Universul, iulie 1934 (Anul 51, nr. 176-206)

1934-07-01 / nr. 176

AL. Anul al 51-lea ----- r-- 12 Pagini EXEMPLARUL­­£ BULB. u, 12 Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-le P. T. T. Vo. 120223/932. Pagini Nr. 176 Duminică 1 Iulie 1954 P 111 I LIHGI CAZZAVILLAN STELIAN POPESCU Semne îmbucurătoare Pe planul întâi al politicii interne stau de câtva timp raporturile dintre partidele de guvernământ. Se constată tendinţe lău­dabile, al căror recent în­ceput de executare îndreptă­ţeşte speranţe. Faptul interesează şi satis­face opinia publică ,într’un grad deosebit, întrucât una din aspiraţiunile sale a fost şi este să vadă o armonie permanentă şi o continuitate neştirbită cel puţin în ches­tiunile cardinale. Această pretenţiune a con­­ştiinţii publice n’a fost şi nu este o utopie. Ea a căpătat consistenţă în diferite împre­jurări hotărîtoare. Pentru po­tolirea agitaţiunilor parţiale ţărăneşti din 1907 şi pentru­­ înlăturarea cauzelor, cele­­ două partide de guvernământ­­ de-atunei s’au întâlnit într’un­­ acord de o eficacitate de­plină. In interpretarea ins­tinctului naţional la deslăn­­ţuirea marelui războiu, în hotărîrile intervenite în cursul evenimentelor până la intrarea în acţiune şi la vic­toria creiatoare a întregirii neamului, acelaşi acord a funcţionat cu demnitatea ne­cesară cauzei naţionale su­preme. Unitatea de viziune şi de acţiune în politica ex­ternă a îndrumărilor succe­sive i-a imprimat autorita­tea incontestabilă şi i-a pro­curat succesele cunoscute în folosul siguranţei hotarelor sale. Este firesc însă ca intuiţiu­­nea generală să ceară extin­derea unităţii de cugetare şi executare şi în alte domenii de interes public, şi în primul rând în impunerea respectu­lui strict a pactului fun­damental şi în observarea a­­celui ritm de cârmuire a Sta­tului care poate să-i garan­teze maximum de dreptate, de ordine, de prevedere şi de progres. Stabilitatea mai ac­centuată în guvernarea ţării printr-un acord mai durabil al factorilor constituţionali ; subordonarea divergenţelor pe chestiuni secundare iden­tificărilor pe chestiuni prin­cipale; înlăturarea influen­ţelor inadmisibile şi dăună­toare asupra schimbărilor de regimuri făcute numai din consideraţiuni normale; în­trecerea, nu vrăjmăşia par­tidelor de guvernământ, în greaua sarcină de a aduce cât mai mult bine ţării, soli­daritatea lor spre a-şi păstra reciproc forţa, prestigiul şi capacitatea puse cu devota­ment similar în serviciul Sta­tului, trebue să preocupe mai presus de orice partidele poli­tice care vor să legitimeze aspiraţiunea de a îndeplini funcţiunea de mare răspun­dere a conducerii Statului. In măsura în care ele se vor pătrunde mai mult de acest adevăr şi în care îl vor aplica mai vârtos, vor servi ţara mai real şi mai mult. Cinci ani de criză, împreună cu o politică bugetară şi finan­ciară alături de realităţi, au fost deajuns ca să pue tezau­rul ţării într-o situaţie din cele mai grele, încărcându-1 cu o datorie flotantă, care, pe ziua de 31 Martie 1934, se cifra la res­pectabila sumă de 23.122.029.189 lei, încercarea de a resorbi aceas­tă datorie prin mijloace buge­tare normale s’a dovedit abso­lut infructuoasă. Şi pentru că prezenţa acestui penibil balast în calea sforţărilor de însănă­toşire a finanţelor publice nu putea să se permanentizeze, actualul ministru s’a gândit să recurgă la o soluţie extrabuge­tară capabilă să ducă la lichi­darea problemei. Şi s’a oprit la soluţia împrumutului intern. Un proect de lege în acest sens s’a şi depus la Cameră, dar el se limitează numai să auto­­rize guvernul de a contracta împrumutul pe cale de­ sub­scripţie publică, la o sumă ne­limitată, împrumut care să ră­spundă următoarelor 3 desti­naţii : 1. Lichidarea datoriei flotan­te a statului, provenind din creanţele sale arierate (totali­zate la circa 12 miliarde). 2. Lichidarea datoriei statu­lui către Banca Naţională (5.422 milioane). 3. Cre­area unor fonduri de investiţiuni absolut necesare a­­părării naţionale, culturii naţi­onale, agriculturii, construcţiei şi refacerii de drumuri, precum şi altor lucrări publice. Prima chestiune care se pune — şi pe care şi-a pus-o desi­gur, cel dintâi, însuş­i, mini­stru de finanţe — este acea­sta: poate avea şanse de reu­şită un asemenea împrumut pe piaţa noastră, în actualele îm­prejurări? Sunt, cu alte cuvin­te, elemente suficiente care să insufle încredere şi îndemn sub­­scriitorilor ? In ciuda aparenţelor contra­re, credem că da. In primul rând trebue să tra­gă foarte mult în cumpănă ho­­tărîrea guvernului actual — ca și a celui precedent, de altfel,— de­ a acorda un tratament de favoare titlurilor împrumutu­­rilor interne, respectând în to­tul integritatea lor contractua­lă și urmând la zi plata cupo­nului și amortismentelor, spre deosebire de tratamentul apli­cat detentorilor externi. In al doilea rând, nu trebue uitat că la subscripţie sunt che­maţi în primul rând înşişi cre­­ditorii statului, cari, în loc de o creanţă inoperantă, vor că­păta un titlu sănătos şi nego­ciabil, pe care î l pot lombarda sau vinde. Printre subscriitori e vorba să fie admişi chiar şi deţinătorii de bonuri de impozite într-o a­­numită proporţie, care urmea­ză să fie completată cu o sub­scripţie în numerar. Prin avantajele ce se vor a­­corda: premii, scutire de orice impozite, acceptare drept ga­ranţii, cauţii, etc. a noilor ti­tluri, emiterea împrumutului intern poate să constitue o a­­tracţie serioasă pentru deţină­torii de capitaluri, cari stau ne­­fructificate şi tezaurizate, în lipsă de plasamente de încre­dere. Adevărul e că loc pentru e­­misiuni de împrumuturi inter­ne ar fi cu prisosinţă la noi, dat fiind că totalul împrumutu­rilor noastre interne este abia de 13 miliarde, în timp ce îm­prumuturile contractate în străinătate se ridică la circa 83 miliarde, fără datoriile de război și fără bonurile de apro­vizionare (Relief Bonds), cu ca­re s’ar urca la peste 138 mili­arde. Lansarea recentelor împru­muturi interne, în Polonia şi Italia, s-a bucurat de răsună­­toare succese. Succes se poate obţine şi la noi, dacă ţinem seama de în­suşirile, de spiritul înţelegător şi de patriotismul publicului nostru. Totul depinde însă de sigu­ranţa pe care o poate inspira publicului elementul stabilităţii politice şi de hotărîrea parti­delor de a colabora la opera de consolidare naţională. ŞANSELE ÎMPRUMUTULUI INTERN PLOAIA TORENŢIALA DEIA BRAŞOV INUNDAŢIILE DIN ORAŞ 28 Iunie O ploaie torenţială însoţită­­îe nenumărate descărcări elec­trice s’a abătut azi d. a., asupra oraşului Braşov. In această vreme şuvoaie de apă au început să curgă la vale, de pe muntele Tâmpa, dea­­lul Warte, Cetăţuia. Apa, adunată în mare canti­tate, a inundat o parte din străzile de la periferie şi din centru, pătrunzând prin pivni­­ţele caselor şi unora din insti­tuţiile publice. JUtu­ioarele r­ari de apă au provocat stricăciuni însemnate, astfel că a fost nevoie să se recurgă la ajutorul pompierilor. Au sosit ambele posturi sub comanda d-lor căpitani Bidu, Munteanu şi Steier, dând aju­­toare preţioase, la poştă şi în străzile: Dr. Ionescu, Orfanilor, Porţii şi Şcoalei. După mai multe ore de mun­că, pericolul inundaţiilor a fost înlăturat. Vizita flotei italiene in portul Durazzo Un comunicat albanez Tirana, 2D (Rador). — Agen­ţia telegrafică albaneză trans­mite următorul comunicat, pu­blicat de biroul de presă al guvernului: Contrariu ştirilor date ieri într’un comunicat semioficial de la Roma şi difuzat prin ra­dio transoceanic, suntem auto. MJ* N­WC rizaţi sa declaram ca vizita no­tei italiene, făcută în ziua de 23 iunie, în portul Durres (Du­­razzo), n’a fost pregătită cu consimţământul guvernului al­banez şi nici o înştiinţare ante­­rioară n’a fost dată în această privinţă guvernului albanez. Grave dezordini la Santiago de Chili New-York, 29 (Rador). — Se anunţă din Santiago de Chili că grave dezordini au izbucnit în acest oraş, provo­cate de muncitorii extre­mişti. Magazinele importante ale oraşului au fost devastate. Guvernul a trimis la locul dezordinilor detaşamente de carabinieri, pentru a calma spiritele. Mulţimea devenind însă ameninţătoare, soldaţii­­ au fost nevoiţi să facă uz de arme, omorînd mai mulţi­­ muncitori şi râ­nd pe alţii.­­ Informaţiile primite la mi- I nisterul de interne arată că­­ dezordinele au fost provocate de Alessandri, şeful comuniş­tilor chilieni. Au fost luate măsuri severe pentru pedep­sirea vinovaţilor. s» Psihoza revizionistă maghiară „Daca Ungaria ar dispune de 500.000 de baionete!“ In urma memorabilului dis­curs ce l-a pronunţat în Par-­­ lamentul nostru, d. Louis Barthou, ministrul de exter­­ne al Franţei asupra drentu- I lui recunoscut şi imprescrip- I tibil al Romaiei asupra te­ritoriilor alipite, care respin­ge formal şi categoric orice idee de revizuire a tratatului de la Trianon, presa din Bu­dapesta a început o campa­­­­nie violentă susţinută cu un f­lux de documentare, prin ca­­­­re încearcă zadarnic să apere teza revizuirii, considerând-o încadrată în politica pacifi­­că ce o urmăreşte guvernul Ungariei. Vom spicui din presa ma­ghiară câteva argumente spre a dovedi lipsa lor de seriozi­tate şi cât de puţin sunt ele în acord cu logica şi cu de­claraţiile conducătorilor res­ponsabili ai Ungariei. „Budapesti Hirlap“, într-un articol publicat în numărul său de la 22 iunie a. c. împo­triva d-lui Barthou, afirmă că „politica externă a guver­nului maghiar timp de 15 ani a urmat calea cea bună, nici­odată spre război, nici o clipă în semnul forţei“ şi ea are­­ de scop modificarea pacifică­­ a tratatului de la Trianon, de­­oarece el nu poate fi respec­­­­tat atâta timp cât la baza­­ sa este nedreptatea... Voi aminti un incident in­teresant, care a provocat, din partea reprezentanţilor au­torizați ai Ungariei, două de­­clarațiuni publice in sens o­­pus: una, a d-lui Daruvary, fostul ministru de externe, care a invocat principiul sfânt al respectări tratatelor încheiate la Paris şi alta, a lui Albert Apponyi, în care se declara dispus să atace cu forţa armată frontierele Bai­­anonului.­­ Aceste declaraţiuni s’au făcut în anul 1923 cu prile­jul discuţiunii afacerii optan­­ţilor unguri, la Geneva. Ministrul de externe al Un­gariei, Daruvary, într’o co­municare adresată, în 1923, Societăţii Naţiunilor, în a­­ceastă afacere, a invocat principiul sfânt al respectă­­rii tratatelor şi a atras aten­ţia, că Puterile aliate şi aso­ciate, în calitatea lor de co­­semnatare şi de garante ale tratatelor, sunt obligate să ceară României să nu se a­­bată de la angajamentele in­ternaţionale şi să respecte toate clauzele înscrise în tra­tatul de la Trianon. Contele Apponyi, preşedin­tele comisiunii afacerilor străine şi delegatul Ungariei, a făcut atunci o lungă di­­zertaţie în faţa Consiliului Soc. Naţiunilor, în şedinţa de la 5 iulie 1923, în care a stă­ruit asupra gravelor conse­cinţe ce le va avea nerespec­­tarea pretinselor drepturi ale optanţilor unguri de către România. întrebat ce înţelege prin a­­cele „grave consecinţe“, con­tele Apponyi a răspuns: — Vă amintesc că Mustafa Kemal, graţie faptului că a avut la dispoziţie 500.000 de baionete, a înlăturat trata­­tul de la Sevres cu forţa ar­melor. Credeţi dv., că dacă Ungaria ar dispune de 500.000 de baionete, ar mai sta aci, să discute ? D. N. Titulescu a întrebat pe delegatul Ungariei : — Şi dv. nu faceţi nimic ca să dispuneţi de această forţă ? întrebarea a rămas fără replică. De atunci, Ungaria se înar­mează clandestin, ca să poa­tă dispune de forţa necesară pentru înlăturarea actualu­lui statut teritorial din Eu­ropa centrală.­­ Aşa­dar­, cânid interesele optanţilor maghiari au fost în joc, ministrul de externe al Ungariei, Daruvary a in­­vocat principiul sfânt al in­violabilităţii tratatelor şi al respectării tuturor clauzelor cuprinse în tratatul de la Trianon, iar când se pun în discuţie, la Budapesta, fron­­tierele, nu numai că se uită acest principiu, dar se face apel la forţa armată, la me­­tode brutale şi la mijloace războinice. De aceea, la Geneva, răpo­satul Albert Apponyi invoca exemplul dat de Mustafa Ke­mal şi regreta că Ungaria nu dispune mai repede de 500.000 de baionete !.. Aşa­dar, teza revizionistă maghiară nu are, la baza sa, un principiu recunosct în dreptul internaţional public şi nici nu se poate aplica prin metode şi mijloace paci­­fice. De fapt, Ungaria urmăreş­te răsturnarea ordinei stabi­lite în Europa centrală, prin forţa armelor, şi obiectivul urmărit de politica externă a guvernului din Budapesta, este recucerirea teritoriilor ce aparţin de fapt şi de drept României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei. In asemenea con­­diţiuni statele ameninţate în însăş existenţa şi structura lor geopolitică, prin declara­­ţiile publice şi repetate ale conducătorilor responsabili ai Ungariei, sunt datoare să apere interesele lor naţionale şi ale păcii europene, împo­triva celor ce pregătesc răz­boiul de revanşă. După avertismentul Micii înţelegeri a intervenit şi a­­vertismentul Franţei, prin glasul autorizat al d-lui Bar­thou. La Budapesta domină încă psihoza revizionismului,­­ cu toate avertismentele date. - - ----------------­ - | P­ildă frumoasă Gospodarii Elisabeta şi Ni­­colae Constantin din comuna Daneş, Jud- Târnava Mare, se imt foarte mândri în mijlocul odraslelor lor — 5 fete şi­­un lăcătaş — cari au fost clasifi­­ati cei dintâi in clasele lor, de­­crnându-li-se premiul I. Ia­­ăie numele şi d­i 1) Elena Constantin, cl. VI, premianta I­, 2) Maria Constantin, cl. V, premianta I; 3) Aurelia Constantin, cl. IV, premianta I; 4­) Eroftei Constantin, cl. II, prean. III : -------- -* 5) Otilia Constantin, fost­ prem. I când urma la şcoală; 6) Victoria Constantin (gră­diniţă) . Directorul şcoalei primare din com. Daneș este d. Const. Pompiliu. Noul primar al Parsului Un ziarist englez despre situaţia economică a României Londra, 28 (Rador). — Ziar­­rul „Financial News“ publică­­ un articol semnat de d. dr. Paul Einzig, prin care acesta, după ’ ce a vizitat din nou România, scrie următoarele: Am fost plăcut surprins de progresul intr’*•" in România, ale cd*-' xomice sunt lădit in ul­uite case de mi. Prețul \ eime din ndute pe itică e­c­­­tinde­s de & ■ mină a ales Luni 25 c. președinte al consiliului municipal al Parisu­lui, în locul d-lui Figuet.­i pentru D. CONTENOT C­el mai mare avion din lume Avionul rus ,,Maxim Gorki“, cu 8 motoare, putând transporta 70 de pasageri, a fost terminat zilele trecute. E cel mai mare avion din lume. i^T"1­2­3­IHI!■! minim ll^llllll»llllll­lll^HFIIII^IIIIIII^^l^M”|­M'^rl■ll^l^^| Legea deplinelor puteri Proectul a fost depus joi la Senat­ ­. Mitiţă Constantinescu, subsecretar de stat la finanţe, a depus joi la Senat următorul proect de lege : Art. 1. — In timpul vacan­ţei Adunărilor legiuitoare şi în toate cazurile cel mai târ­ziu până la 15 Noembrie 1934, guvernul este autorizat ca, pe cale de decret regal, dat în baza unui jurnal al consi­liului de miniştri, cu avizul Consiliului legislativ să ia în limitele şi cu efectele stator­nicite în legea de faţă urmă­toarele măsuri : I. Să procedeze la simpli­ficarea şi raţionalizarea ser­viciilor publice de ordin ad­ministrativ pe următoarele baze : a) contopirea serviciilor cu atribuţiuni asemănătoare din acelaş minister sau din ministere deosebite, ca etic pot primi o conducere unică; b) concentrarea la fiecare minister sau administraţie a unităţilor şi serviciilor care le revin prin natura lor; c) reducerea compunerii serviciilor ; d) suprimarea serviciilor sau funcţiunilor care nu sunt de neapărată trebuinţă. II. Să revizuiască toate bu­getele administraţiilor cen­trale precum şi ale regiilor publice şi caselor autonome ale căror bugete au legături cu bugetul general al statului, atât în aplicarea dispoziţiu­­nilor luate în temeiul p. I cât şi pentru a reduce cheltuelile de material, de personal, sub­venţiile precum şi orice alte ■---------— O — cheltueli în măsura cerută de cifra încasărilor statului. Art. 2. — Tot astfel, guver­nul va putea să efectueze ori­ce operaţiuni de trezorerie, precum şi să ia toate măsu­rile necesare pentru a asigu­ră o balanţă activă a plăţi­lor, putând să modifice în acest scop orice taxe actual­mente în vigoare. Guvernul va putea lua de asemeni măsurile necesare pentru protejarea și valorifi­carea produselor agricole de orice fel, pentru aproviziona­rea și asigurarea consumului intern precum și pentru sa­tisfacerea nevoilor urgente de islazuri comunale, din proprietăţile statului. Art. 3. — Orice decret dat în temeiul legii de față va fi supus spre ratificare Adu­nărilor legiuitoare cel mai târziu pârii la 15 Decembrie 1934. Decretele prevăzute in pre­zentul articol care vor fi su­puse spre ratificare pe biu­­roul uneia din Adunările le­giuitoare până la 15 Decem­brie 1934, își vor pierde de plin drept dela această dată puterea obligatorie, însă nu­mai pentru viitor. Decretele depuse spre ra­tificare înlăuntrul acestui termen își vor păstra puterea obligatorie până la hotărîrea Adunărilor legiuitoare. Prin respingerea ratifică­rii, decretele date în temeiul legii de față nu-şi vor pier­de puterea obligatorie decât pentru viitor, guvernului dreptul de a legife­ra. Decretele vor fi simple re­gulamente. Cele date pentru reorganizarea serviciilor publi­ce se vor mulţumi, potrivit dreptului comun, să desvolte principiile de bază statornicite prin legi. Celelalte vor fi edic­­tate, nu în temeiul unei dele­­gaţiuni de puteri, ci în virtu­tea unei delegațiuni de matern. Voim să spunem că prin proec­tul propus legiuitorul nu va împuternici executivul să faca legi, ci va scoate din domeniul legii și va trece vremelnic în cel al regulamentului, anumite materii limitativ enumerate. O asemenea procedare este perfect corectă din punct de vedere juridic. In acest sens s’a pronunţat atât cel mai de seamă reprezentant la noi al ştiinţei dreptului prof­­. P Negulescu Curte de casa. Dreptul de te în­temeia te limitat i­­men scurt, o activitate regu­va desfășura­­­tei legi este pupu, ca-n curaju­lui parlamentului. D. ministru a arătat apoi eco­nomia proectului. DECLARAŢIILE D-LUI MI­NISTRU V. ANTONESCU Asupra principiilor de bază ale proectului de mai sus, d. ministru al justiţiei, V. Anto­­nescu, a făcut joi ziariştilor următoarele declaraţii: Proectul pe care unii l-au numit al „deplinelor puteri” sau al „decretelor legi“ nu este decât proectul „pentru simpli­ficarea serviciilor publice şi pentru luarea unor măsuri eco­nomice sau financiare urgen­te”. El se mulţumeşte să reia şi să amplifice dispoziţiunile cu­prinse în legea Mironescu din 1932, prin care guvernul era autorizat, sub rezerva ratifică­rii Corpurilor legiuitoare, să revizuiască bugetele statului, ale regiilor publice sau ale ca­selor autonome ale căror buge­te au legătură cu bugetul ge­neral al statului, în scopul de a realiza econom­i. In starea actuală de­ lucruri nimeni nu se poate gândi să așeze pe umerii contribuabililor noui sarcini f­ocale. Echilibra­rea veniturilor cu cheltuelile publice nu se poate realiza de­cât prin comprimarea acestora din urmă. De aceia proectul de buget pe anul în curs prevede înfăptuirea de economii în va­loare de 800 milioane lei. O asemenea cifră nu poate fi atinsă decât prin simplificarea şi raţionalizarea aparatului nostru administrativ. O comisiune alcătuită încă din luna Mai lucrează cu asi­duitate în acest scop. Lucrări de aşa vaste proporţii nu vor putea fi însă terminate decât spre sfârşitul acestei veri. Cum însă sesiunea extraordi­nară nu se poate prelungi pâ­nă la toamna, pentru a se pu­tea păşi fără întârziere la rea­lizări efective, proectul împu­­terniceşte guvernul să procea­­dă pe cale de decret la reorga­nizarea administraţiunilor pu­blice. Proectul are însă grija de a statornici în chip detailat princip­ile cari vor sta la baza reformei şi care urmează să fie desvoltate prin decrete. Pe cale de consecinţă proec­tul împuterniceşte guvernul să proceadă la revizuirea bugete­lor, pentru a le adapta la noua organizare a servic­ilor publice pe de o parte, iar pe de alta pentru a reduce cheltuelile în măsura cerută de cifra încasă­rilor statului. In acest scop măsuri urgente în cursul verii. In aceiaş ordi­ne de idei, reglementarea co­merţului produselor agricole trebue să ţie seama că recolta atârnă până la cules de factori imprevizibili, şi că în toate ca­zurile consumul intern trebue să fie asgurat. Proectul pune în măsură guvernul să ia la timpul oportun şi cu urgenţa necesară măsurile adecuate. In sfârşit, în interesul stabi­lităţii monedei noastre naţio­nale, proectul împuterniceşte guvernul să ia toate măsurile trebuincioase pentru a asigura o balanţă comercială activă, o balanţă echilibrată a plăţilor. Condiţiunile vieţii internaţio­­nalle fiind în necontenită schimbare, guvernul a socotit că nu trebue să rămână dezar­­mat în timpul vacanţei parla­mentare. Proectul este deci departe de svonurile ce au circulat în op­­­niunea publică. Nu se acordă ­oooxooo­ FILME — Domnul şef ? — Nu , domnul subşef. — Am o reclamaţie. — Prezentaţi petiţia. — Fam făcut-o. — Faceţi-o. — Nu mai e timp. Mă plâng verbal. — Nu ne putem sesiza de vorbe. — Trebue să alerge cineva numai de cât ,după hoţ. — Vi s’a furat ceva ? — Da. — ştiţi cine e hoţul ? — Nu, fiindcă i-am văzut numai spatele. — Atunci o să­­ fie greu de prins. Dacă nu puteţi să ni-l descrieţi, cum o să-l găsim ? — Pot să vă dau o informa­ţie folositoare. — Anume ? — Fugea cu calcanul furat. — Calcanul ? ! — Da — Şi n’a căzut casa ? ! — Ce-are a face una cu alta ? — Păi dacă ziceţi c’aţi rămas fără calcan, pe ce se mai rea­­zimă clădirea dv. spre vecin ? — Nu e vorba de nicio clă­dire, domnule ! E vorba de un pește, pe care-1 atârnasem in pridvor ca să nu se strice !... Don José Marele Voevod Mihai la ferma lui comandor Mănoiu Marele Voevod Mihai a vizi­tat Marţi 26 cu ferma d-lui co­mandor Mănoiu, dela Colenti­­na, unde a admirat bogata re­coltă de fructe, cu megâfia per­sonal caisele din pom. După aceea s’a interesat de pădurea­ Andronache, care este destinată a fi transformată în parc public,, '

Next