Universul, iunie 1934 (Anul 51, nr. 146-175)

1934-06-01 / nr. 146

Anul al 51-lea Nr. 146 Vineri 1 Iunie 1934 IN FIECARE ZI HU­IAU­A A fost o vreme în care nuiaua era folosită numai în şcoli, bă­şicând educativ degetele copii­lor pentru ca slovele să se în­tipărească nefolosite în minte. Aflu însă că un proprietar vi­teaz a găsit de cuviinţă să îi re­dea altă întrebuinţare hotărîn­­du-se a dărui sătenilor din comu­na lui măcar atâta instrucţiune cât se dărueşte tâlharilor din temniţi. E o îndrăsneală neobiş­nuită să încerci a urni viaţa unui sat întreg în zilele neagri­cole spre o altă muncă cinstită. Curgea o gârlă în preajma mo­şiei, cu un prund nisipos în care sălciile au prins uşor rădăcină; acum din răchiţi împletesc de zor oameni şi copii, coşuri şi panere pe care le desfac în oraş pe bani buni. E o poveste sim­plă ca acele din cărţile de şcoa­lă, dar adevărată şi puternică, ridicată intr’un sat din margi­nea Capitalei de un om ager în însufleţiri. Va fi odată să îi în­semn mai mult şi mai limpede truda hotărîtă cu care preface un sat. Astăzi dela nuiaua îm­pletită, de la salcia care în bi­serici încununa bună vestire, să pornim ,cu gândul spre satele în care ar putea să înflorească meserii. Ce fac stăpânii sufle­teşti ai săracelor ţinuturi, pe care le tot slăvim că sunt bo­gate, prin ce ar putea produce? Am putea să avem iar sute de olari, de dulgheri, de pietrari, de ţesători pentru toată vlaga câtă azi prisoseşte câmpului? Icoana vremii ne axată mai pre­tutindeni alcătuiri omeneşti care au pierdut rostul şi nu în­ţeleg sâ-şi găsească o muncă. Sânt până şi orăşele întregi care lâncezesc în amorţire, şi în tris­teţea provinciei cu oamenii care nu au ce face, care rabdă pă­­ragina şi sărăcirea fără să vrea nimic, fără să încerce nimic, lipseşte o înţelegere a rostului omenesc. Poate numai pentru că ar fi prea multe de făcut. Adrian Mamin SPRE BISERICĂ ,acum, diarpeci de ani Citim în UNIVERSUL din 31 Mai 1885 : : „ Dorim cu toţii crearea indu­striei naţionale. Chiar dacă am produce bine în apicultura, nu­mai cu ea am avea o viaţă econo­mică cu desăvârşire unilaterală. Pentru ca o naţiune să trăiască bine, trebue să aibă şi agricultu­ră, şi industrie, şi comerţ. Trebue dar să voim crearea u­­nei industrii naţionale. Dar prin ce mijloace putem ajunge ca ţinta noastră să se realizeze ? Cestiunea e foarte grea şi merită o de­ aproape cercetare, căci de ea depinde viitorul nostru. Nu împăr­tăşim de loc­­vederile de a crea industria naţională prin protecţia vamală. =Peterstarg. Afară de reduce­rea pe calea ferată, ofiţerii au pri­mit prin decret imperial o redu­cere de 50% în teatre, lucru care făcu o prea bună impresie din cau­za micei lor lefi. = In Bucureşti, pe cheiul Dâm­­boviţei, se va clădi un nou local pentru şcoala de veterinărie. După planul făcut de d. archi­tect Cerchez şi înaintat ministeru­lui domeniilor, această clădire va costă aproape un milion de lei. Duminica la Paris pe dealul basilicei Sacré.Coeur Cel mai lung tunel In Italia se construeș­te o nouă linie de cale ferată care leagă Florenţa cu Bolonia şi cu care se mândresc inginerii peninsu­lei. Această lucrare colosală cu­prinde 3 tuneluri care de fapt nu constituesc decât unul sin­gur. Primul are o lungime de 13.510 metri, de îndată ce tre­­nul iese din acest tunel, pă­trunde Intr’o a doua galerie lungă de 3 kilometri, la sfârși­tul căreia linia trece pe un pod înalt, spre a intra în sfârșit intr’un al 3.1ea tunel de 7 ki­lometri lungime. Vechiul traseu al căii ferate se afla la 600 me­tri deasupra nivelului mării;­­ linia trece acu­m­ la albia 300 de­­ metri înălțime. Autostrăzi uriaşe Faţa de desvoltarea circula­ţiei cu automobilele se proiec­tează, din iniţiativă italiană, construirea unor autostrăzi ce vor forma o reţea enormă euro­peană. In acest proect sunt prevăzute deocamdată patru­ autostrăzi. Una va lega Lisa­­­­bona de Madrid, va trece prin Barcelon­a—Marsili­a—Genova— Neapole până la Sofia şi Bucu­reşti. A doua va porni din Calais şi va trece prin Paris, Dijon, Berna, Sofia şi Istambul, tre­când prin Milano, Veneţia şi Triest. A treia va acoperi par­cursul Paris — Bucureşti prin München, Salzburg şi Viena.­ A patra autostradă va lega­­ Bruxelles de Varşovia prin Co­­­­lonia şi Berlin. . Le vom vedea oare înfăptuite , curând ? Formol in apa de ploae Compusul chimic întrebuinţat ca desinfectant sub numele de formol a fost descoperit, în cantitate mică, în apa de ploae. Se crede că el i­a naştere în at­mosferă sub influenţa radiaţii­lor solare. Incontestabil, America este ţara tuturor excentricităţilor. Spiritul yankeu a creiat cele mai bizare tipuri umane şi a dat naştere unei mentalităţi cu care noi, europenii, cu greu ne vom familiariza vreodată. Toate manifestările lor — în artă, în poezie, în mecanică, in arhitectură, pretutindeni — toate au ceva straniu şi gran­dios care ne diferenţiază şi ne lasă totdeauna la o respecta­bilă distanţă. Cele afirmate mai sus îşi pot găsi o explicaţie şi o justificare printr’un raţionament absurd, dacă vreţi, şi negativ. II voi cita pe Capone, ilustrul gang­ster al Statelor Unite, care, în Europa, la noi, ar fi fost cotat un simplu şi inexpresiv borfaş, dar care acolo a luat proporţiile unui uriaş erou de epopee. In toate manifestările lor, cum spuneam mai sus, ameri­canii pun mult spirit creator şi de foarte multe ori... humor. Aşa, de pildă, se spune că de curând într’un mare ziar un gentleman a publicat un anunţ cerând in căsătorie o femeie , care să împlinească anumite condiţii şi „care să ştie să-l conducă”. In aceiaş zi primeşte telegra­fic următoarea întrebare la­conică: — De mână ? Keeps DE AZI PE MÂINE DE MANA ? Fildeş sintetic După cum anunţă ziarele ger­mane, la o recentă şedinţă a uniunii chimişiiiilor germani s-a prezentat o comunicare prin care autorii afirmau a fi obţi­nut fildeş sintetic. Materialul acesta are aceiaşi tărie cu fil­deşul natural şi se poate lucra la fel de bine. Minunile naturii Văzut de pe pământ, curcu­beul este unul dintre cele mai frumoase spectacole ale naturii. Văzut din cer, fenomenul este şi mai măreţ. Până in clipa de faţă, doar o mână de aviatori au avut ocazia să-l contemple din înalturi: în această situa­ţie curcubeul nu mai apare ca tui arc de cerc, ci ca un cerc perfect ce pluteşte pe un nor, sub avion. Centrul acestui cerc este alb, iar marginile au cele şapte culori, în pături concen­trice. Umbra avionului se des­luşeşte perfect în centrul alb al cercului. E un spectacol care nu se uită niciodată. încălţăminte cu me­tale preţioase Cu ocazia ultimelor serbări de la curtea regală engleză, s-a remarcat că un mare număr de doamne purta pantofi gar­nisiţi cu paladiu, un metal pre­ţios care este socotit în clipa de faţă ca fiind mai scump de­cât aurul. Paladiul costă 100 lei gramul; el este mai rar de­cât platina, dar se găseşte de obicei în aceleaşi zăcăminte. Experţii au căutat ani de zile un metal preţios care să se poa­tă aplica cu uşurinţă pe obiec­­tele de piele. Aluminiul este socotit ca prea puţin decorativ, aurul ca prea sclipitor, iar ar­gintul se înegreşte prea repe­de. Paladiul, în schimb, pare să aibă toate calităţile. încălţă­mintea decorată cu el nu a­­tinge preţuri prea exagerate, deoarece metalul aceste se poa­te aplica în lamele extrem de subţiri. Industria engleză va profite de sigur de această mo­dă, căci 95% din producţia mondială de paladiu provine din Africa de Sud sau din Canada. Frumusețe spaniolă Note medicale Senorita Oberon Intr’un costum sevilan. TUBERCULOZA PULMONARA LA BATRANI Tuberculoza pulmonară este foarte frequentă la bătrâni. Astfel, în Anglia, la 100.000 locuitori, mor 22.54 bărbaţi, 10.51 femei, între 45.64 ani. De la 65 ani, mor 11.90 băr­baţi şi 5.90 femei. In Statele­­ Unite, între 45.64 ani mor de tuberculoză 23.71 bărbaţi şi 12.45 femei; dela 65 ani în sus mor 20.40 bărbaţi şi 14.90 fe­mei. In Franţa, dela 45-59 ani, mor de tuberculoză 53.6 băr­baţi şi 22.9 femei; dela 60 ani în sus mor 33.5 bărbaţi şi 10.4 femei. In Elveţia, dela 40-49 ani, mor de tuberculoză 25.8 băr­­baţi, 17.6 femei; dela 50-59 ani, mor 29.2 bărbaţi şi 16 fe­mei; dela 60-69 ani, mor 29 bărbaţi şi 22 femei; dela 70-79 ani, mor 23.1 bărbaţi şi 20.9 femei. Peste 80 ani, mor 8.8 băr­baţi şi 8.3 femei. Din punct de vedere social, tuberculoza celor înaintaţi în vârstă, este mai periculoasă de­cât tuberculoza celor tineri, de­oarece atenția este mai pu­țin atrasă asupra ei și pentru că se descopere mai greu, tre­când neobservată. (Carnet medical). Dr­­. UNIVERSUL Am Asta se poate vedea numai dupa doua-trei spălaturi, în­trebarea e cum trebue spăla­tă ca sa se păstreze cât mai bine? Cu fulgi de săpun LUX! LUX păstrează toată elasti­citatea țesăturilor de mă­tase naturală sau vegetală, pentru lingeria fină Lugoj, 29 Mai Astăzi, la ora 2’45 d. a. a sosit în localitate, venind din Timi­şoara, corul Asociaţiei instituto­rilor din Bucureşti, sub condu­cerea maestrului Nicolae Opan­­cea. După cum am anunţat, Asocia­­ţia bucureşteană a ţinut de a sa datorie să concerteze şi în ora­şele din Banat, unde muzica şi cântul sunt predilecţia bănăţea­nului. Manifestaţia de simpatie, cole­­gialitate şi dragoste pe care populaţia lugojeană au făcut-o bucureştenilor, a fost o mare sărbătoare de înfrăţire şi recu­legere sufletească. Datorită revizoratului şcolar, în frunte cu d-nii Cornel Mir­­cea, Tiberiu Stan şi Grigorie Bu­­garin, cum şi propagandei făcu­te de învăţători în comunele din judeţ, la primirea oaspeţilor au luat parte peste 2.000 de persoa­ne, în frunte cu tot ce are Lu­gojul mai select. PRIMIREA IN GARA La intrarea trenului în staţie o masă compactă de oameni se afla pe peron. Gara, frumos pavoazată cum nu a fost din 1920 când a venit în vizită Regele Ferdinand. Pe frontispiciul gării se află o frumoasă placată cu cuvintele: „Bine aţi venit”. La coborârea din tren muzica reg. 17 inf., sub comanda d-lui căpitan Iosif Klein, intonează un frumos marş naţional românesc. Corul „Vidu”, sub conducerea talentatului compozitor Filaret Barbu, a cântat: „Bine aţi ve­nit cu noi”, iar corul „Lira”, sub conducerea d-lui prof. Ioan Ba­cău, a cântat: „Eroi au fost”. D. dr. Alexandru Bircescu, pri­marul municipiului, urează oas­peţilor bun venit, asigurându-i că populaţia lugojeană la­olaltă cu satele din jur îi primeşte cu toată căldura şi dragostea frăţească. Aminteşte trecutul cultural al Lugojului, scoţând în relief per­­soanele marcante — martirii na­ţionali — care şi-au jertfit to­tul pentru apărarea limbei şi credinţei strămoşeşti. D. revizor Cornel Mircea, în numele învăţătorimii din jud. Severin, salută pe corişti, arătând misiunea învăţătorului în edit­ , cut­ea masselor româneşti D-sa concretizează apoi ideea unifi­cări sufleteşti care trebue ci­mentată între Vechiul Regat şi provinciile alipite făcând să dis­pară cuvintele „Voi” şi „Noi’’. D-şoara Olimpia Teodora, scriitoare, în numele profesori­lor secundari, spune că asociaţia profesorilor secundari din jud. Severin se asociază cu toată dra­­gostea manifestaţiei de simpatie pe care corp­ul didactic primar, o arată institutorilor cântăreţi bucureşteni. In numele bucureştenilor răs­punde d. Gheorghe Eftimie, re­vizor şcolar al Capitalei. HORA DE ÎNFRĂŢIRE La ieşirea din gară, pe piaţeta din spatele ei, muzica militară cântă o horă românească. Vizi­tatorii laolaltă ca lugojenii for­mează o mare şi impozantă ho­ră, pe care d. primar dr. Birce­­scu o denumeşte „Hora înfrăţi­­rei”. Pe tot parcursul străzilor de la gară până la hotel Dacia, sunt înşirate şcoalele primare şi se­cundare din Lugoj, copiii având steguleţe şi flori, pe care le a­­runcă oaspeţilor. Balcoanele caselor pavoazate cu diferite covoare naţionale ro­­mâneşti erau înţesate de public cari svârlea cu nemiluita buche­te de flori. Cortegiul impunător, s’a oprit în faţa restaurantului Dacia unde d. inspector gen. şcolar N. Gh. Dinescu a rostit o cuvânta­re, amintind din istoria Banatu­lui, despre lupta dârje dată de învăţătorii confesionali români pentru răspândirea slovei româ­neşti. LA MORMINTELE MARILOR LUPTĂTORI ROMÂNI La ora 5 d. a. oaspeţii, înso­ţiţi de localnici, s’au îndreptat către cimitirul­ ort. român. Aci au vizitat şi s’au proster­nat în faţa mormintelor: Ioan Vidu, Grozăvescu, Valeriu Bra­nişte, Eftimie Murgu, Vlad dela Marina, Coriolan Brediceanu şi Casin Munteanu. S’au depus coroane şi s’au ros­tit cuvântări. Dela cimitir întreaga asistenţă a venit la restaurantul Dacia, unde i s-a servit masa. La ora 9 seara, în sala teatru­lui municipal, institutorii bucu­­reşteni au dat un frumos şi reu­şit concert. BANCHETUL După concert a urmat un ban­chet dat de prefectura judeţu­lui şi primăria municipiului. Pe lângă oaspeţi şi corpul di­dactic au luat parte şi d-nii dr. Alexandru Bircescu, Cornel Mir­cea, Tiberiu Stan, profesori: Si­­mionescu, dr. Peteanu-Bacău, Du­­mitru Grigorescu poliţaiul ora­şului, Proşteanu, Nicolae Op­rea­­nu, Filaret Barbu, dr. Tiberiu Sevici, Titus Popovici — ambii deputaţi — preotul Jigorea, eo- Ionel Drăghici, d-na şi d. Piţu, Linţea, d-na Olimpia Teodoru, etc. Le banchet d. prefect Victor Curuţiu a toastei pentru M. S. Regele; d. dr. Bircescu pentru guvern; d. N. Gh. D.nescu, ins­­pector general, pentru d. minis­­tru al instrucţiunii; d. Gheorghe Eftimie, revizorul Capitalei în numele institutorilor din Bucu­reşti, pentru învăţătorii din jud. Severin. D. Cornel Mircea, revizor şcolar, mulţumeşte bucureştenilor pentru vizita ce le-a făcut, aducând elogii zia­rului „Universul” pentru apăra­rea ce a luat învăţătorimii întru câştigarea drepturilor legale. Roagă pe reprezentantul nos­tru să se facă ecoul sutelor de învăţători din această sală, şi să transmită d-lui Stelien Popescu directorul ziarului „Universul, mulţumirile lor. In numele „Universului” răs­punde d. Popescu-Costeşti, re­­dactorul ziarului nostru din lo­calitate. Banchetul s’a sfârşit la ora 5 noaptea. Dimineaţa cu trenul de 8, bu­­cureştenii au părăsit oraşul. BANATUL CULTURAL Grandioasă manifestaţie culturală la Lugoj Primirea corului institutorilor bucureşteni. — Ma­­ni£esţatia de stradă. — Concertul Corul învăţătorilor bucureşteni în mijlocul lugojenilor Foto DORA -OOOXOOO­ VANZĂTOR DE ZIARE, HOT Constanţa, 29 Mai De la depozitul de mare Ţepo­­su din Constanţa a dispărut vânzătorul de ziare Martin So­lomon, de 19 ani, originar , com. Măldaia (Sălaj), însumi du­si suma de o mie lei prov­eita din vânzarea ziarelor î­credinţate. Hoţul a fost arest azi. Depozitarii din ţară să-i f­bă în vedere l­a caz că se prezenta pentru angajament. Martin Solomon Stofe de mobile si de perdele covoare­, corpuri , toate acestea le gasiți'HI SZÉKELY & RÉTI O Un mobilier frumos lipsit de un cadru priel­nic se aseamănă cu o femeie îmbrăcată în rochie de bal dar nepieptănată și fără pantofi. • Covoarele, draperiile și luminatul, sunt temeiul unui interior artistic. Székely & Réti au inaugurat o secţiune de artă decorativă, unde veţi găsi covoare şi stofe de calitate aleasă, de stil modern, cu desene şi culori exclusive. Sfaturile arhitecţilor noştri decoratori sunt la dispoziţia Dv. —----------­S. A.­ BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI 66-68 noului f de formă »IIV , în metal, cu 10 *ible­­t*. AcoăPP cuti­uţă în­­hî6t în ea atâtea posibilităţi de lecuire... La dureri de cap şi împot­riva oricăror indispoziţii, luaţi numai PH|AAAAAAAAAAAABA/W\^ : Éli III II! Bi S Nr. 82 din I CEI TREI CERCETAŞI L De vânzare la tofi chioşcarii şi vânzătorii de joare­ Prețul Lei 4 CU. CAM.U6. BAYER BICICLETE pentru băeţi şi fete Triciclete Trotinete Căruţe p. copii Articole p. sport Radiete Articole de voiaj Mingi şi jucării p. grădină, strand, plaje Preţuri cftine ODEON 94 Str. Lipscani 94 (Piaţa Sf. Gheorghe) anti­m.Tesella11 CURATA PLACUT SI BINE Stomacul şi Intestinele După o masă copioasă după un chef, la o stri­care a stomacului şi­­ contra oricărei indis­poziţii datorită unei­­ rele mistuiri,purgativul „TYP"este de nepreţuit DE AVUT PRETUTINDENI Dormitoare de nuc Lei 8500,,, Sufragerii de nuc Lei 8000 —Studio­uri 10.000.—Camere pt. copii Lei 6000. - bucătării Lei 3500.—şi tot felul de mobile soliditate ga­rantată. Mobile curbate şi Parchete se găsesc cu preţurile cele mai eftine la FABRICILE MARIN V. CANEA Şos. Mihai Bravu 35 Tramvai 16, 24 şi 26. Tel. 2.4325

Next