Universul, iulie 1934 (Anul 51, nr. 176-206)
1934-07-01 / nr. 176
2 ASSOURAREA ,FRANCO-ROMÂNÂ, Fondată 1920 (M. O. 182/920), Bucureşti, Griviţei 23. n S T II X 1 30 Iunie 1934, orele IO a. m. are loc tragerea. Iau parte toţi abonaţii şi cetitorii asiguraţi, la cuvent cu plata ratelor, precum şi aceia cari se bucură de gratuitatea lunii Iunie. Publicul este rugat să asiste. Spumegândă Binefăcătoare O apă de Regim agreabilă de băut, digestivă şi neîntrecut de eficace pentru combaterea ARTRITISMULUI, va înlocui apa de băut obişnuită dizolvându-se în aceasta din urmă conţinutul unui pachet cu Dep. Bucureşti GEORGES VERGLAS Str. Precupeţii Vechi 1 Se vinde en-detail la toate farmaciile și drogheriile______1268 Suferinzi de Epilepsie Sufeream de convulsiuni la jumătatea dreaptă a capului (Epilepsie jaksoniană). Accesele ajunseseră de se repetau la 2-3 minute. Nici un medicament nu-mi mai folosea. Eram disperat. Consultând pe d. Dr. Barbu Ionescu, medic P. T. T., d-sa mi-a recomandat preparatul DONHIDE, al farm. Thois, Calea Victoriei No. 124. Imediat de la primele 3 linguriţe accesele au dispărut complect. Sănătatea mi-a revenit şi tot deodată buna dispoziţie. Reluându-mi ocupaţiile, mulţumesc cu recunoştinţă d-lui dr. şi recomand cu toată încrederea celor ce cu o asemenea boală preparatul DONHIDE. Pocsay Ferenc, Str. Siret No. 69, Bucureşti. BICICLETE pentru băeţi şi fete Triciclete Trotinete Căruţe p. copii Articole p. sport Rachete Articole de voiaj Mungi şi jucam p. grădină, strand, plaje Preturi eftine ODEON 94 Str. Lipscani 94 (Piaţa Sf. Gheorghe) Str. Doamnei No. 27 se găsesc ochelari cu sticle fine, ochelari de soare cu preţuri moderate, borgnette, benode, etc. 25 Aceasta-i Fenomenala Ella HINZARAH Prezicătoarea minune din Calcutta care prezice uimitor destinul oricărei persoane. Spune totul şi pe nume sigur. Amor, căsătorie, afaceri, judecăţi, boli, descoperiri, comori, şi orice. Reuşirea dorinţelor. Consultaţii zilnice de la 10 dimineaţa până la 8 seara, Strada Buzeşti No. 30, în curte pe stânga, Bucureşti. — Este in Interesul D-voastră, să consultaţi imediat să vedeţi totul. Atenţiune 111 Ella Hinzarah face adevărate minuni cu prezicerile ei nemaipomenite. Vestita Prezicătoare oferă 1000 Lire st. recompensă acelei persoane care va contesta veritabilele sale fenomene de magie. Nu confundaţi cu imitatorii. 30 Direcţiunea m m Muntele de Pietate aduce, la cunoştinţa creditorilor săi, că suma necesară pentru plata ratelor concordatare exigibile s’ar putea ridica imediat dela Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni numai pe baza cererii, ce in acest scop urmează să se facă de către Societatea noastră împreună cu comisia de creditori către Casa de Depuneri. Această sumă nu s’a putut ridica până în prezent, deși este consemnată încă dela 14 iunie a. c., din cauză că doi dintre membrii comisiei de creditori și anume : Petre Antonescu, croitor, str. Romană No. 168 și Gh. Roman, mecanic pensionar C. F. R., şoseaua Giuleştei No. 24, care şi-au încasat ratele exigibile, refuză a face alături de noi sus zisa cerere. 1 . Comitetul de Direcţie întrebuinţaţi Purfr« DABIQ“Efect denumita „! UUI a rnili prompt, sigur. Mirosul picioarelor dispare Bei 20 cutia Di vânzare: Drogherii, Farmacii. Parfumerii 2012 AM REDUS UNTDELEMNUL şi maioneză 30 de la CONSUMUL POPULAR Str. CAROL 59 colţ, tel. 317/64 H-H-I-H-H-H-H-H -M-+ înştiinţare Se aduce la cunoştinţa personalului C. F. R., că pe ziua de 1 Iulie a. c., încep a funcţiona coloniile de copii C. F. R. (Băeţi) la Breaza, Carmen Sylva şi Bugaz.Părinţii care au copii înscrişi în aceste colonii, vor îngriji personal de legitimaţiile de călătorie ale copiilor, pregătindu-le totodată rufăria de corp şi celelalte obiecte strict necesare, pentru durata şedere în colonie, de asemeni alimente pentru drum. Copii vor avea şi câte două costume fiecare, umul pentru bae şi altul pentru gimnastică. Pentru înlesnirea călătoriei se va rezerva în Staţia Bucureşti Nord, la garnitura trenului 301 cu plecarea la ora 6.05 pentru Breaza şi trenul 901 cu plecarea la 7.10 pentru Carmen Sylva în dimineaţa de 1 iulie a. c. câte două vagoane clasa IlI-a în care se vor îmbarca copii colonişti. Locul de concentrare pentru copii colonişti va fi pe peronul gărei de nord sosire, în faţa restaurantului cl. I-a şi II-a. Colonia Bugaz va avea la dispoziţie pentru transport, un vagon Cl. IlI-a în Staţia Iaşi, unde urmează a se informa de plecarea trenului, astfel ca în ziua de 1 Iulie să sosească la Bugaz. p. Director Administrativ, Melidoneanu p. Şeful Serv. de Economat, 7635 Gh. Popescu H-H-++♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ COLECŢIA LEGILOR ROMÂNIEI No. 21 LEGEA PISNTRU MODIFICAREA LEGEI ADMINISTRAȚIEI LOCALE din 1934 Lei 10.— De vânzare la toate librăriile. Edil- Lifer. „Universala“ Alcalay & Co. Doctor H. MARTIN asistent colaborator al Instit. Psiho-Fisic (Paris) București, Str. Câmpineanu 4 Tel 40539 consult.: 8-11—2-7 Vindecă IMPOTENŢA PSIHONEVROSELE: NEURASTENIA, FOBIA (frica). Timiditatea, Histeria, Melancolia (gânduri negre) Nevrosa inimei şi a Stomacului: (palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie). Nevralgie, migrenă, paralisie, reumatism tremurături, insomnie. Reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi. Ticuri gângăviala. Incontinenţa urinei (onania). Hipnotism autosugestie înaltă frecvenţă (fulguraţie). Diatermie. D-nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, schimbare de adresă, sau la remuirea abonamentului, să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul. salafat la26 UNIVERSUL"Anul al 51-lea Nr. 176 Duminică 1 Iulie 1934 HAMBURG-AMERIKA LINIE S. A. R. Calatorii individuale şi colective la Expoziţia Internaţională din Chicago Iulie—Noembrie 1934 Expoziţia internaţională la Chicago inaugurată in anul 1933 pentru a se sărbători un secol de progres, având un strălucit succes, comitetul organizator a decis să o menţină deschisă şi in cursul acestui an, dând astfel tuturor posibilitatea de a admira leit-motivul acestei expoziţii „UN SECOL DE PROGRES“. Ca şi în anul trecut America va oferi spectatorului avid de senzaţii spectacolul unei civilizaţii înfloritoare de un progres tehnic fără rival în lume. HAMBURG.AMERICA LINIE îşi face o datorie de onoare de a da posibilitatea pasagerilor săi să viziteze minunile de la Chicago în cele mai bune condiţii de confort şi la un preţ rezonabil. Acei cari doresc să evadeze pentru câteva săptămâni din viaţa de toate zilele, pătrunzând în alte sfere şi reimprospătându-şi implicit trupul şi spiritul, să ia parte cu încredere la voiajele organizate de noi. O călătorie la Expoziţia mondială de la Chicago în 1934, vă oferă şi posibilitatea de a vizita NEW YORK, NIAGARA, DETROIT, CHICAGO, WASHINGTON, PHILADELPHIA, etc., la preţul modest de 376.50 dollari la curs scăzut. Plecări regulate în fiecare joi. O MARE EXCURSIE ROMANEASCĂ DE LA 23 IULIE LA 13 AUGUST. Prospecte şi înscrieri la HAMBURG,AMERICA LINIE, BUCUREŞTI, calea Victoriei 84, tel. 3,62-42, Timişoara, Arad, Bacău, Cernăuţi, Chişinău, Iaşi, Constanţa, Roman, Satu-Mare. "MEMENTO" CALENDAR SAMBATA, 30 IUNIE Ortodox : Sinodul Apostolilor Catolic : Pomenirea Sf. Paul. Protestant: Sinodul Apostolilor. Evreesc : 17 Tamuz 5694. Post. Sabath. Mahomedan : 17 Rebiel-Aver 1303. Nasterea Profetului. Răsăritul soarelui: 4.36; apusul: 20.3. RADIO SAMBATA, 30 IUNIE 364,5 m. BUCURȘTI 12 kw. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 13 . Cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). Uvertură la opera „Frumoasa Galathea“ de Suppé, executată de orch. operei de Stat din Berlin, dirijată de Ernst Viebig. Delir, vals de Jos. Strauss și Noapte cu lună pe Alster, vals de Ferras, executate de orch. Odeon; Menuet în sol de Scarperia şi Menuet de Boccherini, executate de Sextetul de coarde S James; Potpuri dift opereta „Prin-ţesa Circului“ de Kalman, executat de orch. Homocord; Selecţiuni din „Oh Kay“ de Gershwin şi din „Aleea lunei de miere“ de Dowling, executate de Ansamblul englez de operetă. 13.45 : Spectacolele; Bursa; Muzică uşoară (plăci). 14.15: Ora; Mersul vremii; Radio-jurnal. 14.40 : Muzică uşoară (plăci). 18.15 : Lectură pentru copii, de Mihail Negru. 18.30: Muzică pentru copii. 18.45: Viaţa copiilor, de d-ra Alex. Demetrescu. 19 : Mersul vremii. 19.05 : Muzică uşoară şi românească, executată de orchestra Sibiceanu: Romanţe şi arii naţionale; Ebann: Visare, vals; Jones : Selecţiuni din opereta „Geisha“ ; Michaeloff: In Hawai e veşnic Mai, vals englez; Vasilescu: Cel din urmă tango; Lorenzo: El Nino de Ecija, passo-doble: Arii naţionale; Sârba de la Brăila; Adio a Napoli, tango-fantazie; Th. Sibiceanu : Obsesie, vals lent; Lueday: Aceasta-i dorinţa mea, foxtrot; Potpuriu de arii naţionale; Două jocuri din Transilvania; Hora Florica şi Hora bordeiului. 20.30: Domniţa Ruxandra Moruzzi, de C. Gane. 20.45: Muzică vocală, uşoară (plăci). Slowfox şi Cântec italian din opereta „Un bal in Savoy“ de Abraham, cântate de Gitta Alpar şi Herbert Ernst Groch. 2 Melodii din opereta „Cântecul dragostei“ de Joh. Strauss, cântate de Richard Tauber. Dărueşte-mi dragostea ta, de Spoliansky, cântată de Max Hansen. 21 : Institutul de balneologie „Profesor Teohari“, de dr. Emil Cociaş. 21,15: Poşta Radio. 21,35: Plăci. 21,45: „NORMA“, operă în 4 acte de Vincenzio Beilini, retransmisiune din studio dela Roma. Distribuţia: Gina Cigna (Norma), Giovanni Voyer (Pollione), Ebe Stignani (Adalgisa), Luciano Donnaggio (Oroveso), Maria Mariani (Clotilda), dirijor: Antonio Votto. Intre acte Radio-Jurnal. Zeesen, 60 kw. 1571 m. — 20.55 : Clopotele. 21.10: Dansurile popoarelor europene. 23: Evenimente sportive. 24: Muzică de dans. Varşovia, 120 kw. 1304 m.— 21: Muzică de Chopin. 21.45: „Norma“, operă de Bellini, transmisă din Torino. Budapesta, 120 kw. 549.5 m.—20.30: Cântece maghiare. 21.30: Ora veselă. 22.20: Orchestra Operei. 23.45: Plăci. Zürich. 60 kw. 539.6 m. — 20 : Clopotele. 20.20: Concert de vioară. 21.20: Plăci. 21.40: Audiţie. 22.10: Diverse. 23.15: Flăci. Viena. 100 kw. 506.8 m. — 16.40: Concert de ţitere. 17.25: Coruri. 18.10: Călătorie în Laponia. 18.30: Plăci. 21: Concursul pentru selecţionarea artiştilor de cinematograf. 23.25: Orchestră de ţigani. 1: Idem. Fraga, 120 kw. 470.2 m. — 21 : Bratislava. 23: Plăci. 23.30: Moravska-Ostrava. Roma, 50 kw. 420.8 m. — 21.45: Program variat. 23: Muzică de dans. München, 100 kw. 405.4 m. — 20: Dansuri. 21.10: Piesă veselă în 3 acte. 22.40: Plăci. 24 : Muzică nocturnă. Lipsea, 120 kw. 382.2 m. — 21.15: Program variat. 23.20: Muzică de dans. Milano, 50 kw. 368.6 m. (Florenta, Torino, Genova, Triest). — 21 : Știri şi plăci. 21.45 : „Norma“, operă de Bellini. Berlin. 100 kw. 356.7 m. — 20.40: Ecoul zilei. 21.10: Piesă de teatru şi operetă. Pamburg, 100 kw. 351.9 m. — 20.30: Conferinţă. 22.10: Program distractiv. 23 : Audiţie. DUMINICA. 1 IULIE 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 11.30 : Cronica religioasă, de pr. Cron. 11.45 : Muzică religioasă (plăci). 13 : Concert de prânz (plăci) . Uvertură la opereta „O dimineaţă un prânz şi o seară la Viena“ de Suppé, executată de orch. Filarmonică din Viena, dirijată de Heger ; Viaţă de artist şi Poveşti din Pădurea Vieneză, valsuri de Joh. Strauss, executate de orch. Simfonică „Joh. Strauss“ . La Partida de Alvarez, Alma de Dios, de Serrano, cântate de Tito Schipa ; Selecţiuni din opera „Manon“ de Massenet, executate de och. New Queen's Hall dirijată de Alick Maclean ; Fragment din baletul operei „Herodiade“ de Massenet, executat de orchestra Simfonică din Paris, dirijată de Cloez. 13:45: Dorel Livianu, diseur; Ion Vasilescu : Cel din urmă tango ; Manzatti: Fără tine; Livianu: O vorbă de mi-ai spune ; Ionel Fermie : Pentru tine am făcut nebunii; Mihui Iancu : Iubirea-i doar o glumă; Andreescu : Ai să iubeşti odată şi tu ; Livianu : Leni, tango, 14.15 : Ora, Mersul vremii, Raduţ Jurnal. 14.40: Muzică uşoară (plăci). 18: Cooperaţia, programul şi înfăptuirea ei, de I. Popescu-Paşcanu. 18.15 : Vlaicu Bârna : Muzică românească. 18.30 : De vorbă cu sătenii, de I. Dongorozi. 18.45 : Viaţa satului, de George Acsinteanu. 19: Mersul vremii. 19.05 : Muzică variată, executată de orchestra Jean Marcu : Romanţe şi arii naţionale; Lehar : Cine cunoaşte iubirea, vals ; John. Strauss : Potpuriu din opereta „Liliacul“; Abero : Când primăvara înflorea, tango ; Becce ; Serenada pe Lagună; Vasilescu: Să-mi cânţi un câtec de iubire, vals; Romanţe şi arii naţionale; Delibes : Vals din „Coppelia“ ; Vasilescu: Nu mă uita, tango; Bolzoni: Menuet ; Jean Marcu : Mica, tango; Romanţe şi arii naţionale. 20.30 : 30 ani de la apariţia revistei „Junimea literară“, de I. Nistor, ministrul muncii. 20.45 : Muzică instrumentală (plăci) : Sonata No. 2 şi Serenada „Hassan“ de Delius, executate la violă de Lionel Tertis şi la pian de Georges Heves. 21: Săptămâna, de Mircea Grigorescu. 21.15 : Muzică variată (plăci) : Uvertură la opera „Vecerniile Sicilene“ de Rossini ,executată de orchestra Simfonică din Milano, dirijată de Antonio Guarnieri ; Casse-Noiselte, suită de Ceaikowsky executată de orch. Simfonică din Filadelfia, dirijată de Leo Stokowsky ; Turism. 21,45: Drumuri prin ţară, de Mihail Haret. 22: Muzică letonă, cântată de d-na Maria Seps ; Vitols : Convorbire între frate şi soră ; Zace o prepeliţă; J. Medinş: Pentru moment; Mângâieri şi păcat; Zalitis: Logodnica soldatului; A. Kalmins: Odihna plugarului; De ce sună bârna atât de tare ? ; Lângă lac, cântec popular. 22.30: Cronica sportivă. 22.35: Muzică de dans (plăci). 23: Radio-Jurnal. 23.30 : Transimismne de la Bazinul „Lido“. ---------------XOOOX-------------- A scăzut exportul de vite pentru Grecia Galaţi, 28 Iunie Una din pieţele principale pentru desfacerea vitelor din România, a fost Grecia. In ultimul timp însă nimeni din cercurile chemate nu şi-a mai dat osteneala să intensifice relaţiile comerciale între aceste două ţări şi din această cauză exportul de vite în Grecia a scăzut enorm. Este de ajuns să arătăm, că din 68.000 capete de vite, importate în Grecia, numai 154 au fost din România iar din 700.000 oi de abia 950 au fost importate de noi. Prin portul Constanţa s-a făcut un export foarte redus de porci şi în interval de 6 luni deabia s-au exportat 350 porci în Grecia. Din statistica încheiată se arată că în luna Ianuarie a exportat în Grecia 112 vite şi 350 porci; luna Februarie 74 vite şi 250 porci. Luna Martie 177 vite; luna Aprilie 514 vite şi 112 oi; luna Mai 900 vite şi 5000 oi; exportul în luna Aprilie a fost ceva mai redus. Ar trebui ca forurile competente să se gândească serios că am pierdut un debuşeu foarte bun pentru desfacerea vitelor şi e in interesul economiei noastre naţionale ca piaţa greacă să fie recâştigată. Organizaţie comunistă descoperită de poliţia Capitalei S-a confiscat important material de propagandă.— Arestarea şefului organizaţiei După numeroase cercetări întreprinse de d. subinspector general Vasile Parisianu şi comisarul şef Gh. Ananiu, poliţia Capitalei a izbutit, să descopere sediul unei organizaţii subversive şi să confişte un important material revoluţionar. In noaptea de’ 21—22 iunie a. c., a fost surprins pe str. Antim colţ cu str. Justiţiei un necunoscut care purta cu ei un geamantan voluminos. Când comisarul şef Anania s’a apropiat de el, necunoscutul a luat-o la fugă. Fiind urmărit şi prins, asupra lui s’a găsit un act de identitate pe numele de Abraham Storper, contabil, de fel din corn. Gavrileşti, judeţul Cernăuţi. Cercetat la caziere, s’a stabilit că Storper este un temut membru al organizaţiei partidului comunist din România şi urmărit de mai multe poliţii din ţară. In geamantan se aflau manifeste, broşuri şi o întreagă literatură revoluţionară. Abraham Storper a căutat întâi să nege, susţinând că geamantanul nu este al lui, ci i-a fost încredinţat de un necunoscut, care s’a făcut nevăzut. Mai târziu însă a făcut mărturisiri complete, recunoscând că geamantanul îi aparţine şi că urma să-l dea unui curier pentru a-l duce în provincie. Continuându-se cercetările în cartierul unde Storper a fost găsit cu geamantanul, s’a putut stabili că arestatul locuia de mai mult timp intr’o cameră mobilată din subsolul imobilului din str. Schitul Maicii nr. 10, împreună cu o tovarăşe a sa, anume Sally Iveiner, cu numele conspirativ de Jenny. In ziua arestării lui Storper, Jenny a dispărut de acasă. In camera locuită de Storper, poliţiştii au găsit după un dulap mai multe pachete cu manifeste incendiare şi broşuri comuniste, iar îmfr’un colţ al camerei se afla o masă care conţinea în inte- rior tehnica cu toate ustensilele pentru tipărit broşurile şi manifestele comitetului’ central al partidului comunist, al comitetului central, al uniunii tineretului comunist şi al comitetului general al sindicatelor unitare din România. Aceste corpuri delicte au fost ridicate şi aduse la poliţie. ALT DEPOZIT DE MANIFESTE Continuându-i se interogarea lui Storper, acesta a arătat că mai are o complice, anume Roza, ce domiciliază în str. Ecoului nr. 39. La descinderea făcută acolo, s’au mai găsit încă cinci geamantane şi doi saci conţinând un întreg material de propagandă comunistă. Intr’o odăiţă alăturată se mai aflau peste 20.000 de broşuri şi manifeste, precum şi două multiplicatoare cu toate ustensilele necesare. „Tovarăşa“ Roza era şefa unui nucleu de comuniste ce avea legături cu mai multe centre subversive din oraşele mai importante ale ţării. Ea lucra sub directa supraveghere a lui Storper şi era cariera de legătură între organizaţiile comuniste de la Viena, Budapesta şi Paris. Cu toate cercetările întreprinse până acum, cele două complice ale lui Storper încă nu au putut fi prinse. Comunistul Storper refuză cu încăpăţânare să le divulge ascunzătoarea. Ancheta continuă, întrucât se crede că organizaţia lui Storper ar avea foarte mulţi aderenţi şi un bogat material revoluţionar pus la dispoziţie. A murit doctorul N. D. Staicovici Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi medici ai Capitalei a fost doctorul Staicovici. Fire extrem de jovială, foarte bun cunoscător al stărilor şi nevoilor noastre sociale, mai ales la periferie, făceau din ei unul dintre cei mai iluştri medici comunali. Doctorul N. D. Staicovici a încetat din viaţă ori la ora 4 dim, la Sinaia, în casa fiului său, care e medicul oraşului. II văzusem pe fostul medic şef al municipiului acum 5-6 zile, plin de viaţă, interesându-se de tot ce era nou la ordinea zilei. „îmi place, îmi spunea, atitudinea ziarului vostru; niciodată poate ţara n’a avut nevoe, mai mult ca acum, de cineva care să spună lucrurile pe şleau ...îmi place“. Ne-am despărţit fără să pot bănui măcar că acest om aşa de viguros să se stingă în interval aşa de scurt. Un edem pulmonar contractat la Sinaia i-a pus capăt vieţii la aproape 70 de ani. N. D. Staicovici a făcut medicina la Paris susţinând teza „Tuberculoza congenitală“. Venit în ţară, a fost numit medic secundar la Eforie. A fost apoi: şeful clinicei oftalmologice la facultatea de medicină, medic primar al secţiei oftalmologice la spitalul Brâncovenesc. La primăria Capitalei a funcţionat ca medic industrial şi I medic de circumscripţie. I In 1918, prin plebiscitul me- I dicilor din Capitală, direcţia I sanitară l-a numit medic pri- mar al oraşului în locul d-rum lui Orleanu, şi a funcţionat în acest important post până la 1929 când a fost trecut la pensie. In calitate de medic primar al I Capitalei a organizat serviciul I de combatere a boalelor molipsitoare, acel de desinfecţie, transportul bolnavilor contagioşi. A creat dispensare: antiveneriene, prenatale şi de puericultura. Tot din iniţiativa lui s’a făcut dispensarul Maşina de pâine, pe care toţi străinii care l-au vizitat, au spus că e cel mai complet dispensar de igienă socială ce au văzut. Pe teren medico-social a preconizat educaţia masselor, înfiinţări de grădini de copii, de dispensare, etc. A luat iniţiativa dotării serviciului de propagandă, medicina socială şi serviciul de igienă industrială la municipiu. A înfăptuit cămine de ucenici în şoseaua Giuleşti, Vitan şi Şerban Vodă. Doctorul Staicovici a fost cel mai bun oculist din vremea lui. Moartea lui lasă unanime regrete. Dr. D-rul N. D. STAICOVICI Sărbătorirea d-lui I. Gr. Perieţeanu Cu ocazia premierii d-lui I. Gr. Perieţeanu, de către Academia Română, pentru volumul de sonete „Glasul apelor“, un grup de prieteni şi admiratori a luat iniţiativa sărbătoririi distinsului poet, fruntaş al barei şi om politic. Sărbătorirea s-a făcut joi seară, la 9, la fundaţia „Dales“. In aleasa asistenţă am remarcat pe d-nii: Gr. Trancu, Iaşi şi Gr. Iunian, foşti miniştri, prof. dr. Gh. Marinescu, C. L. Naumescu, preşedintele Uniunii avocaţîî°r, Iorgu Petrovici, decanii bardului de Ilfov, I. Al. Vasilescu-Valjean, prof. C Stoicescu, senator, consilierii Mandrea, Solomon, B. Brezeanu, dela Curtea de casație, Gică Ionescu, C. Demetrescu, dela Curtea de apel, Em. Ottulescu, I. Dimitriu, directorul penitenciarelor, prof. dr. Gerota, Istrate Micescu, I. V. Gruia, MGhelmegeanu, M Paleologu, G. Orleanu, Ella Negruzzi, ing. Matak, etc D. C. L. NAUMESCU preşedintele Uniunii avocaţilor din România, deschizând şedinţa festivă a spus: De Perieţeanu mă leagă o veche prietenie, din timpul când eram amândoi studenţi. Cine l-a cunoscut pe Perieţeanu şi nu l-a iubit ? Cine l-a apropiat şi nu a fost fascinat de calităţile lui? Cine i-a pătruns adâncul sufletului său şi nu s’a entusiasmat de bogăţia podoabelor lui? Cine i-a urmărit activitatea pe tărâmuri atât de vaste şi deosebite, în cari el s’a manifestat, şi nu l-a admirat ? Apoi, impetuozitatea verbului său la bară, fraza cizelată, erudiţia desăvârşită, talentul necontestat, fac dintr’însul un adversar temut, un avocat de seamă, un fruntaş între avocaţii fruntaşi cu care ne mândrim toţi cei ce facem parte din baroul românesc. In literatura juridică a compus şi publicat lucrări care l-au consacrat autor de seamă, colaborând şi conducând ca director numeroase reviste juridice. D.sa a citit apoi telegramele şi scrisorile trimise de d-nii: D. Volanschi, Vaier Roman, secrear general la justiţie, Traian Alexandrescu şi Radu Rosetti, foşti deceani ai baroului Ilfov, I .Mihalache, Asnararian, etc. D. GICA IONESCU, procuror general la Curtea de apel, a arătat că sărbătorirea d-lui Perieţeanu a fost prilejuită de înnalta consacrare pe care Academia română a dat-o operii sale poetice . Participarea sa la viaţa publică s’a desfăşurat in condiţiuni cari l-au izolat de restul lumii politice, căci nici când, cronicarului nu i-a fost dat să înregistreze vreun colb care să-l fi atins. I In succesul caderii de avocat, d-sa a primit cea mai nobilă răsplată a muncii. D. EM. OTULESCU citeşte scrisorile trimise sărbătoritului, de d-nii Oct. Goga şi C. Xeni. D-sa arată apoi că d. Ionel Perieţeanu, din fire artist, şi-a închinat viaţa frumosului. D. ISTRATE MICESCU : Emul al generaţiei noastre, model al celor cari vin după noi, în Perieţeanu admirăm înainte de toate, pe prietenul desăvârşit. Felicităm Academia română că a dat avocatului-poet răsplată meritată, creiând astfel o frumoasă jurisprudenţă. D. IORGU PETROVICI: Astăzi când un grup de prieteni sărbătoresc pe prietenul Perieţeanu pentru succesul literar, noi suntem geloşi să-l revendicăm şi pentru noi şi-i urăm să trăiască pentru mândria barei şi a condeiului. D. I. AL. VASILESCU-VALJEAN insistă asupra valorii literare a sărbătoritului, asupra concepţiilor sale despre realitatea vieţii. După ce d-nii Tudor Arghezi R. Bulfinschi şi d-na Maria Filotti au citit din poeziile sărbătoritului a răspuns d. I. G. PERIEŢEANU mulţumind, ci emoţie, pentru dovada de prietenie care i se face. Mi-a fost dat adesea — spune d-sa — să trec prin multe emoţii, dar am reuşit să mi le stăpânesc. De astă dată, însă fiecare zi care ne apropia de sărbătorirea mea, îmi aduce mai multă emoţie. D-sa exprimă apoi mulţumittuturor celor cari l-au încurajat. Sărbătorirea s-a terminat: ora 11 jum. seara . Soc. „Azilul pentru lehuzele sărace“ Joi d. a. la fundaţia „Carol I“ s-a sărbătorit în prezenţa M. S. Regina Maria, 25 ani de la înfiinţarea soc. „Azilul pentru lehuzele sărace“. D-na MARGOT M. OROMOLU, preşedinta societăţii, într’o sugestivă şi documentată cuvântare a arătat modul în care a luat fiinţă acum 25 de ani acest aşezământ de binefacere, cum s’a dezvoltat întâmpinând o sumedenie de greutăţi şi înfăptuirile pe cari le-a realizat. Din iniţiativa d-rului Gheorghe Miron şi prin colaborarea moaşei Ruxandra Motancea, la 14 Mai 1908 s’a pus temelia şoc. „Azilul pentru lehuzele sărace“ de la periferia Capitalei, începând cu modestul capital de 20 lei şi cu şase paturi de îngrijire, acest aşezământ s-a desvoltat treptat şi temeinic, ajutat find de marea filantroapă, Elena-Zai Adrian. D-na Oromoiu schiţează pe rând realizările din ultimii ani, exprimând recunoştinţa ce poartă societatea faţă de M. S. Regina Maria, sub al cărei patronaj se află, pentru nelimitatul concurs moral şi material ce a binevoit sâ-i acorde. Totdeodată, d-sa aduce un respectuos omagiu M. S. Regelui Carol II, care urmând tradiţia marilor Săi înaintaşi s-a ocupat de aproape de acest aşezământ. D-na Oromolu a arătat apoi starea actuală a societăţii, care posedă o avere de 9.612.024 lei, 2250 metri pătraţi de teren, 2000 metri pătraţi de construcţii şi 140 de paturi. D-sa şi-a încheiat cuvântarea aducând mulţumiri tuturor celor cari au depus o activitate neîntreruptă întru propăşirea acestei societăţi. D .dr. LUCIAN SKUPIEWSKI a completat expunerea d-nei preşedintă Oromolu, citând câteva date statistice edificatoare a progresului acestei instituţiuni. De la comisiile Camerei PROIECTE FINANCIARE Comisia financiară și bugetară a Camerei, prezidată de d. Cromolu, a adoptat joi proiectul de lege privind aplicarea art. 54 din legea de pensiuni. Prin modificarea adusă acestui articol, se prevede, că în mod excepțional pentru anii 1932, 1933/1934 şi 1934/1935 Casa generală de pensiuni este dispensată a plasa în rentă de stat sumele încasate din contribuţiunea de 0,5%. Aceste sume vor fi întrebuinţate pentru plata pensiilor. Comisia a admis apoi proectul de leg° pentru ratificarea convenţiei încheiate intre statul român, reprezentat prin ministerul de finanţe şi CA.M. de o parte şi Svenska, pentru modificarea convenţiei din 7 Februarie 1929, privind concesionarea chibriturilor. * Comisia a adoptat şi proectul de lege prin care ministerul agriculturii contractează un împrumut de 20 mii lei pentru procurare de porumb de hrană şi seminţe în vederea ajutorării populaţiei dinregiunile în suferinţă. MODIFICAREA LEGII COOPERAŢIEI .. Comisia de agricultură şi cooperaţie a Camerei a luat in discuţie proiectul pentru modificarea legii de organizare a cooperaţiei. Discuţia generală, la care au participat mai mulţi membri ai comisiei, s-a desfăşurat în prezenţa d-lui Negură, subsecretar de stat la domenii. MISIUNE ŞTIINŢIFICA IN ALBANIA Comisia de instrucţie publică a Camerei a adoptat joi proectul de lege votat de Senat pentru trimiterea unei misiuni ştiinţifice în Albania. Proiectul a fost depus de d. prof. N. Iorga şi urmează să fie trimişi şi în Albania câţiva profesori de la şcoala românească din Roma şi cea de la Paris. Raportor al legii a fost ales d. N. Batzaria. —x -o: X— Rezultatul alegerilor comunale la Huşi Huşi, 29 iunie înscrişi 4027 ; votanţi 1944 ; anulate 43. Liberalii au obţinut 1142 voturi cu 18 mandate şi naţionalţărăniştii 759 voturi cu 10 mandate. Accelerarea judecării proceselor şi încasării amenzilor Rolul notarilor şi al administraţiilor financiare. — O statstică judicară. — Intervenţii la comandamentele militare D. victor Antonescu, ministrul justiţiei, constatând din rapoartele primite de la instanţele judecătoreşti din ţară, că cele mai multe amânări în judecarea proceselor provin din cauză că notarii nu îndeplinesc la timp procedura, iar jandarmii nu execută întotdeauna mandatele de aducere, despre a se evita aceste amânări dăunătoare bunului mers al justiţiei, a intervenit la ministerul de interne, ca pe cale de circulări, să se atragă atenţia pe de o parte notarilor, să aibă în deaproape grijă îndeplinirea procedurei faţă cu părţile, îndată după primirea citaţiilor de la instanţele judecătoreşti şi a trimite înainte de termenul de judecată, dovezile de comunicare, iar pe de altă parte, să se pună în vederea jandarmilor de a executa mandatele de aducere. Deasemenea constatându-se, că procedurile nu apar la timp în Monitorul Oficial ceea ce provoacă amânări inutile a rugat pe d. ministru de interne, să intervie la direcţiunea Monitorului Oficial pentru a lua măsuri ca procedurile pentru termenele de judecată să fie publicate fără întârziere în Monitorul Oficial. Constatându-se de asemenea că nejudecarea la timp a unora din procese, provine din cauza neprezentării părţilor sau martorilor încorporaţi cărora, adeseori nu li se acordă de către comandamentele militare permisiunea de a se prezenta înaintea instanţelor judecătoreşti, a intervenit la ministerul apărării naţionale ca să se atragă atenţiunea comandamentelor militare ca, în caz de primirea unei citaţii de la instanţele judecătoreşti pentru cei ce fac serviciul militar, să o predea celui citat acordându-i şi permisiunea necesară pentru a se putea prezenta la termenul de judecată ÎNCASAREA AMENZILOR In aceeaşi ordine de iedi, constatându-se că în cazuri de neîndeplinirea procedurei la timp amenzile pronunţate de instanţele judecătoreşti, în conformitate cu legea fie în contra martorilor cari nu se prezintă, fie în contra agenţilor vinovaţi de neîndeplinirea procedurei se execută cu foarte mari întârzieri din cauză că unei administraţii financiare, nu dau curs acestor cereri, decât dacă se face intervenire prin ministerul de finanţe, d-sa a intervenit la ministerul de finanţe să se ia măsuri ca amenzile pronunţate contra martorilor şi agenţilor vinovaţi de neîndeplinirea procedurii să fie cât mai neîntârziat executate. DOSARELE FISCALE O altă cauză care provoacă amânarea proceselor fiind şi netrimiterea la timp de către administraţiile financiare a dosarelor în materie fiscală cerute de instanţele judecătoreşti s-a intervenit de asemenea ca aceste dosare când sunt cerute să se trimită fără întârziere. ACCELERAREA JUDECĂRII PROCESELOR In vederea evitării intârzierilor constatate în deslegarea pricinilor în care instanţele judecătoreşti sunt chemate a-şi da hotărîrea s’a cerut tuturor instanţelor din ţară să înainteze ministerului un tablou în care să se arate toate afacerile civile, comerciale şi penale nejudecate încă pe ultimii cinci ani. Din tablourile primite s-a constatat că la judecătoriile din ţară — erau pendinte 99.773 afaceri nejudecate iar la tribunale 156.171 afaceri. In umna măsurilor luate de ministerul justiţiei în această privinţă, din aceste afaceri s’au judecat până astăzi la judecătorii 67-383, mai rămânând pendinte 32.390 afaceri, iar la tribunale s’au soluţionat 74.911, mai rămânând pendinte încă 81.260 afaceri. Numărul mare al cauzelor soluţionate între timpul de când s’a luat măsura de a se controla direct de minister, activitatea instanţelor judecătoreşti — sub raportul întârzierii constatate în soluţionarea proceselor — şi până in prezent, învederează că în mare parte, unele instanţe judecătoreşti, nu au pus în trecut toată diligenţa pentru judecarea la timp a proceselor şi că numai după ce s’a văzut că ministerul controlează şi urmăreşte de aproape activitatea lor au luat măsuri pentru rezolvarea afacerilor restante. Printr’o nouă circulară trimisă instanţelor judecătoreşti, se atrage atenţiunea între altele şi asupra insistenţei ce se depune ca procesele să fie judecate la timp şi fără amânări. In acalaş timp s’a dat instrucţiuni Parchetelor din ţară, de a nu mai acceda la cererile de amânare nejustificate, opunându-se de câte ori va constata lipsa de seriozitate a unor astfel de amânări. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul