Universul, mai 1934 (Anul 51, nr. 115-145)
1934-05-01 / nr. 115
Uli Hiro Jistina (ami (Urmare din pag. 3-a) fostul ministru de finanţe a cântat să atace politica noastră militară. Din datele pe cari le am în faţă şi cari provin de la şeful birourilor conturilor din ministerul de război, se constată că între 1921—1928 am dat din bugetele ordinare ale Statului, 35 miliarde lei pentru armată, afară de creditele extraordinare. Noi am reorganizat armata potrivit întinderii teritoriale şi perfecţionării armamentului, căutând ca acesta să-l facem în ţară. S-au făcut astfel, fabricile de la Copşa Mică şi Cujb, I.A.R. de la Braşov, etc., cărora dv. nu le-aţi dat nici un sprijin, căci le socoteaţi că aparţin partidului libral. Astăzi, aceste uzine sunt închise şi personalul l-au concediat. Dv. le-aţi adus în această tristă situaţie. Noi nu v-am făcut vreo imputare pentru că aţi comandat armament la fabrica Skoda. Dar condiţiile în care s’a făcut această comandă au fost de regretat. Acum chestia care ne preocupă este de a cunoaşte care sunt misterele, enigmele care au Înconjurat afacerea Skoda. Ţara vrea să cunoască întreaga atmosferă In care s’a petrecut această chestiune. CUVÂNTUL GUVERNULUI DE XENI, ministru de stat: Dar nu se poate ca în mijlo. Cred că sunt în asentimentul cui unei discuţiuni, un deputat general când afirm că discuţia i să arunce cuvintele: ştiţi dom° _ I ■ # ■ _LSI . TN n nX * A, V r, A A f A A X A _ luat proporţii inutile. Dacă toată lumea este de acord că o anchetă parlamentară se impune, nu ştiu de ce am ajuns la ora 9 şi jumătate seara cu o discuţie neterminată. Nu văd decât un singur folos: constatarea că echilibrul în natură se restabileşte repede şi că după greşala de tactică politică a d-lui Madigearu, a venit discursul d-lui Iunian, care ne-a răzbunat pe toţi! O VOCE: A neglijat exhibiţia d-lui doctor Lupu. D. C. XENI: D. dr. Lupu, fiindcă pomeniţi de numele d-sale, a fost nevoit să facă două retractări: să retracteze un cuvânt neparlamentar şi să retracteze interpelarea de anul trecut. (Aplauze prelungite). Sâ-mi daţi voe, prin urmare, să nu mai insist şi să vă rog un singur lucru1: să binevoiţi a vedea că propunerea care s’a strecurat in cursul desbaterilor in discursul d-lui Pamfil Şeicaru, este o propunere pe care n’o putem primi. (Exclamări). Regulamentul se opune. Art. 133 este formal. Dacanilor, eu vreau să se facă o anchetă parlamentară de la 1821 și până astăzi. Așa se formulează o cerere de anchetă parlamentară? Nu! In orice țară din lume, asupra oricărei anchete, acela care o propune vine și arată motivele de suspiciune asupra unui caz special. Prin urmare, să fim — încă odată zic — bine înţeleşi: să poftească oricine asupra oricărei furnituri militare, petrecută sub orice guvern şi aducă măcar un sfert din bănuelile şi dovezile care s’au adus în chestiunea Skoda şi vă voi ruga ceil , dintâi să binevoiţi a admite ancheta. Insă la ordinea zilei, azi, — şi să nu alunecăm pe panta diversiunilor care interesează pe mulţi — azi avem la ordinea zilei chestiunea Skoda. Ţara ne aşteaptă să luăm măsuri in această chestiune. Dv. nu puteţi să transgresaţi chestiunea ! Skoda, asupra ei vom da votul. Oricine va binevoi să ridice o altă chestiune, într’o altă furt ’nitură, cu alte nereguli, este vreţi să-l călcaţi, sunteţi liberi, bine venit şi noi vom fi cei din. dar eu sunt dator să vă atrag jtâi să aplaudăm darea de sanc. aernţia: ţiuni în orice fel de comandă „Dacă asupra aceleiaşi desbaj de acest fel. Ieri s’au făcut două sau mai ! Iată de ce, domnilor deputaţi, multe propuneri sau moţiuni, daţi-mi voe să închid discuţiuele se pun la vot în ordinea în nea şi să rog onorata Cameră care au fost introduse". O să ia o decizie cu un ceas mai Veţi recunoaşte că ,cea din. j curtoi.^ q ^ ^ pART. I NAT-TAR., arată că prin res. ' pingerea propunerii d-lui Șeiî caru, care nu e decât un amen- I d&merit la propunerea dlul Dimitriu, se dovedește că guver-tul a fost introdusă de d. Dimitriu.. Admiterea uneia din ele Închide discuţiune®. Pentru ce, domnilor ? Credați dv. că principiu! noi nu am admite să se facă o anchetă asupra tuturor comenzilor de la 1877 şi până astăzi? Sigur că da, dar ia inchipuiţi-vâ cum aţi paralizat dv. ancheta asupra chestiunii Skoda ! (Aplauze pe băncile majorităţii) şi cum aţi face jocul tocmai al acelora care nu vor să se facă lumină în această chestiune. De aceea, autorul acestui regulament gândindu-se că În cursul dezbaterilor se pot Ivi neglijenţe parlamentare — ca să nu zic altfel decât In felul acesta — a pus rânduială şl a ®? I* Iniţiativa * venit dela un decrei„^reavăadeputat, independent. Nu conciim la tribună şi ar zice: am motive puternice de suspiciune ca să nu zic chiar Începuturi de dovezi, ca să nu zic chiar dovezi complete, că şi în furnitura de acum 7 sau 8 ani s’a întâmplat o neregulă, el va trebui să vină să-şi arate dovezile şi dacă convinge conştiinţa Camerii; fireşte că va putea cere şi obţine o anchetă parlamen nul simte greutatea răspunderii. D. C. XENI: In toate parlamentele din lume anchetele parlamentare sunt acte care se produc foarte rar în viaţa politică, fiindcă foarte rar parlamentul se poate desbrăca de atributul lui firesc constituţional şi să se transforme în supremă curte de justiţie. Ca să declasăm acea politică a unui parlament se cere ca acela care pretinde un asemenea lucru să vină cu dovezi serioase. D. I. MIHALACHE arată că pe toate celelalte. Iar dacă — şi noi vreau să fiu bine înţeles — dacă Intr’o şedinţă viitoare, indiferent când ar fi vreun deputat, Indiferent M varstu*, ceara a acu de ce culoare politică, s’ar urca dinţă viitoare tionăm o anchetă de alta, dar le cerem pe amândouă în acelaş timp. D. C. XENI: Poftesc pe toţi să ceară ancheta în prima şeD. AUREL MILLEA din partea partidului argetoianist se asociază la ancheta parlamentară asupra Skodei. D. N. N. SAVEANU preşedinte citeşte lista membrilor parlamentului care vor forma comisiunea de anchetă. * D. M. SLAVESCU anunţa o interpelare asupra fraudelor de la direcţia minelor, închiderea sesiunii D. dr. O. Angelescu citeşte a-poi următorul decret Regal de închiderea Corpurilor Legiuitoare. Domnilor deputaţi, Sesiunea ordinară prelungită a Corpurilor Legiuitoare se închee astăzi, după o rodnică activitate. In ordinea economică şi financiară s’au realizat cele dintâi măsuri menite să ducă la uşurarea şi la consolidarea situaţiunii generale a ţării. Intre acestea, legea pentru lichidarea datorilor agricole şi urbane înseamnă nu numai deslegarea definitivă a unor mari şi tulburătoare probleme financiare şi sociale, dar ea asigură totodată şi condiţuile prielnice pentru reînvierea creditului şi pentru reluarea muncii şi a iniţiativelor creatoare din toate domeniile economiei naţionale. Punerea în aplicare a acestei legi deschide, astfel, posibilităţile cele mai largi şi mai sigure pentru refacerea economică şi financiară. In acelaş timp, înlesnirile fiscale aduse prin modificarea unor legi cu caracter financiar, precum şi simplificările realizate în organizarea Camerelor profesionale şi în funcţionarea unora dintre Regiile Autonome, vor contribui la sporirea activităţii economice, şi la restabilirea echilibrului în gospodăria generală a ţării. De asemenea, in ordinea culturală, administrativă şi socială, legile votate corespund unor nevoi adânc simţite şi vor fi in aplicare un instrument de propăşire şi de consolidare a Statului nostru. Domnilor deputați, Mulțumindu-vă pentru munca stăruitoare ce ați depus în cursul acestei sesiuni și deplin încrezători în rezultatele binefăcătoare ale programului legislativ pe care l-am realizat. In virtutea art. 90 din Constituțiune, EU declar închisă sesiunea ordinară prelungită a Corpurilor Legiuitoare. (ss) CAROL Urmează semnăturile membrilor guvernului. D. dr. C. ANGELESCU spune apoi: D. preşedinte al Consiliului fiind reţinut în casă, bolnav, daţi-mi voe ca in numele guvernului să vă exprim toate mulțumirile noastre pentru marele şi nepreţuitul concurs ce ne- am dat. Aţi făcut o operă utilă pentru care ţara vă va rămâne profund recunoscătoare. Incă odată, vă mulțumesc. (Vii aplauze pe băncile majorității). D. N. N. SAVEANU, preşedinte : Ridicând cea din urmă şedință a acestei sesiuni parlamentare ,aşa de rodnică în activitatea ei ţin la rândul meu să aduc mulţumirile tuturor domnilor deputaţi pentru concursul ce mi l-a dait totdeauna în ce priveşte aplicarea regulamentului acestei Adunări. Vă urez, nn sesiunea extraordinară care va urma, să veniţi animaţi de un mai mare spirit de solidaritate şi de înţelegere pentru a putea cât mai bine şi cât mai amical posibil să părim la soluţionarea marilor probleme care sunt la ordinea zilei. * Şedinţa se ridică la ora 22.10 Comisia parlamentară dat afacerea Sfeaua Comisia parlamentară de ancetă în afacerea „Skoda“ a fst fixată în şedinţa de ori a amerei şi din ea fac parte următorii deputaţi: C. D. Dimitiu, V. Dumitrescu-Brăila, Vasiiu Pop, Justin Stănescu, Jean Charol, Mircea Cancicov, Auri Bentoiu, Take Slăvescu, Striggdau, Eug. Tiernu, C. Tătăranu, Al. Alexandrini M. Comdrus, C. Bursan, D. Alimănişteanu, D. Angelescu, Crist. Teodorescu, Elefterescu, I. Floroiu, M. Plătăreanu, George Fotino, Gr. Iunian, Al. Călinescu, Victor Deleu, C. Hudiţă, Constantinescu-Bordeni, Trică Ioanid, George Cuza, Aurel Miller şi Pamfil Şeicaru. UNIVERSUL SENATUL Şedinţa de Sâmbătă după amiază Şedinţa se deschide la ora 4,20, sub preşedinţia d-lui Toni Iliescu. Pe banca ministerială d-nii: V. Sassu, Rihard Franasovici, Mitiţă Constantinescu şi M. Negură. D. preşedinte TONY ILIESCU cere Senatului să se suspende seria comunicărilor şi să se intre în ordinea de zi. Senatul aprobă. Intrându-se în ordinea de zi se procedează la votarea in total cu bile a proectului de lege pentru modificarea art. 4 din legea pentru organizarea ministerelor. Proectul întruneşte 131 bile albe şi 7 negre. D. preşedinte, anunţând rezultatul votului este viu aclamat de majoritate, în protestele vehemente ale opoziţiei. Se votează apoi în total cu bile, fără să comporte , nici o discuţiune, proectul de lege pentru funcţionarea sindicatelor hidraulice din Transilvania şi Banat. Continuându-se ordinea de zi, se ia în discuţiune proectul de lege pentru modificarea art. 5 din legea pentru statutul funcţionarilor C. F. R. D. D. R. IOANIŢESCU arată că s’ar simţi nevoia de a se aduce un statut general economic care să reglementeze situaţiunea şi a funcţionarilor de la celelalte regii autonome, care până in prezent nu este clsxâ * D. R. FRANASOVICI, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, arată că statutul astfel modifeat dă satisfacţie funcţionarilor c. f. r. In ceeace priveşte situaţiunea celorlalţi funcţionari dela regiile autonome, care s’a spus că este în vânt, nu se poate aduce vre-o vină guvernului actual. In cei cinci ani cât a guvernat partidul naţional-ţărănist putea să aducă o lege pentru aranjarea situaţiunii lor. Indice promiţând că va face tot posibilul pentru a 11 secreta o stare de stabilitate. D. AL. SAMOIL face unele obiecţiuni în ce priveşte căutarea sănătăţii membrilor casei c. f. r. Proectul este luat în considerare şi votat în total cu lege. D. VICTOR ANTONESCU, ministrul justiţiei, depune proectul de lege al codului penal. PROECTE VOTATE Se votează apoi, fără nici o discuţiune, următoarele proecte de legi: 1) Pentru autorizarea ministerului instrucţiunii de a ceda un teren asociaţiei învăţătorilor din jud. Buzău. 2) Pentru acordarea unui credit de 3 mil. lei pe seama ministerului de agricultură şi domenii. 3) Pentru autorizarea oraşului Turnu-Severin de a contracta un împrumut. 4) Pentru declararea de utilitate publică culturală a unui teren, pentru şcoala comercială Regele Carol. 5) Pentru acordarea unei pensii viagere d-nei Maria Murafa. 6) Idem, d-nei Ecaterina Constantinescu. 7) Pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române. 8) Pentru autorizarea jud. Caraş de a contracta un împrumut. 9) Pentru schimbarea destinaţiei împrumutului de 30 mil. lei a oraşului Bazargic. 10) Pentru autorizarea oraşului Urziceni de a contracta un împrumut. 11) Pentru completarea art. 24 din legea finanţelor locale. 12) Pentru autorizarea oraşului Botoşani de a contracta un împrumut. 13) Pentru autorizarea jud. Teleorman de a contracta un împrumut. Discuţia în legea cooperaţiei de ia apoi în discuţiune proectul de lege a cooperaţiei: D. D. R. IOANIŢESCU analizând proectul ce este adus în discuţie, arată că el nu realizează economii. Este adevărat ca la centru găsim un consiliu format din 18 persoane. Dar el lucrează divizat în 4 subconsilii, ai căror membri sunt plătiţi în mod permanent cu diurne şi jetoane. Apoi, în loc de 8 comitete regionale de judecată vor funcţiona acum 71 comitete judeţene, cu 231 membri, în loc de 24 şi cu multe secretariate şi inspectorate, destul de costisitoare. Mai găsim trei feluri de bugete la aceeaş instituţie, pentru care legea nu prevede nici o normă şi nu ia nici o garanţie, ceea ce va da loc la abuzuri, diurne şi jetoane. Ca o încoronare a amestecului statului şi a distrugerii autonomiei, sunt dispoziţiile cu privire la personalul funcţionăresc. Stabilitatea lui este ridicată cu începere de la 1929, permiţând ca viitoarele încadrări să se facă la bunul plac al ministrului de resort. Proectul, deşi conţine o reformă radicală, nu afirmă nici o politică socială Afară de câteva mici şi anemice dispoziţiuni referitoare la organizarea învăţământului şi la asistenţa judiciară, nu găsim nimic pentru personalul cooperator, acei martiri cari trăesc în întunerecul satelor. Proectul constitue un atentat la autonomia mişcării cooperative. El are la bază ura şi dorinţa de acaparare. De aceea, partidul naţionalţărănist se opune cu toată îndârjirea la votarea legii, iar dacă se va vota va fi desfiinţată. « Pr. PREOŢESCU răspunde obiecţiunilor d-lui D. R. Ioaniţescu, arătând că modificările aduse legii fundamentale a cooperaţiei sunt binevenite, revenindu-se la controlul obligatoriu din partea statului, control exercitat pe regiuni sau pe inspectorate. Senatul fiind descompletat, şedinţa se suspendă. După 20 minute, şedinţa se redeschide . D. GR. GAFENCU arată că este o greşală de a se aduce un proect economic, de importanţa celui al cooperaţiei, la un sfârşit de sesiune. D. ŞTEFAN IOAN, raportor, face un istoric al cooperaţiei din ţara noastră, arătând că după marile legiuiri din 1903, 1918 și 1928, cari au fost aplicate cu succes şi au dat rezultate minunate. După şapte luni dela votarea ultimei legiuiri cooperatiste pe care am făcut-o, prin schimbarea regimului s’a adus o nouă legiuire, care se făcea fără consultarea cooperatorilor. Atunci s’au creiat cele două instituţiuni: Banca centrală cooperativă şi Oficiul naţional al cooperaţiei. Şi rezultatul a fost dezastruos pentru cooperaţie, legea, venind cu un autocratism sovietic, care a făcut să se întrerupă brusc şi dezastruos legătura dintre unităţi şi să paralizeze acea operă pe care noi am Înţeles s’o realizăm. Lovitura de moarte ce se da cooperaţiei s’a făcut prin organizarea sucursalelor Băncii centrale cooperative, cari izbeau pruelnic toate federalele. Şi Banca centrală căpăta toate avantajele posibile, dar nu dădea in schimb nimic. Structura nenorocită a sistemului cooperatist ce se întrona cu noul regim, a permis cel mai mare jaf, încasându-se cele mai mari lefuri și tantieme ce s’au văzut. D. DR. IOANIȚESCU : Eu nu acuz partidul liberal pentru jafurile unora sau altora din membrii săi. D. ŞTEFAN IOAN produce o serie de cifre, ilustrând jaful "e s’a practicat în cooperaţie. D-sa arată că numai legea care se aduce va introduce onestitatea şi cinstea în acest domeniu economic, existente înainte de 1923. In urma unei cereri, primită de birou, discuţiunea generală asupra acestui proect este închisă. Proectul, e votat in total cu bile. D. TONY ILIESCU face a treia citire a propunerii de modificare a regulamentului. Se votează apoi: proectul pentru modificarea , unor articole din legea teatrelor; proiectul pentru autorizarea oraşului Vaslui să contracteze un împrumut; idem, oraşul Piatra Neamţ, proectul pentru instrucţia preregimentară. D. preşedinte LEONTE MOLDOVANU invită la tribună pe d. dr. C. Angelescu să citească mesajul regal de închidere. D. dr. C. ANGELESCU : Pe d. Negură nu-l mai lăsaţi să vorborilS'Că ? D. LEONTE MOLDOVANU: Va vorbi în şedinţa viitoare. Majoritatea cere să vorbească d. subsecretar de stat Negură la proectul cooperaţiei. D. D. R. IOANIŢESCU : N’o puteţi vota, căci Senatul nu mai e un număr. D. subsecretar de stat M. NEGURA spune că faţă de opoziţia pe care naţional-ţărăniştii o fac acestui proect, renunţă de a-l trece în această sesiune. De altfel, tot nu mai aveam timp să-l trecem şi prin Cameră. Eu mulţumesc d-lor senatori pentru răbdarea cu care au ascultat pe reprezentanţii opoziţiei. D. prof. dr. C. ANGELESCU citeşte textul mesajului regal de închidere a Corpurilor legiuitoare, acelaş care s-a citit apoi la Cameră. După aceasta spune următoarele : înainte de a ne despărţi, cum preşedintele nostru de consiliu este bolnav, ţin ca în numele guvernului, să vă exprim mulţumiri pentru concursul pe care ni l-aţi dat. Aţi făcut o operă mare, care va dă roade frumoase. D. PREŞEDINTE mulţumeşte Senatului pentru activitatea depusă şi ridică şedinţa la ora 10 seara. xo X DE LA CEARTA FAMILIARĂ LA CHIMĂ Craiova, 28 Aprilie Intre Maria Nicolae Drăguţă, din Foleştii de Sus şi cumnatul său Gheorghe I. Drăguţă, dăinuia de mai multă vreme o duşmănie înverşunată. Motivele acelei duşmănii porneau din faptul că femeia, care locuia în aceeaş casă cu soacra sa, avea dese certuri cu aceasta pe care o brutaliza. Cum era şi natura. Gheorghe Drăguţă, alt fiu al bătrânei, care locuia în altă parte a satului. Ori de câte ori mama lui era brutalizată, îi venea în apărare. Amestecul acesta făcea pe Maria şi pe soţul ei Nicolae să maiscă pe cumnatul şi fratele lor şi să caute prilejul de a se răzbuna pe acesta. Prilejul li s-a ivit prin luna Septembrie anul trecut Ce doui fraţi cu soţiile lor se găseau într’o seară la o nuntă Târziu, Gheorghe Drăguţă s’a pregătit să plece. Cumnata lui, văzând aceasta, a plecat şi ea cu soţul ei, aşteptând într’o porumbişte trecerea lui Gheorghe şi a soţiei sale. La apropierea lor, Maria, care avea în mână un ciomag, a tăbărît asupra cumnatei sale Gheorghe a sărit să-şi scape soţia. S’a produs o încadrare, la care a luat parte şi Nicolete Drăguţă. In timpul inederarei, Maria Drăguță a scos dela brâu un briceag, lovind de mai multe ori cumnatul său, care s’a prăbusît mort. ■ E CORESPONDENTE TG.NEAMŢ CÂND DIHONIA IŞI VARA COADA. — Ziarul nostru a publicat la timp cum un număr de buni români, luând in frunte pe P. S. S. episcopul Nicodem, stareţul mănăstirii Neamţu, a înfiinţat eforia pentru ajutorarea spitalului din Tg.Neamţ. Am mai arătat că acest spital, până deunăzi ruinări lipsit de fonduri, refuza primirea şi căutarea bolnavilor, dar astăzi, graţie acestei eforii, are în căutare zeci de bolnavi cu operaţii grele, dă sute de consultaţii, iar did Mi se fac importante reparaţii N’au trecut insă decât câteva luni de activitate spornică şi, ca In orice fapte bune» dihonia şi-a băgat codiţa şi acid. Câţiva membri din eforie, nemulţumiţi de situaţia ce ocupă acolo, se agaţă de imele motive, In parte întemeiate, dar cari s’ar fi putut rezolvi in sânul eforiei, şi cu alţii, se constituesc In societate de ajutorare a acestui spital, sub numele de „Sf. Dumitru“. Obţin calitatea de persoană juridică şi cer să li se dea în primire spitalul. Codiţa aceasta vârâtă cu scop necunoscut şi unde nu trebue, a produs nemulţumire printre ceilalţi membri. A fost deunăzi o adunare generală a tuturor membrilor eforiei, unde s’a remarcat lipsa reprezentanţilor mănăstirilor, cari în calitate de membri fondatori, au în eforie cele mai mari contribuţii materiale. Adunarea, ocupându-se numai în treacăt de unele defecte, a dis- cutat aprins tema dedesubturi- i lor ce minează eforia şi rostul , ce l-ar putea avea asociaţia Sf. Dumitru. A lipsit insă curajul adevărului. Hotărirea definitivă, cu rezolvirea conflictului, se va da în adunarea extraordinară fixată în Mai. CREDITORII ŞI LEGEA CONVERSIUNIL — Societatea de credit şi economie „Cetatea Neamţu“, faţă de termenul scurt prevăzut de art. 40 din legea conversiunii, şi-a întrunit membrii depunători in şedinţă extraordinară pentru ziua de 21 Aprilie. D. Wilcke, vice-preşedintele consiliului de administraţie, a arătat adunării situaţia în care se găseşte capitalul dat cu împrumut de către societate la diverşi debitori, faţă de dispariţiunile legii conversiunii datoriilor agricole şi urbane. Din discuţiile urmate, adunarea fiind lămurită asupra spiritului în general urmărit de lege, cu toate avantagiile aparente arătate de art. 43 şi 44, renunţă de a mai face declaraţiile de neacceptare cerute de art. 40. In consecinţă, toţi debitorii acestei societăţi se vor bucura de reducerile acordate de lege, cu respectarea şi îndeplinirea condiţiunilor prevăzute. ATAC BANDITESC. — Doi necunoscuţi, mascaţi, au atacat în plină zi pe Haralambie Agapie din satul Ploton, corn. Pipirig, pe când păştea oile. După ce au legat la ochi pe Haralambie şi l-au împuşcat în piciorul drept, ca să nu-i poată urmări, au luat 18 oi din acelea cu lapte şi au dispărut. Postul de jandarmi din Pipirig cercetează: ■o o Asul al 51-lea Nr. 11* Marți 1 Mai 1934 CORABIA INJUNGHERE. — Tânărul Gheorghe M. Mitru din Ursa, îrntâlnind pe consăteanul său Gheorghe D. Popa, i-a dat o puternică lovitură de cuțit în coapsa stângă. Rănit foarte grav, a căzut scăldat in sânge. Luat de rude a fost transportat la spitalul din Corabia, iar, criminalul a fost arestat. Cauza acestei injungheri este o neînţelegere Intre ei privitoare la o nepoată a celui înjunghiat. Cazul este in cercetare. FOC. — Din cauza neglijenţei s’a declarat un foc la locuinţa învăţătorului Toma Ghigheanu din com. ştefan cel Mere. Sărind locuitorii in ajutor, focul a fost localizat Înainte de a lua proporţii. Au ars piele, cocenii, diferite lemne şi uluca imobilului. ATENTATUL DIN MOLDOVENI. — Pe când tânărul Dumitru D. P. Achim din Moldoveni se, ducea acasă pe înoptatare, în dreptul locuinţii lui Marin P. Rusănescu, a fost atacat din întuneric de tânărul Marin M. I. Rusănescu, care i-a dat o puternică lovitură de ciomag în cap, lăsându-l în nesimţire. In stare gravă a fost transportat la domiciliu de consăteanul Mitran Muşuroi. Cazul se cercetează de şeful postului de jandarmi din Islaz. EPIZOOTIE. — Printre râmătorii locuitorilor din Celei, comună situată la 1 jum. km. de oraşul nostru, s’a ivit brânca infecţioasă. Cazul fiind adus la cunoştinţa serviciului veterinar, s’au luat cele mai întinse măsuri pentru combatere. Lipsind însă medicamentele şi serul necesar pentru vaccinarea porcilor, d. Victor Antoni eseu primarul com. Celei, a cerut Camerei de agriFOC. — In comn. Tălpigi, la 22 km. de oraşul Tecuci din neglijenţa unui copil a isbucnit un foc puternic, vântul suflând puternic, ameninţa întreg satul, din care cauză s’a intervenit la prefectura Tecuci ca sa se trimită pompierii. Aceştia sosind, după o muncă de 4 ore, cu toată lipsa de apă, au reuşit să stingă focul. Au ars 50.000 kg. paie şi părâng din 2 şuri, un hambar cu 2 vagoane porumb, o maşină de secerat şi pomi fructiferi ce se aflau in jurul focului Pagubele întrec suma de 150.000 lei. Cele mai mari pagube le-a suferit locuitorul Dumitrache prescură. VIZITE REGALE. — A. S. R. Principele Nicolae a sosit incognito cu o avionetă pe aerodromul şcolii militare de aviaţie din localitate. Mare a fost surprinderea ofiţerului de serviciu, când conducătorul pilot care i s’a prezentat, a fost A. S. Regală, neinsoţit de nimeni in avion. Imediat s’a anunţat sosirea înaltului oaspe. La aeroport au venit di uii. comandant al garnizoanei general Procopescu, prefectul judeţului, Nec. Teodorescu şi comand. şc. militare de pilotaj, căp. comandor V Petrescu. A. S. R. Principele Nicolae a vizitat hangarele şcolii, după care a luat dejunul la popota şcolii, iar la ora 16 d. a. a plecat in direcţia Bucureşti cu acelaş avion. MILITARE. — D. maior Gh. Metz, din şc. de jandarmi Focşani, a fost numit comandat al legiunii de jandarmi Tecuci, in locul d-lui maior Tora Sabin, mutat comandant al legiunii de jandarmi din Severin-Lugoj. D. căp. Vasile Arabu a fost numit ajutor comandant al legiunii Tecuci. Comandantul corpului de pompieri militari din localitate, d. subit. Vlad Radu, a fost detașat în Bucureşti, iar în locul d-sale a fost numit d. locot. Mircea Marinescu din corpul pompierilor Bucureşti, iar ca ajutor d. plutonier major, D-tru Vicoveanu din Ploeşti. CONCENTRAREA JANPAK-cultură din Caracal procurarea acestor medicamente, care are obligaţiunea de a ajuta la combaterea epizootilor, însă până astăzi n’a primit nici un rezultat aşa că epizootia se întinde şi face ravagii printre ramatori. Teama este ca această molimă să nu treacă şi la ramatorii, din oraşul nostru. ŞEZĂTOARE. — ■ D-ne Zoe M. Deliu, directoarea şcoalei de fete Nr. 2 din oraşul nostru, împreună cu corpul didactic, a giunii Tecuci două serii, in împărţiţi în vederea unor cursuri de prefecţionare in materie legislativă, in legătura cu noile dispoziţiuni ministeriale, referitoare la liniştea satelor. O serie e concentrată în oraş, la sediul legiunii de jandarmii, iar a doua in judeţ, la Podul Turcului. Cursurile vor fi predate de d. maior Metz şi căp. Vasile Albu, comandantul şi ajutorul legiunii de jandarmi-Tecuci. CONCERT. — Azi, la ora 4 d. a. in sala teatrului comunal din localitate, d. Traian Crodeanu, absolvent al conservatorului din Bucureşti va da un concert de vioară. La pian d-na Elena V. Beldie. Fondurile realizate vor sluji la mărirea fondului societăţii ,,Crucea Roşie’’, filiala Tecuci. DEVA TECUCI PRINDEREA UNUI CUNOSCUT PUNGAŞ. — D. comisar Chiriţoiu a descoperit şi a prins un cunoscut hoţ din Deva, din „ţigăniie” anume Ludovic Sturtzel era cunoscut pentru numeroasele furturi ce le săvârşise şi nu de mult fugise de la închisoarea din Oradea Mare. D. Chiriton, intrând intro cârciumă din str. Principele Carol» îl vedea pe Sturtzel petrecând în tovărăşia unei femei. Intrând în vorbă cu el, simte că pungaşul este în neregulă, îl duce la poliţie şi percheziţionându-l, găseşte la el 8000 lei şi bijuterii în valoare de 60.000 lei , dintre cine un inel în valoare de 25.000 lei, un ceas de damă şi altele. N’a vrut să declare de unde le are, dar, găsindu-se la el acasă un bilet de tren dela Arad, s’a constatat că lucrurile au fost furate de acolo. Poliţia neavând cătuşe, hoţul cu o ablitate rară a sărit dela etaj. A fost prins după câteva ore de d. Avram, proprietar de taxi, şi iar scăpat In cele din umnă a fost prins şi legat de poliţie, ______ ______ urmând să se facă cercetări. MILOR — Toţi jandarmii şefi căci se bănueşte că nueste strada post «Un Jptreg judeţ, «un d« fwrturiile recente dela fost concentraţi 1» centrale. Arad. DRAGAŞANI . dat o ordonanţă prin care * INCENDIU.—In comuna Stre , interzis facerea de constructeşti, satul Ruincu, un violent ! reparaţii de orice /"î incendiu a mistuit întreg avu- autorizaţia legali^ rant^ioniu tul locuitorului Constantin To- I P® an.eI contraveni aC€®' ma, compus dintr’o casă, un so- I tor msporițu. prom, o magazie şi un patul cu porumb. Focul a luat naştere din neglijenţa soţiei păgubaşului. LA O NUNTA. — La nunţile de la ţară, flăcăii obişnuesc a trage cu arma spre a produce o mai mare veselie. Astfel, la o nuntă din Nemoiu, pe când hora era in toi, flăcăii Octavian D. PRODUCŢIA ŞCOLARA. Şcoala primară de stat. „Axente Sever” din localitate şi-a comemorat patronul cu o serbare dată în talia de gimnastică a liceului ,,T. Maiorescu”. I. Herdea, directorul şcoalei, a făcut biografia tribunului patru. ‘ Elevii şcoalei primare, sub conducerea d-nei învăţătoare Elena Ciocănescu, au executat Târsa și Teodor I. Buică, din »r • Greteni, au tras mai multe , r.e«al i1 ,all buCddl) focuri de revolver. Un glonte a j “f eleYf ®1.e' e au deda’ rănit însă pe fata Ioana P. V. I mAÎ. S'ÎYj11 ^oîpTnivir Dicu, in omoplatul drept. LARGUL SAPTAMAAAL -Victima a fost internată in ! Conmta intenmara a orasului, spitalul local, iar flăcăii ares- j f “ma “tervenpei crescatomi I Iot de vite si a mai multoT co-MUSCATI DE CAINE TUR- ln,er.^n.Î1’1a ,llotărjt. Ca târgul BAT. — Au fost muscate de i saptamanal de marfan sa se un câine turbat, următoarele i *ma }a s chimb largul persoane: Maria I. Preoteasa, de vice saptamanal să se fina un Ecaterina I. Aspritoiu, Elena M. ‘ ^iecfTe T~uni.’ °'PTlrldor ce târg Lascu si copilul Constantin D. J en^ru Dumineca. Neacă. Au fost trimise la institutul antihrabic din București. JUDICIARE. — Judecătoria locală a condamnat pe d- dr. O. Brater la 250 lei amendă pentru insultarea d-lui Sebastian Ionescu, funcţionar din acest oraş. CRAIOVA CONFERINŢA. — Sub auspiciile soc. „Prietenii Ştiinţei“, la conferenţa la teatrul Naţional, Dumnică 29 Aprilie, d. general Radu Rosetti. D-sa va vorbi despre : „Amintiri despre Regele Ferdinand“. SPARGERE. — Necunoscuţi au pătruns în locuinţa d-rus căpitan Ion Dumitru, din str. Mântuleasa, şi au furat o pereche de cisme ofiţereşti, mai multe perechi de încălţăminte , bărbătească şi de damă, pre■ cum şi alte lucrul de valoare. Poliția cercetează. • I GARDIAN DEPUS.— Gardia- I nul Iosif Roman, de la penietenciarul central ,din vina căruia a evadat deţinutul A. Mihăilescu, a fost depus, în urma cercetărilor făcute D. procuror G. Giugiuc anchetează modul cum se face paza la penitenciar, ‘ întru cât s’au găsit elemente cari stabilesc abateri grave dela regulamentul închisorilor. ORŞOVA CERC CULTURAL. — Cercul cultural Orşova, şi-a ţinut penultima şedinţă în Orşova-gară. A asistat şi d. inspector gen. N. Gh. Dinescu, care a rămas impresionat de felul cum invăţătorimea înţelege ca să-şi desvolte activitatea pe tărâmul didactic şi cultural. D. Nicolae Şchiopu ţine o frumoasă dizertaţie despre: „Importanţa cântului in şcoala primară", ca întregirea subiectului lecţiei practice ţinută de d-na Natalia Lani, iar la şedinţa publică, d. Hossu Pongin, ţine o documentată conferinţă despre geamul românesc ca unitate etnică şi continuitatea lui în decursul veacurilor“, în care prin argumente puternice arată cum Neamul Românesc îşi continuă viaţa din epoca romană între hotarele desemnate de: Dunăre, Marea Neagră, Nistru şi Tisa, citând documentările tuturor istoricilor români şi străini. Ambii conferenţiari au fost felicitaţi de d. inspector gen. primar N. Gh. Dineacu, deasemeni şi d-na Lani. TAIAT DE TREN. — Joi, la ora 8 dim. s’a găsit pe linia organizat o frumoasă şezătoa- ferată în dreptul comunei Core în localul şcoalei, pentru procurarea de fonduri necesare pentru tratarea micelor eleve bolnave, membre ale tinerimii soc. Crucea Roşie. Programul a fost următorul: d-na directoare Zoe M. Deliu a vorbit despre igienă şi foloasele ce le aduce Crucea Roşie in timpul războiului. Elevele cl. III, sub conducerea d-nei directoare, au cântat în cor, au recitat poezii şi au jucat piesa „Minte şi inimă“, într’un act, toate foarte bine reuşite şi pentru care publicul asistent a mulţumit d-nei directoare. RIDICARE DE SIGILII. — Cu privire la aplicarea de sigilii la fosta firmă Marin Nicolaescu Ssori din Corabia, în urma cererii moştenitorilor decedatului Vasie St. Nicolaescu, coasociat în această firmă, şi în urma opoziţiei făcută de d. G. M. Nicolaescu, primul asociat, tribunalul a revenit prin sentinţa civilă din 26 Aprilie, ordonând ridicarea sigiliilor de pe orice avere mobilă pe care s’a aplicat sigilii, d. G. M. Nicolaescu prezentând destule garanţii morale şi materiale, pentru lichidarea acestui diferend comercial. RABIE. Au fost trimişi in cura serviciului antirabic Iaşi. C. Rotaru din Ghidigeni şi Elena Mihaai din Bălăbăneşti muşcaţi de câini turbaţi. MORVA. — In comuna Schirieni s’a declarat un caz de morvă la un cal al locuitorului M. Seminic, împuşcat de organele veterinare. CERC PASTORAL. — Duminică 29 c., la ora 4, la biserica str. Ioan din localitate, se va ţine şedinţa cercului cultural preoţesc. Pr. Ec. D. Dumbravă va vorbi despre „Cultul icoanelor şi al sfinţilor“. Corul cântăreţilor bisericeşti va da un concert religios, iar la sfârşitul şedinţei se va face sfântul acatist. DE LA PRIMĂRIE. — D. T. Buzescu, primarul oraşului, a râmnit cadavrul unui individ, tăiat de tren. Imediat s’a anunţat organele administrative şi parchetul care a luat firul cercetărilor. Nu se ştie dacă este voba de o sinucidere sau de accident. Până în prezent s’a stabilit că această nenorocire s’a întâmplat la trecerea acceleratului No. 15 spre Timișoara. Victima este cu corpul complet mutilat, deoarece a fost tărit aprimat de 700 m. To botul mașinei. PODUULOAEI ALEGERILE COMUNALE. La 29 Aprilie se fac în localul primarei, alegerile pentru desemnarea noului consiliu comunal din Podurilogie. Partidul liberal a depus următoarea lstă de candidaţi: d-nii: dr. Dem. Popescu, Wolf Buchman, Iorgu I. Ciolan, Toader Lăzărescu, Meise A. Gheorgheseu, Gh. Muriteanu, p. Ciolan, Jean Al. Tor Dumitru Irima şi Vasile Nistor. Naţional-ţărăniştii au depus deasemenea o lusită de candidaţi compusă din d-nii: loan Tudose, loan L. Inima, dr. Samcu, Gehorghe Borban, Dumitru Gugeanu, Gh. Iurea, loan Tesuc, Gh. Mehedinţi, loan Blănaru şi Teodor Corban. Celelalte grupări politice n’au participat la actuala campanie electorală. CHESTIUNEA ELECTRIFICĂRII ORAŞULUI. Proectul de electrificare a oraşului nostru constitue imul din preocupările principale ale edililor de ani. Se credea la un moment dat că se va putea ajunge la o înţelegere cu uzina de electricitate din Iaşi sau cu fabrica de cherestea a C. F. R-ului, pentru prelungirea reţelelor de lumină ale acestor instituţii, in schimbul unei sume de bani pe care primăria locală urma s’o achite într’un anumit număr de ani. Dar nu s’a putut ajunge la o tranzacţie din cauză că s’au pretins condiţiuni, inacceptabile Planul d.lui dr. Dem. Popescu, actualul primar, este de a obţine un împrumut din partea statului, plătibil prin rate eşalonate şi care să serviască la constituirea unei uzini proprii. D. Teodor Zipa, prefectul jud. Iaşi, şi-a dat, asentimentul in această privinţă, rămânând ca, din noul buget judeţean, să se destineze un fond în acest scop. Cercetările continuă BARLAD MEMENTO CALENDAR LUNI, 30 APRILIE Ortodox: Sf. Apostol Iacob, fratele Sf. Ion Evanghelistul. Catolic: Sta Ecaterina de Siena. Protestant : Iașii. Evreesc : 15 Itar 5694. Mahomedan: 15 Muharem 1353. Răsăritul Soarelui 5.11; 9.16. apusul RADIO LUNI 30 APRILIE 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. I 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw 13 : Bursa, cota apelor Dunării. 13: Jazzul „Cina“. 14 : Ora. Radio- JumaL 14.20 : Muzică ușoară (plăci). 18 : Quartet Metzner (B. Metzner, violina I, A. Barbu, violina II, A. Stavrache, violă și S. Seidmann, violoncel) . Felix Mendelssohn : Quartet în mi bemol major (4 părţi). 18.30 : D-na Olimpia Grozovs ka. canto : A. Thomas: Arie din „Mignon“, Ponehielli: Arie din „Gioconda“. Verdi: Arie din „Trubadurul“. G. Dórét.: Les feuilles sont mortes. Ceaikowsky : Arie din „Jeanne d'Arc". 19 : Dr. G. Banu: Sănătate satului. 19.15 : Th. Rogalski şi C. Silvestri, la 2 piane. Transcripţiuni de C. Silvestri: J. Brahms: Sonata op. 101 Stravinsky: 2 părţi din „Petruşca“, 19.45 : Muzică vocală (Arii din opere, plăci) . Serenada din „Iris" de Mascagni. Arie din „Tosca“ de Puccini, cântate de Benjamino Gigli. Duetul din „Bohema" şi din „Madame Butterfly“ de Puccini, cântate de Elsa Stralla şi Frank Mullings. Arie din .Flautul fermecat“ de Mozart şi Arie din .Robert Diavolul” de Meyerbeer, cântate de Ezio Pinza. 20 : Marcel Bibiri Sturia: Dunărea. 20: D. prof. L N. Herescu: Agricultura la romani. 20.45 : Prof. N. I. Herescu : Sensul literaturii de azi. 21 : Orchestra Radio : Frederiksen : A. colombiae, serenadă. Grieg: Serenadă franceză. Siede: Serenadă hawaiană. Gyldmark: Serenadă MSchrni: Serenata di baci. Armando!»: Serenadă eadähtzS, Esooe - Semnate de£3t. Leguo* \wMi 9* todar, wren: 21.45 : Petru Comarnescu : Cum muncesc americanii. 22: Orchestra Radio: Keler Bela: Uvertură comică. Dvorak : Humoreska. Hermann: Humoreska. Caluli: Piesă humoristică. Benl: Nunta broaștelor. D’Ambrosio: Scherzino. V. Vrenn : Humoreska. 23 : Radio-Jurnal. 23.15: Transmisiune de la restaurantul San Remo. * Zeesen, 60 kw. 1571 m. — 21,15: Emisiune naţională. 21,45: Plăci. 22.45: Baladă radiofonică cu muzică. 24: Famfară. 0.45: Serbarea tineretului. Varşovia, 120 kw. 1304 m.—21,20: Muzică uşoară 22.15: Muzică spaniolă. 23 : Hazz. 0.05 : Muzică de dans. Budapesta, 120 kw. 549.5 m. — 20,30: Quartet de coarde. 21,05: Arhiducele Albrecht vorbește pentru copii. 21,25: Teatru radiofonic. 22,35 : Concert. 24: Orchestra Operei. Zürich, 60 kw. 539.6 m. — 20,50: Concertul soc. de muzică „Armonia“. 22,10: Trei monodrame. ' Mühlacker, (Stuttgart), 100 kw. 522.6 m. — 20: Concert distractiv. 31: Emisiune naţională. '21,45 : Orchestra radio. 22,30: Teatru. 23: Ziua muncii, apoi fanfară. 0,45: Manifestaţiunea tineretului. Viena, 100 kw. 506.8 m. — 16,40: Ora tineretului. 17.10: Concert instrumental. 17,55: Conferinţă. 18,15: Plăci. 20,25: Operă. 28,30: Program vesel. Praga, 120 kw. 470,2 m. — 21 : Versuri, proză şi cântece. 22: Concert vocal şi instrumental. Roma, 50 kw. 420 8 m. — 21,45: Concert. 22,45: Program vesel. 23: Concert instrumental. München, 100 kw. 405,4 m. — 20: Concert distractiv.21.45: Cântece de primăvară. 23: Serbarea muncii. • Lipsea, 120 kw. 3822 m. — 20 : Cantate. 23: Știri. 23: Serbarea muncii. Milano, 50 kw. 358,6 m. (Florenţa, Torino, Genova, Triest). —22: Concert. 23: Causerie, comedie, plăci. Berlin, 100 kw. 356,7 m. — 31,50: Muzică de cameră. 23: Emisiune naţională. Hamburg, 100 kw. 334,9 m. — 2020: Concert vocal, recitări. 21 : Program naţional. 21,45: Diverse, 23: Serbarea muncii, apoi fmntibul. 43: Emisiune naţională.