Universul, septembrie 1934 (Anul 51, nr. 238-267)
1934-09-01 / nr. 238
snSSnorsksi Se aliniază ialea victoriei din 30 August 1934 a avut loc tragerea Societăţii „Franco- Itomane“ de Asigurări Generale. Au luat parte toţi abonaţii şi cetătorii ziarului „Universul“, cari primind poliţa sau poliţele de asigurare, pe baza convenţiunii dintre Societate şi ziar, au continuat cu plata ratelor. De asemenea axei cari s’au bucurat de gratuitatea lunii August. REZULTATUL GENERAL A. POLITE AMORTIZATE INTEGRAL 5335/88 MARCOVICIPEPINO, Bucureşti Lei 50.000 54880/22 MIHAIL GULAS Oravita „ 20 000 17392/289 TEODOR SULTAN, Tulcea „ 20.000 B. PREMII Nr. pol. si an. Numele, pronumele, localitatea Fremiul Lei 12304/94CORNELIU ALEXANDRU, Obli Le: 10 001 22994/5 KADAR STEFAN, Constanta lOOOJ 3842/104 IOAN POPP, Arad ’ 5 001 05443/14345 Sit. ISTIMIE I. CONST., Craiova ” 5 001 05403/14105 . SEVASTIa VASILESCU, București ” 5 DUI 07853/33532 ȘTEFAN T. TEODORESCU. Brănești-Ilfov ’ 5 001 22479/46580. ZOLDI MIHAI Simeria ” 5 00I 175943/33291 DIMITRIE SIMON. Turnu-Severin (gru- ”pa școlară) 3.DUI 178322/008160 CAP. RANCIOG STEFAN, Chișinău 2001 57434/00565 COSMA MARIA, Arad ” 2001 179089/0016869 MAXIMIL, BERNHAUSER, Curciurul Mare ” 2 000 177964/003906 IULIA DUMITRESCU, București ” 2 001 50316/0012333 IOSEF ERDELI, Lugoj ' ” 2 001 50312/0012321 HEINRICH TSCHIRCH, Lugoj " 2.00( 183041/001237 LAZAR MUNTEANU Cluj , 2.00Í 17904/ 0010750 N. PELIN, Presed. Tribunal, Cernăuţi „ 2.000 5938 /14982 a. KESZZLER BERNAT, Sâmbăteni-Arad 2.000 22711/28491 a. SCHAUSZ JOSEF, Bulgăraş-Timiişoara 2.000 23022 /80484 a. REMPESZ FRANZ, Jimbolia-Timişoara 2 00C 14388/32462 a. CAP. TOBESCU TOMA, Slatina (S. M.) „ 2 00C 17503.71050 a. MAIOR CONSTANTINESCU IOAN (Brăila) (S. M.) nr.00C 30247 f./105 p. OSCAR WEBER, Reghin (grupa masteri) ”.OOC 57911/0016520 VASIU ADAM, Deva ’ 2 00C 57854/0016136 HARAGUŞI TEOFIL, Conop-Arad ,’ 2TOO Cu aceste poliţe şi preanii, Societatea „FRANCO-ROMANA’, de Asigurări generale a aihitat până astăzi asiguraţilor din ramura amortisment Lei 7.870.000 Lei Tragerea următoare la 30 SEPTEMBRIE 1934 ♦-S-4-44-1 4 ♦-»• ++++-* 3 Mii apăsmni ediţii noi din: de de CETIRE «Sasel© N—VEi de: AL. VOINESCU SP. P@PESIU Subdirector grai al inv. primar Fost director al înv. primar T. I. B&BA&BU D. Şt. POPESCU Director al Liceului Internat din Iaşi Fost inspector şcolar Autorii, rari au un trecut şi o rutină vastă în învăţământ au ţint seama la întocmirea manualelor de principiile metodice ale pedagogiei. Recomandând elevilor aceste manuale, Domnii Învăţători vor avea auxiliari preţioşi în predarea materiei. Editura Alcalay trimite gratuit manuale spre consultare, ULEIURI Concentrate pentru fabricat uşor: APA de CODPWY, SONIE, PARFUM, Lojiimi, toate mirosurile „CÅINI existente: Origan Chypre, Liliac, Rose, Tube, rose, etc. Livrează „OPAC" Str. Doamnei No. 7 (Galeriile Blanduziei). «« Preţ curent gratis! — Mostre diferite mirosuri Lei 120. M apărut . COLECŢIA LEGILOR ROMÂNIEI No. 39 Sub îngrijirea D-lui Prof. univ. G. ALEX IANU Decretele privitoare la CSWISL in FUNCŢIILE PUBLICE şi REVIZUIREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI comentate cu doctrină, jurisprudenţă şi instrucţii pentru facerea declaraţiilor. Editura MEC ML MV Se găseşte la toate librăriile. 4 CASA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI — Direcţiunea Tectonică — Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor Fsfellsaţsim® CJ3 Licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 16 Septembrie a. c., ora 11, se va ţine, în localul Depozitului de vânzare Galaţi, o licitaţie publică, cu termen de urgenţă şi cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparaţii la învelitoarea Depozitului de Fermentare Isaccea. Valoarea lucrărilor, de pe deviz, este de lei 256.000. Garanţia de licitaţie se fixează la 15.000 lei, în numerar sau efecte garantate de Stat. Dosarul, cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucrărilor, se poate consulta în orice zi de lucru, între orele 9—12, la adresa citată mai sus. 214-S-444444444,M-4444,M-4444-0 CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA ŞI AJUTORAREA PERSONALULUI C.F.R. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, in ziua de 15, luna Septembrie, anul 1934, ora 11, se va ţine, în localul Casei Autonome C.F.R. situat în Bucureşti, Str. Barbu Catargi, Nr. 18, licitaţie publică, pentru canalizarea străzilor A. B. C. şi D. din cartierul C.F.R. Steaua, Bucureşti, pe porţiunea dintre Liceu şi B-dul M. Ghica; valoarea lucrării este de 635.000 lei. Termen: 35 zile. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110, inclusiv, din Legea Contabilităţii Publice, Regulamentul O. C. L.’ și normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune, pe lângă ofertă şi o garanţie de 6% din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai in conformitate cu castele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi, de la ora 11, până la 131/., in localul C. A., C.F.R. — Direcția Technică. Garanția va fi neapărat consemnată la Casa de Depuneri, licitatorul prezentând recipisa respectivă.. Nr. 84456/1934, 1934, 25, 822 «44444444 44444»44444444- MOȘIE de VÂNZARE Constatatoare din 5114 jugăre de pământ cu toate dependinţele şi acareturile necesare unei gospodării. Aflătorii în apropierea oraşului Sibiu. Informaţiuni la : Cancelaria advocaţială Dr. D. Samson, Sibiu str. Avram Iancu Nr. 16, • 7888 Aceasta-i Fenomenala Ella HINZARAH Prezicatoarea minune din Calcutta care Prezice uimitor destinul oricărei persoane. Spune totul si pe nume sigur, ■’,mor, căsătorii afaceri, judecatori, descoperircomori, şi oriei ireuşirea dorinţelor. Consunatii zilnice de la 10 dimineaţa până la 8 seara. Strai! Buzeşti No. 30, în curte pe stângi Bucureşti. — Este în interesu D-voastră, să consultaţi imediat s vedeţi totul. Atenţiune !!! Ella Hinzarah face adevărat minuni cu prezicerile ei nemaipomenite. Vestita Prezicătoare per 1000 Lire st. recompensă ace!e persoane care va contesta veritabilele sale fenomene de magie. Nu confundaţi cu imitatorii. 30 Direcţiunea ■♦•4 r 'v'V LU vv . . ŞCOALA ARHIEPISCOPALĂ ,$Î. Pudrai1 CALEA CĂLĂRAŞILOR, 12 Curs primar şi liceal statiza primeşte elevi interni, semi interni şi externi. înscrieri în fiecare zi 9—12. 529 |„EgHIPAItM" s’a mutat str. Colţei 19 Starea timpului BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL AL ROMÂNIEI 30 August IN ROMANIA la ora 8. — In ultimele 24 ore timpul s’a menţinut frumos cu cerul variabil şi vânt slab din sectorul Vestic. Puţine precipitaţii cu caracter local s’au semnalat în Ardeal şi Moldova. Temperatura în uşoară scădere cu 1—3 gr. variază între 25 gr. la Balcic şi 13 gr. la Predeal. In cursul zilei de ori temperatura maximă a atins 31 gr. în Câmpia Dunării şi numai 21 gr. la Munte, iar astă noapte temperatura minimă a scăzut până la 9 gr. la Sibiu şi 21 gr. pe litoral. Presiunea atmosferică in scădere cu 2—4 mm. e cuprinsă între 762 mm. la Sibiu și 758 mm. la Buzău. LA BUCUREȘTI-FHaret la ora 8 — Presiunea 759 mm. Vânt dela Vest cu 1—2 m.p.s. Temperatura 20 gr. Higrometru 67%. Temperatura maximă 28 gr. Temperatura minimă 115 gr. TIMPUL PROBABIL dela 30-31 August, ora 20. — Presiunea în creştere cu 1—3 mm. In Ardeal şi Nordul ţării, cer variabil. Uşoare precipitaţiuni se vor mai produce izolat. In restul ţării, cerul mai mult senin. Vânturi slabe din direcţiuni nehotărâte. Temperaturile isusoiră, creşte UNIVERSUL Şedinţa delegaţiei permanente a consiliului municipal Miercuri, la ora 9 jum. dim., membrii delegaţiei permanente a consiliului municipal s-au întrunit în şedinţă publică la primăria centrală, sub preşedinţia d-lui Mihail Berceanu, primarul sectorului II (Albastru), locţiitor al primarului general. RECTIFICAREA CAII VICTORIA Fiind la ordinea zilei rectificarea căii Victoria, o problemă edilitară de mare însemnătate, au asistat şi câţiva membri ai comisiei de sistematizare. D. Mihail Berceanu a arătat că, în ce priveşte lărgirea căii Victoria de la 18 la 22 m., sunt două propuneri: a autorităţii comunale a sectorului I, care susţine ca rectificarea să se facă în linie dreaptă şi a comisiei ds sistematizare, care a 0 1 piuat pentru o rectesre condiţionată de actualull traseu. CE SPUNE D. INGINER I. SABAREANU D. ing. I. Săbăreanu, primarul sectorului I (Galben), in zona căruia intră calea Victoriei, a făcut un documentat expozeu, arătând necedarea ca lărgirea să se facă în linie drpta, pornind din piaţa palatului regal. Până în piaţa teatrului Naţion n.al. I F. ing. Săbăreanu un desăvârşit cunoscător al problemelor de urbanism — şi mai cu seamă al felului ideal in care urbanismul se aplică în centrele mai civilizate, şi a sprijinit teza cu exemple vii din edilitatea Apusului şi cu argumente tehnice — chiar practice — cât se poate de convingătoare. „Dacă facem sistematizare, să facem cu adevărat sistematizare, să nu încurcăm în zadar lucrurile, lăsând altora sarcina să ia de la cap o îndreptare care trebuia de mult făcută“, a spusd. Săbăreanu TEZA ARHITECŢILOR MUNICIPIULUI Reprezentanţii comisiei de sistematizare, dnii arhitecţi Duiliu Marcu, Roger Bolomey, G. Cantacuzino, Donand şi ing. Răduiescu au susţinut că îndreptarea trebue să se facă astfel, ca să se păstreze actualul traseu, avându-se în vedere sinuositatea arterei, respectându-se unele colţuri şi tradiţia pieţii palatului. D. ing. Răduiescu a spus: noi am avut în vedere toate studiile ce s’au făcut. N’am modificat decât lărgimea. A citit apoi un memoriu din care reeșeau considerentele pentru cari comisia de sistematizare este pentru păstrarea actualei linii a căii Victoria. D. arh. Donaud a spus: strada simultiaşa nu este unită. Dar, mai toată calea Victoriei e îndreptată, de la o vreme îneca. De ce să nu se îndrepte şi în acest joc şi dec© să rămânem la discreţia lui „aşa a fost aşa să rămână?“ ■ D. arh. DUILIU MARCU a spus: Din punct de vedere estetic, strada curbă e mai interesantă decât cea dreaptă. Fac apel la sentimentul dv. , conservatorist să păstraţi străzi- j le strâmbe. A sistematiza nu j însemnează numaidecât,, a în- j drepta. Calea Victoriei ,în pla- j nul de sistematzare, este me- I rută să rămână o arteră cu ca- I racter, local. Se impune deci : menţinerea ei, din punct de ve- | dere istoric, estetic şi conserva- I tor. Strada dreaptă este mono- tonă şi fără perspective. Planul nostru de sistemati - zare a fost de ajuns de studiat. ! D. arh. DAVIDESCU-sendor a spus: Toţi urbanişti au fost de ! I părere să ţină la principiile sta. ! I inței _ urbanistice, ca edilii să nu | i se atingă_ de lucrurile vechi. ; Cred că se impune să se nes | I pecte actualul traseu al căii 1 Victor .ei şi lărgirea să nu se facă, decât ţinându-se seama de I linia sinuoasă a ei. j D arh G. CANTACUZINO a j dat exemple de oraşe străine, \ j unde nimeni n’a îndrăznit să j Înfrumuseţeze acolo unde se , j prezintă pitorescul şi arhaicul j i unui loc, j D. TATARU, şeful contencio- i sului municipiului, a pledat pen. j tru linia dreaptă, avându-se in i vedere uşurinţa în circulaţie, j : L nie sinuoasă nu cadrează cu ; ; nou 1 gim de construcţii. I I D. I. Anastasiu, primarul sec- I torului II (Negru), a propus să | j se studieze oare rectificare cos j I tă mai puţin şi aceea să se facă, 1 1 avându-se in vedere criza prin I j care trecem. I D. ŞTEFAN TUDORACHE, j ! consilier a fost pentru linia | I dreaptă şi cu aceeas lărgime. I j D. arh. DAVIDESCU-junior a spus: Străzile drepte, când sunt | I lungi cum e cafea Victoriei,. j j creiază curenţi. Sintuozităţii se fe- I j resc de vânturi. D. Mih. Berceanu a făcut un . j rezumat al discuţiilor şi a ră- j mas la părerea ca rectificarea ! să se facă păstrându-se traseul sinuos, care are avantajul că e i şi mai pitoresc şi costă şi mai puţin ! D. ing. I. Săbăreanu a rămas ! La părerea sa, rectificarea să se facă prin r’o linie dreaptă I D. I. Anastasiu a propus a- mânarea discuţiei. Punându-se la vot, s’a apro- ' 1 bat menţinerea actualului tra- I 1 seu al căii Victoriei cu 5 voii turi din 9. D. Vasile Vasilescu, ajutor de primar al municipiului, a spus că votul trebue repetat intr’o nouă şedinţă, când vor fi toţi • membrii delegaţiei prezenţi, înjru cât la această şedinţă au lipsit 5 consilieri. La această propunere s’a a- I liat şi d. I. Anastasiu, prima - rul sect. II (Negru). Delegaţia, în unanimitate a hotărît o nouă şedinţă pentru hotărîrea, cum trebue vecificată calea Victoriei. In acea şedinţă se va discuta şi prelungirea căii Dorobanţi. TRAFIC LALICITAŢII ! 1. V. VASILESCU, ajutor de primar, spune că la licitaţii se face trafic in numele Uniunii meilor industriaşi. D.sa propune şi delegaţia aprobă ca Uniunea micilor industriaşi să fie primită la licitaţii prin procuriştii săi, arătându-se, insă, ca acel care va lua lucrarea să prezinte dovezi de capacitate. Şedinţa s-a terminat la ora 1 a. m. N. Grecu aMMHMBaawB. De la „Liga Antirevizionistă Română“ „Liga Antirevizionistă Română“ anunţă toate asociaţiunile, grupurile sau persoanele cari au cerut sau cer înscrierea în Ligă, că eliberarea cărţilor de membri se face in fiecare zi de lucru pentru Capitală şi judeţul Ilfov, la sediul Central al Ligii, str. Brezoianu No. 25, vechiul local al ziarului „UNIVERSUL“, între orele 8—12 dimineaţa şi 3—7 d. a. Societăţile şi asociaţiile cari au aderat în bloc, vor cere printr’o adresă numărul de legăminte (buletine) de înscriere corespunzător membrilor cari vor să intre în Ligă. Pe baza buletinelor (legămintelor), completate cu datele necesare, Se vor elibera imediat de birourile Ligii, cărţile de membri. In celelalte judeţe, ele se eliberează de comitetele regionale înfiinţate în fiecare capitală de judeţ, sau de cele comunale, înfiinţate in comunele respec. „Cartea de membru“ este lucrată pe carton fin, în culori, pentru a fi o adevărată diplomă. Ea nu costă nici un ban. In interiorul ei se vor lipi insignele, în formă de mărci, reprezentând costul cotizației achitate: 12 lei pe un an; 6 lei pe o jumătate. La fiecare înscriere se varsă odată pentru totdeauna, conform statutului, o taxă de înscriere de 5 lei. Persoanele care au cerut în mod efectiv înscrierea, și vor să poseadă cartea de membru se pot prezenta singure la sediul Central al Ligii, pentru a-și lua cartea de membru în orice zi, între orele indicate. -------------xiix------------ Coperta cărţii de membru, lucrată în trei culori, reprezentând lozinca ligii : NICI O BRAZDA ! Silicn TtVEŢI TEMUT, palid, livid, ochii obosiţi, dacă sunteţi indispus, melancolic, sau aveţi visuri grele, este recomandabil să luaţi câteva zile dearândul, dimineaţa, un pahar cu apă naturală purgativă „FRANTZ-IOSEF", recomandat de medici. 5293 ----------OOOMQOO" I!■•*■ II ■— îSriuî al 51-lea Nr. 238Sâmbătă 1 Septembrie 1934 , colonel Paul Teodorescu, ataşat militar la Paris, între a- tâtea lucrări publicate, intere- ; ] sante şi folositoare pentru cor- j pul nostru ofiţeresc, dă la iveală, in traducere, o remarcabilă operă a d-lui general L. Loizeau, subşef al marelui statmajor al armatei franceze, intitulată „DOUA MANEVRE : manevra de aripă şi manevra defensivă“ (Bucureşti, 1934, tipipografia ziarului „Universul“. I Această interesantă lucrare e prefaţată de traducător, care prezintă, cititorilor, o adevarată introducere la o prelegere privitoare la întronarea unei I doctrine româneşti in practica , şi concepţia de lucru a arma.. . tei noastre,—pentru care noi, personal, am pledat cel puţin o decenie, prin scrisul nostru, j de aci. Şi ne bucură acest, tap/ t care e un simptom de fericită regăsire a propriei noastre /*~«- 1 te, pe care îl semnalează d. co. Ionel Paul Teodorescu, ofiţeri de o valoare indiscutabilă, şi I ca urmare, iată că înlesneşte 1 ofiţerilor noştri, într’o prea in- I grijită traducere, aplicarea doctrinei prin opera citată mai I sus. Ln prefaţă, traducătorul 1 nostru reaminteşte, pe scurt, evoluţia doctrinei de război, în , general, şi a doctrinei romă- ' neşti, în special. De ait fel se ştie că doctrina de război are coloratura gene- I rică, cu nuanţe specifice fie ■ cărei armate în parte. Atâtea decenii a variat intre manevră I şi foc, pentru obţinerea victo. riei parţiale, gravitând când către manevră, când către foc, când către amândouă, armata ■ i noastră neavând o caracteris- tică anumită, deoarece, în interiorul ei, se oglindeau principii venite din afară. Până şi războiul mondial, în ceea ce ne priveşte, nu aduce ceva lămurit, precis, clar. Iată că, în 1920, campania ruso-poloneză adoptă o formă care ne cam privea : manevre pe fronturi largi şi discurii iici, cu învăluiri şi întoarceri de aripă, de mare dezvoltare. însuşi marele nostru stat major conchide, prin publicarea noului regulament al măritor unităţi, la o atare doctrină, care e potrivită armatei noastre. Iar manevrele regale, din anul trecut, au aplicat această doctrină : lupta pe frontini Irrel şi discontinui. Chiar şi francezii adoptă acest sistem : întrebuinţarea armatelor despărţite prin intervale, prin manevrarea pe la una din aripe, sau la ambele aripi, prin învăluire, prin întoarcere sau manevre prin intervale. Cartea d-lui general Loizeau: Două manevre : manevra de aripă și manevra defensivă, tradusă de d. colonel Paul Teodorescu, este bine aleasă ca să exemplifice nouile principii doctrinare, după care armata noastră va trebui să opereze,in viitoarele ei conflicte. Marginindu -ne de ce am dat, la semnalarea acestei traduceri de cărţi, noi felicităm pe d. colonel Teodorescu pentru serviciul pe care îl aduce corpului nostru ofiţeresc, căruia îi recomandăm această lucrare, însoţită fiind şi de crochiuri, pentru urmărirea, cu înlesnire, a acestui interesant studiu. G. NEBOI note militare Pentru doctrina românească DOUĂ MANEVRE, de generalul Loizeau, traducere de colonelul Paul Teodorescu ii—imr 1 "i 1 mmmmmmiíim Cronica sporturilor FOOTBALL Venus a invins echipa militară a României cu 6-0 (1-0) O victorie lipsită de semnificaţie „nocturnă“ a sezoa corespuns aşteptăA trei a nului, nurilor. Echipele Venus şi Armata Română, nu au reuşit nici pe departe să satisfacă publicul, ale cărui cunoştinţe în materie de foot-ball sunt prea înaintate spre a tolera orice exhibiţie. Victoria repurtată de Venus asupra echipei militare a României e lipsită de orice semnificaţie. Partida de eri a servit drept un bun antrenament campionilor naţionali, cari au avut un ,,spearring partner” foarte slab. Echipa militară a României, nu a contat. In a doua jumătate a partidei, nu a reuşit să pătrundă decât de cinci ori in terenul advers şi atunci fără să poată obţine vreun rezultat. De sigur că inferioritatea militarilor a avut repercusiune şi asupra „negrilor“ care nu s’au întrebuinţat la maxi- I mum. Punctele au fost înscrise de Colea Vâlcov, Petea Vâlcov (2) Manele Dumitrescu (2) Motorol (1). D. George Buşa a condus ireproşabil Este unul din elementele valoroase, care nu trebue neglijat. Echipele s’au aliniat astfel: VENUS , Burdan, Sfera, Albu, Actis, Eisenbeissei Bărbulescu, Motoroi, fraţii Vâlcov, Manele Dumitrescu. ARMATA ROMANA : Theimler, Rădulescu, Moravetz, Binteanu, Scovran, Moravitz, Bindea, Covaci, Lakatos, Bodola, Cociş. Programul matchurilor pentru cupa României Pentru Duminică, 2 septembrie, programul primului tur al Cupei României a fost fixat in felul următor : 1 Unirea Tricolor Câmpu Lung—A. S. C. A. M. Bucureşti, la Câmpulung. 2. Venus Câmpu Lung—Tennis Club Târgovişte la Giurgiu. 3. Triumf Giurgiu — Fulgerul P. T. T. Bucureşti, la Târgovişte 4. Victoria Ploeşti — I. A. R. Bucureşti, la Braşov. 5. Clubul Sportiv Tg. Secuesc —Astra Sportivă Braşov, la Tg. Secuesc. 6. Ceramica Bistriţa — Clubul Alleti Cluj, la Bistriţa. 7. Stăruinţa Satu Mare— Macabi Oradea, la Satu Mare. 8. Barkohba Satu Mare—Victoria Cărei, la Cărei. 9 Secţia Sportivă Muncitorească Reşiţa — Electrica Timişoara, la Reşiţa. 10. lisa Timişoara—Venus Timişoara, la Timişoara. 11. Kadima Timişoara — Societatea Sportivă Jimbolia, la Jimbolia. 12. Politechnica Timişoara — Progresul Timişoara, la Timişoara. 13. Banatul Timişoara — Fortuna Timişoara, la Timişoara. 14. Mihai Viteazul Alba Iuli- C. F. R. Teiuş, la Alba Iulia. 15. C. S. Muncitoresc Sibiu— Sparta Mediaş, la Mediaş. 16. Sticla Diciosânmartin—U. A. M. Tg.-Mureş, la Tg-Mureş. 17. Dacia Diciosânmartin — Clubul Sportiv Tg.-Mureş, la Diciosânmartin. 18. Macabi Cernăuţi—Textila M. V. Iaşi, la Iaşi. 19. Ceahlăul Piatra Neamţ — C. F. R. Bacău, la Piatra Neamţ. 20. Avântul Buzău — Victoria Brăila, la Buzău. 21. Vasile Lupu Silistra—Herdan Bucureşti, la Silistra. 22. S. A. R. Telefoane Bucureşti—S. T. B. Bucureşti, la Bucureşti. 23. Colţea Bucureşti—Taifun Bucureşti, la Bucureşti. 24. Carmen Bucureşti — Zburătorii Bucureşti, la Bucureşti. 25. Tinerimea Buzău—Franca Română Brăila, la Brăila. C. F. R. JOACĂ DUMINICA LA CONSTANŢA Echipa primă a C. F. R. din Capitală se deplasează Duminică la Constanţa. Acolo va lua parte la ultimele dispute in cadrul ceferiadei, competiţiune care şi-o vaadju- jdeca desigur . ...... 4 Matchurile se joacă Sâmbătă şi Duminică și sunt patronate de d. ing. Codreanu. Term's CAMPIONATELE DELA EFORIE REZULTATELE TEHNICE Simplu domni Hegy-Goumaz : 6—0; 6—0. Plăcinteanu-Spitzer: 6—3 ; 6—0. Caralulis-Eremia : 6—2; 6—2. I Fildermann-Caragiale : 6—2 ; 6— 4. I Zmeureanu-Vasu : 6—3; 6—1. Weinberger-Nicolau : 6—0 ; 6—1. I Vasu-Lafcovici: 6—3; 4—6 ; 7—5. i Morpurgo-Zmeureanu : 6—1; , 6-°-_ I Plaeinteanu-Weinberger: 6-3; I ţ—6: 6—1. j Murray-Adelstein : 6—0. 6—0. Glaser-aVasu : 6—0; 3—6 ; 6—0. Fildermann-clo. Radu: 6—0 ; 7— 5. Morpurgo-Hegy: 6—0; 6—0. Caralulis-Plăcinteanu: 6—1; 6—1. Murray-Glaser: 6—0; 6—0. Botez-Fildermann: 6—1; 6—0. Morpurgo-Caralulis: 6 — 4; 6—1. Botez-Murray: 6—1; 6—4. Morpurgo-Botez: 6—1; 6—2; 6—2 (finala). Dublu domni I Morpurgo, Murray-Weinberger, Vasu: 6—2; 6—0. Zmeureanu, Hegy-Fildermann, Adelstein ; 7—5; 6—2. Plăcinteanu, Eremia-col. Radu, col. Manoliu : 6—1; 7—5. Goumaz, Glaser-Plăcinteanu, Eremia : 6—1; 6—1. Botez, Caralulis-Goumaz, Glaser: 6—2; 6—2. Morpurgo, Murray-Zmeureanu, Hegy: 6—0. Ale. Morpurgo, Murray-Botez, Caralulis: 6—1; 6—4 (finala). Simplu doamne Caracostea-Goldenberg: 6—1; 6—0. Marer-Morpurgo: 6—2; 6—2. Han-Marer : 6—1; 6—3. Caracostea-Han: 6—4; 6—2 (finala). Dublu mixt Han, Reti-Popescu, Botez: 6—4; 6—1. Marer, Adelstein-Goldenberg, Glaser : 6—3; 6—4. Caracostea, Murray-Marcovici, Vasu : 6—1; 6—0. Morpurgo, Morpurgo-Han, Reti : 6—4; 6—1. Caracostea, Murray-Marer, Adelstein: 6—1; 6—4. Caracostea, Murray-Morpurgo, Morpurgo 4 3 ifi; 6—3 ifinala).. Scrisori din Londra (Urmare din pagina l-a) alegerii sale într’un loc perma- nent in consiliu. Bineînţeles, că la Londra noi nu ne putem da seama de difi- cultăţile de ordin internaţional pe care Ie poate ridica intrarea Rusiei în Liga Naţiunilor. Uităm mai ales că Polonia, în situaţia sa geografică particulară, poate fi incomodată de prezenţa în consiliu a unei puteri care de multe ori în trecut a făcut-o să treacă prin mari primejdii. Cinicii spun că tocmai existenţa primejdioasă pe care o duc polonezii între ameninţarea Germaniei de o parte şi a Rusiei de alta, e ceea ce activează progresul minunat al acestei naţiuni. Dar oamenii cu răspundere din Londra înţeleg că, la Varşovia, voinţa naţională trebue să fie concentrată spre a asigura o existenţă stabilă republicei. Ei înţeleg deci, îndocsiile guvernului polonez la ideea că Rusia ar putea ocupa un loc permanent în consiliu, cinste spre care Polonia nu se găseşte încă decât la jumătatea drui muli. Apoi, fără îndoială e şi problema dificilă a protecţiei minorităţilor. Polonia este lega \ tă în acest sens prin obligaţii contractuale care pot s’o expună la o intervenţie din partea Russiei care nu e limitată în acest caz. Polonezii au avut destulă bătaie de cap cu intervenţiile germane în afacerile lor interne, ca să-şi dorească altele noul dinspre partea Rusiei. Toate lucrurile acestea sunt bine înţelese la Londra şi o cerere a Poloniei pentru rectificare radicală a situaţiei ar fi recunoscută justificată. E regretabil chiar că o astfel de cerere n’a fost făcută mai de mult pe faţă şi cu irevocabilitatea pe care o autoriză bunul drept. Uneori, oamenii făptuiesc o greşeală întârziind să se explice „a fond’’ asupra unei chestiuni care este pentru ei esenţială. Dar s’ar putea pune întrebarea, de ce doreşte Londra atât de mult să vadă Rusia intrând în sânul Societăţii Naţiunilor. Un ipocrit ar putea să spună astăzi că o face spre a servi interesele Genevei. Acum câţiva ani lucrul ar fi fost perfect adevărat. Dar dacă în clipa de faţă vrem să grăbim intrarea Rusiei în cercul pactului Ligii Naţiunilor, o facem pentru că în acest mod se consolidează frontul comun a cărui ţintă este apărarea păcii împotriva militarismului agresiv al Germaniei. In căutarea unei soluţii pentru marile probleme ale politicei, ne lovim necontenit de nevoia de a îm- i blânzi ameninţarea care apasă asupra Europei întregi. De alt- j fel aci, convingerea noastră e făcută că numai pe calea acea- I sta vom scăpa toţi de o cata- j strofă generală. O SCRISOARE A LUI HITLER Proprietarul unui mare ziar englez a primit o scrisoare per- * sonală a lui Hitler. Fără îndoială, că intenţia acestuia era să atingă cât mai mare număr posibil de oameni influenţi, in orice caz, misiva poartă urma unei pregătiri savante din partea unor experţi. E primul pas la care ne aşteptam al unei campanii cu scopul de a îndulci sentimentele anti-germane care prevalează în clipa de faţă în Marea Britanie. Autorul acestei scrisori se sileşte să probeze voinţa de pace a ţării sale. El declară că scopul întregei sale politici este o bună înţelegere cu Franţa şi dă ca dovada intenţiilor sale pacifice acordul încheiat cu Polonia. Destinatarul scrisorii este invitat să acorde încredere regimului hitlerist şi să predice cititorilor săi sentimente mai favorabile faţă de Berlin. Experţii politicei externe prezic de câtva timp o manevră germană cu scopul de a adormi indignarea născută în Marea Britanie şi care are drept rezultat strângerea legăturilor cu Franţa. Căci o înţelegere anglofranceză este faptul de care se teme mai mult diplomaţia berlineză. Evident, că dacă ea reuşeşte să dovedească că temerile francezilor pentru siguranţa lor sunt neîntemeiate, un mare număr de englezi se vor lăsa din nou prinşi de o atitudine mai plină de simpatie faţă de Germania. Istoria are tendinţe de a se repeta. Zilele trecute, într’un număr din „Le Temps“ din 1867, n’am găsit noi ideea că Bismarck sincer iubitor al păcii n’ar consimţi niciodată să încerce să reia Strasburg-ul printr’un război ? Totuş, din nefericire pentru succesul manevrei, atitudinea antigermană a Londrei nu mai depinde la urma urmelor de ceea ce gândesc francezii. Străinii persistă în a crede greşit că înţelegerea anglo-franceză este cauza politicii urmate de guvernul britanic. Adevărul exact este că ceea ce a adus consolidarea înţelegerii anglo-franceze este antagonismul între interesele Londrei şi ale Berlinului. Englezii au o neîncredere seculară în francezi şi dacă în ciuda acesteia, colaborarea celor două naţiuni este astăzi strânsă, aceasta se datoreşte faptului că divergenţa anglogermană este atât de mare. E inutil deci pentru germani să încerce să ne liniştească propunându-ne sentimentele lor amicale faţă de francezi. Ceeace trebue să probeze, e că politica lor nu reprezintă nicio primejdie nici azi nici în viitor pentru Marea Britanie. De altfel, timpul când Londra se mulţumea cu cuvinte, s’a dus. Un guvern care s’ar lăsa înşelat cu vorbe, riscă să-şi piardă popularitatea. Căci dela război încoace am fost prea des înşelaţi. ___________Augur Revizuirea funcţionarilor şi cumulul Primim următoarele: Consiliul Federaţiei generale a Asociaţiilor profesionale de salariaţi publici s-a întrunit aseară în şedinţă extraordinară, la care au luat parte reprezentanţii tuturor organizaţiilor funcţionarilor publici. D. Aurel Târnescu, secretarul general al Federaţiei, a citit o numeroasă corespondenţă, prin care reprezentanţii organizaţiilor din provincie protestează contra încercărilor, de a nu se aplica decretul-lege pentru revizuirea funcţionarilor. Consiliul, în urma discuţiunilor avute, aduce la cunoştinţa tuturor următoarele: 1) Revizuirea funcţionarilor publici este o chestiune, nu numai de economii bugetare, ci mai ales o chestiune de ordin legal şi moral. Funcţionarii pu- I blici de carieră, numiţi şi îna- I intaţi legal, au protestat tot I deauna contra intruşilor, aduşi de politicianism în Corpul lor, în mod ilegal, şi din cauza cărora salariile au trebuit să fie reduse în trei rânduri, neţinându-se seamă nici de cel mai elementar minimum de existenţă. Prin urmare, decretul-lege cu privire la revizuirea funcţionarilor trebue aplicat în modul cel mai strict, pentru ca să fie purificat pe deplin Corpul salariaţilor publici, nemairămânând în el, decât cei cari au fost numiţi legal. Aceasta o cere, în modul cel mai categoric, demnitatea Statului, care impune aplicarea necondiţionată a legilor. Numai aşa se va putea evita o nouă reducere de salarii, ceea ce ar aduce, nu numai demoralizarea funcţionarilor numiţi legal, dar şi ruina fizică a lor şi a familiilor lor. Sunt astăzi funcţionari cu salarii sub 2.000 de lei şi chiar sub 1.000 lei lunar. Poate înţelege orişicine situaţia gravă şi tragică, în care se găsesc funcţionarii publici, din punct de vedere moral şi material. Pentru aceste motive, Federaţia cere deci cu cea mai mare stăruinţă şi cu toată energia, aplicarea strictă a decretuluilege pentru revizuirea funcţionarilor, afară de viciile de formă din vina autorităţii, precizate în comunicatul anterior. 2) Acuzaţiunilor, că funcţionarii nu sunt la înălţimea datoriei lor profesionale şi a datoriei lor de ordin moral, Federaţia răspunde, că nu trebue să se generalizeze cazurile izolate şi că vina acestei scăderi parţiale se datorează tocmai elementelor, care au pătruns în Corp. graţie politicianismului. Federaţia a cerut, cere şi va cere permanent, ca toată lumea să reacţioneze cu toată energia contra elementelor incapabile şi imorale şi ea va fi cea dintâi, care va da tot concursul pentru eliminarea definitivă a acestor elemente din Corpul, pe care il necinstesc. Și îş Kix,la proectul-lege va trebui modificat în sensul, ca nimeni să nu poată avea, decât o singură funcţiune şi un singur salariu. Chestiunea cumulului nu este o problemă de economie bugetară, ci o chestiune de ordin moral şi social. Nouile generaţiuni trebue să găsească locuri libere în serviciile publice, pentru a se asigura o continuitate şi o bună tradiţie între diferitele generaţii, în interesul suprem al Statului. Desigur, unica funcţiune, pe care va trebui să o îndeplinească cineva, trebue să asigure minimum de existenţă, care va trebui să fie punctul de plecare, absolut necesar, în normalizarea şi armonizarea salariilor, ceea ce trebue făcut de urgenţă. 4) Federaţia repetă din nou desideratul, ca revizuirile să se facă de comisiunile stabilite de jurnalul Consiliului de miniştri, No. 811 din 7 Mai a. c., spre a se asigura o aplicare obiectivă a decretului-lege, înlăturânduse totdeodată dela revizuiri directorii de personal numiţi sau înaintaţi ilegal. 51 Federaţia cere deasemenea desfiinţarea imediată a cadrului disponibil, trimiterea funcţionarilor respectivi la autoritările de provenienţă şi verificarea lor în aceleaşi condiţiuni, aplicate celorlalţi funcţionari. Pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrilor de mai sus, consiliul Federaţiei a desemnat o delegaţiune din sânul său, in frunte cu d. Stancu Brădişteanu, preşedintele Federaţiei, care se va prezenta d-lui prim ministru, spre a-i cere aplicarea strictă a decretului-lege pentru revizuirea funcţionarilor, precum şi acceptarea dezideratelor de mai sus. Comisiunea va prezenta d-lui prim-ministru şi dezideratele Federaţiei în chestiunea reorganizării şi raţionalizării serviciilor publice. ----------OOOXOOO--------- Reducerile pe C. F. R. lentru medaliaţii cu „Bârbăţie şi credinţă, cu spade’’ O delegaţie a medaliaţilor cu „Bărbăţie şi credinţă“ cu spade, compusă din d-nii Constantin, Bucureşti; Marin, Gaaţi; Manea, Craiova; Marinescu, Slatina ; Ionicioiu, Tg.Jiu, şi alţi 6 preşedinţi de filale a fost primită ori în audienţă de d. ministru al apăării naţionale. In urma lămuririlor primite, asociaţia face cunoscut tuturor flialelor din ţară să înainteze de urgenţă toate actele medaiaţilor, şi o situaţie exactă de înmărui celor înscrişi la reduere de 75%, la reducere de 0%, şi fără nici o reducere, aceste fiind cerute urgent de Ministerul Apărării naţionale pentru BwagBBft la aplifcare .