Universul, iulie 1934 (Anul 51, nr. 176-206)

1934-07-01 / nr. 176

2 ASSOURAREA ,FRANCO-ROMÂNÂ, Fondată 1920 (M. O. 182/920), Bucureşti, Griviţei 23. n S T II X 1 30 Iunie 1934, orele IO a. m. are loc tragere­a. Iau parte toţi abonaţii şi cetitorii asi­guraţi, la cuvent cu plata rate­­lor, precum şi aceia cari se bucură de gratuitatea lunii Iunie. Publicul este rugat să asiste. Spumegândă Binefăcătoare O apă de Regim agrea­bilă de băut, digestivă şi neîntrecut de eficace pen­tru combaterea ARTRI­­TISMULUI, va înlocui apa de băut obişnuită dizolvându-se în aceasta din urmă conţinutul unui pachet cu Dep. Bucureşti GEORGES VERGLAS Str. Precupeţii Vechi 1 Se vinde en-detail la toate farmaciile și drogheriile______1268 Suferinzi de Epilepsie Sufeream de convulsiuni la jumătatea dreaptă a capului (Epi­lepsie jaksoniană). Accesele ajunseseră de se repetau la 2-3 minute. Nici­ un medicament nu-mi mai folosea. Eram disperat. Consultând pe d. Dr. Barbu Ionescu, medic P. T. T., d-sa mi-a recomandat preparatul DONHIDE, al farm. Thois, Calea Victoriei No. 124. Imediat de la primele 3 linguriţe accesele au dispărut complect. Sănătatea mi-a revenit şi tot deodată buna dispoziţie. Reluându-mi ocupaţiile, mulţumesc cu recunoştinţă d-lui dr. şi recomand cu toată încrederea celor ce cu o asemenea boală prepa­ratul DONHIDE. Pocsay Ferenc, Str. Siret No. 69, Bucureşti. BICICLETE pentru băeţi şi fete Triciclete Trotinete Căruţe p. copii Articole p. sport Rachete Articole de voiaj Mungi şi jucam p. grădină, strand, plaje Preturi eftine ODEON 94 Str. Lipscani 94 (Piaţa Sf. Gheorghe) Str. Doamnei No. 27 se găsesc ochelari cu sticle fine, ochelari de soare cu pre­­ţuri moderate, borgnette, be­­node, etc. 25 Aceasta-i Fenomenala Ella HINZARAH Prezicătoarea minune din Calcutta care prezice ui­mitor destinul oricărei persoa­ne. Spune totul şi pe nume sigur. Amor, căsătorie, afaceri, judecăţi, boli, descoperiri, comori, şi orice. Reuşirea dorinţe­lor. Consultaţii zilnice de la 10 di­mineaţa până la 8 seara, Strada Buzeşti No. 30, în curte pe stânga, Bucureşti. — Este in Interesul D-voastră, să consultaţi imediat să vedeţi totul. Atenţiune 111 Ella Hinzarah face adevărate minuni cu prezicerile ei nemaipo­menite. Vestita Prezicătoare oferă 1000 Lire st. recompensă acelei persoane care va contesta verita­bilele sale fenomene de magie. Nu confundaţi cu imitatorii. 30 Direcţiunea m m Muntele de Pietate aduce, la cunoştinţa creditorilor săi, că suma necesară pentru plata ratelor concordatare exigibile s’ar putea ridica imediat dela Casa de Depuneri şi Consemna­­ţiuni numai pe baza cererii, ce in acest sc­op urmează să se facă de către Societatea noas­tră împreună cu comisia de creditori către Casa de Depu­neri. Această sumă nu s’a putut ridica până în prezent, deși este consemnată încă dela 14 iunie a. c., din cauză că doi dintre membrii comisiei de creditori și anume : Petre An­­tonescu, croitor, str. Romană No. 168 și Gh. Roman, mecanic pensionar C. F. R., şoseaua Giu­­leştei No. 24, care şi-au încasat ratele exigibile, refuză a face alături de noi sus zisa cerere. 1 . Comitetul de Direcţie întrebuinţaţi Purfr« DABIQ“Efect denumita „! UUI a rni­li­ prompt, sigur. Mirosul picioarelor dispare Bei 20 cutia Di vânzare: Drogherii, Farmacii. Parfumerii 2012 AM REDUS UNTDELEMNUL şi maioneză 30 de la CONSUMUL POPULAR Str. CAROL 59 colţ, tel. 317/64 H-H-I-H-H-H-H-H­­ -M-+ înştiinţare Se aduce la cunoştinţa perso­nalului C. F. R., că pe ziua de 1 Iulie a. c., încep a funcţiona coloniile de copii C. F. R. (Băeţi) la Breaza, Carmen Sylva şi Bu­gaz.Părinţii care au copii înscrişi­­ în aceste colonii, vor îngriji per­sonal de legitimaţiile de călăto­rie ale copiilor, pregătindu-le totodată rufăria de corp şi ce­lelalte obiecte strict necesare, pentru durata şedere­ în colo­nie, de asemeni alimente pentru drum. Copii vor avea şi câte două­­ costume fiecare, umul pentru bae şi altul pentru gimnastică. Pentru înlesnirea călătoriei se va rezerva în Staţia Bucureşti Nord, la garnitura trenului 301 cu plecarea la ora 6.05 pentru Breaza şi trenul 901 cu plecarea la 7.10 pentru Carmen Sylva în dimineaţa de 1 iulie a. c. câte două vagoane clasa IlI-a în care se vor îmbarca copii colonişti. Locul de concentrare pentru copii colonişti va fi pe peronul gărei de nord sosire, în faţa restaurantului cl. I-a şi II-a.­ Colonia Bugaz va avea la dis­poziţie pentru transport, un va­gon Cl. IlI-a în Staţia Iaşi, unde urmează a se informa de ple­carea trenului, astfel ca în ziua de 1 Iulie să sosească la Bugaz. p. Director Administrativ, Melidoneanu p. Şeful Serv. de Economat, 7635 Gh. Popescu H-H-++♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ COLECŢIA LEGILOR ROMÂNIEI No. 21 LEGEA PISNTRU MODIFICAREA LEGEI ADMINISTRAȚIEI LOCALE din 1934 Lei 10.— De vânzare la toate librăriile. Edil- Lifer. „Univer­sala“ Alcalay & Co. Doctor H. MARTIN asistent colaborator al Instit. Psiho-Fisic (Paris) București, Str. Câmpineanu 4 Tel 40539 consult.: 8-11—2-7 Vindecă IMPOTENŢA PSIHONEVROSELE: NEURASTE­NIA, FOBIA (frica). Timidi­tatea, Histeria, Melancolia (gân­duri negre) Nevrosa inimei şi a Stomacului: (palpitaţie, sughiţ, no­duri, vărsături, aerofagie). Nevral­gie, migrenă, paralisie, reumatism tremurături, insomnie. Reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi. Ticuri gângăviala. Incontinenţa urinei (o­­nania). Hipnotism autosugestie înaltă frecvenţă (fulguraţie). Dia­­termie. D-nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, schimbare de adresă, sau la rem­uirea abo­­namentului, să binevoiască a ne­­ trimite eticheta cu care pri­mesc ziarul. salafat la26 UNIVERSUL"Anul al 51-lea Nr. 176 Duminică 1 Iulie 1934 HAMBURG-AMERIKA LINIE S. A. R. Calatorii individuale şi colective la Expoziţia Internaţională din Chicago Iulie—Noembrie 1934 Expoziţia internaţională la Chicago inaugurată in anul 1933 pentru a se săr­bători un secol de progres, având un strălucit succes, comitetul organizator a de­cis să o menţină deschisă şi in cursul acestui an, dând astfel tuturor posibilitatea de a admira leit-motivul acestei expoziţii „UN SE­COL DE PROGRES“. Ca şi în anul trecut A­­merica va oferi spectatoru­lui avid de senzaţii spec­tacolul unei civilizaţii în­floritoare de un progres tehnic fără rival în lume. HAMBURG.AMERICA LI­NIE îşi face o datorie de onoare de a da posibilita­tea pasagerilor săi să vizi­teze minunile de la Chicago în cele mai bune condiţii de confort şi la un preţ rezonabil. Acei cari doresc să eva­deze pentru câteva săptă­mâni din viaţa de toate zilele, pătrunzând în alte sfere şi reimprospătându-şi implicit trupul şi spiritul, să ia parte cu încredere la voiajele organizate de noi. O călătorie la Expoziţia mondială de la Chicago în 1934, vă oferă şi posibilitatea de a vizita NEW­ YORK, NIAGARA, DETROIT, CHICAGO, WASHING­TON, PHILADELPHIA, etc., la preţul modest de 376.50 dollari la curs scăzut. Plecări regulate în fiecare joi. O MARE EXCURSIE RO­MANEASCĂ DE LA 23 IULIE LA 13 AUGUST. Prospecte şi înscrieri la HAMBURG,AMERICA LINIE, BUCUREŞTI, calea Victoriei 84, tel. 3,62-42, Timişoara, Arad, Bacău, Cernăuţi, Chişinău, Iaşi, Constanţa, Roman, Satu-Mare. "MEMENTO" CALENDAR SAMBATA, 30 IUNIE Ortodox : Sinodul Apostolilor Catolic : Pomenirea Sf. Paul. Protestant: Sinodul Apostolilor. Evreesc : 17 Tamuz 5694. Post. Sabath. Mahomedan : 17 Rebi­el-A­ver 1303. Nasterea Profetului. Răsăritul soarelui: 4.36; apusul: 20.3. RADIO SAMBATA, 30 IUNIE 364,5 m. BUCURȘTI 12 kw. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 13 . Cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). Uvertură la opera „Frumoasa Galathea“ de Suppé, executată de orch. operei de Stat din Berlin, dirijată de Ernst Viebig. Delir, vals de Jos. Strauss și Noapte cu lună pe Alster, vals de Ferras, executate de orch. Odeon; Menuet în sol de Scarperia şi Menuet de Boccherini, executate de Sextetul de coarde S James; Potpuri dift opereta „Prin-­­­ţesa Circului“ de Kalman, execu­tat de orch. Homocord; Selecţiuni din „Oh Kay“ de Gershwin şi din „Aleea lunei de miere“ de Dow­ling, executate de Ansamblul en­glez de operetă. 13.45 : Spectacolele; Bursa; Mu­zică uşoară (plăci). 14.15: Ora; Mersul vremii; Ra­dio-jurnal. 14.40 : Muzică uşoară (plăci). 18.15 : Lectură pentru copii, de Mihail Negru. 18.30: Muzică pentru copii. 18.45: Viaţa copiilor, de d-ra Alex. Demetrescu. 19 : Mersul vremii. 19.05 : Muzică uşoară şi româ­nească, executată de orchestra­ Sibiceanu: Romanţe şi arii naţio­nale; Ebann: Visare, vals; Jones : Selecţiuni din opereta „Geisha“ ; Michaeloff: In Hawai e veşnic Mai, vals englez; Vasilescu: Cel din urmă tango; Lorenzo: El Nino de Ecija, passo-doble: Arii naţionale; Sârba de la Brăila; Adio a Napoli, tango-fantazie; Th. Sibiceanu : Obsesie, vals lent; Lueday: Aceas­­ta-i dorinţa mea, foxtrot; Potpu­riu de arii naţionale; Două jocuri din Transilvania; Hora Florica şi Hora bordeiului. 20.30: Domniţa Ruxandra Mo­­ruzzi, de C. Gane. 20.45: Muzică vocală, uşoară (plăci). Slowfox şi Cântec italian din opereta „Un bal in Savoy“ de Abraham, cântate de Gitta Alpar şi Herbert Ernst Groch. 2 Melodii din opereta „Cântecul dragostei“ de Joh. Strauss, cântate de Richard Tauber. Dărueşte-mi dragostea ta, de Spoliansky, cântată de Max Hansen. 21 : Institutul de balneologie „Profesor Teohari“, de dr. Emil Cociaş. 21,15: Poşta Radio. 21,35: Plăci. 21,45: „NORMA“, operă în 4 acte de Vincenzio Beilini, retransmisiu­­ne din studio dela Roma. Distri­buţia: Gina Cigna (Norma), Gio­vanni Voyer (Pollione), Ebe Stig­­nani (Adalgisa), Luciano Donnag­­gio (Oroveso), Maria Mariani (Clotilda), dirijor: Antonio Votto. Intre acte Radio-Jurnal. Zeesen, 60 kw. 1571 m. — 20.55 : Clopotele. 21.10: Dansurile popoa­relor europene. 23: Evenimente sportive. 24: Muzică de dans. Varşovia, 120 kw. 1304 m.— 21: Muzică de Chopin. 21.45: „Norma“, operă de Bellini, transmisă din To­rino. Budapesta, 120 kw. 549.5 m.—20.30: Cântece maghiare. 21.30: Ora ve­selă. 22.20: Orchestra Operei. 23.45: Plăci. Zürich. 60 kw. 539.6 m. — 20 : Clopotele. 20.20: Concert de vioară. 21.20: Plăci. 21.40: Audiţie. 22.10: Diverse. 23.15: Flăci. Viena. 100 kw. 506.8 m. — 16.40: Concert de ţitere. 17.25: Coruri. 18.10: Călătorie în Laponia. 18.30: Plăci. 21: Concursul pentru selec­ţionarea artiştilor de cinematograf. 23.25: Orchestră de ţigani. 1: Idem. Fraga, 120 kw. 470.2 m. — 21 : Bratislava. 23: Plăci. 23.30: Mo­­ravska-Ostrava. Roma, 50 kw. 420.8 m. — 21.45: Program variat. 23: Muzică de dans. München, 100 kw. 405.4 m. — 20: Dansuri. 21.10: Piesă veselă în 3 acte. 22.40: Plăci. 24 : Muzică noc­turnă. Lipsea, 120 kw. 382.2 m. — 21.15: Program variat. 23.20: Muzică de dans. Milano, 50 kw. 368.6 m. (Floren­­ta, Torino, Genova, Triest). — 21 : Știri şi plăci. 21.45 : „Norma“, o­­peră de Bellini. Berlin. 100 kw. 356.7 m. — 20.40: Ecoul zilei. 21.10: Piesă de teatru şi operetă. Pam­burg, 100 kw. 351.9 m. — 20.30: Conferinţă. 22.10: Program distractiv. 23 : Audiţie. DUMINICA. 1 IULIE 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 11.30 : Cronica religioasă, de pr. Cron. 11.45 : Muzică religioasă (plăci). 13 : Concert de prânz (plăci) . Uvertură la opereta „O dimineaţă un prânz şi o seară la Viena“ de Suppé, executată de orch. Filar­monică din Viena, dirijată de He­ger ; Viaţă de artist şi Poveşti din Pădurea Vieneză, valsuri de Joh. Strauss, executate de orch. Simfo­nică „Joh. Strauss“ . La Partida de Alvarez, Alma de Dios, de Serrano, cântate de Tito Schipa ; Selecţiuni din opera „Manon“ de Massenet, executate de och. New Queen's Hall dirijată de Alick Maclean ; Frag­ment din baletul operei „Herodia­­de“ de Massenet, executat de or­chestra Simfonică din Paris, diri­jată de Cloez. 13:45: Dorel Livianu, diseur; Ion Vasilescu : Cel din urmă tango ; Manzatti: Fără tine; Livianu: O vorbă de mi-ai spune ; Ionel Fer­mie : Pentru tine am făcut nebunii; Mihui Iancu : Iubirea-i doar o glu­mă; And­reescu : Ai să iubeşti odată şi tu ; Livianu : Leni, tango, 14.15 : Ora, Me­rsul vremii, Radu­ţ Jurnal. 14.40: Muzică uşoară (plăci).­­ 18: Cooperaţia, programul şi în­făptuirea ei, de I. Popescu-Paşcanu. 18.15 : Vlaicu Bârna : Muzică românească. 18.30 : De vorbă cu sătenii, de I. Dongorozi. 18.45 : Viaţa satului, de George Acsinteanu. 19: Mersul vremii. 19.05 : Muzică variată, executa­tă de orchestra Jean Marcu : Ro­manţe şi arii naţionale; Lehar : Cine cunoaşte iubirea, vals ; John. Strauss : Potpuriu din opereta „Liliacul“; Abero : Când primăva­ra înflorea, tango ; Becce ; Sere­nada pe Lagună; Vasilescu: Să-mi cânţi un câtec de iubire, vals; Ro­manţe şi arii naţionale; Delibes : Vals din „Coppelia“ ; Vasilescu: Nu mă uita, tango; Bolzoni: Me­nuet ; Jean Marcu : Mica, tango; Romanţe şi arii naţionale. 20.30 : 30 ani de la apariţia re­vistei „Junimea literară“, de I. Nistor, ministrul muncii. 20.45 : Muzică instrumentală (plăci) : Sonata No. 2 şi Serenada „Hassan“ de Delius, executate la violă de Lionel Tertis şi la pian de Georges Heves. 21: Săptămâna, de Mircea Gri­­gorescu. 21.15 : Muzică variată (plăci) : Uvertură la opera „Vecerniile Si­­cilene“ de Rossini ,executată de orchestra Simfonică din Milano, dirijată de Antonio Guarnieri ; Casse-Noiselte, suită de Ceaikowsky executată de orch. Simfonică din Filadelfia, dirijată de Leo Stokow­­sky ; Turism. 21,45: Drumuri prin ţară, de Mi­hail Haret. 22: Muzică letonă, cântată de d-na Maria Seps ; Vitols : Convor­bire între frate şi soră ; Zace o prepeliţă; J. Medinş: Pentru mo­ment; Mângâieri şi păcat; Zalitis: Logodnica soldatului; A. Kalmins: Odihna plugarului; De ce sună bârna atât de tare ? ; Lângă lac, cântec popular. 22.30: Cronica sportivă. 22.35: Muzică de dans (plăci). 23: Radio-Jurnal. 23.30 : Transimismne de la Bazi­nul „Lido“. ---------------XOOOX--------------­ A scăzut exportul de vite pentru Grecia Galaţi, 28 Iunie Una din pieţele principale pentru desfacerea vitelor din România, a fost Grecia. In ul­timul timp însă nimeni din cer­curile chemate nu şi-a mai dat osteneala să intensifice relaţiile comerciale între aceste două ţări şi din această cauză expor­tul de vite în Grecia a scăzut enorm. Este de ajuns să arătăm, că din 68.000 capete de vite, im­portate în Grecia, numai 154 au fost din România iar din 700.000 oi de abia 950 au fost importate de noi. Prin portul Constanţa s-a făcut un export foarte redus de porci şi în in­terval de 6 luni deabia s-au ex­portat 350 porci în Grecia. Din statistica încheiată se a­­rată că în luna Ianuarie a ex­portat în Grecia 112 vite şi 350 porci; luna Februarie 74 vite şi 250 porci. Luna Martie 177 vite; luna Aprilie 514 vite şi 112 oi; luna Mai 900 vite şi 5000 oi; exportul în luna Aprilie a fost ceva mai redus. Ar trebui ca forurile compe­tente să se gândească serios că am pierdut un debuşeu foarte bun pentru desfacerea­ vitelor şi e in interesul economiei noas­tre naţionale ca piaţa greacă să fie recâştigată. O­rganizaţie comunistă descoperită de poliţia Capitalei S-a confiscat important material de propagandă.— Arestarea şefului organizaţiei După numeroase cercetări în­treprinse de d. subinspector ge­neral Vasile Parisianu şi comi­sarul şef Gh. Ananiu, poliţia Capitalei a izbutit, să descopere sediul unei organizaţii subver­sive şi să confişte un important material revoluţionar. In noaptea de’ 21—22 iunie a. c., a fost surprins pe str. An­tim colţ cu str. Justiţiei un ne­cunoscut care purta cu ei un geamantan voluminos. Când comisarul şef Anania s’a apropiat de el, necunoscutul a luat-o la fugă. Fiind urmărit şi prins, asupra lui s’a găsit un act de identitate pe numele de Abraham Storper, contabil, de fel din corn. Gavrileşti, judeţul Cernăuţi. Cercetat la caziere, s’a stabi­lit că Storper este un temut membru al organizaţiei parti­dului comunist din România şi urmărit de mai multe poliţii din ţară. In geamantan se aflau mani­feste, broşuri şi o întreagă li­teratură revoluţionară. Abra­ham Storper a căutat întâi să nege, susţinând că geamanta­nul nu este al lui, ci i-a fost încredinţat de un necunoscut, care s’a făcut nevăzut. Mai târ­ziu însă a făcut mărturisiri complete, recunoscând că gea­mantanul îi aparţine şi că ur­ma să-l dea unui curier pentru a-l duce în provincie. Continuându-se cercetările în cartierul unde Storper a fost găsit cu geamantanul, s’a pu­tut stabili că arestatul locuia de mai mult timp intr’o came­ră mobilată din subsolul imobi­lului din str. Schitul Maicii nr­. 10, împreună cu o tovarăşe a sa, anume Sally Iveiner, cu nu­mele conspirativ de Jenny. In ziua arestării lui Storper, Jenny a dispărut de acasă. In camera locuită de Storper, poliţiştii au găsit după un dulap mai multe pachete cu manifeste incen­diare şi broşuri comuniste, iar îmf­r’un colţ al camerei se afla o masă care conţinea în inte-­­ rior tehnica cu toate ustensi­lele pentru tipărit broşurile şi manifestele comitetului’ central al partidului comunist, al co­mitetului central, al uniunii ti­neretului comunist şi al comi­tetului general al sindicatelor unitare din România. Aceste corpuri delicte au fost ridicate şi aduse la poliţie. ALT DEPOZIT DE MANI­­FESTE Continuându-i se interogarea lui Storper, acesta a arătat că mai are o complice, anume Ro­za, ce domiciliază în str. Ecou­lui nr. 39. La descinderea făcu­tă acolo, s’au mai găsit încă cinci geamantane şi doi saci conţinând un întreg material de propagandă comunistă. Intr’o odăiţă alăturată se mai aflau peste 20.000 de bro­şuri şi manifeste, precum şi două multiplicatoare cu toate ustensilele necesare. „Tovarăşa“ Roza era şefa u­­nui nucleu de comuniste ce a­­vea legături cu mai multe cen­tre subversive din oraşele mai importante ale ţării. Ea lucra sub directa suprave­ghere a lui Storper şi era ca­riera de legătură între organi­zaţiile comuniste de la Viena, Budapesta şi Paris. Cu toate cercetările între­prinse până acum, cele două complice ale lui Storper încă nu au putut fi prinse. Comunistul Storper refuză cu încăpăţânare să le divulge as­cunzătoarea. Ancheta continuă, în­trucât se crede că organizaţia lui Stor­­per a­r avea foarte mulţi ade­renţi şi un bogat material re­voluţionar pus la dispoziţie. A murit doctorul N. D. Staicovici Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi medici ai Capitalei a fost doctorul Staicovici. Fire extrem de jovială, foar­te bun cunoscător al stărilor şi nevoilor noastre sociale, mai ales la periferie, făceau din ei unul dintre cei mai iluştri me­dici comunali. Doctorul N. D. Staicovici a în­cetat din viaţă ori la ora 4 dim, la Sinaia, în casa fiului său, care e medicul oraşului. II văzusem pe fostul medic şef al municipiului acum 5-6 zile, plin de viaţă, interesân­­du-se de tot ce era nou la or­dinea zilei. „îmi place, îmi spunea, ati­tudinea ziarului vostru; nicio­dată poate ţara n’a avut nevoe, mai mult ca acum, de cineva care să spună lucrurile pe şleau ...îmi place“. Ne-am despărţit fără să pot bănui măcar că acest om aşa de viguros să se stingă în in­terval aşa de scurt. Un edem pulmonar contrac­tat la Sinaia i-a pus capăt vieţii la aproape 70 de ani. N. D. Staicovici a făcut me­dicina la Paris susţinând teza „Tuberculoza congenitală“. Ve­nit în ţară, a fost numit me­dic secundar la Eforie. A fost apoi: şeful clinicei oftalmologi­­ce la facultatea de medicină, medic primar al secţiei oftal­­mologice la spitalul Brâncove­­nesc. La primăria Capitalei a func­ţionat ca medic industrial şi I medic de circumscripţie. I In 1918, prin plebiscitul me- I dicilor din Capitală, direcţia I sanitară l-a numit medic pri-­­ mar al oraşului în locul d-ru­­m lui Orleanu, şi a funcţionat în­­ acest important post până la­­ 1929 când a fost trecut la pen­­­­sie.­­ In calitate de medic primar al I Capitalei a organizat serviciul I de combatere a boalelor molip­­­­sitoare, acel de desinfecţie, transportul bolnavilor conta­­gioşi. A creat dispensare: anti­­veneriene, prenatale şi de pue­ricultura. Tot din iniţiativa lui s’a fă­cut dispensarul Maşina de pâi­ne, pe care toţi străinii care l-au vizitat, au spus că e cel mai complet dispensar de igie­nă socială ce au văzut. Pe teren medico-social a pre­conizat educaţia masselor, în­fiinţări de grădini de copii, de dispensare, etc. A luat iniţiativa d­otării servi­ciului de propagandă, medicina socială şi serviciul de igienă industrială la municipiu. A înfăptuit cămine de uce­nici în şoseaua Giuleşti, Vitan şi Şerban Vodă. Doctorul Staicovici a fost cel mai bun oculist din vremea lui. Moartea lui lasă unanime re­grete. Dr. D-rul N. D. STAICOVICI Sărbătorirea d-lui I. Gr. Perieţeanu Cu ocazia premierii d-lui I. Gr. Perieţeanu, de către Acade­mia Română, pentru volumul de sonete „Glasul apelor“, un grup de prieteni şi admiratori a luat iniţiativa sărbătoririi dis­tinsului poet, fruntaş al barei şi om politic. Sărbătorirea s-a făcut joi seară, la 9, la fundaţia „Dales“. In aleasa asistenţă am re­marcat pe d-nii: Gr. Trancu, Iaşi şi Gr. Iunian, foşti miniş­­tri, prof. dr. Gh. Marinescu, C. L. Naumescu, preşedintele Uni­unii avoca­ţ­îî°r, Iorgu Petrovici, decanii bardului de Ilfov, I. Al. Vasilescu-Valjean, prof. C Stoicescu, senator, consilierii Mandrea, Solomon, B. Brezea­­nu, dela Curtea de casație, Gică Ionescu, C. Demetrescu, dela Curtea de apel, Em. Ottulescu, I. Dimitriu, directorul peniten­ciarelor, prof. dr. Gerota, Istra­­te Micescu, I. V. Gruia, M­­Ghelmegeanu, M Paleologu, G. Orleanu, Ella Negruzzi, ing. Matak, etc­ D. C. L. NAUMESCU preşe­dintele Uniunii avocaţilor din România, deschizând şedinţa festivă a spus: De Perieţeanu mă leagă o veche prietenie, din timpul când eram amândoi studenţi. Cine l-a cunoscut pe Perie­ţeanu şi nu l-a iubit ? Cine l-a apropiat şi nu a fost fascinat de calităţile lui? Cine i-a pă­truns adâncul sufletului său şi nu s’a ent­usiasmat de bogăţia podoabelor lui? Cine i-a urmărit activitatea pe tărâmuri atât de vaste şi deosebite, în cari el s’a manifestat, şi nu l-a admi­rat ? Apoi, impetuozitatea verbului său la bară, fraza cizelată, eru­diţia desăvârşită, talentul ne­contestat, fac dintr’însul un ad­versar temut, un avocat de sea­mă, un fruntaş între avocaţii fruntaşi cu care ne mândrim toţi cei ce facem parte din ba­roul românesc. In literatura juridică a com­pus şi publicat lucrări care l-au consacrat autor de seamă, cola­borând şi conducând ca direc­tor numeroase reviste juridice. D.sa a citit apoi telegrame­le şi scrisorile trimise de d-nii: D. Volanschi, Vaier Roman, se­­crear general la justiţie, Tra­­ian Alexandrescu şi Radu Ro­­setti, foşti deceani ai baroului Ilfov, I .Mihalache, Asnararian, etc. D. GICA IONESCU, procuror general la Curtea de apel, a a­­rătat că sărbătorirea d-lui Pe­­rieţeanu a fost prilejuită de în­­nalta consacrare pe care Aca­demia română a dat-o operii sale poetice . Participarea sa la viaţa pu­­blică s’a desfăşurat in condi­­ţiuni cari l-au izolat de restul lumii politice, căci nici când, cronicarului nu i-a fost dat să înregistreze vreun colb care să-l fi atins.­­ I In succesul caderii de avo­cat, d-sa a primit cea mai no­bilă răsplată a muncii. D. EM. OTULESCU citeşte scrisorile trimise sărbătoritului, de d-nii Oct. Goga şi C. Xeni. D-sa arată apoi că d. Ionel Perieţeanu, din fire artist, şi-a închinat viaţa frumosului. D. ISTRATE MICESCU : E­mul al generaţiei noastre, mo­del al celor cari vin după noi, în Perieţeanu admirăm înain­te de toate, pe prietenul desă­vârşit. Felicităm Academia ro­­mână că a dat avocatului-poet răsplată meritată, creiând ast­fel o frumoasă jurisprudenţă. D. IORGU PETROVICI: As­tăzi când un grup de prieteni sărbătoresc pe prietenul Perie­­ţeanu pentru succesul literar, noi suntem geloşi să-l reven­dicăm şi pentru noi şi-i urăm să trăiască pentru mândria ba­rei şi a condeiului. D. I. AL. VASILESCU-VAL­­JEAN insistă asupra valorii li­­terare a sărbătoritului, asupra concepţiilor sale despre realita­tea vieţii. După ce d-nii Tudor Arghezi R. Bulfinschi şi d-na Maria Fi­­lotti au citit din poeziile săr­bătoritului a răspuns d. I. G. PERIEŢEANU mulţumind, ci emoţie, pentru dovada de prie­tenie care i se face. Mi-a fost dat adesea — spu­ne d-sa — să trec prin multe emoţii, dar am reuşit să mi le stăpânesc. De astă dată, însă fiecare zi care ne apropia de sărbătorirea mea, îmi aduce­ mai multă emoţie. D-sa exprimă apoi mulţumit­­tuturor celor cari l-au încura­­jat. Sărbătorirea s-a terminat­­: ora 11 jum. seara . Soc. „Azilul pentru lehuzele sărace“ Joi d. a. la fundaţia „Carol I“ s-a sărbătorit în prezenţa M. S. Regina Maria, 25 ani de la înfi­inţarea soc. „Azilul pentru lehu­­zele sărace“. D-na MARGOT M. OROMO­LU, preşedinta societăţii, într’o sugestivă şi documentată cu­vântare a arătat modul în care a luat fiinţă acum 25 de ani a­­cest aşezământ de binefacere, cum s’a dezvoltat întâmpinând o sumedenie de greutăţi şi în­făptuirile pe cari le-a realizat. Din iniţiativa d-rului Gheor­­ghe Miron şi prin colaborarea moaşei Ruxandra Motancea, la 14 Mai 1908 s’a pus temelia şoc. „Azilul pentru lehuzele sărace“ de la periferia Capitalei, începând cu modestul capital de 20 lei şi cu şase paturi de îngrijire, acest aşezământ s-a desvoltat treptat şi temeinic, a­­jutat fi­nd de marea filantroa­pă, Elena­­-Zai Adrian. D-na Oromoiu schiţează pe rând realizările din ultimii ani, exprimând recunoştinţa ce poar­tă societatea faţă de M. S. Re­gina Maria, sub al cărei patro­naj se află, pentru nelimitatul concurs moral şi material ce a binevoit sâ-i acorde. Totdeodată, d-sa aduce un respectuos oma­giu M­. S. Regelui Carol II, care urmând tradiţia marilor Săi înaintaşi s-a ocupat de aproape de acest aşezământ. D-na Oromolu a arătat apoi starea actuală a societăţii, care posedă o avere de 9.612.024 lei, 2250 metri pătraţi de teren, 2000 metri pătraţi de construcţii şi 140 de paturi. D-sa şi-a încheiat cuvântarea aducând mulţumiri tuturor ce­lor cari au depus o activitate neîntreruptă întru propăşirea acestei societăţi. D .dr. LUCIAN SKUPIEWSKI a completat expunerea d-nei preşedintă Oromolu, citând câ­teva date statistice edificatoare a progresului acestei instituţi­­uni. De la comisiile Camerei PROIECTE FINANCIARE Comisia financiară și buge­tară a Camerei, prezidată de d. Cromolu, a adoptat joi pro­iectul de lege privind aplicarea art. 54 din legea de pensiuni. Prin modificarea adusă ace­stui articol, se prevede, că în mod excepțional pentru anii 1932, 1933/1934 şi 1934/1935 Ca­sa generală de pensiuni este dispensată a plasa în rentă de stat sumele încasate din con­­tribuţiunea de 0,5%. Aceste su­me vor fi întrebuinţate pentru plata pensiilor. Comisia a admis apoi proectul de leg° pentru ratificarea con­venţiei încheiate intre statul român, reprezentat prin minis­terul de finanţe şi CA.M. de o parte şi Svenska, pentru modi­ficarea convenţiei din 7 Fe­bruarie 1929, privind concesio­narea chibriturilor. * Comisia a adoptat şi proec­tul de lege prin care ministe­rul agriculturii contractează un împrumut de 20 mii­ lei pentru procurare de porumb de hrană şi seminţe în vederea ajutorării­­ populaţiei din­­regiunile în su­ferinţă.­­ MODIFICAREA LEGII COOPE­­RAŢIEI .. Comisia de agricultură şi coo­peraţie a Camerei a luat in­­ discuţie proiectul pentru modi­ficarea legii de organizare a­­ cooperaţiei. Discuţia generală, la care au participat mai mulţi membri ai comisiei, s-a desfăşurat în prezenţa d-lui Negură, subse­cretar de stat la domenii. MISIUNE ŞTIINŢIFICA IN ALBANIA Comisia de instrucţie publică a Camerei a adoptat joi proec­tul de lege votat de Senat pen­tru trimiterea unei misiuni ştiinţifice în Albania. Proiectul a fost depus de d. prof. N. Iorga şi urmează să fie trimişi şi în Albania câţiva profesori de la şcoala românea­scă din Roma şi cea de la Pa­ris. Raportor al legii a fost ales d. N. Batzaria. —x -o: X— Rezultatul alegerilor comu­nale la Huşi Huşi, 29 iunie înscrişi 4027 ; votanţi 1944 ; anulate 43. Liberalii au obţinut 1142 vo­turi cu 18 mandate şi naţional­­ţărăniştii 759 voturi cu 10 mandate. Accelerarea judecării proceselor şi încasării amenzilor Rolul notarilor şi al administraţiilor financiare. — O stat­stică ju­­dic­ară. — Intervenţii la comandamentele militare D. victor Antone­scu, minis­­trul justiţiei, constatând din rapoartele primite de la instan­ţele judecătoreşti din ţară, că cele mai multe amânări în ju­­decarea proceselor provin din cauză că notarii nu îndeplinesc la timp procedura, iar jandar­mii nu execută întotdeauna mandatele de aducere, de­spre a se evita aceste amânări dău­nătoare bunului mers al justi­ţiei, a intervenit la ministerul de interne, ca pe cale de circu­­lări, să se atragă atenţia pe de o parte notarilor, să aibă în deaproape grijă îndeplinirea procedurei faţă cu părţile, în­dată după primirea citaţiilor de la instanţele judecătoreşti şi a trimite înainte de termenul de judecată, dovezile de comunica­re,­­ iar pe de altă parte, să se pună în vederea jandarmilor de a executa mandatele de a­­ducere. Deasemenea constatându-se, că procedurile nu apar la timp în Monitorul Oficial ceea ce pro­voacă amânări inutile a rugat pe d. ministru de interne, să intervie la direcţiunea Monito­rului Oficial pentru a lua mă­suri ca procedurile pentru ter­menele de judecată să fie pu­blicate fără întârziere în Moni­torul Oficial. Constatându-se de asemenea că nejudecarea la timp a uno­ra din procese, provine din ca­uza neprezentării părţilor sau martorilor încorporaţi cărora, adeseori nu li se acordă de că­tre comandamentele militare permisiunea de a se prezenta înaintea instanţelor judecăto­reşti, a intervenit la ministerul apărării naţionale ca să se a­­tragă atenţiunea comandamen­telor militare ca, în caz de pri­mirea unei citaţii de la instan­ţele judecătoreşti pentru cei ce fac serviciul militar, să o pre­dea celui citat acordându-i şi permisiunea necesară pentru a se putea prezenta la termenul de judecată ÎNCASAREA AMENZILOR In aceeaşi ordine de iedi, constatându-se că în cazuri de neîndeplinirea procedurei la timp amenzile pronunţate de instanţele judecătoreşti, în con­formitate cu legea fie în contra martorilor cari nu se prezintă, fie în contra agenţilor vino­vaţi de neîndeplinirea procedu­rei se execută cu foarte mari în­târzieri din cauză că unei ad­ministraţii financiare, nu dau curs acestor cereri, decât dacă se face intervenire prin minis­terul de finanţe, d-sa a inter­venit la ministerul de finanţe să se ia măsuri ca amenzile pronunţate contra martorilor şi agenţilor vinovaţi de neîn­deplinirea procedurii să fie cât mai neîntârziat executate. DOSARELE FISCALE O altă cauză care provoacă amânarea proceselor fiind şi netrimiterea la timp de către administraţiile financiare a do­sarelor în materie fiscală ceru­te de instanţele judecătoreşti s-a intervenit de asemenea ca aceste dosare când sunt cerute să se trimită fără întârziere. ACCELERAREA JUDECĂRII PROCESELOR In vederea evitării intârzieri­­lor constatate în deslegarea pricinilor în care instanţele ju­decătoreşti sunt chemate a-şi da hotărîrea s’a cerut tuturor instanţelor din ţară să înain­teze ministerului un tablou în care să se arate toate afacerile civile, comerciale şi penale ne­judecate încă pe ultimii cinci ani. Din tablourile primite s-a constatat că la judecătoriile din ţară — erau pendinte 99.773 a­­faceri nejudecate iar la tribu­nale 156.171 afaceri. In umna măsurilor luate de ministerul justiţiei în această privinţă, din aceste afaceri s’au judecat pâ­nă astăzi la judecătorii 67-383, mai rămânând pendinte 32.390 afaceri, iar la tribunale s’au soluţionat 74.911, mai rămâ­nând pendinte încă 81.260 afa­ceri. Numărul mare al cauzelor soluţionate între timpul de când s’a luat măsura de a se controla direct de minister, ac­tivitatea instanţelor judecăto­reşti — sub raportul întârzie­rii constatate în soluţionarea proceselor — şi până in pre­zent, învederează că în mare parte, unele instanţe judecăto­reşti, nu au pus în trecut toată diligenţa pentru judecarea la timp a proceselor şi că numai după ce s’a văzut că ministerul controlează şi urmăreşte de a­­proape activitatea lor au luat măsuri pentru rezolvarea afa­cerilor restante. Printr’o nouă circulară tri­misă instanţelor judecătoreşti, se atrage atenţiunea între al­tele şi asupra insistenţei ce se depune ca procesele să fie ju­decate la timp şi fără amânări. In acalaş timp s’a dat ins­trucţiuni Parchetelor din ţară, de a nu mai acceda la cererile de amânare nejustificate, opu­­nându-se de câte ori va cons­tata lipsa de seriozitate a unor astfel de amânări. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bi­ne­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul

Next