Universul, iunie 1934 (Anul 51, nr. 146-175)

1934-06-10 / nr. 155

tim­p. Denaturarea tot mai ac­centuată a principiilor şi ins­­tituţiunilor democratice a condus, moralmente, la com­promiterea democraţiei în­săşi — ca idee şi ca formă de guvernământ — înaintea unei bune părţi din opinia publică, iar, în practică, a făcut ca statele cu regim de­mocratic să alunece pe panta anarhiei de conducere, deve­nind din această cauză a­­proape inguvernabile. Dacă nu ne-am opri decât la tristele rezultate culese de pe urma votului universal şi la decadenţa instituţiilor parlamentare, încă ar fi în­destulător dovedită constata­rea de mai sus. Votul universal, chemat să exprime voinţa nealterat­ă a poporului în ce priveşte ale­gerea factorilor de conducere şi în ce priveşte preferinţele ţării pentru unele sau altele din ideile şi reformele poli­tice în luptă, a devenit azi o sinistră parodie în mâinile electorilor de meserie, iar parlamentele — simple stu­diouri de verbiaj şi de re­clamă gratuită, în zilele când nu sunt transformate în a­­renă sălbatecă de ciocniri sterile şi de învrăjbire naţio­nală. Până la venirea guvernului de uniune naţională, prezidat de d. Doumergue, Franţa a riscat să ramâie fără buget din cauza demagogiei parti­delor şi din cauza defectuoa­sei funcţionări a parlamen­tului. Opera de elaborare a miniştrilor de finanţe, în conformitate cu realităţile şi cu nevoile stringente ale sta­tului, era sistematic respinsă sau mutilată de despotismul demagogic al paireidcîlei re­prezentate în parlament, stă­pânite exclusiv de grija de a nu indispune categoriile a­timse prin economiile intro­duse în buget. Ca să scape de această ca­lamitate — viciu organic al parlamentelor demagogice — guvernul Doumergue s’a vă­zut nevoit să recurgă la sis­temul legiferării pe cale de decrete, cu putere executorie imediată, sub rezerva ratifi-­­ cării ulterioare a parlamen­tului. I Așa s’a procedat cu buge- t­­ul pe 1934—35, așa se pro-­­ cedează azi cu reforma fis­cală și cu toate legile impor­tante și urgente. Parlamen­tul autoriză guvernul să în­tocmească proectele cu ca­racter urgent. El îşi dă în principiu aprobarea, fixând anumite limite ce nu tre­buiesc depăşite. Sarcina de a preciza şi amănunţi apli­carea principiului, rămâne toată în seama guvernului­O rectificare în acest sens a practicelor parlamentare defectuoase de până acum devenise absolut necesară şi opinia publică franceză a acceptat cu toată satisfacţia acest corectiv, care dă posibi­litate unui guvern să guver­neze, la adăpost de toanele şi agitaţiile parlamentare. Democraţia este bună, cu condiţia ca instituţiile şi a­­plicarea ei să nu fie denatu­rate- Sau chiar dacă le gă­sim denaturate ori deviate din rostul şi caracterul lor, trebue să avem curajul să le adaptăm nevoii de ordine, de disciplină, de autoritate şi de utilitate, fără de care chiar şi cel mai ideal regim, în teorie, cade în faliment. Democraţia oferă cu pri­sosinţă corectivele necesare. Să se găsească numai oa­menii de curaj şi de realităţi cari să le impue valului de demagogie generală, in care tot mai mult ne afundăm. Se vor găsi la noi aseme­nea oameni? Mare incendiu la şantierele maritime d­in Hasisig Danzig^­7 (Rador). — Azi dimineaţă a izbucnit un mare incendiu la şantierele maritime din port. Cu toate ajutoarele sosite la faţa locului, printre care mai multe companii de pompieri ai oraşului, incendiul nu a fost localizat până în prezent, ci, dimpotrivă, se întinde cu o ra­piditate uimitoare. Cinci pompieri asfixiaţi au fost transportaţi imediat la spital. Toţi pompierii din Oraşul Li­ber şi din oraşele învecinate au fost chemaţi în grabă pentru a stinge uriaşul incendiu. Sinistrul na putut fi potolit decât după opt ore de sforţări supraomeneşti. Pagubele mate­riale sunt foarte mari. Incendiul a distrus complet două etaje ale unei magazii. A ars o mare cantitate de maşini şi unelte. Cauzele incendiului încă nu au fost lămurite. Şase persoane intoxicate cu lapte Alice in Capitala Eri, la ora 1 şi jumătate du­pă amiază. Salvarea a fost în­ştiinţată că, la hotelul „Mila­no“, din ster. Pătraşcu Vodă, s’au intoxicat şase persoane, din serviciul hotelului. Cei doi interni de serviciu, cari s’au dus la faţa locului, au găsit cinci persoane în stare gravă, pe care le-au transportat la spitalul Colţea, iar celeilalte iau dat îngrijiri, lăsând-o pe loc. Din cercetările făcute de re­prezentanţii autorităţilor, reie­se că personalul hotelului cum­părase, ca de obicei, de la ace­­laş lăptar, care vine cu căruţa, lapte dulce. După ce au mâncat laptele, ei au fost apucaţi de mari dureri stomacale şi vărsături. Tudor Moraru, de 40 ani, servitor, a prezentat simptome mai uşoare de intoxicaţie şi a fost lăsat pe loc. Maria Hon, de 34 ani, femee de servici, Sim­ion Hon, de 36 ani, om de servici, Carolina Pop, de 24 ani, femee de , ser­vici, Ilie Pop, de 25 ani, comi­sionar şi Niculae Pop, de 22 ani, croitor, prezentând simptome mai grave de intoxicare, au fost duşi la spitalul Colţea. Căpitanii aviatori Raiu Nicodim şi Coş, câştigă­­torii cupei „Regel­e Carol al II-lea“ Tulburări grave in Spania Asasinarea generalului Fernando Berenguer Londra, 7 (Rador). — Agenţia „Reuter“ anunţă din Madrid . Spania toată este din nou pradă agitaţiei. Din diferite localităţi se sem­nalează excese grave în legătură cu greva munci­torilor agricoli. Generalul Fernando Berenguer a fost asasinat aseară în faţa vilei sale de lângă San Sebastian. Se crede că agresorii înşelaţi de întunerec şi-au greşit vic­tima, întrucât voiau pro­babil să suprime pe fra­tele acestuia, fostul dic­tator, care se afla în vilă, în momentul omorului. In provincia Jaem, vreo 300 grevişti au dat foc unei ferme, atacând pe proprietari. Incidente grave se sem­nalează în alte localităţi. La Madrid, poliţia a des­coperit într’un garaj 610 revolvere, 80.000 cartu­şe şi material destinat fa­­bricărei de bombe. * Madrid, 7 (Rador). — Cercu­rile politice atribue o însemnă­tate deosebită consiliului de miniştri care s’a ţinut azi, sub preşedinţia preşedintelui repu­­blicei. In legătură cu gravele eve­­nimente din ultimele zile şi a­­nume svonurile de complot, descoperiri de, arme la socia­lişti, gravul diferend dintre gu­vernul central şi cel din Cata­­lonia şi greva agricolă, circula svonul persistent că Spania s’ar afla în ajunul unei crize mi­nisteriale. La eşirea din consiliu, primul ministru a declarat că miniştrii nu s’au ocupat de probleme politice. Un ziarist comunicân­­du-i svonul că mai mulţi miniş­tri ar avea intenţia să demi­sioneze, d-sa a desminţit in­formaţiile acestea. __ i Dună, nota oficioasă , care eşja publicat, consiliul de miniştri­­ de azi s’ar fi mărginit să ia hotărîrile necesare pentru pre­gătirea călătoriei preşedintelui republicii în insulele Bale­are, cu prilejul apropiatelor mane­vre navale, (VEadrird, 7 (Radio-Cen­tral). Svonurile despre pregătirea unei lovituri de stat de către partidele de dreapta, răspândite de ziarul „El Socialista“ sunt desminţite de guvern. Totuş aceste svonuri se menţin şi se afirmă că pe-Barcelona, 7 (Rador). — Poliţia a arestat azi dimi­neaţă pe toţi membrii co­mitetului de direcţie ale societăţilor monarhiste din Barcelona. Totalul arestaţi­lor se ridică până acum la 24. Printre ei se găseşte şi DRAPEL MONARHIST Madrid, 7 (Rador). — La mi­­nisterul de finanţe a fost ar­borat azi un drapel monarhist. Poliţia a îndepărtat acest drapel, I­neralul Carrad­o, precum I şi d. Lerroux, şeful radi­calilor, ar participa la ac­ţiunea pentru răsturnarea regimului republican. Guvernul a anunţat că va lua măsuri severe îm­potriva răspânditorilor de ştiri alarmante, fiul fostului ministru regio­nalist Bertrand Musitu, precum şi un englez, numit Norman Cinnamond. Fiul lui Cinnamond, care face parte dintr’un comitet mo­narhist, n’a putut îi încă găsit. S’AR ÎNCERCA O RĂSTURNARE A REGIMULUI REPUBLICAN Tulburările greviştilor agricoli Madrid 7 (Radio-Central). —­ a fost ucis, iar alţi zece răniţi. Un comunicat al ministerului. La Marmolea greviştii au je­ de interne anunţă că în pro­­fuit mai multe magazine, vincia Jacu s’au produs nouă 24 persoane, printre cari doi ciocniri între jandarmi şi gre- medici comunali, au fost ares­­vişti agricoli. taţi. La Torre peragît un grevist Numeroase arestări Generalul BERENGUER conflict între guvernul catalan ŞI GUVERNUL SPANIOL Barcelona, 7 (Rador). — De pri seară circulă ştirea că tri­­bb­onalul garanţiilor co­­stituţio­­nale, care îşi ţine şedinţele la Madrid, a anulat ca anticonsti­tuţională parte din dispoziţiile legii asupra contractelor privi­toare la arendarea terenurilor agricole, lege votată de parla­mentul catalan. Deşi ştirea nu este oficială, guvernul catalan a hotărît să nu ţină seama de deriziunea tribunalului garanţiilor consti­tuţionale şi deci să aplice le­gea. Dacă el va proceda ast­fel, măsura lui va fi desigur de o gravitate excepţională şi ar putea să ducă la compli­caţii cu guvernul republicii spaniole. In cercurile politice se de­clară că guvernul catalan ia măsuri pentru apărarea cu forţa a palatului guvernamen­tal, a parlamentului şi a celor­lalte instiituţiuni publice cata­lane, împotriva unei eventuale ocupări de către armatele spa­niole. In cazul unei rupturi între guvernul republicii spaniole şi guvernul catalan, şeful arma­tei catalane ar fi decis să de­misioneze. Deocamdată starea de spirit a populaţiei este foarte agitată şi urmările unui conflict între guvernul catalan şi guvernul spaniol nu pot fi prevăzute de Pil­um. O NOTA A PRIM MINISTRU­­LUI CATALAN Barcelona, 7 (Bador). — Pre­şedintele guvernului catalan a publicat astăzi următoarea notă: „Erorile persistente ale guver­nelor republicei, în­­ ce priveşte autonomia Cataloniei, precum şi cele relative la apărarea şi secu­­ritatea instituţiilor republicane, au produs în opinia publică ca­talană o nervozitate care va trebui să fie înlăturată. „Guvernul Cataloniei este con­ştient de responsabilităţile pe care i le dă onoarea de a con­duce poporul catalan. Poporul catalan are în consecinţă dato­ria să asculte de guvern şi să se ţină departe de orice încercare de tulburare. ,,Guvernul este dator să repri­me legitimele isbucniri de pro­testare, astfel încât atitudinea ce va fi necesară să fie adoptată, să fie îmbrăcată în disciplina şi li­niştea trebuincioase, nelipsite totuşi de putere şi de măreţie, în stare de a apăra cu demnita­te drepturile legitime ale Cata­loniei şi principiile esenţiale ale republicei spaniole“. Sub năvala aerului tropical, temperaturile au crescut m■ ul­timele două zile în toata ţara, atingând valori neobişnuite. Câmpia Dunării, inclusiv Bucu­reştii s’au resimţit în special. Arşiţa devenise insuportabila şi numai schimbarea vântului din­spre nord-est, survenită aseara, a mai atenuat uşor efectul si. ZILE TROPICALE Termometrele au trecut a­­proape pretutindeni peste 30 de grade Cum o asemenea tempe­ratură este caracteristica zile­lor tropicale, înseamnă ca vara şi-a făcut apariţia pe melea­gurile noastre. . „ » De altfel, harta izotermica, în­tocmită ori dimineaţă la Insti­tutul meteorologic, fixeaza ma­ximul de căldură de pe întreg continentul, în câmpia Munte­niei şi colţul sud-estic al pe­ninsulei balcanice. Odată cu a­­cest record termic, mai deţinem si pe acela al precipitaţiilor. Ce­le mai mari cantităţi de apa din Europa, căzute în ultimele 24 de ore, s’au semnalat în Ro­mânia. Ploile au avut caracte­rul averselor, au fost deci ex­trem de repezi şi cu totul loca­le. Cantităţile cele mai mar s’au înregistrat tot în câmpia Dunării, lucru de altfel expli­cabil prin stratificarea instabi­lă a păturilor de aer din atmos­feră, produsă la rândul ei din cauza căldurii. VALORILE ÎNREGISTRATE Eri s’au înregistrat la Ob­servatorul meteorologic dela Băneasa 32 gr. la umbră și 40 gr. pe sol. In oraș tempe­ratura maximă a crescut pâ­nă la 34 gr. la amiază. După prânz, o pătură de nori a mai oprit dogoarea soarelui, iar pe seară s’a pornit şi vântul de NE. Alaltăeri, căldura a fost şi mai intensă: 35 gr. la umbră, 36 gr. la soare, 45 gr. pe sol. In ţară, temperaturile au atins 36 gr. pe Bărăgan, la Seceleanu, 36 gr. la Buzău, 34 gr. la Galaţi, 33 gr­ la Craiova. In Ardeal, staţiunile meteorologice au înregistrat între 25 şi 30 de grade. Până şi în regiunea muntoasă ter­mometrele s’au ridicat la 27 gr. la Sinaia, 24 gr. la Pre­deal şi 23 gr. la Topliţa, UNDE A PLOUAT Aversa cea mai puternică s’a produs în jud. Ialomiţa. La pluviometrul staţiei Sece­­leanu s’au măsurat 50 de mm. de apă, ceea ce reprezintă 50 de litri pe metrul pătrat de teren. Pentru câmp, ploaia a­­ceasta a fost extrem de bine­făcătoare, cerealele revenin­­du-şi complet. * A mai plouat la Galaţi (3 mm.), la Sulina (2 mm.), la Cluj, la Cernăuţi, la Topliţa, la Sibiu, măsurându-se can­tităţi între 1 şi 3 mm. PE CONTINENT Seceta continuă în Rusia. Va­lul de căldură a înaintat până in Scandinavia, ori dimineaţă semnalandu-se aci un centru termic de 20 grade. In restul Europei, o serie de depresiuni mobile au cauzat ploi destul de abundente. TIMPUL PROBABIL Buletinul Institutului­ nostru meteorologic anunţă vânt slab dinspre NE şi scăderea tempe­raturilor. Valul de căldură ce­dează. Timpul va continua să prezinte tendinţă de averse în­soţite de manifestaţiuni elec­­trice, care vor imprima cerului un aspect variabil. STAREA TIMPULUI Carduri tropicale S’au înregistrat 45 grade la soare M Hidroavion cuprins de foc OCUPANTII SE ARUNCA IN­­TR’UN LAC Paris, 7 (Radar). — In cursul unui sbor de încercare, un hi­droavion al marinei franceze a luat foc în aer deasupra lacu­lui Berre. Cei patru ocupanţi ai hidro­­avionului s’au aruncat în lac. Trei din ei au fost imediat sal­vaţi. Al patrulea, salvat cu în­târziere, a murit puțin după a­­ceea din cauza unei congestii. ­ooo Xooo- Premiul Nobel pe 1934 Stockholm, 7 (Rador). — Cifra premiului Nobel pe anul 1934, pentru fiecare specialitate, adi­că literatură, medicină, fizică și chimie, se va ridica la 162.607 coroane suedeze, adică aproape 5 milioane lei, ceea ce dă un to­tal de 20 milioane lei. Afară de aceste patru premii, anul acesta se va decerna la Stockholm și premiul pe anul 1933 pentru chimie, care nu a fost decernat anul trecut. Comitetul regional al „Ligei antirevizioniste“ din Capitala Basarabiei. Cum a pregătit Aurora Rodriguez Am făcut, in articolul pre­cedent biografia mamei crimi­nale Aurora Rodriguez și a fii­cei ei, scriitoarea Hildegart. Multe amănunte ar fi de re­dat asupra acestui monstruos asasinat, dar nu vrem să in­sistăm pre mult asupra lor. Trecem direct la faptă. In ziua de 29 iunie, anul trecut (1933), între orele opt-opt jumătate dimineaţa, Aurora Rodriguez şi-a omorît fiica, scriitoarea Hildegart, cu patru focuri de armă. Nefericita Hildegart a fost surprinsă în pat, în timpul somnului. După comiterea cri­mei, mama s-a dus direct la un deputat, căruia i-a mărturi­sit odioasa faptă, făr­ă nicio jenă şi fără niciun pic de re­­muşcare. întovărăşită apoi de un prieten al deputatului, s’a prezentat judecătorului de ins­trucţie. Iată în câteva cuvinte drama. Felul cum şi-a petrecut ulti­mele zile cinica asasină, lasă să se vadă destul că fapta a fost premeditată. După declaraţiile servitoarei, pe care o avea la data crimei, chiar cu o noapte înainte de omor, a încercat, pe terasa ca­sei, revolverul cu care avea să ucidă mai târziu pe propria ei fiică. S-a înţeles, apoi, cu o vecină, căreia vroia sâ-i lase în pen­siune doi câini, pretextând că va pleca pentru câteva luni în Cuba. Aceleiaş vecine i-a în­credinţa ghiveceie cu flori şi arbuştii de pe verandă, iar în dimineaţa crimei, pentru a nu fi stânjenită de nimeni, a tri­mis servitoarea cu cei doi câini la noua lor stăpână, după ce o trimesese înainte, la o priete­nă, în grija căreia lăsase o broască ţestoasă, un uliu şi o pisică. După cum se vede, o inimă bună­.. După ndelungi amânări, de aproape un an, a venit şi acest senzaţional proces în faţa ju­­raiilor spanioli. Interesul acestui proces con­sta în propria lui monstruozita­te ca şi în figura demonică a Aurorei Rodriguez. Pentru ce şi-a­­omorit fiica? Aurora Rodriguez spune că şi-a omorît fiica, pentru că ea era opera ei fizică şi spirituală şi după cum a creiat-o, tot aşa a distrus-o, dacă nu a cores­puns idealului pentru care a fost creiată. „De multe ori, m’am găsit în situaţii analoge şi am vrut să fac ceea ce am făcut acum“, a răspuns acuzatei, senină, fără tremur în voce, fără un gest care să trădeze emoţie.­­ Cu mult înainte de începe­rea aducerii martorilor de că­tre Curtea cu juri, care tre­buia să completeze instrucţia contra Aurorei Rodriguez Car­­balleira, împrejurimile palatu­lui de justiţie prezentau un im­punător aspect. Un public i­­mens, din toate clasele sociale şi în special format mai mult din femei, venit să asculte desbaterile senzaţionalului pro­ces, neputând intra în sala de şedinţă, aştepta afară verdic­tul. Şi de fapt, curiozitatea pu­blică în acest proces venea de la faptul că lumea căuta mai mult să afle mobilul crimei ne­­explicabile. Cum se putea ca o fiică, mo­del de supunere mamei, să fie omorîtă de aceasta, când ar fi fost atât de uşor pentru ea să o stăpânească după bunul ei plac, cum de altfel o şi făcea...? Figura delicventă a Aurorei Rodriguez pare că este întru­chiparea unei naraţiuni de Edgar Poe; te obsedează, dar nu te atrage, interesează, dar numai din punctul complicat al psihologiei sale nuu-ţi face milă şi nu poţi avea pic de sim­patie faţă de ea, mai cu seamă din cauza temperamentului ei rece şi obraznic, cum şi a ati­­tudinei sale faţă de judecăto­ri cari vor hotărî soarta ei Prezenţa Aurorei Rodriguez la bara acuzaţilor produce în­­tr'adevăr senzaţie în public, înaltă­­şi slabă, n’are nimic fe­­meesc în ea. Apare îmbrăcată într’o rochie de seară, fără mâ­neci şi în mâini cu mânuşi albe până la cot. Un mare buchet de garoafe roşii completează ţinuta ei, care la bară pare a fi a unei conferenţiare, iar nu a unei acuzate care trebue să răspundă pentru o crimă. După ce acuzata ia loc, pro­curorul citește concluziunile provizorii de acuzare. Urmare pe mâine. ♦ PROCESE SENZAȚIONALE asasinarea fiicei ei, scriitoarea Hildegrat Victima , scriitoarea Hielgart Un spectator sfâşiat­­ lei Londra, 7 (Radio-Central).— In grădina zoologică a locali­tăţii Whipsnade, din apropie­rea Londrei, s’a întâmplat o, nenorocire îngrozitoare. Un spectator şi-a băgat pălă­ria printre gratiile unei cuşti de fier, în cari se aflau patru lei, spre a-i întărâta. Spectatorul şi-a ajuns ţinta, dar a rămas fără pălărie. Nevoind să plătească cu pă­lăria distracţia avută, specta­torul a intrat — cum a reuşit nu se ştie încă — în cuşcă. Cei patru lei au sărit­ asupra lui şi l-au sfâşiat. La ţipetele publicului, au ve­nit mai mulţi gardieni ai gră­­dinei, cari au reuşit să goneas­că doi lei în altă cuşcă. Ceilalţi lei, îmbătaţi de mirosul sângelui, n’au putut fi goniţi de pe prada lor însân­gerată, astfel că, la urmă, gar­dienii au fost nevoiţi să-i îm­puşte. Noui atacuri ale comitagiilor bulgari in Cadrilater Cum rămâne cu promisiunile noului prim ministru bulgar Când s’a înistalat noul gu­vern bulgar, primul ministru a dat asigurări categorice că va lua cele mai severe măsuri ca atacurile comitagiilor bulgari să nu se mai repete la frontiera română. Din telegrama de mai jos, se poate vedea că aceste a­­tacuri, departe de a înceta, dimpotrivă, devin şi mai în­drăzneţe. Dacă noul guvern bulgar, care a pretins şi pretinde că a venit cu gândul de a consolida raporturile de prietenie şi de bună vecinătate cu toţi vecinii Bulgariei, înţelege să tolereze ca şi guvernele precedente e­­xistenţa bandelor înarmate, noi nu vedem cum se vor pu­­tea stabili raporturile de prie­­tenie. Vigilenţa ostaşilor noştri la frontieră a putut răspunde cu succes, după cum se va vedea mai jos, atacului îndrăzneţ al bandiţilor comitagii. Dar nu se chiamă bună ve­cinătate aceea care trebue menţinută cu focuri de armă. # Constanţa, 7 Iunie In noaptea de 5 spre 6 msnammmmm Iunie, o bandă numeroasă de comitagii, înarmaţi cu arme şi granate, au în­cercat să treacă frontiera în jud. Durostor, prin dreptul pichetului de gră­niceri Ciurea Stan. Grănicerii, semnalând banda, au deschis foc a­­supra ei. Comitagiii au răspuns de asemeni cu focuri. Sub ploaia de gloanţe a grănicerilor noştri, ban­da s’a retras în pădurea Cogea Curt, ce întretaie frontiera. Pichetul român a fost ciuruit de gloanţele comi­tagiilor. Grănicerii au auzit în pădure vaete, de unde se crede că unii din bandiţi au fost răniţi şi chiar o­­morîţi. S’au luat măsuri de pază şi supraveghere în­tinsă la frontieră. Accidentul unui avion poştal Un avion poştal p­lecat spre Paris de pe aerodromul Croy­don (Londra) s-a isbit, în mo­mentul ascensiunii, de un stâlp instalat de curând în apropie­rea aerodromului. Pi­erzându-și echilibrul, avionul a căzut în curtea unei vile, sfărâmând două automobile. Accidentul a provocat moartea a două per­soane. 4

Next