Universul, septembrie 1934 (Anul 51, nr. 238-267)

1934-09-01 / nr. 238

s­nSSno­rsksi Se aliniază ialea victoriei din 30 August 1934 a avut loc tragerea Societăţii „Franco- Itomane“ de Asigurări Generale. Au luat parte toţi abonaţii şi cetătorii ziarului „Universul“, cari primind poliţa sau poliţele de asigurare, pe baza convenţiunii dintre Societate şi ziar, au continuat cu plata ratelor. De asemenea axei cari s’au bucurat de gratuitatea lunii August. REZULTATUL GENERAL A. POLITE AMORTIZATE INTEGRAL 5335/88 MARCOVICIPEPINO, Bucureşti Lei 50.000 54880/22 MIHAIL GULAS Oravita „ 20 000 17392/289 TEODOR SULTAN, Tulcea „ 20.000 B. PREMII Nr. pol. si an. Numele, pronumele, localitatea Fremiul Lei 12304/94­­CORNELIU ALEXANDRU, Obli Le­: 10 001 22994/5 KADAR STEFAN, Constanta lOOOJ 3842/104 IOAN POPP, Arad­­ ’ 5 001 05443/14345 Sit. ISTIMIE I. CONST., Craiova ” 5 001 05403/14105 . SEVASTIa VASILESCU, București ” 5 DUI 07853/33532 ȘTEFAN T. TEODORESCU. Brănești-Ilfov ’ 5 001 22479/4658­0. ZOLDI MIHAI Simeria­­ ” 5 00I 175943/33291 DIMITRIE SIMON. Turnu-Severin (gru- ”­pa școlară)­­ 3.DUI 178322/008160 CAP. RANCIOG STEFAN, Chișinău 2­001 57434/00565 COSMA MARIA, Arad ” 2001 179089/0016869 MAXIMIL, BERNHAUSER, Curciurul Mare ” 2 000 177964/003906 IULIA DUMITRESCU, Bucureșt­i ” 2 001 50316/0012333 IOSEF ERDELI, Lugoj ' ” 2 001 50312/0012321 HEINRICH TSCHIRCH, Lugoj " 2.00( 183041/001237 LAZAR MUNTEANU Cluj , 2.00Í 17904/ 0010750 N. PELIN, Presed. Tribunal, Cernăuţi „ 2.000 5938 /­­14982 a. KESZZLER BERN­AT, Sâmbăteni-Arad 2.000 22711/28491 a. SCHAUSZ JOSEF, Bulgăraş-Timiişoara 2.000 23022 /80484 a. REMPESZ FRANZ, Jimbolia-Timişoara 2 00C 14388/32462 a. CAP. TOBESCU TOMA, Slatina (S. M.) „ 2 00C 17503.­­71050 a. MAIOR CONSTANTINESCU IOAN (Brăila) (S. M.) n­r.00C 30247 f./105 p. OSCAR WEBER, Reghin (grupa masteri) ”­­.OOC 57911/0016520 VASIU ADAM, Deva ’ 2 00C 57854/0016136 HARAGUŞI TEOFIL, Conop-Arad ,’ 2TOO Cu aceste poliţe şi preanii, Societatea „FRANCO-ROMANA’, de Asigurări generale a a­ihitat până astăzi asiguraţilor din ra­­mura amortisment Lei 7.870.000 Lei Tragerea următoare la 30 SEPTEMBRIE 1934 ♦-S-4-44-1 4 ♦-»•­ ++++-* 3 Mii apăsmni ediţii noi din: de de CETIRE «Sasel© N­—VEi de: AL. VOINESCU SP. P@PESIU Subdirector g­rai al inv. primar Fost director al înv. primar T. I. B&BA&BU D. Şt. POPESCU Director al Liceului Internat din Iaşi Fost inspector şcolar Autorii, rari au un trecut şi o rutină vastă în învăţământ au ţin­t seama la întocmirea manualelor de principiile metodice ale pedagogiei. Recomandând elevilor aceste manuale, Domnii Învăţători vor avea auxiliari preţioşi în predarea materiei. Editura Alcalay trimite gratuit manuale spre consultare, ULEIURI Concentrate pentru fabricat uşor: APA de CO­­DPWY, SONIE, PARFUM, Lojiimi, toate mirosurile „CÅINI existente: Origan Chypre, Liliac, Rose, Tube, rose, etc. Livrează „OPAC" Str. Doamnei No. 7 (Galeriile Blanduziei). ««­ Preţ­ curent gratis! — Mostre diferite mirosuri Lei 120. M apărut . COLECŢIA LEGILOR ROMÂNIEI No. 39 Sub îngrijirea D-lui Prof. univ. G. ALEX IANU Decretele privitoare la CSWISL in FUNCŢIILE PUBLICE şi REVIZUIREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI comentate cu doctrină, jurisprudenţă şi instrucţii pentru facerea declaraţiilor. Editura MEC ML MV Se găseşte la toate librăriile. 4 CASA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGA­TULUI ROMÂNIEI — Direcţiunea Tectonică — Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor Fsfellsaţsim® CJ3 Licitaţie Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 16 Sep­tembrie a. c., ora 11, se va ţine, în localul Depozitului de vân­zare Galaţi, o licitaţie publică, cu termen de urgenţă şi cu o­­ferte închise, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparaţii la învelitoarea Depo­zitului de Fermentare Isaccea. Valoarea lucrărilor, de pe deviz, este de lei 256.000. Garanţia de licitaţie se fi­xează la 15.000 lei, în numerar sau efecte garantate de Stat. Dosarul, cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucră­rilor, se poate consulta în orice zi de lucru, înt­re orele 9—12, la adresa citată mai sus. 21­4-S-4­44444444,M-4444,M-44­44-0 CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA ŞI AJUTORAREA PERSONALULUI C.F.R. Pu­blicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi, că, in ziua de 15, luna Septembrie, anul 1934, ora 11, se va ţine, în localul Casei Autonome C.F.R. situat în Bucureşti, Str. Barbu Catargi, Nr. 18, licitaţie publică, pentru canalizarea stră­zilor A. B. C. şi D. din cartierul C.F.R. Steaua, Bucureşti, pe por­­ţiunea dintre Liceu şi B-dul M. Ghica; valoarea lucrării este de 635.000 lei. Termen: 35 zile. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110, inclusiv, din Legea Contabilităţii Publice, Regulamentul O. C. L.’ și normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127­ din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune, pe lângă ofertă şi o garanţie de 6% din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai in conformitate cu castele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi, de la ora 11, până la 131/., in localul C. A., C.F.R. — Direcția Technică. Garanția va fi neapărat con­­­semnată la Casa de Depuneri, li­citatorul prezentând recipisa res­pectivă.. Nr. 84456/1934, 1934, 25, 822 «4­4444444 44444­»44444444-­ MOȘIE de VÂNZARE Constatatoare din 5114 jugăre de pământ cu toate dependin­ţele şi acareturile necesare unei gospodării. Aflătorii în apropie­­rea oraşului Sibiu. Informaţiuni la : Cancelaria advocaţială Dr. D. Samson, Si­biu str. Avram Iancu Nr. 16, • 7888 Aceasta-i Fenomenala Ella HINZARAH Prezicatoarea minune din Calcutta care Prezice ui­­mitor destinul oricărei persoa­ne. Spune totul si pe nume sigur, ■’,mor, căsătorii af­aceri, judecat­­ori, descoperir­­comori, şi oriei ireuşirea dorinţe­lor. Consunatii zilnice de la 10 di­mineaţa până la 8 seara. Strai! Buzeşti No. 30, în curte pe stângi Bucureşti. — Este în interesu D-voastră, să consultaţi imediat s vedeţi totul. Atenţiune !!! Ella Hinzarah face adevărat minuni cu prezicerile ei nemaipo­menite. Vestita Prezicătoare p­er 1000 Lire st. recompensă ace!e persoane care va contesta verita­bilele sale fenomene de magie. Nu confundaţi cu imitatorii. 30 Direcţiunea ■♦•4 r 'v'V LU vv . . ŞCOALA ARHIEPISCOPALĂ ,$Î. Pudrai1 CALEA CĂLĂRAŞILOR, 12 Curs primar şi liceal statiza primeşte elevi interni, semi interni şi externi. înscrieri în fiecare zi 9—12. 529 |„EgHIPAItM" s’a mutat str. Colţei 19 Starea timpului BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL AL ROMÂNIEI 30 August IN ROMANIA la ora 8. — In ultimele 24 ore timpul s’a men­ţinut frumos cu cerul variabil şi vânt slab din sectorul Vestic. Puţine precipitaţii cu caracter lo­cal s’au­ semnalat în Ardeal şi Moldova. Temperatura în uşoară scădere cu 1—3 gr. variază între 25 gr. la Balcic şi 13 gr. la Pre­deal. In cursul zilei de ori tem­­peratura maximă a atins 31 gr. în Câmpia Dunării şi numai 21 gr. la Munte, iar astă noapte temperatura minimă a scăzut până la 9 gr. la Sibiu şi 21 gr. pe li­toral. Presiunea atmosferică in scă­dere cu 2—4 mm. e cuprinsă între 762 mm. la Sibiu și 758 mm. la Buzău. LA BUCUREȘTI-FHaret la ora 8 — Presiunea 759 mm. Vânt dela Vest cu 1—2 m.p.s. Temperatura 20 gr. Higrometru 67%. Tempera­­tura maximă 28 gr. Temperatura minimă 115 gr. TIMPUL PROBABIL dela 30-31 August, ora 20. — Presiunea în creştere cu 1—3 mm. In Ardeal şi Nordul ţării, cer variabil. Uşoare precipitaţiuni se vor mai produce izolat. In restul ţării, cerul mai mult senin. Vânturi slabe din­ direcţi­uni nehotărâte. Temperaturile is­usoiră, creşte­ UNIVERSUL Şedinţa delegaţiei permane­nte a consiliului municipal Miercuri, la ora 9 jum. dim., membrii delegaţiei permanente a consiliului municipal s-au în­trunit în şedinţă publică la pri­măria centrală, sub preşedin­ţia d-lui Mihail Berceanu, primarul sectorului II (Albas­tru), locţiitor al primarului ge­neral. RECTIFICAREA CAII VIC­­TORIA Fiind la ordinea zilei rectifi­carea căii Victoria, o problemă edilitară de mare însemnătate,­­ au asistat şi câţiva membri ai­­ comisiei de sistematizare. D. Mihail Berceanu a arătat­­ că, în ce priveşte lărgirea căii Victoria de la 18 la 22 m., sunt două propuneri: a autorităţii comunale a sector­ului I, care susţine ca rectificarea să se facă în linie dreaptă şi a comi­siei d­s sistematizare, care a 0­ 1 piuat pentru o rect­­esre con­­­­diţionată de actualull traseu. CE SPUNE D. INGINER I. SABAREANU D. ing. I. Săbăreanu, primarul sectorului I (Galben), in zona căruia intră calea Victoriei, a făcut un documentat expozeu, arătând neced­area ca lărgirea să se facă în linie dr­­pta, por­nind din piaţa palatului regal.­­ Până în piaţa teatrului Naţio­­n n.al. I F. ing. Săbăreanu un desă­vârşit cunoscător al probleme­­lor de urbanism — şi mai cu seamă al felului ideal in care urbanismul se aplică în centre­le mai civilizate, şi­ a sprijinit teza cu exemple vii din edilita­tea Apusului şi cu argumente tehnice — chiar practice — cât se poate de convingătoare. „Dacă facem sistematizare, să facem cu adevărat sistemati­zare, să nu încurcăm în­ zadar­­ lucrurile, lăsând altora sarcina să ia de la cap o îndreptare care­­ trebuia de mult făcută“, a spus­­­d. Săbăreanu­ TEZA ARHITECŢILOR MUNICIPIULUI Reprezentanţii comisiei de sistematizare, d­nii arhitecţi Duiliu Marcu, Roger Bolomey, G. Cantacuzino, Donand şi ing. Răduiescu au susţinut că în­dreptarea trebue să se facă astfel, ca să se păstreze actua­lul traseu, având­u-se în vedere sinuositatea arterei, respectân­­du-se unele colţuri şi tradiţia pieţii pala­tului. D. ing. Răduiescu a spus: noi am avut în vedere toate studiile ce s’au făcut. N’am­ modificat decât lărgimea. A citit apoi un memoriu din care reeșeau considerentele pentru cari comisia de sistema­tizare este pentru păstrarea ac­tualei linii a căii Victoria. D. arh. Donaud a spus: stra­da simultiaşa nu este unită. Dar, mai toată calea Victoriei e în­dreptată, de la o vreme îneca. De ce să nu se îndrepte şi în acest joc şi dec© să rămânem la discreţia lui „aşa a fost aşa să rămână­­?“ ■ D. arh. DUILIU MARCU a­­ spus: Din punct de vedere es­tetic, strada curbă e mai inte­resantă decât ce­a dreaptă. Fac apel la sentimentul d­v. , conservatorist să păstraţi străzi- j le strâmbe. A sistematiza nu j însemnează numai­decât,, a în- j drepta. Calea Victoriei ,în pla- j nul de sistema­tzare, este me- I rută să rămână o arteră cu ca- I racter, local. Se impune deci : menţinerea ei, din punct de ve- | dere istoric, estetic şi conserva- I tor. Strada dreaptă este mono-­­ tonă şi fără perspective. Planul nostru de sistemati­ - zare a fost de ajuns de studiat. ! D. arh. DAVIDESCU-sendor a spus: Toţi urbanişti au fost de ! I părere să ţină la principiile sta. ! I inței _ urbanistice, ca edilii să nu | i se atingă_ de lucrurile vechi. ; Cred că se impune să se nes | I pecte actualul traseu al căii 1 Victor .ei şi lărgirea să nu se facă, decât ţinându-se seama de I linia sinuoasă a ei. j D arh G. CANTACUZINO a j dat exemple de oraşe străine, \ j unde nimeni n’a îndrăznit să j Înfrumuseţeze acolo unde se , j prezintă pitorescul şi arhaicul j i unui loc, j D. TATARU, şeful contencio- i sului municipiului, a pledat pen. j tru linia dreaptă, avându-se in i vedere uşurinţa în circulaţie, j : L nie sinuoasă nu cadrează cu ; ; nou 1 gim de construcţii. I I D. I. Anastasiu, primarul sec-­­ I torului II (Negru), a propus să | j se studieze oare rect­ificare cos j I tă mai puţin şi aceea să se facă, 1 1 având­u-se in vedere criza prin I j care trecem. I D. ŞTEFAN TUDORACHE, j ! consilier a fost pentru linia | I dreaptă şi cu aceeas lărgime. I j D. arh. DAVIDESCU-junior a­­ spus: Străzile drepte, când sunt | I lungi cum e cafea Victoriei,. j j creiază curenţi. Sintuozităţii se fe- I j resc de vânturi. D. Mih. Berceanu a făcut un . j rezumat al discuţiilor şi a ră- j­­ mas la părerea ca rectificarea ! să se facă păstrându-se traseul­­ sinuos, care are avantajul că e i şi mai pitoresc şi costă şi mai­­ puţin ! D. ing. I. Săbăreanu a rămas ! La părerea sa, rectificarea să se­­ facă prin r’o linie dreaptă­ I D. I. Anastasiu a propus a-­­ mânarea discuţiei. Punându-se la vot, s’a apro- ' 1 bat menţinerea actualului tra- I 1 seu al căii Victoriei cu 5 vo­ii turi din 9.­­ D. Vasile Vasilescu, ajutor de primar al municipiului, a spus­­ că votul trebue repetat intr’o­­ nouă şedinţă, când vor fi toţi • membrii delegaţiei prezenţi, în­­j­­ru cât la această şedinţă au­­ lipsit 5 consilieri.­­ La această propunere s’a a- I liat şi d. I. An­ast­asiu, prima -­­ rul sect. II (Negru). Delegaţia, în unanimitate a h­otărît o nouă şedinţă pentru hotărî­rea, cum trebue vec­ifica­­tă calea Victoriei. In acea şedinţă se va discuta­­ şi prelungirea căii Dorobanţi. TRAFIC LA­­LICITAŢII ! 1­. V. VASILESCU, ajutor de primar, spune că la licitaţii se­­ face trafic in numele Uniunii meilor industriaşi. D.sa propune şi delegaţia a­­probă ca Uniunea micilor in­dustriaşi să fie primit­ă la lici­taţii prin procuriştii săi, arătân­­du-se, insă, ca acel care va lua lucrarea să prezinte dovezi de­­ capacitate.­­ Şedinţa s-a terminat la ora 1­­ a. m. N. Grecu aMMHMBaawB. De la „Liga Antirev­izionistă Română“ „Liga Antirevizionistă Româ­nă“ anunţă toate asociaţiunile, grupurile sau persoanele cari au cerut sau cer înscrierea în Ligă, că eliberarea cărţilor de membri se face in fiecare zi de lucru pentru Capitală şi jude­ţul Ilfov, la sediul Central al Ligii, str. Brezoianu No. 25, ve­chiul local al ziarului „UNI­VERSUL“, între orele 8—12 di­mineaţa şi 3—7 d. a. Societăţile şi asociaţiile cari au aderat în bloc, vor cere printr’o adresă numărul de le­­găminte (buletine) de înscriere corespunzător membrilor cari vor să intre în Ligă. Pe baza buletinelor (legă­­mintelor), completate cu date­le necesare, Se vor elibera ime­diat de birourile Ligii, cărţile de membri. In celelalte judeţe, ele se eli­berează de comitetele regionale înfiinţate în fiecare capitală de judeţ, sau de cele comunale, înfiinţate in comunele respec. „Cartea de membru“ este lu­crată pe carton fin, în culori, pentru a fi o adevărată diplo­mă. Ea n­u costă nici un ban. In interiorul ei se vor lipi in­signele, în formă de mărci, re­prezentând costul cotizației a­­chitate: 12 lei pe un an; 6 lei pe o jumătate. La fiecare înscriere se varsă odată pentru totdeauna, conform statutului, o taxă de înscriere de 5 lei. Persoanele care au cerut în mod efectiv înscrierea, și vor să poseadă cartea de membru se pot prezenta singure la se­diul Central al Ligii, pentru a-și lua cartea de membru în orice zi, între orele indicate. -------------xiix------------­ Coperta cărţii de membru, lucrată în trei culori, repre­zentând lozinca ligii : NICI O BRAZDA ! Silicn TtVEŢI TEMUT, palid, livid, ochii obosiţi, dacă sun­teţi indispus, melancolic, sau aveţi visuri grele, este recomandabil să luaţi câteva zile dearândul, diminea­ţa, un pahar cu apă naturală purga­tivă „FRANTZ-IOSEF", recomandat de medici. 5293 ----------OOOMQOO" I!■•*■ II ■— îSriuî al 51-lea Nr. 238Sâmbătă 1 Septembrie 1934 , colonel Paul Teodorescu,­­ ataşat militar la Paris, între a-­ tâtea lucrări publicate, intere- ; ] sante şi folositoare pentru cor- j­­ pul nostru ofiţeresc, dă la iveală, in traducere, o remar­cabilă operă a d-lui general L.­­ Loizeau, subşef al marelui stat­­major al armatei franceze, in­­­­titulată „DOUA MANEVRE :­­ manevra de aripă şi manevra­­ defensivă“ (Bucureşti, 1934, tip­i­pografia ziarului „Universul“. I Această interesantă lucrar­e e prefaţată de traducător, care­­ prezintă, cititorilor, o adeva­­­­rată introducere la o prelegere­­ privitoare la întronarea unei I doctrine româneşti in practica , şi concepţia de lucru a arma.. . tei noastre,—pentru care noi, personal, am pledat cel puţin o decenie, prin scrisul nostru, j de aci. Şi ne bucură acest, tap/ t care e un simptom de fericită­­ regăsire a propriei noastre /*~«- 1 te, pe care îl semnalează d. co. I­­onel Paul Teodorescu, ofiţer­i de o valoare indiscutabilă, şi­ I ca urmare, iată că înlesneşte 1 ofiţerilor noştri, într’o prea in- I grijită traducere, aplicarea doc­trinei prin opera citată mai I sus. Ln prefaţă, traducătorul­ 1 nostru reaminteşte, pe scurt,­­ evoluţia doctrinei de război, în ,­­ general, şi a doctrinei romă- ' neşti, în special. De ait­ fel se ştie că doctrina­­ de război a­re coloratura gene- I rică, cu nuanţe specifice fie ■ cărei armate în parte. Atâtea­­ decenii a variat intre manevră I şi foc, pentru obţinerea victo.­­ riei parţiale, gravitând când­­ către manevră, când către foc,­­ când către amândouă, armata ■ i noastră neavând o caracteris-­­ tică anumită, de­oarece, în in­teriorul ei, se oglindeau principii venite din afară. Până şi răz­boiul mondial, în ceea ce­ ne priveşte, nu aduce ceva lămu­rit, precis, clar. Iată că, în 1920, campania ruso-poloneză adop­tă o formă care ne cam pri­vea : manevre pe fronturi largi şi disc­urii i­i­ci, cu învăluiri şi întoarceri de aripă, de mare dezvoltare. însuşi marele nos­tru stat major conchide, prin publicarea noului regulament al măritor unităţi, la o atare doctrină, care e potrivită ar­matei noastre. Iar manevrele regale, din anul trecut, au apli­cat această doctrină : lupta pe frontin­­i Irrel şi discontinui. Chiar şi francezii adoptă acest sistem : întrebuinţarea armate­lor despărţite prin intervale, prin manevrarea pe la una din aripe, sau la ambele aripi, prin învăluire, prin întoarcere sau m­anevre prin intervale. Cartea d-lui general Loizeau: Două manevre : manevra de a­­ri­pă și manevra defensivă, tra­dusă de d. colonel Paul Teodo­rescu, este bine aleasă ca să exemplifice nouile principii doctrinare, după care armata noastră va trebui să opereze,­in viitoarele ei conflicte. Margin­in­du -ne d­e ce am dat­­, la semnalarea acestei traduceri de cărţi, noi felicităm pe d. colonel Teodorescu pentru ser­viciul pe care îl aduce corpului nostru ofiţeresc, căruia îi reco­­mandăm această lucrare, înso­ţită fiind şi de crochiuri, pen­tru urmărirea, cu înlesnire, a acestui interesant studiu. G. NEBOI note militare Pentru doctrina românească DOUĂ MANEVRE, de generalul Loizeau, tradu­cere de colonelul Paul Teodorescu ii—imr 1 "i 1 mmmmmmi­íim Cronica sporturilor FOOTBALL Venus a invins echipa militară a României cu 6-0 (1-0) O victorie lipsită de semnificaţie „nocturnă“ a sezo­­a corespuns aşteptă­A trei a nului, nu­rilor. Echipele Venus şi Armata Română, nu au reuşit nici pe departe să satisfacă publicul, ale cărui cunoştinţe în mate­rie de foot-ball sunt prea înaintate spre a tolera orice exhibiţie. Victoria repurtată de Venus asupra echipei militare a Ro­mâniei e lipsită de orice semni­ficaţie. Partida de eri a servit drept un bun antrenament campio­nilor naţionali, cari au avut un ,,spearring partner” foarte slab. Echipa militară a României, nu a contat. In a doua jumă­tate a partidei, nu a reuşit să pătrundă de­cât de cinci ori in terenul advers şi atunci fără să poată obţine vre­un rezul­tat.­­ De sigur că inferioritatea­­ militarilor a avut repercusiu­­­­ne şi asupra „negrilor“ care­­ nu s’au întrebuinţat la maxi- I mum.­­ Punctele au fost înscrise de Colea Vâlcov, Petea Vâlcov (2) Manele Dumitrescu (2) Mot­o­­rol (1). D. George Buşa a condus i­­reproşabil Este unul din ele­mentele valoroase, care nu trebue neglijat. Echipele s’au aliniat astfel: VENUS , Burdan, Sfera, Albu, Actis, Eisenbeissei Bărbules­­cu, Motoroi, fraţii Vâlcov, Ma­nele Dumitrescu. ARMATA ROMANA : Thei­­mler, Rădulescu, Moravetz, Bin­­teanu, Scovran, Moravitz, Bin­­dea, Covaci, Lakatos, Bodola, Cociş. Programul matchurilor pentru cupa României Pentru Duminică, 2 septem­brie, programul primului tur al Cupei României a fost fixat in felul următor : 1 Unirea Tricolor Câmpu­ Lung—A. S. C. A. M. Bucureşti, la Câmpulung. 2. Venus Câmpu Lung—Ten­nis Club Târgovişte la Giurgiu. 3. Triumf Giurgiu — Fulgerul P. T. T. Bucureşti, la Târgo­vişte 4. Victoria Ploeşti — I. A. R. Bucureşti, la Braşov. 5. Clubul Sportiv Tg. Secuesc —Astra Sportivă Braşov, la Tg. Secuesc. 6. Ceramica Bistriţa — Clubul Alleti Cluj, la Bistriţa. 7. Stăruinţa Satu Mare— Ma­­cabi Oradea, la Satu Mare. 8. Barkohba Satu Mare—Vic­toria Cărei, la Cărei. 9 Secţia Sportivă Muncito­rească Reşiţa — Electrica Timi­şoara, la Reşiţa. 10. lisa Timişoara—Venus Ti­mişoara, la Timişoara. 11. Kadima Timişoara — So­cietatea Sportivă Jimbolia, la Jimbolia. 12. Politechnica Timişoara — Progresul Timişoara, la Timi­şoara. 13. Banatul Timişoara — For­tuna Timişoara, la Timişoara. 14. Mihai Viteazul Alba Iul­i- C. F. R. Teiuş, la Alba Iulia. 15. C. S. Muncitoresc Sibiu— Sparta Mediaş, la Mediaş. 16. Sticla Diciosânmartin—U. A. M. Tg.-Mureş, la Tg-Mureş. 17. Dacia Diciosânmartin — Clubul Sportiv Tg.-Mureş, la Diciosânmartin. 18. Macabi Cernăuţi—Textila M. V. Iaşi, la Iaşi. 19. Ceahlăul Piatra Neamţ — C. F. R. Bacău, la Piatra Neamţ. 20. Avântul Buzău — Victoria Brăila, la Buzău. 21. Vasile Lupu Silistra—Her­­dan Bucureşti, la Silistra. 22. S. A. R. Telefoane Bucu­reşti—S. T. B. Bucureşti, la Bu­cureşti. 23. Colţea Bucureşti—Taifun Bucureşti, la Bucureşti. 24. Carmen Bucureşti — Zbu­rătorii Bucureşti, la Bucureşti. 25. Tinerimea Buzău—Franca Română Brăila, la Brăila. C. F. R. JOACĂ DUMINICA LA CONSTANŢA Echipa primă a C. F. R. din Capitală se deplasează Dumi­nică la Constanţa. Acolo va lua parte la ultimele dispute in cadrul ceferiadei, competiţiune care şi­-o va­­adju- j­deca desigur . ...... 4 Matchurile se joacă Sâmbătă şi Duminică și sunt patronate de d. ing. Codreanu. T­erm's CAMPIONATELE DELA E­­FORIE REZULTATELE TEHNICE Simplu domni Hegy-Goumaz : 6—0; 6—0. Plăcinteanu-Spitzer: 6—­3 ; 6—0. Caralulis-Eremia : 6—2; 6—2. I Fildermann-Caragiale : 6—2 ; 6— 4. I Zmeureanu-Vasu : 6—3; 6—1. Weinberger-Nicolau : 6—0 ; 6—1. I Vasu-Lafcovici: 6—3; 4—6 ;­­ 7—5. i Morpurgo-Zmeureanu : 6—1; , 6-°-_ I Plaeinteanu-Weinberger: 6-3; I ţ—6: 6—1. j Murray-Adelstein : 6—0. 6—0. Glaser-aVasu : 6—0; 3—6 ; 6—0. Fildermann-clo. Radu: 6—0 ; 7— 5. Morpurgo-Hegy: 6—0; 6—0. Caralulis-Plăcinteanu: 6—­1; 6—1. Murray-Glaser: 6—0; 6—0. Botez-Fildermann: 6—1; 6—0. Morpurgo-Caralulis: 6 — 4; 6—1. Botez-Murray: 6—1; 6—4. Morpurgo-Botez: 6—1; 6—2; 6—2 (finala). Dublu domni I Morpurgo, Murray-Weinber­­ger, Vasu: 6—2; 6—0. Zmeureanu, Hegy-Fildermann, Adelstein ; 7—5; 6—2. Plăcinteanu, Eremia-col. Ra­du, col. Manoliu : 6—1; 7—5. Goumaz, Glaser-Plăcinteanu, Eremia : 6—1; 6—1. Botez, Caralulis-Goumaz, Gla­ser: 6—2; 6—2. Morpurgo, Murray-Zmeurea­­nu, Hegy: 6—0. Ale. Morpurgo, Murray-Botez, Ca­­ralulis: 6—1; 6—4 (finala). Simplu doamne Caracostea-Goldenberg: 6—1; 6—0. Marer-Morpurgo: 6—2; 6—2. Han-Marer : 6—1; 6—3. Caracostea-Han: 6—4; 6—2 (finala). Dublu mixt Han, Reti-Popescu, Botez: 6—4; 6—1. Marer, Adelstein-Goldenberg, Glaser : 6—3; 6—4. Caracostea, Murray-Marco­­vici, Vasu : 6—1; 6—0. Morpurgo, Morpurgo-Han, Re­ti : 6—4; 6—1. Caracostea, Murray-Marer, A­­delstein: 6—1; 6—4. Caracostea, Murray-Morpur­­go, Morpurgo 4 3­ ifi; 6—3 ifinala).. Scrisori din Londra (Urmare din pagina l-a) alegerii sale într’un loc perm­a-­­ nent in consiliu. Bine­înţeles, că la Londra noi nu ne putem da seama de difi-­­ cultăţile de ordin internaţional­­ pe care Ie poate ridica intrarea Rusiei în Liga Naţiunilor. Uităm­­ mai ales că Polonia, în situaţia­­ sa geografică particulară, poate­­ fi incomodată de prezenţa în­­ consiliu a unei puteri care de multe ori în trecut a făcut-o să treacă prin mari primejdii. Ci­nicii spun că tocmai existenţa primejdioasă pe care o duc po­lonezii între ameninţarea Ger­maniei de o parte şi a Rusiei de alta, e ceea ce activează pro­gresul minunat al acestei na­ţiuni. Dar oamenii cu răspun­dere din Londra înţeleg că, la Varşovia, voinţa naţională tre­bue să fie concentrată spre a asigura o existenţă stabilă re­­publicei. Ei înţeleg deci, îndocs­iile guvernului polonez la ideea că Rusia ar putea ocupa un loc permanent în consiliu, cinste spre care Polonia nu se găseşte încă decât la jumătatea dru­­i m­uli. Apoi, fără îndoială e şi­­ problema dificilă a protecţiei­­ minorităţilor. Polonia este lega­ \ tă în acest sens prin obligaţii­­ contractuale care pot s’o expună­­ la o intervenţie din partea Rus­­­siei care nu e limitată în acest­­ caz. Polonezii au avut destulă bătaie de cap cu intervenţiile germane în afacerile lor interne, ca să-şi dorească altele noul dinspre partea Rusiei. Toate lu­crurile acestea sunt bine înţe­lese la Londra şi o cerere a Po­loniei pentru rectificare radi­cală a situaţiei ar fi recunoscu­tă justificată. E regretabil chiar că o astfel de cerere n’a fost făcută mai de mult pe faţă şi cu irevocabilitatea pe care o autoriză bunul drept. Uneori, oamenii făptuiesc o greşeală în­târziind să se explice „a fond’’ asupra unei chestiuni care este pentru ei esenţială. Dar s’ar putea pune întreba­rea, de ce doreşte Londra atât de mult să vadă Rusia intrând în sânul Societăţii Naţiunilor. Un ipocrit ar putea să­ spună astăzi că o face spre a servi in­teresele Genevei. Acum câţiva ani lucrul ar fi fost perfect ade­vărat. Dar dacă în clipa de faţă vrem să grăbim intrarea Rusiei în cercul pactului Ligii Naţiuni­lor, o facem pentru că în acest mod se consolidează frontul co­mun a cărui ţintă este apărarea păcii împotriva militarismului agresiv al Germaniei. In căuta­rea unei soluţii pentru marile probleme ale politicei, ne lovim necontenit de nevoia de a îm- i blânzi ameninţarea care apasă­­ asupra Europei întregi. De alt- j fel aci, convingerea noastră e­­ făcută că numai pe calea acea- I sta vom scăpa toţi de o cata- j strofă generală. O SCRISOARE A LUI HITLER­­ Proprietarul unui mare ziar­­ englez a primit o scrisoare per- * sonală a lui Hitler. Fără în­doială, că intenţia acestuia era să atingă câ­t mai mare număr posibil de oameni influenţi, in orice caz, misiva poartă urma unei pregătiri savante din par­tea unor experţi. E primul pas la care ne aşteptam al unei campanii cu scopul de a îndulci sentimentele anti-germane care prevalează în clipa de faţă în Marea Britanie. Autorul acestei scrisori se sileşte să probeze voinţa de pace a ţării sale. El declară că scopul întregei sale politici este o bună înţelegere cu Franţa şi dă ca dovada in­tenţiilor sale pacifice acordul încheiat cu Polonia. Destinata­rul scrisorii este invitat să a­­corde încredere regimului hit­ler­ist şi să predice cititorilor săi sentimente mai favorabile faţă de Berlin. Experţii politicei externe pre­zic de câtva timp o manevră germană cu scopul de a adormi indignarea născută în Marea Britanie şi care are drept re­zultat strângerea legăturilor cu Franţa. Căci o înţelegere anglo­­franceză este faptul de care se teme mai mult diplomaţia ber­­lineză. Evident, că dacă ea reu­şeşte să dovedească că temerile francezilor pentru siguranţa lor sunt neîntemeiate, un mare nu­măr de englezi se vor lăsa din nou prinşi de o atitudine mai plină de simpatie faţă de Ger­mania. Istoria are tendinţe de a se repeta. Zilele trecute, într’un număr din „Le Temps“ din 1867, n’am găsit noi ideea că Bis­marck sincer iubitor al păcii n’ar consimţi niciodată să în­cerce să reia Strasburg-ul printr’un război ? Totuş, din nefericire pentru succesul manevrei, atitudinea antigermană a Londrei nu mai depinde la urma urmelor de ceea ce gândesc francezii. Străi­nii persistă în a crede greşit că înţelegerea anglo-franceză este cauza politicii urmate de guver­nul britanic. Adevărul exact este că ceea ce a adus consoli­darea înţelegerii anglo-franceze este antagonismul între intere­sele Londrei şi ale Berlinului. Englezii au o neîncredere secu­lară în francezi şi dacă în ciuda acesteia, colaborarea ce­lor două naţiuni este astăzi strânsă, aceasta se datoreşte faptului că divergenţa anglo­­germană este atât de mare. E inutil deci pentru germani să încerce să ne liniştească propu­­nându-ne sentimentele lor a­­micale faţă de francezi. Ceeace trebue să probeze, e că politica lor nu reprezintă nicio primej­die nici azi nici în viitor pen­tru Marea Britanie. De altfel, tim­pul când Londra se mulţu­mea cu cuvinte, s’a dus. Un gu­vern care s’ar lăsa înşelat cu vorbe, riscă să-şi piardă popu­laritatea. Căci dela război în­coace am fost prea des înşelaţi. ___________Augur Revizuirea funcţio­narilor şi cumulul Primim următoarele: Consiliul Federaţiei generale a Asociaţiilor profesionale de salariaţi publici s-a întrunit a­­seară în şedinţă extraordinară, la care au luat parte reprezen­tanţii tuturor organizaţiilor funcţionarilor publici. D. Aurel Târnescu, secreta­rul general al Federaţiei, a ci­tit o numeroasă corespondenţă, prin care reprezentanţii orga­nizaţiilor din provincie protes­tează contra încercărilor, de a nu se aplica decretul-lege pen­tru revizuirea funcţionarilor. Consiliul, în urma discuţiu­­nilor avute, aduce la cunoştin­ţa tuturor următoarele: 1) Revizuirea funcţionarilor publici este o chestiune, nu numai de economii bugetare, ci mai ales o chestiune de ordin­­ legal şi moral. Funcţionarii pu- I blici de carieră, numiţi şi îna- I intaţi legal, au protestat tot­ I de­auna contra intruşilor, aduşi­­ de politicianism în Corpul lor, în mod ilegal, şi din cauza că­rora salariile au trebuit să fie reduse în trei rânduri, neţinân­­du-se seamă nici de cel mai ele­­mentar minimum de existenţă. Prin urmare, decretul-lege cu privire la revizuirea funcţiona­rilor trebue aplicat în modul cel mai strict, pentru ca să fie purificat pe deplin Corpul salariaţilor publici, nemairămâ­­nând în el, decât cei cari au fost numiţi legal. Aceasta o cere, în modul cel mai catego­ric, demnitatea Statului, care impune aplicarea necondiţiona­tă a legilor. Numai aşa se va putea evita o nouă reducere de salarii, ceea ce ar aduce, nu nu­mai demoralizarea funcţionari­lor numiţi legal, dar şi ruina fizică a lor şi a familiilor lor. Sunt astăzi funcţionari cu salarii sub 2.000 de lei şi chiar sub 1.000 lei lunar. Poate în­ţelege orişicine situaţia gravă şi tragică, în care se găsesc funcţionarii publici, din punct de vedere moral şi material. Pentru aceste motive, Federa­ţia cere deci cu cea mai mare stăruinţă şi cu toată energia, aplicarea strictă a decretului­­lege pentru revizuirea funcţio­narilor, afară de viciile de for­mă din vina autorităţii, preci­zate în comunicatul anterior. 2) Acuzaţiunilor, că funcţio­narii nu sunt la înălţimea da­toriei lor profesionale şi a da­toriei lor de ordin moral, Fede­raţia răspunde, că nu trebue să se generalizeze cazurile izo­late şi că vina acestei scăderi parţiale se datorează tocmai elementelor, care au pătruns în Corp. graţie politicianismului. Federaţia a cerut, cere şi va cere permanent, ca toată lumea să reacţioneze cu toată energia contra elementelor incapabile şi imorale şi ea va fi cea din­tâi, care va da tot concursul pentru eliminarea definitivă a acestor elemente din Corpul, pe care il necinstesc. Și îş Kix,la proectul-lege va trebui modifi­cat în sensul, ca nimeni să nu poată avea, decât o singură funcţiune şi un singur salariu. Chestiunea cumulului nu este o problemă de economie buge­tară, ci o chestiune de ordin moral şi social. Nouile generaţi­­uni trebue să găsească locuri libere în serviciile publice, pen­tru a se asigura o continuitate şi o bună tradiţie între diferi­tele generaţii, în interesul su­prem al Statului. Desigur, uni­ca funcţiune, pe­ care va trebui să o îndeplinească cineva, tre­bue să asigure minimum de e­­xistenţă, care va trebui să fie punctul de plecare, absolut ne­cesar, în normalizarea şi armo­nizarea salariilor, ceea ce tre­bue făcut de urgenţă. 4) Federaţia repetă din nou desideratul, ca revizuirile să se facă de comisiunile stabilite de jurnalul Consiliului de miniştri, No. 811 din 7 Mai a. c., spre a se asigura o aplicare obiectivă a decretului-lege, înlăturându­­se totdeodată dela revizuiri di­rectorii de personal numiţi sau înaintaţi ilegal. 51 Federaţia cere deasemenea desfiinţarea imediată a cadru­lui disponibil, trimiterea func­ţionarilor respectivi la autorităr­­ile de provenienţă şi verifica­rea lor în aceleaşi condiţiuni, aplicate celorlalţi funcţionari. Pentru aducerea la îndeplini­re a hotărîrilor de mai sus, consiliul Federaţiei a desemnat o delegaţiune din sânul său, in frunte cu d. Stancu Brădişt­ea­­nu, preşedintele Federaţiei, care se va prezenta d-lui prim mi­nistru, spre a-i cere aplicarea strictă a decretului-lege pentru revizuirea funcţionarilor, pre­cum şi acceptarea dezideratelor de mai sus. Comisiunea va prezenta d-lui prim-ministru şi dezideratele Federaţiei în chestiunea reor­ganizării şi raţionalizării servi­ciilor publice. ----------OOOXOOO---------­ Reducerile pe C. F. R. lentru medaliaţii cu „Bârb­ăţie şi credinţă, cu spade’’ O delegaţie a medaliaţilor cu „Bărbăţie şi credinţă“ cu spade, compusă din d-nii Con­stantin, Bu­cureşti; Marin, Ga­­aţi; Manea, Craiova; Marines­cu, Slatina ; Ionicioiu, Tg.­­Jiu, şi alţi 6 preşedinţi de fi­­lale a fost primită ori în au­­dienţă de d. ministru al apă­­ării naţionale. In urma lămuririlor primite, asociaţia face cunoscut tuturor flialelor din ţară să înainteze de urgenţă toate actele meda­­iaţilor, şi o situaţie exactă de înmărui celor înscrişi la redu­­ere de 75%, la reducere de 0%, şi fără nici o reducere, aceste fiind cerute urgent de Ministerul Apărării naţionale p­entru BwagBBft la aplifca­re .

Next