Universul, octombrie 1934 (Anul 51, nr. 268-282)
1934-10-01 / nr. 268
ASRBAREA .FRANCO-ROMÂNĂ1 Rondată 1920 (MO. 182/920). Bucureşti, Griviţei 23. MJ&IJVE 1 Octomb, 1934» orele IO a» m. . va avea loc tragerea. Vor lua parte toţi abonaţii şi cetitorii asiguraţi» la curent cu plata ratelor, precum, şi aceia cari se bucură de gratuitatea lunii Septembrie. Publicul este rugat să asiste. IA VUIlijilL DI MARE CU PESTELE IM GHIARE 5TR. HALELOR 21 CuZr SAMUEL & Co. din Cluj anunfi înfiinţarea sucursalei sale în Bucureşti, Strada REGALĂ No. 12 LINGERIE şi TRUSOURI artstic lucrate PLAPAMASWE, bogat asortiment Preţuri extrem de eftine şi absolut fixe perfecţiunea tehnică a industriei naţionale, frumuseţea şi varietatea producţei sale, sunt pentru ţara noastră un prilej de legitimă mândrie . Vizitatorii veniţi din ţări străine au exprimat marea lor admiraţie pentru expozIND dO HA1 VEHICULUL INDUSTRIAL PAN HARD DE V/2 LA 10 TONE funcţionând cu BENZINĂ, MOTORINĂ, CĂRBUNI de LEMN (Gazogen) TOATE MODELELE DE ŞASIURI SE BUCURĂ DE INTĂIETATE LA MINISTERUL DE RASBOIU AL FRANŢEI PROTOTIPUL VEHICULULUI de TONAJ MARE, RAPID şi MODERN REPREZENTANŢA GENERALĂ pentru ROMÂNIA A C O A TT agenţie franco romană1 r Sl M I de AUTOMOBILE şi TRANSPORTUL. TAKE IONESCU 8 (Garajul Coclod) Preferaţi RESTAURANTUL VIŞOIU-ŞOSEA SEZON TOT ANUL PublicaţiuneVizitatorii Expoziţiei Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 17 Octombrie 1934, se ţine licitaţiune publică In localul Palatului MINISTERULUI JUSTIŢIEI, din Bucureşti, b-dul Elisabeta No. 35, Serviciul Arhitecturii, pentru vânzarea materialului vechi din curtea palatului justiţiei din Bucureşti, compus din fier, fontă, bronz, aluminium, etc. Vânzarea se face la kgr. Concurenţii vor trebui să dovedească că sunt cetăţeni români şi îndeplinesc condiţiunile cerute de L. C. P., pentru licitaţii. Garanţia ce urmează a se depune este de 3.000 lei în numerar. Cadtul de sarcini pentru licitaţie poate fi studiat la Direcţiunea Contabilităţii Ministerului de Justiţie, camera 310. BUCUREŞTI TEL. 253-38 Citiţi: Universul copiilor NU UITAŢI A PROFITA DE UNICA OCAZIE ce vi se oferă de a cumpăra : Uleiurile fine franceze concentrate „DENY“ pentru fabricat uşor : Apa de Colonie, Parfum, etc. toate mirosurile existente: Origan, Chypre, Liliac, Trandafiri, Zambilei, Flori de tabac, Crepe Georgette, Crini, Narcisse, etc. etc. vizitându-ne: „OPAC“ str. Doamnei 7, Galeriile Blanduziei, ETAJ Bucureşti. — Reţete pentru făcut parfum şi apa de colonie GRATIS. 21 ♦♦♦♦»♦♦♦« SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR URBAN DIN BUCUREŞTI Se aduce la cunoştinţa asociaţilor, proprietari de imobile ipotecate la această Societate, că la 30 Septembrie curent, este scadenţa ratei semestrului 2934, la împrumuturile contractate, cum şi a ratei eşalonate, la datoria de rate restante la 31 Decembrie 1933. Neplata la termenul arătat atrage dobândă de întârziere şi urmările prevăzute de legea specială. DIRECŢIUNEA GENERALA Vizitatori ai Expoziţiei economisiţi timp şi bani aprovizionându-vă cu cele necesare în lingerie şi galanterie bărbătească numai dela cea mai mare fabrică Fabrică de cămăşi till Str. Neari No. 4 Academiei 2 Griviței 99 unde veţi găsi cel mai mare asortiment în CĂMĂŞI din zefir, popelin şi Dejalenă veritabilă Haneacasă din Stofă şi mătase Pijamale din zefir, popiin şi finet Pullovere lână pură, fabricaţiune proprie, desene ultra moderne Bogat asortiment în toate articolele de lingerie şi galanterie bărbătească. Am eStitnit din stern OKul Ulli Riesling din viile yia d-lui Preşed. Ştefan Precum şi toate articolele de Coloniale, delicatese şi băuturi Bun, curat şi e£tin Vi.Via Consumul STELEAN PETRESCU Str. Carol 23 (colț cu Soarelui) Telef. 3.3048 »♦♦♦♦++++♦♦♦♦♦♦♦ +»-♦ O MOMTRIANC De vânzare în toate papetăriile de primul rang. Citiți: „Biblioteca agricolă cal Ziarului Universul“ de salată extra din Str. LeiB 18 J Lista Cărţilor Şcolare DOMNITA ILEANA AUREL VLAICU se găsesc la Librăria ALCALAY CQLF.14 'tilCTORIEI No. 27, colt cu B-dul Elisabeta, pentru Liceele: Cum a murit descoperitorul mătasii artificiale Se cuvine să povestim cum a murit descoperitorul acestui produs, acum cu prilejul comemorării suspomeritei invenţii. La Lyon trăia, modest, un chimist cum sunt atâţia în oraşul gospodărit atâta vreme de d. Herriot. Numele lui era Hypolite, — dar ce însemnătate poate avea acest nume când e uitat de toţi şi nu s’a reţinut decât pe acela al profitorilor acestei descoperiri. Chimistul din Lyon a observat cum viermele de mătase „fabrică“ ţesutul atât de dorit de doamne. Şi atunci întrebarea pusă de el a fost dacă nu-i posibilă fabricarea pe cale artificială, ţinând seama de învăţământul dat de viermele de mătase. Experienţele de laborator au fost încununate de succes şi iată această cucerire dobândită : fabricarea mătăsii artificiale. Acum, cu ocazia comemorării acestei descoperiri, se menţionează faptul că bietul chimist din Lyon a murit mai sărac de cum începuse, pentru că şi bruma de avere agonosită şi-o cheltuise în efectuarea experienţelor. A fost nevoie de mila fabricanţilor, îmbogăţiţi de pe urma descoperirii, ca familia lui să-şi poată duce viaţa. Dar, cu acelaş prilej, s’a mai menţionat un fapt şi anume că, în ciuda marei invenţii, adevărata mătase e tot mătasea naturală care prezintă o vădită superioritate prin calităţile ei de fineţe şi durabilitate. Lucrul s’a observat, mai cu osebire, la ciorapii de mătase, singurii cari au putut stabili comparația în favoarea mătăsii naturale. 5167 Congresul asoc. generale a inginerilor Asociaţia generală a inginerilor din România — Agir — va ţine congresul său din acest an la Galaţi după următorul program: Duminică 14 octombrie: Plecarea din Bucureşti cu vagoane speciale ataşate trenului 83 la ora 6.55 dimineaţa. Ora 11, sosirea la Galaţi încartiruirea, tedeum. Ora 16%, deschiderea congresului. Luni, 15 Octombrie şi Marţi 16 Octombrie, între orele 9-13 şi 16-19 lucrări în secţiuni. Marţi 16 Octombrie d. a. Închiderea congresului. Miercuri 17 Oct. Excursiuni pe canalul Măcinului. Joi 18 şi Vineri 19 Octombrie. Excursie la Vâlcov. Orice lămuriri la secretariatul Agir, b-dul Take Ionescu 31. Telefon 3.02.62. ---------------XXOiftOXX-------------- Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni .. 200 pe 3 luni COCS de SILEZIA CĂRBUNI de SILEZIA Ceho - Română S. A. B-dul Maria No. 1 Telefon 3.75000 SĂTEAN OMORÎT DE MAL in Giurgiu. 28 Sept. Joi d. a. Radu M. Măgăreață, din comuna Ciolanu (Vlașca) pe când scotea nisip dintr’o carieră din apropierea comunei Crovu, s’a surpat peste el un mal înalt de 2 m., omorându-l. Cu mare greutate ceilalţi locuitori au putut scoate cadavrul de sub mal. Parchetul a autorizat înmormântarea. _B=B=HJOQ2LOXapp- i întâmplări din Capitală Şi-a dat foc din cauza mizeriei Ana Cuşnerenco, de 23 ani, din str. Cuza Vodă 34, care trăia de mai multă vreme în mizerie, din cauza lipsei de lucru, a Încercat aseară să se sinucidă. In mica ei încăpere, şi-a stropit hainele cu benzină, dândule apoi foc. Flăcările au cuprins-o imediat, şi din cauza arsurilor, ea a început să strige. Vecinii alarmaţi au sărit în ajutorul ei, înăbuşind flăcările. Ambulanţa Salvarii a dus-o la spitalul Brâncovenesc. Sinucigaşa are arsuri grave pe faţă, gât şi mâini, înjunghiat Comisarul circumscripţiei 37 post secundar, a fost înştiinţat că în şoseaua Giuleşti, s’a petrecut aseară un mare scandal, de pe urma căruia a fost înjunghiat un muncitor. Poliţistul, care s’a dus la faţa locului, a găsit cu abdomenul spintecat pe Florea N. Gh. Ciubotaru, de 25 ani, din str. Nămoloasa 13. Rănitul a fost ridicat de Salvare şi dus la spitalul Colţea. Agresorul lui Ciubotaru a dispărut. • Otrăvire Femeia Ecaterina Grecu, din str. Cireşilor 27, a încercat să se sinucidă, bând o cantitate de spirt, denaturat. Ea a fost transportată cu Salvarea la spitalul Colţea. Cauza nu se cunoaşte Scrisori din Berlin (ra?mas*e din pagina I»a) fie nevoit pe urmă s’o nege singur. In chestiunile de politică internă de ex. — lăsând la o parte problemele economice și noua lor orientare dată de actualul interimar la ministerul economiei dr. Schacht, — problema religioasă este din nou pe tapet, într-o formă acută şi cu dublu aspect. Se ştie că imediat după venirea naţional-socialiştilor la guvern, atât protestanţii cât şi catolicii din Reich, au fost nemulţumiţi de incercările de „Gleichschaltung“ ale vieţii religioase. O privire istorică asupra acestei chestiuni am dat-o cetitorilor noştri într-o corespondenţă mai veche, problema e din nou de actualitate în urma evenimentelor din săptămâna trecută, în preajma ,,hirotonisirei“ episcopului protestant naţional-socialist, Ludwig Müller. Protestanţii au fost nemulţumiţi mai ales de măsurile dr. Jäger, consilierul juridic al episcopiei Reich-ului, care a dispus îndepărtarea din slujbă a episcopului de Wurtemberg, dr. Wurm, pe motivul relei administraţii a bunurilor eparhiale. Dr. Wurm — unul din opozanţii cei mai necomozi pentru guvern — din pricina marei lui popularităţi a fost apărat de clerul protestant din München, care a respins învinuirile aduse. Pe de altă parte — catolicii din Bavaria s’au agitat în urma unei predici, a episcopului Müller —, ţinută înainte de înscăunare, în care ei vedeau atacuri directe adresate Romei. Cancelaria episcopatului protestant a Reich-ului a fost nevoită să dea un comunicat, prin care încerca să explice că vorbele episcopului nu însemnau o declaraţie de răsboi adresată catolismului, ci numai o repetare a cuvintelor lui Luther care accentuase că biserica protestantă trebue să fie liberă de Roma. Menajamentele speciale de cari se bucură catolicismul în Germania se datoresc atât fried de redeşteptare a sentimentelor separatiste bavareze, cât mai ales fried de populaţia catolică din Sane, al cărei vot la 15 ianuarie, anul viitor — va avea rolul hotărâtor. Iată una din chestiunile în care propaganda doctorului Goebbels nu a înregistrat mari succese până acum şi pe care preferă cu prudenţă să încerce să o clarifice pe cale mai puţin publică. In materie externă, activitatea naţionalsocialismului începe acum complet de la început şi vrea să nu repete experienţele neplăcute din trecut. Cel puţin pentru moment se ajunsese la un punct stabil în ceea ce priveşte situaţia internaţională, privită din punctul de vedere al raporturilor dintre Reich cu celelalte state. După neisbutite şi dureroase încercări de a căpăta simpatia Angliei sau a Italiei, Hitler a trebuit să recunoască existenţa de fapt a izolării sale. Pe de altă parte, chiar dacă eficacitatea intrării Rusiei in Liga Naţiunilor ar fi contestabilă — existenţa Sovietelor ca factor determinant al politicei europene este de acum înainte un fapt care nu poate fi ignorat. Cam vor fi liniile de acţiune ale diplomaţiei germane în faţa acestei situaţii este greu să precizăm. Colaboratorii baronului von Neurath ştiu să tacă, ba chiar au o predilecţie specială pentru surprize. In linii generale însă, ca posibilităţi adică, ale unei noi orientări sunt două căi de urmat (înţelegem prin aceasta două căi noi, ceea ce nu exclude reluarea vechilor încercări, nereuşite până acum). Un procedeu ar fi acela de a atrage simpatia unor ţări mai mici însă influenţe, se vorbeşte de exemplu de insistenţă că unul din obiectivele acestor strădanii ar fi Elveţia, mai ales în urma unor comportări curioase ale Confederaţiei. A doua posibilitate ar fi o ascultare a sfatului lui Bismark şi o întoarcere spre Rusia. Presa din Reich încearcă acum să arate că orientarea Franţei spre Soviete şi reintrarea Rusiei în afacerile europene sunt produse de existenţa între cele două puteri ale statului hitlerist, care punând un dig de netrecut bolşevismului, care mulţumită naţional-socialismlui a devenit o chestiune pur rusească. Articolul din „Völkische Beobachter“ din care extragem rândurile de mai sus, adaugă că dacă Rusia va renunţa cu adevărat la propaganda comunistă, Germania va fi imediat gata să colaboreze cu ea. Aceste schimbări de orientare sunt însă prea delicate pentru a fi inoculate populaţiei prin propagandă sgomotoasă — destinată marilor masse; de aceea s’a recurs la „concediul" politic și la serviciile presei bine supraveghiate din Wilhelmstrasse. _______ KRITON Problema creşterii oilor in Dobrogea Explicaţie d-lui dr. Teodoreanu, directorul periei Palas Constanţa, 27 Sept. In satul Palas, situat la 10 km. de Constanţa, exită „Deria Statului“, al cărei director este d. dr I. Teodoreanu, membru al institutului de cercetări zootehnice. Rolul acestei instituţii e închinat exclusiv propăşirii economiei rurale şi îmbunătăţirii rasei oilor în Dobrogea, problemă asupra căreia s-au făcut şi se fac cercetări şi studii importante. întrebat despre rezultatele obţinute până acum d. dr. Teodoreanu în peria de la Palas, ne-a dat explicaţiunile ce urmează : „Oaia este specia care se pretează cel mai bine regiunii şi climatului acestei provincii. Aceasta este o constatare notorie şi atunci se pune de la sine întrebarea : Ce fel de rasă de oi ? Rasele mai răspândite în Dobrogea sunt ţigaia şi oaia de Cadrilata, zisă carnabat. Dar aceste două rase nu corespund necesităţilor economice din punct de vedere al randamentului şi calităţii lânii, laptelui şi cărnei. Mai cu osebire carnabatul dă o cantitate foarte mică de carne. Cea mai bună soluţie pentru rezolvarea problemei — a spus d. dr. Teodoreanu — este încrucişarea între ţigaie şi merinos, pe urma căreia obţinem o rasă intermediară, rasa paloşă, sau spancă ce a dat rezultate minunate. Cu toate rezultatele obţinute prin această încrucişare de rase mocanii din regiune nu au adoptat-o decât într’o mică măsură, pe motivul nejustificat că ar scădea cantitatea da lapte, premiză greșită împotriva căreia trebue să se facă o intensă propagandă, întrucât acest produs este menit să înlocuiască cu succes și în timpul cel mai scurt cea mai mare parte din efectivul oilor din Dobrogea. In tot cazul, pentru că statisticele nu se fac pe rase, totuş din observaţiunile făcute rezultă că majoritatea crescătorilor intenţionează a-şi modela turma prin introducerea rasei „spancă“, cu atât mai mult cu cât, în ultimul timp lâna s-a valorificat mult mai bine ca în anii trecuţi. Lâna de spâncă s’a vândut anul acesta peste 45 lei, pe când lânurile inferioare deabia au ajuns 28—30 lei kg. •CAUZELE CARE ÎMPIEDICA DESVOLTAREA Cu privire la cauzele cari împiedică desvoltarea creşterii oilor în această regiune d. dr. Teodoreanu ne-a dat deasemenea interesante explicaţiuni, rezultat al observaţiunilor făcute de d-sa. In fruntea tuturor cauzelor stă mârlirea oilor care se face deobiceiu în consanguinitate — în aceiaş familie, până la incest — deci în detrimentul perfecţionării rasei. De această condiţiune capitală pentru oprirea degenerărei majoritatea crescătorilor şi proprietarilor de turme nu vor să ţină seamă mai ales în turmele unde nu se face selecţia, ceia ce le interiorizează din an în an. Altă cauză care contribue deasemenea într’o largă măsură , la degenerarea rasei este alimentaţia săracă, parcimonioasă prin îngrămădire de oi pe o suprafaţă prea mică de păşunat. In genere, în ţară la noi şi mai ales în Dobrogea sunt cam 10—12 oi la hectarul de păşune când numărul lor nu ar trebui să treacă în nici un caz de 5 cel mult 6 oi pe hectar. Nu mai vorbim de anii secetos, când condiţiunile de alimentaţie a oilor sunt dezastruoase. Din motive mai sus arătate nu se desvoltă nici lâna, randamentul laptelui scade, iar tineretul fiind oprit în creştere,oilese pipernicesc. Afară de aceasta Islazurile trebuesc primenite periodic, prin odihnirea păşunelor căci altfel expunem turmele pietrei prin îmbolnăvirea lor de cârceag cum s’a întâmplat chiar anul acesta. Pentru evitarea acestei maladii nu există altă soluţie decât schimbarea din când în când a islazurilor. Concomitent cu aceasta crescătorii trebue să respecte, ca o literă de evanghelie, obligaţiunea de a îmbăia oile pentru degajarea lor de căpuşe. SELECŢIONAREA Acolo unde condiţiunile primordiale necesare îmbunătăţirii rasei oilor au fost respectate, rezultatele au fost surprinzătoare. Vă dau un exemplu: S’a înfiinţat acum patru ani un sindicat al crescătorilor de oi din Dobrogea, cu sediul la Medgidia. Crescătorii din acest sindicat respectând normele unei bune îngrijiri a ovinelor au obţinut extraordinare rezultate prin sporirea cantităţilor de lână şi lapte. Turmele crescătorilor Popeea şi Golea au obţinut peste 3 kg.o lână de cap de oaie şi peste 200 litri lapte. Acesterezultate au fost obţinute prin individualizarea oilor, marcarea lor, cântărirea periodică a randamentului de lapte şi lână, a greutăţii oilor şi apoi prin selecţionarea lor, eliminându-se din turmă cele cu randamente slabe. E un mare păcat că până acum acest sindicat nu are decât 19 membri cu un inventar de peste 2 mii oi selecţionate. Acest total de oi selecţionate înseamnă un progres enorm mai ales dacă ţinem în considerare faptul că în Apus, cum este Germania de pildă, sunt sindicate cu o vechime de peste 25 ani cari nu posedă totuşi decât 150—160 oi selecţionate cum este sindicatul pentru creşterea oilor „frisen“ din Norden“. Intr’un număr viitor vom da explicaţii asupra produselor noastre ovine pe pieţele străine. G. Pleşoianu CITIŢI „Universul copiilor şi al tineretului” — Pentru ultraj, la Consiliul de război La un cabinet de instrucţie al consiliului de război de pe lângă corpul XX de armata,este chemat pentru ultraj Mişu Supra, politician mărunt de suburbie, care în opoziţie ţine trează atenţia cetăţenilor, că partidul va veni în curând la putere, iar pe vreme de alegeri stă în faţa localului de vot, pentru propagandă. In chipul acesta speră să-şi capete un galon in organizaţie şi să aspire la o slujbă când norocul aduce partidul la guvern. E prima dată când Mişu Supra apare în faţa unui consiliu de război. Emoţia îl covârşeşte. Magistratul instructor, un căpitan versat în arta de a descoase pe om, când îi cade în mână, lasă pe inculpatsă spună tot ce ştie, ca apoi să-l introducă in dialectica întrebărilor. — Să spui tot ce-ai făcut, că a trebuit să ajungi aici — i se adresează magistratul militar pe ton potolit, ţinând seamă de emoţia inculpatului— Să vedeţi, d-le căpitan, — începe Supra să povestească cu glas tremurat — am făcut şi eu politică în cartier, ca orice cetăţean. Aveam un grup de partizani, cărora drept să spun, le-am dat de multe ori să mănâncă în opoziţie, căci eu sunt fiu de negustor şi am şi oarecare stare. Partidul a venit, la guvern. Cum era firesc, m’am dus şi eu la primarul de sector să-i cer o delegaţie în cartier, cum se obişnueşte când pleacă unii şi vin’ai noştri. După multe stăruinţi şi aşteptări pe la uşa primăriei, mi s’a dat în fine o delegaţie, dar... onorifică. N’am refuzat-o gândindu-mă că până la urmă mi se va da vre-o diurnă. Nu făceam de altfel mare lucru- Trebuia să cercetez negustorii ambulanţi de prin cartier, dacă au autorizaţie dela comună- Ce mi se întâmplă într’una din zile ? Dar am uitat să spun că între timp îmi făceam şi treburile mele. Mă duceam deseori prin provincie ca să aduc marfă pentru cârciuma tatălui meu. Ca să fiu în siguranţă, căci plecam şi cu banii la mine, mi-am cumpărat un revolver pe care-1 purtam totdeauna la mine. Intr’ună din zile, m’am dus la circumscripţia poliţienească, în interes de serviciu, pentru îndeplinirea delegaţiei... onorifice pe care o aveam de la primărie. Trebuia să vorbesc cu şeful comisar. Intru în birou, dar nu-1 văd pe şef acolo şi dau să plec. Dintr’un colţ al biroului aud un glas răstit: — Mă ! Ce e cu tine ? Nu ştii să dai bună ziua când intri aici. — Era comisarul de serviciu pare-mi-se- Caut pe d. comisar șef. — îi răspuns. — Și de ce nu dai bună ziua? — Să vezi că... și până să apuc să mai răspund ceva, ii spune sergentului de alături: — Ia umflă-1 băete, că ăsta pare suspect. Mă trage în fața biroului și ordonă: — Actele de identitate. Cum stai cu serviciul militar, cu biletul dela biroul populaţiei, cu plata impozitelor ? — N’aveam nici un act la "**”*■ Erar striun : d-l« comisar am delegaţie dela primărie... — Ce delegaţie... Asta-i escrocherie. Fă-i percheziţie, sergent. Vezi ce are în buzunar. — Nenorocirea a făcut să am revolverul în buzunar. Sergentul pune mâna pe mine. Dau să scap şi pun mâna pe buzunarul în care aveam revolverul şi-l prind puternic, strigând : nu mă smuci că se descarcă revolverul şi face... „ricoşel“ şi vă împuşcă. .— Ce-ai spus că face, intervine magistratul instructor, amuzându-se de întreaga povestire a bietului delegat onorific. — Eu n’am tras niciodată cu revolverul, dar îmi închipuiam că dacă se descarcă, putea să facă „ricoșel“ și să-l lovească pe comisar. Au pus mâna pe mine, mi-au scos revolverul din buzunar şi un briceag şi după ce mi s’a închegat acte de ultraj, mă văd în faţa d-voastră. Altă vină n’am. Declaraţia inculpatului se inchee aci, alegându-se de pe urma unei delegaţii... onorifica cu această păţanie şi poate cu un proces de ultraj, dacă magistratul instructor nu va găsi cu care să claseze afacerea reducând-o la un simplu incident amuzant. C. ŞOL. —ooc-xOxooo------ Sănătatea publică la Braşov Braşov, 27 Sept. Epidemia de scarlatina a îngrijorat şi autorităţile sanitare de la Braşov care au înţeles să ia la timp măsuri excepţionale pentru a nu lăsa boala să se întindă şi să facă victime. Atât serviciul sanitar al oraşului cât şi cel judeţean, au veghiat la menţinerea unor condiţiuni cari să împiedice mersul boalei. De altfel în judeţ situaţia atât a boalelor contagioase cât şi a celor sociale, se poate cunoaşte după următoarele date: Scarlatina s’a înregistrat în 5 comune şi anume: Sâmpetru cu 23 de cazuri vechi şi 11 noi, Cernatu 2 cazuri, Prejmer 1 caz, Purcăreni 2 cazuri, Harman 1 caz. Din acești bolnavi s’au vindecat 21, au murit 4 și au mai rămas 15 cari sunt în curs de vindecare. Pojarul s’a înregisrat în 6 comune. Au fost 15 cazuri vechi, 28 cazuri noi și vs’a înregistrat un singur caz mortal. Tusea convulsivă a avut 14 cazuri în 4 comune, cu un mort. Difteria a dat 7 cazuri in 4 comune. In comuna Harman s’au înregistrat dintr’o singură dată 4 cazuri. Febra tifoidă s’a manifestat numai în comunele Târlunigeni şi Budila. Paralizia infantilă a dat patru cazuri şi anume în comunele: Zârneşti, Satulung şi Zizin. Singurul caz de dezinterie notat la Zârneşti, a fost vindecat. Tuberculoza este în creştere cu 17 cazuri noui, adăugate la cele 402 vechi. Sifilisul înscrie în total 1105 bolnavi dintre cari 9 sunt cazuri noui. Pelagra s’a manifestat numai în regiunea Buzaelor dând 14 bolnavi. Cancerul e în creștere cu 4 cazuri noui, peste cele 40 deja existente. Aceste cifre rămân valabile pe cursul verii, urmând să se comunice altele pentru lunile de toamnă.