Universul, octombrie 1934 (Anul 51, nr. 268-282)

1934-10-01 / nr. 268

AS­­RBAREA .FRANCO-ROMÂNĂ1 Ron­dată 1920 (M­O. 182/920). Bucureşti, Griviţei 23. MJ&IJVE 1 Octomb, 1934» orele IO a» m. . va avea loc tragerea. Vor lua parte toţi abonaţii şi cetitorii asi­guraţi» la curent cu plata rate­lor, precum, şi aceia cari se bucură de gratuitatea lunii Septembrie. Publicul este rugat să asiste. IA VUIlijil­L DI MARE CU PESTELE IM GHIARE 5TR. HALE­LOR 21 CuZr SAMUEL & Co. din Cluj anunfi înfiinţarea sucursalei sale în Bucureşti, Strada REGALĂ No. 12 LINGERIE şi TRUSOURI artstic lucrate PLAPAMASWE, bogat asortiment Preţuri extrem de eftine şi absolut fixe perfecţiunea tehnică a­­ industriei naţionale, frumuseţea şi varieta­tea producţ­ei sale, sunt pentru ţara noastră un prilej de legitimă mân­drie . Vizitatorii veniţi din ţări străine au ex­primat marea lor admi­raţie pentru expoz­IND d­O HA1 VEHICULUL INDUSTRIAL PAN HARD DE V/2 LA 10 TONE funcţionând cu BENZINĂ, MOTORINĂ, CĂRBUNI de LEMN (Gazogen) TOATE MODELELE DE ŞASIURI SE BUCURĂ DE INTĂIETATE LA MINISTERUL DE RASBOIU AL FRANŢEI PROTOTIPUL VEHICULULUI de TONAJ MARE, RAPID şi MODERN REPREZENTANŢA GENERALĂ pentru ROMÂNIA­­ A C O A TT agenţie franco romană1 r Sl M I de AUTOMOBILE şi TRANSPORT­­UL. TAKE IONESCU 8 (Garajul Coclod)­­ Preferaţi RESTAURANTUL VIŞOIU-ŞOSEA SEZON TOT ANUL Publicaţiune­­Vizitatorii Expoziţiei Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 17 Octombrie 1934, se ţine licitaţiune publică In loca­lul Palatului MINISTERULUI JUSTIŢIEI, din Bucureşti, b-dul Elisabeta No. 35, Serviciul Ar­hitecturii, pentru vânzarea ma­terialului vechi din curtea pa­latului justiţiei din Bucureşti, compus din fier, fontă, bronz, aluminium, etc. Vânzarea se face la kgr. Concurenţii vor trebui să do­vedească că sunt cetăţeni ro­mâni şi îndeplinesc condiţiuni­­le cerute de L. C. P., pentru li­citaţii. Garanţia ce urmează a se depune este de 3.000 lei în nu­merar. Cadtul de sarcini pentru li­citaţie poate fi studiat la Di­recţiunea Contabilităţii Minis­terului de Justiţie, camera 310. BUCUREŞTI TEL. 253-38 Citiţi: Universul copiilor NU UITAŢI A PROFITA DE UNICA OCAZIE ce vi se oferă de a cumpăra : Uleiurile fine franceze concentrate „DENY“ pentru fabricat uşor : Apa de Co­lonie, Parfum, etc. toate mirosurile existente: Origan, Chypre, Liliac, Trandafiri, Zambilei, Flori de ta­bac, Crepe Georgette, Crini, Nar­­cisse, etc. etc. vizitându-ne: „OPAC“ str. Doamnei 7, Galeriile Blanduziei, ETAJ Bucureşti. — Reţete pentru făcut parfum şi apa de colonie GRATIS. 21 ♦♦♦♦»♦♦♦« SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR URBAN DIN BUCU­REŞTI Se aduce la cunoştinţa aso­ciaţilor, proprietari de imobile ipotecate la această Societate, că la 30 Septembrie curent, este scadenţa ratei semestrului 2­­934, la împrumuturile contrac­tate, cum şi a ratei eşalonate, la datoria de rate restante la 31 Decembrie 1933. Neplata la termenul arătat atrage dobândă de întârziere şi urmările prevăzute de legea specială. DIRECŢIUNEA GENERALA Vizitatori ai Expoziţiei economisiţi timp şi bani apro­­vizionându-vă cu cele nece­sare în lingerie şi galanterie bărbătească numai dela cea mai mare fabrică Fabrică de cămăşi till Str. Ne­ari No. 4 Academiei 2 Griviței 99 unde veţi găsi cel mai mare asortiment în CĂMĂŞI din zefir, popelin şi Dejalenă veritabilă Ha­neacasă din Stofă şi mătase P­ijamale din zefir, popiin şi finet Pullovere lână pură, fabricaţiune pro­prie, desene ultra moderne Bogat asortiment în toate articolele de lingerie şi galanterie bărbătească. Am eStitnit din stern OKul Ulli Riesling din viile y­­ia d-lui Preşed. Ştefan Precum şi toate articolele de Coloniale, delicatese şi băuturi Bun, curat şi e£tin Vi.Via Consumul STELEAN PETRESCU Str. Carol 23 (colț cu Soarelui) Telef. 3.3048 »♦♦♦♦++++♦♦♦♦♦♦♦ +»-♦ O MOMTRIANC De vânzare în toate papet­ă­­riile de primul rang. Citiți: „Biblioteca agricolă cal Ziarului Universul“ de salată extra din Str. LeiB 18 J Lista Cărţilor Şcolare DOMNITA ILEANA AUREL VLAICU se găsesc la Librăria ALCALAY CQLF.14 'tilCTORIEI No. 27, colt cu B-dul Elisabeta, pentru Liceele: Cum a murit descoperitorul mătasii artificiale Se cuvine să povestim cum a murit descoperitorul acestui produs, acum cu prilejul come­morării suspomer­itei invenţii. La Lyon trăia, modest, un chimist cum sunt atâţia în o­­raşul gospodărit atâta vreme de d. Herriot. Numele lui era Hypolite, — dar ce însemnă­tate poate avea acest nume când e uitat de toţi şi nu s’a reţinut decât pe acela al pro­fitorilor acestei descoperiri. Chi­mistul din Lyon a observat cum viermele de mătase „fabrică“ ţesutul atât de dorit de doam­ne. Şi atunci întrebarea pusă de el a fost dacă nu-i posibilă fabricarea pe cale artificială, ţinând seama de învăţământul dat de viermele de mătase. Ex­perienţele de laborator au fost încununate de succes şi iată această cucerire dobândită : fa­bricarea mătăsii artificiale. Acum, cu ocazia comemorării acestei descoperiri, se menţio­nează faptul că bietul chimist din Lyon a murit mai sărac de cum începuse, pentru că şi bru­ma de avere agonosită şi-o cheltuise în efectuarea expe­rienţelor. A fost nevoie de mila fabricanţilor, îmbogăţiţi de pe urma descoperirii, ca familia lui să-şi poată duce viaţa. Dar, cu acelaş prilej, s’a mai menţionat un fapt şi anume că, în ciuda marei invenţii, adevă­rata mătase e tot mătasea na­turală care prezintă o vădită superioritate prin calităţile ei de fineţe şi durabilitate. Lucrul s’a observat, mai cu osebire, la ciorapii de mătase, singurii cari au putut stabili comparația în favoarea mătăsii naturale. 5167 Congresul asoc. generale a inginerilor Asociaţia generală a ingine­rilor din România — Agir — va ţine congresul său din acest an la Galaţi după următorul pro­gram: Duminică 14 octombrie: Ple­­­­carea din Bucureşti cu vagoane­­ speciale ataşate trenului 83 la­­ ora 6.55 dimineaţa. Ora 11, so­sirea la Galaţi încartiruirea, tedeum. Ora 16%, deschiderea congresului. Luni, 15 Octombrie şi Marţi 16 Octombrie, între orele 9-13 şi 16-19 lucrări în secţiuni. Marţi 16 Octombrie d. a. În­chiderea congresului. Miercuri 17 Oct. Excursiuni pe canalul Măcinului. Joi 18 şi Vineri 19 Octombrie. Excursie la Vâlcov. Orice lămuriri la secretaria­tul Agir, b-dul Take Ionescu 31. Telefon 3.02.62. ---------------XXOiftOXX--------------­ Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni .. 200 pe 3 luni COCS de SILEZIA CĂRBUNI de SILEZIA Ceho - Română S. A. B-dul Maria No. 1 Telefon 3.75­00­0 SĂTEAN OMORÎT DE MAL in Giurgiu. 28 Sept. Joi d. a. Radu M. Măgăreață, din comuna Ciolanu (Vlașca) pe când­ scotea nisip dintr’o carieră din apropierea comunei Crovu, s’a surpat peste el un mal înalt de 2 m., omorându-l. Cu mare greutate ceilalţi lo­cuitori au putut scoate cadav­rul de sub mal. Parchetul a autorizat înmor­mântarea. _­­B=B=HJOQ2LOXapp- i întâmplări din Capitală Şi-a dat foc din cauza mizeriei Ana Cuşnerenco, de 23 ani, din str. Cuza Vodă 34, care trăia de mai multă vreme în mizerie, din cauza lipsei de lu­cru, a Încercat aseară să se si­nucidă. In mica ei încăpere, şi-a stro­pit hainele cu benzină, dându­­le apoi foc. Flăcările au cuprins-o ime­diat, şi din cauza arsurilor, ea a început să strige. Vecinii alarmaţi au sărit în ajutorul ei, înăbuşind flăcările. Ambulanţa Salvarii a dus-o la spitalul Brâncovenesc. Sinucigaşa are arsuri grave pe faţă, gât şi mâini, înjunghiat Comisarul circumscripţiei 37 post secundar, a fost înştiinţat că în şoseaua Giuleşti, s’a pe­trecut aseară un mare scandal, de pe urma căruia a fost înjun­ghiat un muncitor. Poliţistul, care s’a dus la faţa locului, a găsit cu abdomenul spintecat pe Florea N. Gh. Ciu­­botaru, de 25 ani, din str. Nă­moloasa 13. Rănitul a fost ridicat de Sal­vare şi dus la spitalul Colţea. Agresorul lui Ciubotaru a dis­părut. • Otrăvire Femeia Ecaterina Grecu, din str. Cireşilor 27, a încercat să se sinucidă, bând o cantitate de spirt, denaturat. Ea a fost transportată cu Salvarea la spitalul Colţea. Cauza nu se cunoaşte S­crisori din Berlin (ra?mas*e din pagina I»a) fie nevoit pe urmă s’o nege sin­­gur. In chestiunile de politică in­ternă de ex. — lăsând la o par­­te problemele economice și noua lor orientare dată de ac­tualul interimar la ministerul economiei dr. Schacht, — pro­blema religioasă este din nou pe tapet, într-o formă acută şi cu dublu aspect. Se ştie că imediat după ve­nirea naţional-socialiştilor la guvern, atât protestanţii cât şi catolicii din Reich, au fost ne­mulţumiţi de incercările de „Gleichschaltung“ ale vieţii reli­gioase. O privire istorică asu­pra acestei chestiuni am dat-o cetitorilor noştri într-o cores­­pondenţă mai veche, problema e din nou de actualitate în ur­ma evenimentelor din săptă­mâna trecută, în preajma ,,hi­­rotonisirei“ episcopului protes­tant naţional-socialist, Ludwig Müller. Protestanţii au fost nemulţu­miţi mai ales de măsurile dr. Jäger, consilierul juridic al e­­piscopiei Reich-ului, care a dis­pus îndepărtarea din slujbă a episcopului de Wurtemberg, dr. Wurm, pe motivul relei admi­nistraţii a bunurilor eparhiale. Dr. Wurm — unul din opozan­ţii cei mai necomozi pentru gu­vern — din pricina marei lui popularităţi a fost apărat de clerul protestant din München, care a respins învinuirile adu­se. Pe de altă parte — catoli­cii din Bavaria s’au agitat în urma unei predici, a episcopu­lui Müller —, ţinută înainte de înscăunare, în care ei vedeau atacuri directe adresate Romei. Cancelaria episcopatului protes­­tant a Reich-ului a fost nevoită să dea un comunicat, prin care încerca să explice că vorbele e­­piscopului nu însemnau o de­claraţie de răsboi adresată ca­­to­lismului, ci numai o repe­tare a cuvintelor lui Luther care accentuase că biserica protes­tantă trebue să fie liberă de Roma. Menajamentele speciale de cari se bucură catolicismul în Germania se datoresc atât fri­ed de redeşteptare a sentimen­telor separatiste bavareze, cât mai ales fried de populaţia ca­tolică din Sane, al cărei vot la 15 ianuarie, anul viitor — va avea rolul hotărâtor. Iată una din chestiunile în care propaganda doctorului Goebbels nu a înregistrat mari succese până acum şi pe care preferă cu prudenţă să încerce să o clarifice pe cale mai puţin publică. In materie externă, activita­tea naţionalsocialismului înce­pe acum complet de la început şi vrea să nu repete experien­ţele neplăcute din trecut. Cel puţin pentru­ moment se ajun­sese la un punct stabil în ceea­ ce priveşte situaţia internaţio­nală, privită din punctul de ve­dere al raporturilor dintre Reich cu celelalte state. După neisbutite şi dureroase încer­cări de a căpăta simpatia An­gliei sau a Italiei, Hitler a tre­buit să recunoască existenţa de fapt a izolării sale. Pe de altă parte, chiar dacă eficacitatea intrării Rusiei in Liga Naţiuni­lor ar fi contestabilă — exis­tenţa Sovietelor ca factor de­terminant al politicei europene este de acum înainte un fapt care nu poate fi ignorat. Cam­ vor fi liniile de acţiune ale diplomaţiei germane în faţa acestei situaţii este greu să pre­cizăm. Colaboratorii baronului von Neurath ştiu să tacă, ba chiar au o predilecţie specială pentru surprize. In linii generale însă, ca po­sibilităţi adică, ale unei noi o­­rientăr­i sunt două căi de urmat (înţelegem prin aceasta două căi noi, ceea ce nu exclu­de reluarea vechilor încercări, nereuşite până acum). Un procedeu ar fi acela de a atrage simpatia unor ţări mai mici însă influenţe, se vorbeşte de exemplu d­e insistenţă că u­­nul din obiectivele acestor stră­danii ar fi Elveţia, mai ales în urma unor comportări curioa­se ale Confederaţiei. A doua posibilitate ar fi o ascultare a sfatului lui Bis­­mark şi o întoarcere spre Ru­sia. Presa din Reich încearcă acum să arate că orientarea Franţei spre Soviete şi reintra­rea Rusiei în afacerile europe­ne sunt produse de existenţa între cele două puteri ale statu­lui hitlerist, care punând un dig de netrecut bolşevismului, care mulţumită naţional-socia­­lisml­ui a devenit o chestiune pur rusească. Articolul din „Völkische Beo­bachter“ din care extragem rândurile de mai sus, adaugă că dacă Rusia va renunţa cu ade­vărat la propaganda comunis­tă, Germania va fi imediat gata să colaboreze cu ea. Aceste schimbări de orientare sunt însă prea delicate pentru a fi inoculate populaţiei prin propagandă sgomotoasă — des­tinată marilor masse; de aceea s’a recurs la „concediul" politic și la serviciile presei bine su­­praveghiate din Wilhelm­strasse. _______ KRITON Problema creşterii oilor in Dobrogea Explicaţi­­e d-lui dr. Teodor­eanu, directorul periei Palas Constanţa, 27 Sept. In satul Palas, situat la 10 km. de Constanţa, ex­ită „De­­ria Statului“, al cărei director este d. dr­ I. Teodoreanu, mem­bru al institutului de cercetări zootehnice. Rolul acestei insti­tuţii e închinat exclusiv pro­păşirii economiei rurale şi îm­bunătăţirii rasei oilor în Do­brogea, problemă asupra căreia s-au făcut şi se fac cercetări şi studii importante. întrebat despre rezultatele obţinute până acum d. dr. Teo­doreanu în peria de la Palas, ne-a dat explicaţiunile ce ur­mează : „Oaia este specia care se pre­tează cel mai bine regiunii şi climatului acestei provincii. A­­ceast­a este o constatare noto­rie şi atunci se pune de la sine întrebarea : Ce fel de rasă de oi ? Rasele mai răspândite în Dobrogea sunt ţigaia şi oaia de Cadrilata, zisă carnabat. Dar aceste două rase nu corespund necesităţilor economice din punct de vedere al randamen­tului şi calităţii lânii, laptelui şi cărnei. Mai cu osebire car­­nabatul dă o cantitate foarte mică de carne. Cea mai bună soluţie pentru rezolvarea problemei — a spus d. dr. Teodoreanu — este în­crucişarea între ţigaie şi me­rinos, pe urma căreia obţinem o rasă intermediară, rasa pa­­loşă, sau spancă ce a dat re­zultate minunate. Cu toate rezultatele obţinute prin această încrucişare de rase mocanii din regiune nu au adoptat-o decât într’o mică mă­sură, pe motivul nejustificat că ar scădea cantitatea da lap­te, premiză greșită împotriva căreia trebue să se facă o in­tensă propagandă, întrucât a­­cest produs este menit să înlo­cuiască cu succes și în timpul cel mai scurt cea mai mare parte din efectivul oilor din Do­brogea. In tot cazul, pentru că sta­tisticele nu se fac pe rase, to­­tuş din observaţiunile făcute rezultă că majoritatea crescă­torilor intenţionează a-şi mo­dela turma prin introducerea rasei „spancă“, cu atât mai mult cu cât, în ultimul timp lâna s-a valorificat mult mai bine ca în anii trecuţi. Lâna de spâncă s’a vândut anul a­­cesta peste 45 lei, pe când lâ­nurile inferioare deabia au a­­juns 28—30 lei kg. •CAUZELE CARE ÎMPIEDICA DESVOLTAREA Cu privire la cauzele cari îm­piedică desvoltarea creşterii oi­lor în această regiune d. dr. Teodoreanu ne-a dat deaseme­­nea interesante explicaţiuni, rezultat al observaţiunilor fă­cute de d-sa. In fruntea tutu­ror cauzelor stă mârlirea oilor care se face deobiceiu în con­­sanguinitate — în aceiaş fami­lie, până la incest — deci în de­trimentul perfecţionării rasei. De această condiţiune capitală pentru oprirea degenerărei ma­joritatea crescătorilor şi pro­prietarilor de turme nu vor să ţină seamă mai ales în tur­mele unde nu se face selecţia, ceia ce le interiorizează din an în an. Altă cauză care contribue de­­asemenea într’o largă măsură , la degenerarea rasei este ali­mentaţia săracă, parcimonioa­să prin îngrămădire de oi pe o suprafaţă prea mică de păşu­­nat. In genere, în ţară la noi şi mai ales în Dobrogea sunt cam 10—12 oi la hectarul de păşune când numărul lor nu ar trebui să treacă în nici un caz de 5 cel mult 6 oi pe hectar. Nu mai vorbim de anii sece­tos, când condiţiunile de­ alimentaţie a oilor sunt de­zastruoase. Din motive mai sus arătate nu se desvoltă nici lâna, randamentul laptelui scade, iar tineretul fiind oprit în creşte­re,oile­­se pipernicesc. Afară de aceasta Islazurile trebuesc primenite periodic, prin odihnirea păşunelor căci altfel expunem turmele pietrei prin îmbolnăvirea lor de câr­­ceag cum s’a întâmplat chiar anul acesta. Pentru evitarea acestei ma­ladii nu există altă soluţie de­cât schimbarea din când în când a islazurilor. Concomitent cu aceasta crescătorii trebue să respecte, ca o literă de evanghe­lie, obligaţiunea de a îmbăia oile pentru degajarea lor de că­puşe. SELECŢIONAREA Acolo unde condiţiunile pri­mordiale necesare îmbunătăţi­rii rasei oilor au fost respec­tate, rezultatele au fost sur­prinzătoare. Vă dau un exemplu: S’a în­fiinţat acum patru ani un sin­dicat al crescătorilor de oi din Dobrogea, cu sediul la Medgi­dia. Crescătorii din acest sin­dicat respectând normele unei bune îngrijiri a ovinelor au ob­ţinut extraordinare rezultate prin sporirea cantităţilor de lână şi lapte. Turmele crescă­torilor Popeea şi Golea au ob­ţinut peste 3 kg.o lână de cap de oaie şi peste 200 litri lapte. A­­ceste­­rezultate au fost obţinute prin individualizarea oilor, mar­carea lor, cântărirea periodică a randamentului de lapte şi lână, a greutăţii oilor şi apoi prin selecţionarea lor, elimi­­nându-se din turmă cele cu randamente slabe. E un mare păcat că până a­­cum acest sindicat nu are de­cât 19 membri cu un inventar de peste 2 mii oi selecţionate. Acest total de oi selecţionate înseamnă un progres enorm mai ales dacă ţinem în consi­derare faptul că în Apus, cum este Germania de pildă, sunt sindicate cu o vechime de peste 25 ani cari nu posedă totuşi decât 150—160 oi selecţionate cum este sindicatul pentru creş­terea oilor „frisen“ din Nor­den“. Intr’un număr viitor vom da explicaţii asupra produselor noastre ovine pe pieţele străine. G. Pleşoianu CITIŢI „Universul copiilor şi al tineretului” — Pentru ultraj, la Consiliul de război La un cabinet de instrucţie al consiliului de război de pe lângă­ corpul XX de armata,­­este chemat pentru ultraj Mişu Su­pra, politician mărunt de su­burbie, care în opoziţie ţine trează atenţia cetăţenilor, că partidul va veni în curând la putere, iar pe vreme de alegeri stă în faţa localului de vot, pentru propagandă. In chipul acesta speră să-şi capete un galon in organiza­ţie şi să aspire la o slujbă când norocul aduce partidul la guvern. E prima dată când Mişu Su­pra apare în faţa unui consi­liu de război. Emoţia îl covârşeşte. Magistratul instructor, un căpitan versat în arta de a descoase pe om, când îi cade în mână, lasă pe inculpat­­să spună tot ce ştie, ca apoi să-l introducă in dialectica întrebă­rilor. — Să spui tot ce-ai făcut, că a trebuit să ajungi aici — i se adresează magistratul mi­litar pe ton potolit, ţinând seamă de emoţia inculpatului­— Să vedeţi, d-le căpitan, — începe Supra să povestească cu glas tremurat — am făcut şi eu politică în cartier, ca orice cetăţean. Aveam un grup de partizani, cărora drept să spun, le-am dat de multe ori să mănâncă în opoziţie, căci eu sunt fiu de negustor şi am şi oarecare stare. Partidul a venit, la guvern. Cum era firesc, m’am dus şi eu la primarul de sector să-i cer o delegaţie în cartier, cum se obişnueşte când pleacă unii şi vin’ai noştri. După multe stăruinţi şi aş­teptări pe la uşa primăriei, mi s’a dat în fine o delegaţie, dar... onorifică. N’am refuzat-o gândindu-mă că până la urmă mi se va da vre-o diurnă. Nu făceam de altfel mare lucru- Trebuia să cercetez negustorii ambulanţi de prin cartier, dacă au autorizaţie dela comună- Ce mi se întâmplă într’una din zile ? Dar am uitat să spun că în­tre timp îmi făceam şi trebu­rile mele. Mă duceam deseori prin provincie ca să aduc mar­fă pentru cârciuma tatălui meu. Ca să fiu în siguranţă, căci plecam şi cu banii la mi­ne, mi-am cumpărat un revol­ver pe care-1 purtam totdeauna la mine. Intr’ună din zile, m’am dus la circumscripţia poliţienească, în interes de serviciu, pentru îndeplinirea delegaţiei... onori­fice pe care o aveam de la pri­­mărie. Trebuia să vorbesc cu şeful comisar. Intru în birou, dar nu-1 văd pe şef acolo şi dau să plec. Dintr’un colţ al biroului aud un glas răstit: — Mă ! Ce e cu tine ? Nu ştii să dai bună ziua când intri aici. — Era comisarul de serviciu pare-mi-se- Caut pe d. comisar șef. — îi răspuns. — Și de ce nu dai bună ziua? — Să vezi că... și până să a­­puc să mai răspund ceva, ii spune sergentului de alături: — Ia umflă-1 băete, că ăsta pare suspect. Mă trage în fața biroului și ordonă: — Actele de identitate. Cum stai cu serviciul militar, cu bi­letul dela biroul populaţiei, cu plata impozitelor ? — N’aveam nici un act la "**”*■ Erar striun : d-l« comisar am delegaţie dela primărie... — Ce delegaţie... Asta-i es­crocherie. Fă-i percheziţie, ser­gent. Vezi ce are în buzunar. — Nenorocirea a făcut să am revolverul în buzunar. Sergen­tul pune mâna pe mine. Dau să scap şi pun mâna pe buzuna­rul în care aveam revolverul şi-l prind puternic, strigând : nu mă smuci că se descarcă revolverul şi face... „ricoşel“ şi vă împuşcă. .— Ce-ai spus că face, inter­­vine­ magistratul instructor, a­­muzându-se de întreaga poves­tire a bietului delegat onorific. — Eu n’am tras niciodată cu revolverul, dar îmi închipu­iam că dacă se descarcă, putea să facă „ricoșel“ și să-l lo­vească pe comisar. Au pus mâna pe mine, mi-au scos revolverul din buzunar şi un briceag şi după ce mi s­’a în­chegat acte de ultraj, mă văd în faţa d-voastră. Altă vină n’am. Declaraţia inculpatului se inchee aci, alegându-se de pe urma unei delegaţii... onorifica cu această păţanie şi poate cu un proces de ultraj, dacă ma­gistratul instructor nu va găsi cu care să claseze afacerea re­ducând-o la un simplu inci­dent amuzant. C. ŞOL. —ooc-xOxooo------­ Sănătatea publică la Braşov Braşov, 27 Sept. Epidemia de scarlatina a în­grijorat şi autorităţile sanitare de la Braşov care au înţeles să ia la timp măsuri excepţionale pentru a nu lăsa boala să se întindă şi să facă victime. A­­tât serviciul sanitar al oraşului cât şi cel judeţean, au veghi­at la menţinerea unor condiţiuni cari să împiedice mersul boalei. De altfel în judeţ situaţia a­­tât a boalelor contagioase cât şi a celor sociale, se poate cu­­noaşte după următoarele date: Scarlatina s’a înregistrat în 5 comune şi anume: Sâmpetru cu 23 de cazuri vechi şi 11 noi, Cernatu 2 cazuri, Prejmer 1 caz, Purcăreni 2 cazuri, Har­man 1 caz. Din acești bolnavi s’au vindecat 21, au murit 4 și au mai rămas 15 cari sunt în curs de vindecare. Pojarul s’a înregis­rat în 6 comune. Au fost 15 cazuri vechi, 28 cazuri noi și vs’a înregistrat un singur caz mortal. Tusea convulsivă a a­­vut 14 cazuri în 4 comune, cu un mort. Difteria a dat 7 ca­zuri in 4 comune. In comuna Harman s’au înregistrat din­­tr’o singură dată 4 cazuri. Fe­bra tifoidă s’a manifestat nu­mai în comunele Târlunigeni şi Budila. Paralizia infantilă a dat patru cazuri şi anume în comunele: Zârneşti, Satulung şi Zizin. Singurul caz de dezin­­terie notat la Zârneşti, a fost vindecat. Tuberculoza este în creştere cu 17 cazuri noui, a­­dăugate la cele 402 vechi. Sifi­lisul înscrie în total 1105 bol­navi dintre cari 9 sunt cazuri noui. Pelagra s’a manifestat numai în regiunea Buzaelor dând 14 bolnavi. Can­cerul e în creștere cu 4 cazuri noui, peste cele 40 deja existente. Aceste cifre rămân valabile pe cursul verii, urmând să se comunice altele pentru lunile de toamnă.

Next