cere ca acela care pretinde un aseme­nea lucru să vină cu dovezi se­rioase. D. I. MIHALACHE arată că pe toate celelalte. Iar dacă — şi noi vreau să fiu bine înţeles — dacă Intr’o şedinţă viitoare, indiferent când ar fi vreun deputat, Indiferent M varstu*, ceara a acu de ce culoare politică, s’ar urca dinţă viitoare tionăm o anchetă de alta, dar le cerem pe amândouă în acelaş timp. D. C. XENI: Poftesc pe toţi să ceară ancheta în prima şe­D. AUREL MILLEA din par­tea partidului argetoianist se asociază la ancheta parlamen­tară asupra Skodei. D. N. N. SAVEANU preşedinte citeşte lista membrilor parla­mentului care vor forma comi­­siunea de anchetă. * D. M. SLAVESCU anunţa o interpelare asupra fraudelor de la direcţia minelor, închiderea sesiunii D. dr. O. Angelescu citeşte a-­­­poi următorul decret Regal de închiderea Corpurilor Legiui­toare. Domnilor deputaţi, Sesiunea ordinară prelungită a Corpurilor Legiuitoare se în­­chee astăzi, după o rodnică ac­tivitate. In ordinea economică şi fi­nanciară s’au realizat cele din­tâi măsuri menite să ducă la u­­şurarea şi la consolidarea si­­tuaţiunii generale a ţării. Intre acestea, legea pentru lichidarea datorilor agricole şi urbane înseamnă nu numai deslegarea definitivă a unor mari şi tulbură­toare probleme financiare şi sociale, dar ea a­­sigură totodată şi condiţ­uile prielnice pentru reînvierea cre­ditului şi pentru reluarea mun­cii şi a iniţiativelor creatoare d­in toate domeniile economiei naţionale. Punerea în aplicare a acestei legi deschide, astfel, po­sibilităţile cele mai largi şi mai sigure pentru refacerea econo­mică şi financiară. In acelaş timp, înlesnirile fis­cale aduse prin modificarea u­­nor legi cu caracter financiar, precum şi simplificările reali­zate în organizarea Camerelor profesionale şi în funcţionarea unora dintre Regiile Autonome, vor contribui la sporirea activi­tăţii economice, şi la restabili­rea echilibrului în gospodăria generală a ţării. De asemenea, in ordinea cul­turală, administrativă şi socia­lă, legile votate corespund unor nevoi adânc simţite şi vor fi in aplicare un instrument de propăşire şi de consolidare a Statului nostru. Domnilor deputați, Mulțumindu-vă pentru mun­ca stăruitoare ce a­ți depus în cursul acestei sesiuni și deplin încrezători în rezultatele bine­făcătoare ale programului le­gislativ pe care l-am­ realizat. In virtutea art. 90 din Consti­­tuțiune, EU declar închisă sesiunea ordinară prelungită a Corpuri­lor Legiuitoare. (ss) CAROL Urmează semnăturile mem­brilor guvernului. D. dr. C. ANGELESCU spune apoi: D. preşedinte al Consiliu­lui fiind reţinut în casă, bol­nav, daţi-mi voe ca in numele guvernului să vă exprim toate mulțumirile noastre pentru ma­rele şi nepreţuitul concurs ce ne- am­ dat. Aţi făcut o operă u­­tilă pentru care ţara vă va ră­mâne profund recunoscătoare. Incă odată, vă mulțumesc. (Vii aplauze pe băncile majorității). D. N. N. SAVEANU, preşedin­te : Ridicând cea din urmă şe­dință a acestei sesiuni parla­mentare ,aşa de rodnică în ac­tivitatea ei ţin la rândul meu să aduc mulţumirile tuturor domnilor deputaţi pentru con­cursul ce mi l-a dait totdeauna în ce priveşte aplicarea regu­lamentului acestei­ Adunări. Vă urez, nn sesiunea extraor­dinară care va urma, să veniţi animaţi de un mai mare spi­rit de solidaritate şi de înţe­legere pentru a putea cât mai bine şi cât mai amical posibil să părim la soluţionarea mari­lor probleme care sunt la ordi­nea zilei. * Şedinţa se ridică la ora 22.10 Comisia parlamentară dat afacerea Sfeaua Comisia parlamentară de an­­cetă în afacerea „Skoda“ a fst fixată în şedinţa de ori a amerei şi din ea fac parte ur­­mătorii deputaţi: C. D. Dimi­tiu, V. Dumitrescu-Brăila, Va­­siiu Pop, Justin Stănescu, Jean Charol, Mircea Cancicov, Au­ri Bentoiu, Take Slăvescu, St­­riggdau, Eug. Ti­er­nu, C. Tătă­ranu, Al. Alexandrini M. Com­­drus, C. Bursan, D. Alimăniş­­teanu, D. Angelescu, Crist. Teo­­dorescu, Elefterescu, I. Floroiu, M. Plătăreanu, George Fotino, Gr. Iunian, Al. Călinescu, Vic­tor Deleu, C. Hudiţă, Constan­­tinescu-Bordeni, Trică Ioanid, George Cuza, Aurel Miller şi Pamfil Şeicaru. UNIVERSUL SENATUL Şedinţa de Sâmbătă după amiază Şedinţa se deschide la ora 4,20, sub preşedinţia d-lui Toni Iliescu. Pe banca ministerială d-nii: V. Sassu, Rihard Franasovici, Mitiţă Constantinescu şi M. Negură. D. preşedinte TONY ILIES­CU cere Senatului să se sus­pende seria comunicărilor şi să se intre în ordinea de zi. Senatul aprobă. Intrându-se în ordinea de zi se procedează la votarea in to­tal cu bile a proectului de lege pentru modificarea art. 4 din legea pentru organizarea mi­nisterelor. Proectul întruneşte 131 bile albe şi 7 negre. D. preşedinte, anunţând re­zultatul votului este viu acla­mat de majoritate, în protestele vehemente ale opoziţiei. Se votează apoi în total cu bile, fără să comporte , nici o discuţiune, proectul de lege pentru funcţionarea sindicate­lor hidraulice din Transilvania şi Banat. Continuându-se ordinea de zi, se ia în discuţiune proectul de lege pentru modificarea art. 5 din legea pentru statutul func­ţionarilor C. F. R. D. D. R. IOANIŢESCU arată că s’ar simţi nevoia de a se aduce un statut general econo­mic care să reglementeze si­­tuaţiunea şi a funcţionarilor de la celelalte regii autonome, care până in prezent nu este clsxâ * D.­ R. FRANASOVICI, mini­­strul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, arată că statu­tul astfel modifeat dă satis­facţie funcţionarilor c. f. r. In ceeace priveşte situaţiu­­nea celorlalţi funcţionari dela regiile autonome, care s’a spus că este în vânt, nu se poate a­­duce vre-o vină guvernului ac­tual. In cei cinci ani cât a gu­vernat partidul naţional-ţără­­nist putea să aducă o lege pentru aranjarea situaţiunii lor. Ind­ice promiţând că va face tot posibilul pentru a 11 se­creta o stare de stabilitate. D. AL. SAMOIL face unele o­­biecţiuni în ce priveşte căuta­rea sănătăţii membrilor casei c. f. r. Proectul este luat în conside­­rare şi votat în total cu lege. D. VICTOR ANTONESCU, mi­­nistrul justiţiei, depune proec­tul de lege al codului penal. PROECTE VOTATE Se votează apoi, fără nici o discuţiune, următoarele proecte de legi: 1) Pentru autorizarea mi­nisterului instrucţiunii de a ceda un teren asociaţiei învă­ţătorilor din jud. Buzău. 2) Pentru acordarea unui credit de 3 mil. lei pe seama ministerului de agricultură şi domenii. 3) Pentru autorizarea oraşu­lui Turnu-Severin de a con­tracta un împrumut. 4) Pentru declararea de utili­tate publică culturală a unui teren, pentru şcoala comercială Regele Carol. 5) Pentru acordarea unei pensii viagere d-nei Maria Murafa. 6) Idem, d-nei Ecaterina Constantinescu. 7) Pentru dobândirea şi pier­derea naţionalităţii române. 8) Pentru autorizarea jud. Caraş de a contracta un îm­prumut. 9) Pentru schimbarea des­tinaţiei împrumutului de 30 mil. lei a oraşului Bazargic. 10) Pentru autorizarea ora­şului Urziceni de a contracta un împrumut. 11) Pentru completarea art. 24 din legea finanţelor locale. 12) Pentru autorizarea ora­şului Botoşani de­ a contracta un împrumut. 13) Pentru autorizarea jud. Teleorman de a contracta un împrumut. Discuţia în legea cooperaţiei de ia apoi în discuţiune proectul de lege a cooperaţiei­: D. D. R. IOANIŢESCU anali­zând proectul ce este adus în discuţie, arată că el nu reali­zează economii. Este adevărat ca la centru găsim un consiliu format din 18 persoane. Dar el lucrează divizat în 4 subconsilii, ai căror membri sunt plătiţi în mod permanent cu diurne şi jetoane. Apoi, în loc de 8 co­mitete regionale de judecată vor funcţiona acum 71 comi­tete judeţene, cu 231 membri, în loc de 24 şi cu multe secre­tariate şi inspectorate, destul de costisitoare. Mai găsim trei feluri de bu­gete la aceeaş instituţie, pen­tru care legea nu prevede nici o normă şi nu ia nici o garan­ţie, ceea ce va da loc la abuzuri, diurne şi jetoane. Ca o încoronare a amestecu­lui statului şi a distrugerii au­tonomiei, sunt dispoziţiile cu privire la personalul funcţio­năresc. Stabilitatea lui este ri­dicată cu începere de la 1929, permiţând ca viitoarele înca­drări să se facă la bunul plac al ministrului de resort. Proectul, deşi conţine o re­formă radicală­, nu afirmă nici o politică socială Afară de câ­teva mici şi anemice dispozi­­ţiuni referitoare la organizarea învăţământului şi la asistenţa judiciară, nu găsim nimic pen­tru personalul cooperator, acei martiri cari trăesc în întune­­recul satelor. Proectul constitue un atentat la autonomia mişcării coopera­tive. El are la bază ura şi do­rinţa de acaparare. De aceea, partidul naţional­­ţărănist se opune cu toată în­dârjirea la votarea legii, iar dacă se va vota va fi des­fiinţată. « Pr. PREOŢESCU răspunde o­­biecţiunilor d-lui­ D. R. Ioani­­ţescu, arătând că modificările aduse legii fundamentale a coo­peraţiei sunt binevenite, reve­­nindu-se la controlul obligato­riu din partea statului, control exercitat pe regiuni sau pe ins­pectorate. Senatul fiind descompletat, şedinţa se suspendă. După 20 minute, şedinţa se redeschide . D. GR. GAFENCU arată că este o greşală de a se aduce un proect economic, de importan­ţa celui al cooperaţiei, la un sfârşit de sesiune. D. ŞTEFAN IOAN, raportor, face un istoric al cooperaţiei din ţara noastră, arătând că după marile legiuiri din 1903, 1918 și 1928, cari au fost apli­cate cu succes şi au dat rezul­tate minunate. După şapte luni dela votarea ultimei legiuiri cooperatiste pe care am făcut-o, prin schim­barea regimului s’a adus o nouă legiuire, care se făcea fără consultarea cooperatorilor. Atunci s’au creiat cele două instituţiuni: Banca centrală cooperativă şi Oficiul naţional al cooperaţiei. Şi rezultatul a fost dezastruos pentru coope­raţie, legea, venind cu un auto­cratism sovietic, care a făcut să se întrerupă brusc şi dezas­truos legătura dintre unităţi şi să paralizeze acea operă pe care noi am Înţeles s’o reali­zăm. Lovitura de moarte ce se da cooperaţiei s’a făcut prin orga­nizarea sucursalelor Băncii centrale cooperative, cari iz­beau pruelnic toate federalele. Şi Banca centrală căpăta toate avantajele posibile, dar nu dă­dea in schimb nimic. Structura nenorocită a siste­mului cooperatist ce se întrona cu noul regim, a permis cel mai mare jaf, încasându-se cele mai mari lefuri și tantieme ce s’au văzut. D. D­R. IOANIȚESCU : Eu nu acuz partidul liberal pen­tru jafurile unora sau altora din membrii săi. D. ŞTEFAN IOAN produce o serie de cifre, ilustrând jaful "e s’a practicat în cooperaţie. D-sa arată că numai legea care se aduce va introduce onesti­tatea şi cinstea în acest dome­niu economic, existente înain­te de 1923. In urma unei cereri, primită de birou, discuţiunea generală asupra acestui proect este în­chisă. Proectul, e votat in total cu bile. D. TONY ILIESCU face a treia citire a propunerii de mo­dificare a regulamentului. Se votează apoi: proectul pentru modificarea , unor arti­cole din legea teatrelor; pro­iectul pentru autorizarea ora­şului Vaslui să contracteze un împrumut; idem, oraşul Piatra Neamţ, proectul pentru in­strucţia preregimentară. D. preşedinte LEONTE MOL­­DOVANU invită la tribună pe d. dr. C. Angelescu să citească mesajul regal de închidere. D. dr. C. ANGELESCU : Pe d. Negură nu-l mai lăsaţi să vor­­borilS'Că ? D. LEONTE MOLDOVANU: Va vorbi în şedinţa viitoare. Majoritatea cere să vorbea­scă d. subsecretar de stat Ne­gură la proectul cooperaţiei. D. D. R. IOANIŢESCU : N’o puteţi vota, căci Senatul nu mai e un număr. D. subsecretar de stat M. NE­GURA spune că faţă de opo­ziţia pe care naţional-ţărăniş­­tii o fac acestui proect, renun­ţă de a-l trece în această se­siune. De altfel, tot nu mai a­­veam timp să-l trecem şi prin Cameră. Eu mulţumesc d-lor senatori pentru răbdarea cu care au as­cultat pe reprezentanţii opozi­ţiei. D. prof. dr. C. ANGELESCU citeşte textul mesajului regal de închidere a Corpurilor le­giuitoare, acelaş care s-a citit apoi la Cameră. După aceasta spune următoa­rele : înainte de a ne despărţi, cum preşedintele nostru de consiliu este bolnav, ţin ca în numele guvernului, să vă ex­prim mulţumiri pentru concur­sul pe care ni l-aţi dat. Aţi făcut o operă mare, care va dă roade frumoase. D. PREŞEDINTE mulţumeşte Senatului pentru activitatea depusă şi ridică şedinţa la ora 10 seara.­ ­xo X­ DE LA CEARTA FAMILIARĂ LA CHIMĂ Craiova, 28 Aprilie Intre Maria Nicolae Drăguţă, din Foleştii de Sus şi cumnatul său Gheorghe I. Drăguţă, dăi­nuia de mai multă vreme o duş­mănie înverşunată. Motivele acelei duşmănii por­neau din faptul că femeia, care locuia în aceeaş casă cu soacra sa, avea dese certuri cu aceasta pe care o brutaliza. Cum era şi natura­. Gheorghe Drăguţă, alt fiu al bătrânei, care locuia în altă parte a satului. Ori de câte ori mama lui era brutalizată, îi venea în apărare. Amestecul a­­cesta făcea pe Maria şi pe soţul ei Nicolae să m­aiscă pe cumna­tul şi fratele lor şi să caute prilejul de a se răzbuna pe a­­cesta. Prilejul li s-a ivit prin luna Septembrie anul trecut Ce­ doui fraţi cu soţiile lor se găseau într’o seară l­a o nuntă Târziu, Gheorghe Drăguţă s’a pregătit să plece. Cumnata lui, văzând aceasta, a plecat şi ea cu soţul ei, aşteptând într’o po­­rumbişte trecerea lui Gheorghe şi a soţiei sale. La a­propier­ea lor, Maria, ca­re avea în mână un ciomag, a tăbărît asupra cumnatei sale Gheorghe a sărit să-şi scape so­­ţia. S’a produs o încadrare, la care a luat parte şi Nicolete Dră­guţă. In timpul inederarei, Maria Drăguță a scos dela brâu un briceag, lovind de mai multe or­i cumnatul său, care s’a prăb­usît mort. ■ E CORESPONDENTE TG.­NEAMŢ CÂND DIHONIA IŞI VARA COADA. — Ziarul nostru a pu­blicat la timp cum un număr de buni români, luând in frun­te pe P. S. S. episcopul Nico­­dem, stareţul mănăstirii Neam­­ţu, a înfiinţat eforia pentru a­­jutorarea spitalului din Tg.­­Neamţ. Am mai arătat că acest spital, până deunăzi ruină­ri lipsit de fonduri, refuza primi­rea şi căutarea bolnavilor, dar astăzi, graţie acestei eforii, are în căutare zeci de bolnavi cu operaţii grele, dă sute de con­sultaţii, iar did Mi­­ se fac im­portante reparaţii­ N’au trecut insă decât câteva luni de acti­vitate spornică şi, ca In orice fapte bune» dihonia şi-a băgat codiţa şi acid. Câţiva membri din eforie, nemulţumiţi de si­tuaţia ce ocupă acolo, se agaţă de imele motive, In parte înte­meiate, dar cari s’ar fi putut rezolvi in sânul eforiei, şi cu alţii, se constituesc In societate de ajutorare a acestui spital, sub numele de „Sf. Dumitru“. Obţin calitatea de persoană ju­ridică şi cer să li se dea în pri­­mire spitalul. Codiţa aceasta vârâtă cu scop necunoscut şi unde nu trebue, a produs ne­mulţumire printre ceilalţi mem­bri. A fost deunăzi o adunare generală a tuturor membrilor eforiei, unde s’a remarcat lipsa reprezentanţilor mănăstirilor, cari în calitate de membri fon­datori, au în eforie cele mai­ mari contribuţii materiale. Adu­narea, ocupându-se numai în­­ treacăt de unele defecte, a dis-­­ cutat aprins tema dedesubturi- i lor ce minează eforia şi rostul , ce l-ar putea avea asociaţia Sf. Dumitru. A lipsit insă curajul adevărului. Hotărirea definitivă, cu rezol­­virea conflictului, se va da în adunarea extraordinară fixată în Mai. CREDITORII ŞI LEGEA CON­­VERSIUNIL — Societatea de credit şi economie „Cetatea Neamţu“, faţă de termenul scurt prevăzut de art. 40 din le­gea conversiunii, şi-a întrunit membrii depunători in şedinţă extraordinară pentru ziua de 21 Aprilie. D. Wilcke, vice-pre­­şedintele consiliului de adminis­traţie, a arătat adunării situa­ţia în care se găseşte capitalul dat cu împrumut de către so­cietate la diverşi debitori, faţă de dispariţiunile legii conver­siunii datoriilor agricole şi ur­bane. Din discuţiile urmate, a­­dunarea fiind lămurită asupra spiritului în general urmărit de lege, cu toate avantagiile apa­rente arătate de art. 43 şi 44, renunţă de a mai face declara­ţiile de neacceptare cerute de art. 40. In consecinţă, toţi de­bitorii acestei societăţi se vor bucura de reducerile acordate de lege, cu respectarea şi înde­plinirea condiţiunilor prevăzute. ATAC BANDITESC. — Doi necunoscuţi, mascaţi, au atacat în plină zi pe Haralambie Aga­­pie din satul Ploton, corn. Pipi­rig, pe când păştea oile. După ce au legat la ochi pe Haralam­bie şi l-au împuşcat în piciorul drept, ca să nu-i poată urmări, au luat 18 oi din acelea cu lapte şi au dispărut. Postul de jan­darmi din Pipirig cercetează: ■o o Asul al 51-l­ea Nr. 11* Marți 1 Mai 1934 CORABIA IN­JUNGHERE. — Tânărul Gheorghe M. Mitru din Ursa, îrntâlnind pe consăteanul său Gheorghe D. Popa, i-a dat o puternică lovitură de cuțit în coapsa stângă. Rănit foarte grav, a căzut scăldat in sânge. Luat de rude a fost transpor­tat la spitalul din Corabia, iar, criminalul a fost arestat. Cau­­za acestei injungheri este o ne­înţelegere Intre ei privitoare la o nepoată a celui înjunghiat. Cazul este in cercetare. FOC. — Din cauza neglijen­ţei s’a declarat un foc la locu­inţa învăţătorului Tom­a Ghi­­gheanu din com. ştefan cel Mere. Sărind locuitorii in aju­tor, focul a fost localizat Îna­inte de a lua proporţii. Au ars piele, cocenii, diferite lemne şi uluca imobilului. ATENTATUL DIN MOLDO­VENI. — Pe când tânărul Du­mitru D. P. Achim din Moldo­veni se, ducea acasă pe înopta­tare, în dreptul locuinţii­­ lui Marin P. Rusănescu, a fost a­­tacat din întuneric de tânărul Marin M. I. Rusănescu, care i-a dat o puternică lovitură de ciomag în cap, lăsându-l în ne­simţire. In stare gravă a fost transportat la domiciliu de consăteanul Mitran Muşuroi. Cazul se cercetează de şeful postului de jandarmi din Islaz. EPIZOOTIE. — Printre râ­­mătorii locuitorilor din Celei, comună situată la 1 jum. km. de oraşul nostru, s’a ivit brân­ca infecţioasă. Cazul fiind a­­dus la cunoştinţa serviciului veterinar, s’au luat cele mai întinse măsuri pentru comba­tere. Lipsind însă medicamen­tele şi serul necesar pentru vaccinarea porcilor, d. Victor Antoni eseu primarul com. Ce­lei, a cerut Camerei de agri­FOC. — In comn. Tălpigi, la 22 km. de oraşul Tecuci din neglijenţa unui copil a isbucni­t un foc puternic, vântul suflând puternic, ameninţa întreg sa­tul, din care cauză s’a interve­nit la prefectura Tecuci ca sa se trimită pompierii. Aceştia sosind, după o muncă de 4 ore, cu toată lipsa de apă, au reuşit să stingă focul. Au ars 50.000 kg. paie şi părâng din 2 şuri, un hambar cu 2 vagoane po­rumb, o maşină de secerat şi pomi fructiferi ce se aflau in jurul focului Pagubele întrec suma de 150.000 lei. Cele mai mari pagube le-a suferit locui­torul Dumitrache prescură. VIZITE REGALE. — A. S. R. Principele Nicolae a sosit in­cognito cu o avionetă pe aero­dromul şcolii militare de a­­viaţie din localitate. Mare a fost surprinderea ofiţerului de serviciu, când conducătorul pi­lot care i s’a prezentat, a fost A. S. Regală, neinsoţit de ni­meni in avion. Imediat s’a a­­nunţat sosirea înaltului oaspe. La aeroport au venit di uii. comandant al garnizoanei ge­neral Procopescu, prefectul judeţului, Nec. Teodorescu şi comand. şc. militare de pilo­taj, căp. comandor V Petrescu. A. S. R. Principele Nicolae a vizitat hangarele şcolii, după care a luat dejunul la popota şcolii, iar la ora 16 d. a. a ple­cat in direcţia Bucureşti cu a­­celaş avion. MILITARE. — D. maior Gh. Metz, din şc. de jandarmi Foc­şani, a fost numit comandat al legiunii de jandarmi Tecuci, in locul d-lui maior Tora Sabin, mutat comandant al legiunii de jandarmi din Severin-Lugoj. D. căp. Vasile Arabu a fost nu­mit ajutor comandant al le­giunii Tecuci.­­ Comandantul corpului de pompieri militari din localitate, d. subit. Vlad Radu, a fost de­tașat în Bucureşti, iar în locul d-sale a fost numit d. locot. Mircea Marinescu din corpul pompierilor Bucureşti, iar ca ajutor d. plutonier major, D-tru Vicoveanu din Ploeşti. CONCENTRAREA JANPAK-cultură din Caracal procura­rea acestor medicamente, care are obligaţiunea de a ajuta la combaterea epizootilor, însă până astăzi n’a primit nici un rezultat aşa că epizootia se în­tinde şi face ravagii printre ra­matori. Teama este ca această molimă să nu treacă şi la ra­matorii, din oraşul nostru. ŞEZĂTOARE. — ■ D-ne Zoe M. Deliu, directoarea şcoalei de fete Nr. 2 din oraşul nostru, împreună cu corpul didactic, a giunii Tecuci două serii, in împărţiţi în vederea unor cursuri de prefecţionare in materie legislativă, in legătura cu noile dispoziţiuni ministe­riale, referitoare la liniştea­ sa­telor. O serie e concentrată în oraş, la sediul legiunii de jan­darmii, iar a doua in judeţ, la Podul Turcului. Cursurile vor fi predate de d. maior Metz şi căp. Vasile Albu, comandantul şi ajutorul legiunii de jan­­darmi-Tecuci. CONCERT. — Azi, la ora 4 d. a. in sala teatrului comunal din localitate, d. Traian Cro­­deanu, absolvent al conserva­torului din Bucureşti va da un concert de vioară. La pian d-na Elena V. Beldie. Fondurile realizate vor sluji la mărirea fondului societăţii ,,Crucea Roşie’’, filiala Tecuci. DEVA TECUCI PRINDEREA UNUI CUNOS­CUT PUNGAŞ. — D. comisar Chiriţoiu a descoperit şi a prins un cunoscut hoţ din Deva, din „ţigăniie” anume Ludovic Stu­rt­­zel era cunoscut pentru nume­roasele furturi ce le săvârşise şi nu de mult fugise de la închi­soarea din Oradea Mare. D. Chiri­to­­n, intrând intro cârciumă din str. Principele Carol» îl vedea pe Sturtzel pe­trecând în tovărăşia unei femei. Intrând în vorbă cu el, simte că pungaşul este în neregulă, îl duce la poliţie şi percheziţio­­nându-l, găseşte la el 8000 lei şi bijuterii în valoare de 60.000 lei , dintre cine un inel în va­loare de 25.000 lei, un ceas de damă şi altele. N’a vrut să de­clare de unde le are, dar, găsin­­du-se la el acasă un bilet de tren dela Arad, s’a constatat că lucrurile au fost furate de acolo. Poliţia neavând cătuşe, hoţul cu o ablitate rară a sărit dela etaj. A fost prins după câteva ore de d. Avram, proprietar de tax­i, şi iar scăpat In cele din umnă a fost prins şi legat de poliţie, ______ ______ urmând să se facă cercetări. MILOR — Toţi jandarmii şefi căci se bănueşte că nu­­este stra­da post «Un Jptreg judeţ, «u­­n d« fwrturiile recente dela fost concentraţi 1» central­­e. Arad. DRAGAŞANI . dat o ordonanţă prin care * INCENDIU.—In comuna Stre­ , interzis facerea de construct­­eşti, satul Ruincu, un violent ! reparaţii de orice /"î incendiu a mistuit întreg avu- autorizaţia legali^ rant^ioniu tul locuitorului Constantin To- I P® an.eI contraveni aC€®' ma, compus dintr’o casă, un so- I tor msporițu. prom, o magazie şi un patul cu porumb. Focul a luat naştere din ne­glijenţa soţiei păgubaşului. LA O NUNTA. — La nunţile de la ţară, flăcăii obişnuesc a trage cu arma spre a produce o mai mare veselie. Astfel, la o nuntă din Nemoiu, pe când hora era in toi, flăcăii Octavian D. PRODUCŢIA ŞCOLARA.­­ Şcoala primară de stat. „Axente Sever” din localitate şi-a come­morat pat­ronul cu o serbare dată în talia de gimnastică a li­ceului ,,T. Maiorescu”. I. Herdea, directorul şcoalei, a făcut biogra­fia tribunului patru. ‘ Elevii şcoalei primare, sub conducerea d-nei învăţătoare Elena Ciocănescu, au executat Târsa și Teodor I. Buică, din »r • Greteni, au tras mai multe , r.e«al i1 ,all­ buCddl) focuri de revolver. Un glonte a j “f eleYf ®1.e' e au deda’ rănit însă pe fata Ioana P. V. I mAÎ. S'ÎYj11 ^oîpTnivir Dicu, in omoplatul drept. LARGUL SAPTAMAAAL -Victima a fost internată in ! Conmta intenmara a orasului, spitalul local, iar flăcăii ares- j f “ma “tervenpei crescatomi I Iot de vite si a mai multoT co-MUSCATI DE CAINE TUR- ln,er.^n.Î1’1a ,llotărjt. Ca târgul BAT. — Au fost muscate de i saptamanal de marfan sa se un câine turbat, următoarele i *m­a }a s chimb largul persoane: Maria I. Preoteasa,­­ de vice saptamanal să se fina un Ecaterina I. Aspritoiu, Elena M. ‘ ^iecfTe T~uni.’ °'PTlrld­or ce târg Lascu si copilul Constantin D. J­ en^ru Dumineca. Neacă. Au fost trimise la insti­tutul antihrabic din București. JUDICIARE. — Judecătoria­­ locală a condamnat pe d- dr.­­ O. Brater la 250 lei amendă pentru insultarea d-lui Sebas­tian Ionescu, funcţionar din a­­cest oraş. CRAIOVA CONFERINŢA. — Sub auspi­ciile soc. „Prietenii Ştiinţei“, la conferenţa la teatrul Naţional, Dumnică 29 Aprilie, d. general Radu Rosetti. D-sa va vorbi despre : „Amin­tiri despre Regele Ferdinand“. SPARGERE. — Necunoscuţi au pătruns în locuinţa­ d-rus căpitan Ion Dumitru, din str. Mântuleasa­­, şi au furat o pe­reche de cisme ofiţereşti, mai multe perechi de încălţăminte , bărbătească şi de damă, pre­­■ cum şi alte lucrul de valoare. Poliția cercetează. • I GARDIAN DEPUS.— Gardia- I nul Iosif Roman, de la penieten­­ciarul central ,din vina căruia a evadat deţinutul A. Mihăiles­­cu, a fost depus, în urma cer­cetărilor făcute D. procuror G. Giugiuc an­chetează modul cum­­ se face paza la penitenciar, ‘ întru cât s’au găsit elemente cari stabi­lesc abateri grave dela regula­mentul închisorilor. ORŞOVA CERC CULTURAL. — Cercul cultural Orşova, şi-a ţinut pen­ultima şedinţă în Orşova-gară. A asistat şi d. inspector gen. N. Gh. Dinescu, care a rămas impresionat de felul cum in­­văţătorimea înţelege ca să-şi desvolte activitatea pe tărâmul didactic şi cultural. D. Nicolae Şchiopu ţine o frumoasă dizertaţie despre: „Importanţa cântului in şcoala primară", ca întregirea subiec­tului lecţiei practice ţinută de d-na Natalia Lani, iar la şe­dinţa publică, d. Hossu Pongin, ţine o documentată conferinţă despre­ geamul românesc ca unitate etnică şi continuitatea lui în decursul veacurilor“, în care prin argumente puternice arată cum Neamul Românesc îşi continuă viaţa din epoca ro­mană între hotarele desemnate de: Dunăre, Marea Neagră, Nis­tru şi Tisa, citând documentă­rile tuturor istoricilor români şi străini. Ambii conferenţiari au fost felicitaţi de d. inspector gen. primar N. Gh. Dineacu, dease­­meni şi d-na Lani. TAIAT DE TREN. — Joi, la ora 8 dim. s’a găsit pe linia organizat o frumoasă şezătoa- ferată în dreptul comunei Co­re în localul şcoalei, pentru procurarea de fonduri necesare pentru tratarea micelor eleve bolnave, membre ale tinerimii soc. Crucea Roşie. Programul a fost următorul: d-na directoa­re Zoe M. Deliu a vorbit des­pre igienă şi foloasele ce le a­­duce Crucea Roşie in timpul războiului. Elevele cl. III, sub conduce­rea d-nei directoare, au cântat în cor, au­ recitat poezii şi au jucat piesa „Minte şi inimă“,­ într’un act, toate foarte bine reuşite şi pentru care publicul asistent a mulţumit d-nei di­rectoare. RIDICARE DE SIGILII. — Cu privire la aplicarea de si­gilii la fosta firmă Marin Nico­­laescu S­sori din Corabia, în urma cererii moştenitorilor de­cedatului Vas­­ie St. Nicolaescu, coasociat în această firmă, şi în urma opoziţiei făcută de d. G. M. Nicolaescu, primul aso­ciat, tribunalul a revenit prin sentinţa civilă din 26 Aprilie, ordonând ridicarea sigiliilor de pe orice avere mobilă pe care s’a aplicat sigilii, d. G. M. Ni­colaescu prezentând destule ga­ranţii morale şi materiale, pen­tru lichidarea acestui diferend comercial. RABIE.­­ Au fost trimişi in cura serviciului antirabic Iaşi. C. Rotaru din Ghidigeni şi E­­lena Mihaai din Bălăbăneşti muşcaţi de câini turbaţi. MORVA. — In comuna Schi­­rieni s’a declarat un caz de morvă la un cal al locuitorului M. Seminic, împuşcat de orga­nele veterinare. CERC PASTORAL. — Dumi­nică 29 c., la ora 4, la biserica str. Ioan din localitate, se va ţine şedinţa cercului cultural preoţesc. Pr. Ec. D. Dumbravă va vorbi despre „Cultul icoane­lor şi al sfinţilor“. Corul cântăreţilor bisericeşti va da un concert religios, iar la sfârşitul şedinţei se va face sfântul acatist. DE LA PRIMĂRIE. — D. T. Buzescu, primarul oraşului, a râmnit cadavrul unui individ, tăiat de tren. Imediat s’a anunţat organele administrative şi parchetul care a luat firul cercetărilor. Nu se ştie dacă este voba de o sinucidere sau de accident. Până în prezent s’a stabilit că această nenorocire s’a în­tâmplat la trecerea accelera­tului No. 15 spre Timișoara. Victima este cu corpul com­plet mutilat, de­oarece a fost tărit aprimat de 700 m. To botul mașinei. PODUULOAEI ALEGERILE COMUNALE.­­ La 29 Aprilie se fac în localul primarei, alegerile pentru de­semnarea noului consiliu comu­nal din Podurilogie. Partidul liberal a depus ur­mătoarea lstă de candidaţi: d-nii: dr. Dem. Popescu, Wolf Buchman, Iorgu I. Ciolan, Toa­­der Lăzărescu, Meise A. Gheor­­gheseu, Gh. Muriteanu, p. Cio­lan, Jean Al. Tor­­ Dumitru I­­rima şi Vasile N­istor. Naţional-ţărăniştii au depus deasemenea o lu­sită de candi­daţi compusă din d-nii: loan Tudose, loan L. Inima, dr. S­­am­cu, Gehorghe Borban, Du­mitru Gugeanu, Gh. Iurea, loan Tesu­c, Gh. Mehedinţi, loan Blănaru şi Teodor Corban. Celelalte grupări politice n’au participat la actuala campanie electorală. CHESTIUNEA ELECTRIFI­CĂRII ORAŞULUI.­­ Proectul de electrificare a oraşului no­stru constitue imul din preocu­pările principale ale edililor de ani. Se credea la un moment dat că se va putea ajunge la o înţelegere cu uzina de electri­citate din Iaşi sau cu fabrica de cherestea a C. F. R-ului, pentru prelungirea reţelelor de lumină ale acestor instituţii, in schimbul unei sume­ de bani pe care primăria locală urma s’o achite într’un anumit număr de ani. Dar nu s’a putut ajun­ge la o tranzacţie din cauză că s’au pretins condiţiuni, inaccep­ta­bile Planul d.lui dr. Dem. Popes­cu, actualul primar, este de a ob­ţine un împrumut din par­tea statului, plătibil prin rate eşalonate şi care să serviască la constituirea unei uzini proprii. D. Teodor Zipa, prefectul jud. Iaşi, şi-a dat, asentimentul in această privinţă, rămânând­ ca, din noul buget judeţean, să se destineze un fond în acest scop. Cercetările continuă BARLAD MEMENTO CALENDAR LUNI, 30 APRILIE Ortodox: Sf. Apostol Iacob, fra­tele Sf. Ion Evanghelistul. Catolic: S­ta Ecaterina de Siena. Protestant : Iașii. Evreesc : 15 Itar 5694. Mahomedan: 15 Muharem 1353. Răsăritul Soarelui 5.11; 9.16. apusul RADIO LUNI 30 APRILIE 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. I 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw 13 : Bursa, cota apelor Dunării. 13: Jazzul „Cina“. 14 : Ora. Radio- JumaL 14.20 : Muzică ușoară (plăci). 18 : Quartet Metzner (B. Metz­­ner, violina I, A. Barbu, violina II, A. Stavrache, violă și S. Seid­­mann, violoncel) . Felix Mendels­sohn : Quartet în mi bemol major (4 părţi). 18.30 : D-na Olimpia Grozovs­­ ka. canto : A. Thomas: Arie din „Mignon“, Ponehielli: Arie din „Gioconda“. Verdi: Arie din „Tru­badurul“. G. Dórét.: Les feuilles sont mortes. Ceaikowsky : Arie din „Jeanne d'Arc". 19 : Dr. G. Banu: Sănătate sa­tului. 19.15 : Th. Rogalski şi C. Silves­­tri, la 2 piane. Transcripţiuni de C. Silvestri: J. Brahms: Sonata op. 101 Stravinsky: 2 părţi din „Petruşca“, 19.45 : Muzică vocală (Arii din opere, plăci) . Serenada din „Iris" de Mascagni. Arie din „Tosca“ de Puccini, cântate de Benjamino Gi­gli. Duetul din „Bohema" şi din „Madame Butterfly“ de Puccini, cântate d­e Elsa Stralla şi Frank Mullings. Arie din .Flautul ferme­cat“ de Mozart şi Arie din .Ro­bert Diavolul” de Meyerbeer, cân­tate de Ezio Pinza. 20 : Marcel Bibiri Sturia: Du­nărea. 20: D. prof. L N. Herescu: Agri­cultura la romani. 20.45 : Prof. N. I. Herescu : Sen­sul literaturii de azi. 21 : Orchestra Radio : Frederik­sen : A. colombiae, serenadă. Grieg: Serenadă franceză. Siede: Sere­nadă hawaiană. Gyldmark: Sere­nadă MSchrni: Serenata di baci. Armando!»: Serenadă eadähtzS, Esooe - Semnate de£3t. Leguo* \­­wMi 9* todar, wren: 21.45 : Petru Comarnescu : Cum muncesc americanii. 22: Orchestra Radio: Kel­er Bela: Uvertură comică. Dvorak : Humo­­reska. Hermann: Humoreska. Ca­­luli: Piesă humoristică. Benl: Nunta broaștelor. D’Ambrosio: Scherzino. V. Vrenn : Humoreska. 23 : Radio-Jurnal. 23.15: Transmisiune de la res­taurantul San Remo. * Zeesen, 60 kw. 1571 m. — 21,15: Emisiune naţională. 21,45: Plăci. 22.45: Baladă radiofonică cu mu­zică. 24: Famfară. 0.45: Serbarea tineretului. Varşovia, 120 kw. 1304 m.—21,20: Muzică uşoară 22.15: Muzică spa­niolă. 23 : Hazz. 0.05 : Muzică de dans. Budapesta, 120 kw. 549.5 m. — 20,30: Quartet de coarde. 21,05: Ar­hiducele Albrecht vorbește pentru copii. 21,25: Teatru radiofonic. 22,35 : Concert. 24: Orchestra Ope­rei. Zürich, 60 kw. 539.6 m. — 20,50: Concertul soc. de muzică „Armo­nia“. 22,10: Trei monodrame. ' Mühlacker, (Stuttgart), 100 kw. 522.6 m. — 20: Concert distractiv. 31: Emisiune naţională. '21,45 : Orchestra radio. 22,30: Teatru. 23: Ziua muncii, apoi fanfară. 0,45: Manifestaţiunea tineretului. Viena, 100 kw. 506.8 m. — 16,40: Ora tineretului. 17.10: Concert ins­­trumental. 17,55: Conferinţă. 18,15: Plăci. 20,25: Operă. 28,30: Program vesel. Praga, 120 kw. 470,2 m. — 21 : Versuri, proză şi cântece. 22: Con­cert vocal şi instrumental. Roma, 50 kw. 420 8 m. — 21,4­5: Concert. 22,45: Program vesel. 23: Concert instrumental. München, 100 kw. 405,4 m. — 20: Concert distractiv.­­21.45: Cântece de primăvară. 23: Serbarea mun­cii. • Lipsea, 120 kw. 3822 m. — 20 : Cantate. 23: Știri. 23: Serbarea muncii. Milano, 50 kw. 358,6 m. (Floren­ţa, Torino, Genova, Triest). —22: Concert. 23: Causerie, comedie, plăci. Berlin, 100 kw. 356,7 m. — 31,50: Muzică de cameră. 23: Emisiune naţională. Hamburg, 100 kw. 334,9 m. — 2020: Concert vocal, recitări. 21 : Program naţional. 21,45: Diverse, 23: Serbarea muncii, apoi fmntibul.­­ 43: Emisiune naţională.

Next