Universul, noiembrie 1934 (Anul 51, nr. 299-313)
1934-11-01 / nr. 299
ASIGURAREA FRANCO-ROMÂNÂ Fondată 1920 (M. O. 182 1920), Bucureşti, Griviţei 23. In vedere că salariile şi pensiile se achită de fapt între 1—10 ale lunii următoare şi, cum mulţi cititori şi abonaţi asiguraţi, sunt pensionari sau funcţionari, cu începere din luna curentă, TRAGEREA generală şi specială a Societăţii va avea loc la 15 ale fiecărei luni Deci, tragerea pentru luna Oct. 1934 va avea loc la 15 ISIOEMBRIE 1934 PUBLICITUTE Licitaţia publică din 18 Octombrie a. c., neputându-se ţine, se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 1 Decembrie a. c. ora 10, se va ţine, la Direcţiunea Specială P.T.T., sala de licitaţii, camera 14, o nouă licitaţie publică, pentru procurarea a: 117 autocamioane pentru transportul corespondenţelor şi coletelor poştale, tip 2 tone sarcină utilă, conform caetelor de sarcini No. 82 B. şi 82 C. 29 automobile pentru adunatul scrisorilor, tip 500 kgr. sarcină utilă, conform caetului de sarcini No. 82 S. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă oferta sigilată cu ceară şi o garanţie de 5 la sută din valoarea furniturii, în recipisa Casei de Depuneri. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88-110, din L.C.P., Regulamentul O. C. L. şi Normele publicate în M. O. No. 127, din 1931, in care sunt prevăzute şi condiţiunile ce trebuesc prezentate de concurenţi, spre a fi admişi la licitaţie. Termenul de livrare este de 90 zile. Furnitura va fi pe riscul furnizorului. Plata după recepţie. Locul de predare este la Serv. Vehiculelor P.T.T., Calea Plevnei 15, Bucureşti. Se admit la concurenţă şi firme al căror produs reprezintă ultimele perfecţiuni ale tehnicei, care eventual nu ar putea fi cuprinse integral în caetele de sarcini existente. Caetele de sarcini menţionate mai sus, se pot vedea la Sala de Ucitaţii P.T.T., Camera 14, in orice zi de lucru, intre orele 12-13,30. No. 216513/1934. Aceasta-i Fenomenala Ella HINZARAH Prezicătoarea minune din Calcutta care prezice uimitor destinul oricărei persoane. Spune totul şi pe nume sigur. Amor, căsătorie, afaceri, judecăţi, boli, descoperiri, comori, şi orice. ____________Reuşirea dorinţelor, consunat, zilnice de la 10 dimineaţa până la 8 seara. Strada Cuzeşti No. 30, In curte pe stânga, Bucureşti. — Este in interesul D-voastră, să consultaţi imediat să vedeţi totul. Atenţiune 111 Ella Hunzarah face adevărate minuni cu prezicerile e) nemaipomenite. Vestita Prezicătoare o.eri 1000 Lire st. recompensă acelei persoane care va contesta veritabilele sale fenomene de magie. Nu confundați cu imitatorii. 0 Direcțiunea O MOMTRIAHC III. SORTE. A Lei 400.B C 500— 600.— 224 444 444 444 4444444-44444-44 TANASE ARE CUVÂNTUL!!4+41 Dnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, schimbare de adresă, sau la reînoirea abonamentului, să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul. Aproape prin surprindere, cu violenţa unei mari bucurii ivită pe neaşteptate, fără îndelungate reclame premergătoare şi în cadrul rar sortit marilor evenimente, al sălii Dalles, concertul excepţionalului violoncelist Piatigorsky a fost o frenetică izbucnire de energie, o erupţie de muzică, o revelaţie. Entuziasmul mocnit latent, al unui public însetat de clipe mari, s-a deslânţuit torenţial, liberat din cătuşele îndoelii, acoperind în triumfător tumult fiecare nouă formidabilă realizare a serii. Gregor Piatigorsky întruneşte singur o jerbă de daruri muzicale şi instrumentale, care ar face fericirea unei jumătăţi de duzină de concertişti. Temperament colosal, forţă sonoră ce atinge neîndoelnic frontierele violoncelistice, nerv ritmic extraordinar, forţă expresivă, spontaneitate, totul deservit de o virtuozitate uluitoare. Individualitate vehementă, tehnician şi interpret fenomenal, Piatigorsky trebue socotit drept unul din cei mai hotărî- : tori reprezentanţi ai marelui ordin al violoncelului, ce deţine prin autoritatea imensă a talentului, una din primele forţe I instrumentale de azi. Concertul de aseară a gru- j pat un copios număr de opere însemnate , din literatura vio- i llncelului, din care relevăm, deși nimic din cele ascultate nu poate fi exclus de la aprecierile făcute, Sonata de Francoeur, Sonatina de Weber-Piadgorsky, Suita italiană de Strawinsky şi Habanera de Ravel. La pian d. Alfred Alessandrescu, colaborator de fericite rezultate, în atâtea zile mari, ale vieţii noastre muzicale, a adus şi de data aceasta contribuţia de superioară valoare artistică a d-sale. R. Al. CRONICA MUZICALĂ Gregor Piatigorsky Balcicul se modernizează In ultimele zile s’a început refacerea localului primăriei, construit prin 1907, care azi nu mai corespundea cerinţelor timpului. Reconstruirea ce se va termina în primăvară, se face pe baza planurilor d-nei arh. Delavrancea-Gibory. Localul va putea adăposti birourile primăriei şi va schimba cu totul faţa pieţii centrale, încadrând-o cu geamia, între doua clădiri cu aspect civilizat. Clădirea halelor, este pe terminate, se fac formele de închiriere a prăvăliilor cu obligaţia respectărei legii sanitare de a nu mai avea în oraş măcelării murdare şi vânzarea de carne, peşte, legume nu se va face decât în hale, unde în fiecare Mercuri este şi târgul de săptămână. Şi această importantă clădire este construită după planurile d-lui arh. Marcu Duiliu, care a realizat şi uzina electrică, minunate clădiri publice, cu destinaţii de aşa natură, că a constituit o .. mare dificultate adaptarea stilului oriental local. Cu toate acestea Balcidiul are primărie, uzină şi halele, ca model de arhitectură orientală. Palatul regal, geamiile, câteva case vechi, hanul turcesc, baia comunală, aeroportul şi cu clădirile noi mai sus menţionate, sunt convingătoare pentru edilii viitori, că nu se mai poate îngădui construcţii, care să nu păstreze arhitectura locală. Balcicul civilizat, se va prezenta renovat, curat, dar tot Balcic, Balcic pitoresc şi oriental şi iniţiatorii acestor îmbunătăţiri şi stăruitori în găsirea banului: d-nii deputat Gh. Fotino, şeful organizaţiei liberale judeţene, primar al oraşului şi d. Enric Voinescu prefect al judeţului, secondaţi de un întreg stat major compus din d-nii parlamentari şi personalităţi, indiferent de culoarea politică, sub protecţia M. S.. Regina Maria, au meritul de " .."a . accelera executarea program. -rmilui propus, găsind mijloace, refăcând fără să strice, sau să dreagă ce s’a stricat din pitorescul caracteristic al Balcicului. Se civilizează, dar se păstrează ceea ce trebue ca să nu dispară de specificul local, . Tot în legătură cu modernizarea Baidoiului şi in'TWmuseţarea lui, în urma stăr Uinţelor celor arătaţi mai sus ş. a vizitei la faţa locului a d-lui mir. • nistru Fi’anasovici acesta a mn• --’»o QSa de bihe situaţia, că a ordin pentru studierea sele ; .. . nue, betonatăasfaltată, care să lege Constan .ţa cu Balcidul, chiar pe malul apei. Vor fi circa 150 km. de parcurs în maximum două ore, într’un peisaj minunat, având în permanenţă marea, ce se va prezenta sub nesfârşite aspecte ale coastei; aici innisipată de spuma mării, aci ridicată pe culmi de platou abrupte şi înalte de 100—200 m. Vor fi legate toate staţiunile de pe litoral, ce vor lua o desvoltare de necontestat. Bucureşti-Balcic în 5—6 ore, iată ce vom avea în scurt timp. Nu este o promisiune. Din împrumutul investiţiunilor avem suma rezervată de inspectoratul drumurilor din Constanţa. D. ing. inspector Oltenski, cu subalternii săi, lucrează acum la studierea chestiunii. --------—ooO:^t:(Joo--------- Un comerciant din Brăila, urmărit pentru amendă, dispare ÎMPOTRIVA LUI S’A LANSAT MANDAT DE ARESTARE Brăila, 29 Oct. Zilele trecute, s’a judecat la tribunalul s. II-a procesul negustorului Ionniţă Neamţu din sitr. sf. Constantin 8, învinuit de contravenţie sanitarăInculpatul a fost condamnat la 15 mii lei amendă. . Cum condamnatul n’a introdus la timp apel, iar sentința a rămas defintivă, parchetul a emis mandat de arestare împotriva lui. . ... Un agent de la biroul judiciar mergând la domiciliul condamnatului spre a executa mandatul, a constatat dispariţia lui. Toate cercetările pentru aflarea lui au rămas infructuoase. Poliţia a primit informaţi-uni că Ioniţă Neamţu se află ascuns la un prieten al său din oraşul Bârlad. ----------ooO: #: Q°o--------- ! îsiddBSitul I dina gas*a Cernavoda Constanţa, 29 Oct. Azi s’a produs în staţia Cer- I navoda un incident penibil. 1 Din motive încă necunoscute, ■ locotenentul Octavian Popescu, j din reg. 2 grăniceri Cernavodă, I a lovit cu cravaşa pe impiega. j lui Dumitrescu, care se afla de i serviciu în gară, I D. căpitan Marcu, de la co- t menduirea pieţii şi poliţia, au I deschis ancheta. UNIVERSUM Demonstraţia de zbor cu planorul, de la Băneasa Cu ocazia vizitei pe care corpul profesoral de la politehnica I din Timişoara a făcut-o la I Bucureşti, Cercul aerotehnic de sub preşedinţia d-lui ing. prof. I Gherman a făcut o demonstraţie în faţa acestor profesori de zbor cu planorul. Cercul a înfiinţat o şcoală de zbor planat la Braşov, cu con- I cursul soc. I. A. R. şi a aeroclubului local de sub preşedinţia d-lui col.aviator Andrei Popovici. In această şcoală au fost instruiţi mai mulţi tineri cari azi au ajuns să facă zboruri foarte I reuşite. I Planorul cu care s’a făcut ori demonstraţii este făcut în Bucureşti la fabrica de avioane Set.Pilotul său, tânărul Valentin Popescu, s’a perfecţionat în acest fel de zbor, în Germania, unde i s’au făcut propuneri să I rămână. înainte de a începe zborul, d. prof. Gherman a ţinut o Timişoara asupra zborului cu planorul şi interesul ce prezintă astfel de zbor. Prepararea unui pilot de avion — a spus d-sa — costă mai mult de un milion de lei. Un pilot preparat cu planorul costă infinit mai puţin, iar transformarea lui în pilot de avion se face foarte uşor; nu , rămâne decât să înveţe mânui- rea motorului. Planorul cu care s’a făcut demonstraţia de eri a fost remorcat cu un cablu de oţel de un avion pilotat de d. lt. aviator C. Perju, instructor de zbor. După 20 metri de târît pe patina aşezată sub carlingă, planorul s’a ridicat impozant în aer, după care a decolat şi a-vionul. După ce a ajuns la 10000 m. înălţime, Valentin Popescu s’a desfăcut de cablu şi a rămas singur în aer. Cu o măestrie puţin obişnuită, tânărul pilot a I făcut, menţinându-se numai deasupra aerodromului, fel de I fel de evoluţii îngăduite de li- I belulari . Spre uimirea publicului care se adunase în număr mare pe teren, Valentin Popescu a făcut câteva looping-uri impecabile, cari au impresionat chiar pe profesioniști. Planorul a rămas în aer aproape 20 de minute. După aterisare pilotul a fost viu felicitat.Dintre membrii corpului profesoral de la politehnica din Timişoara am remarcat pe d-nii: C. Teodorescu, rectorul politehnicei, Plauţius Andronescu cu d-na, Aurel Ioanovici cu d-na, C. Budeanu, Steliu, Hanganu cu d-na, Gherman cu d-na, Alaci, Mateescu, Severeanu, etc. Printre celelalte personalităţi mai erau d-nii: Vasilescu-Karpen, fost ministru, inginer Gr. Zamfirescu, ing. Malcoci, ing. Bunescu, ing. Strathescu, prof. I. Stroescu, căp. Simion, comandantul aeroportului, lt. Mănescu, etc. prof. Gherman explică corpului profesoral de la politehnica din Timişoara avantagiile desvoltării sborului cu planorul . Pilotul Valentin Popescu în carlinga planorului câteva secunde înainte de decolare Mişcarea portului Constanţa Constanţa, 29 Oct. Activitatea portului constanţa în zilele de 28 şi 29 Octombrie a fost următoarea: VAPOARE INTRATE „Derindjegerman, cu 340 t. diverse dela HomnUrg; „Akera“ tanc norvegian, deşert dela Genova, ,Maria Nornicos", elen, I pasager, des. dela Volo; „Barbu ştirbey“, tanc român, 1 pasager, des. dela Civica vechea; „Caldea" italian, 1 pasager, 165 t- diverse dela Triest; „British Lantern“ tanc englez deşert dela Port Sold; „Socony“ tanc englez deşert dela Alexandria; jelene" tanc olandez des. dela Oran; ,,Hermes“ tanc englez des. dela Neapoli; „Myriel“ tanc englez des. dela Lisabona; „Copo Fora“ italian, cu 31 t. div. dela Genova; „Adana“ turc, cu 730 t. fer vechiu dela Istambul; „Oltenia“ tanc român, deşert dela Londra; „Maya“ tanc italian deşert dela Veneţia. VAPOARE (dela 27-ESITE -29) „Regele Carol“ S. M. R. cu 300 tone diverse şi pasageri la Alexandria; „Spiadleine“ tanc belgian cu 9000 t. produse petrolifere la Anvers; „Beamont“ tanc norvegian cu 8000 ti prod. petrolifere la Doublen Avenmonth; „Adanan“ turc cu 38 t. Mogoje și 800 turci la Istambul; „Aghia Marine“ elen, 1 pasag. 450 vite la Pireu; „Pre. Isident Frangaa“ tanc belgian 6300 t. prod, petrolifere la Salonic-Pireu; „Troya“ german cu 2633 t. diverse la Rotterdam- Hamburg; „Borna“ tanc italian, cu 10500 t. prod. petrolifere la Teneriffe St.oruz„Gastein" italian, cu 1500 t. diverse tranzit la Triest; „Quirinale“ italian cu 300 t. cereale 300 t. păcură, 250 t- div. la Brăila; „Dromore“ englez 3900 t. cereale transzit la vama Malta-Anvers; „Megara“ tanc olandez 12.000 t. produse petrolifere, 750 t. păcură la Land’s End for Wirelles orders; ,,Use. dom“ tanc german cu 2200 t pred. petrolifere la Beyrouth; „Ionion“ eilen, 2 pastageri și 300 vite la Pireu; „Derindje“ german cu 150 t. diverse la Hamburg; „Maria Nomiocs“ elen, cu 450 vite la Pireu. -BoO:*:Ooo- România şi Germania (Urmare din pagina I) dealuri ulterior abandonate, încep să o ghicească deabia astăzi. Străinătatea, care a văzut cât de repede este inflamabil poporul german „ca popor” la ideea de revanşă — cum milioane de oameni au uitat într’o clipă — în primele luni de guvernare naţional socialistă — teorii politice plămădite ades în sângele câtorva generaţii cari au luptat pentru ele — ca să se ralieze unor perspective incerte in urma excitării produse de apelul la forţă — străinătatea, care a înregistrat toate aceste fapte — nu le poae uita uşor. Şi nici nu au dreptul să le uite. Pentrucă s’a făcut prin aceasta dovada că poporul german „ca popor” uită el prea uşor câştigurile aduse civilizaţii de marile lui individualităţi — pentru a se contopi intr’o mentalitate gregară unde primează ideile informe şi mai ales sentimentele primare-Iată sensul frazei citite şi luate în bătae de joc de d. Theil; ea corespunde cu adevărat unei realităţi, realităţii germane, prea ades ignorată în patria ei — însă perfect cunoscută dincolo de graniţele Reich- ului. De la luarea puterii şi până astăzi guvernul naţional-socialist a evoluat complet. Din revoluţionar şi sfărîmători ai idolilor trecutului apropiat , guvernul d-lui Hitler este azi un guvern ca toate guvernele : cu birocraţia lui, cu clientela lui politică, cu parveniţii lui, cu micile lui succese şi marile lui griji. Suntem gata să credem că de când cămăşile brune s’au instalat în WUheimstrasse şi au trebuit să rezolve în mod real chestiunile curente ale apanatului de stat — de când adică au luat cunoştinţă cu, să-i spunem, meschina tehnică politică, nevoia unei colaborări paşnice cu străinătatea şi abandonării organizaţiei de la început — a apărut clar şefilor guvernului. Şi suntem gata să credem că în persoana Reichs, fiihrer-ului şi cancelarului Hitler apariţia acestei necesităţi s’a transformat acum intr’o convingere. Ei bine — asta nu mai este acum de ajuns- Pentrucă, d. Theil ştie desigur acest lucru— poţi mai uşor să conduci şi să exciţi massele când făgăduieşti — decât când ajungi în stadiul realizărilor. Şi realizările naţional -socialismului înseamnă o serie întreagă de renunţări la făgăduelile din trecut. Şi atât de mulţi şi de importante sunt aceste renunţări, în . ___ in cât ele au fost în măsură să determine o mişcare împotriva regimului, mişcare eşită chiar din rândurile naţional-socialiste.Căci ,,cazul Roehm“ — dacă n’a fost o încercare de revoltă, cum o crede multă lume informată, a fost desigur expresia nemulţumirilor din rândurile prea numeroase ale armatei brune. D. Hitler a reuşit, la 30 iunie, să înăbuşe aceste nemulţumiri prin mijloace pe cari nu avem nevoia şi poate nici căderea, să le judecăm aici; prin mijloace însă cari nu pot fi aplicate de prea multe ori. Şi acum întrebarea fundamentală: Dacă Führer-ul Germaniei, astăzi convins de imperioasa necesitate a colaborării pacifice cu intreaga lume, pe toate terenurile de activitate, dar în acelaș timp este, chiar prin acest fapt, din rândurile ortodoxe national-socialiste, dacă Hitler, va fi la un moment dat mai slab decât mişcarea pe care a chemat-o la viaţă şi nu i-a satisfăcut aspiraţiile, decât cămăşile brune cari îşi pot găsi în viitor un şef mai dibaci decât Rohm şi mai puternic decât Hitler ? Iată de ce ar fi mai impresionantă pentru toată lumea o încercare de educare a poporului german, de infiltrare sistematică în mentalitatea lui, a ideilor menite să salveze pacea lumii şi să creeze încrederea ei în bunele intenţii ale conducătorilor actuali ai Reich-ului. Este naiv să se creadă că îndepărtarea de Germania este rezultatul „maşinaţiilor“ franceze; ea este numai efectul instinctului de conservare al fiecărui stat în parte; şi este tot atât de naiv să se creadă că instaurarea unui regim dictatural ar putea îmbunătăţi raporturile unui stat oarecare cu Germania, când exemplul Italiei dovedeşte contrariul. Străinătatea însă ar trebui la rândul ei, în loc să asculteinformaţiile tendenţioase ale unei anumite prese şi în loc să treacă de la momente de panică la clipe de îndârjire, să afirme precis şi ferm singurul deziderat capabil de a aduce ordine în lume: acela de a se da dovada bunei credinţi, dovadă ce constă în prim rând în oficializarea educaţiei pacifice a popoarelor cari prin revendicările lor au tulburat întreaga omenire. Şi când această educaţie va fi terminată, revendicările vor putea fi discutate fără demagogie — dacă între timp nu s’ar fi prefăcut, de la sine în pulbere. .. Tâlhăria de lângă Buzău — O VICTIMA - 29 Octombrie Un atac banditesc a fost comis aseară, in apropierea oraşului, lângă podul de fier de peste Buzău, de doi indivizi râmaşi necunoscuţi. Elevii Andrei Lupu şi Ion Fatu, ambii din str. Demetriade, plecând în escursie spre Vadul Paşii, au fost atacaţi de doi necunoscuţi care i-au jefuit de tot ce aveau asupra Andrei Lupu, încercând sa I opună rezistenţă, a fost imj. Puşcat grav in piept cu un foc de revolver de unul dintre bandiţi. După comitera ispră- vii, bandiţii au dispărut. Victima a fost internată în I spitalul I. C. Brâtianu din ■ [ Buzău. Parchetul a ordonat facerea cercetărilor.. . Or.-cox:».xoq- lor. 'Anul al 5 Mea Nr. 299 Joi 1 Noembrie 1934 Un sat întreg sub teroarea unui descreerat Comite bătaî şi crime chiar sub ochii binevoitori ai jandarmilor. — Cum se prezintă poliţia noastră comunală.— Un caz întâmplat in comuna Pleşcoiu Buzău, 29 Octombrie post şi a şefului de secţie res.r pectiv, cari priveau şi seamu- Pleşcoiu trăeşte de zau de isprăvile lui Popescu Numai a doua zi, când a cut reclamaţie, D. Trebtea, la panchet, s’a ordonat cercetarea cazului de către şeful de post al comunei Mărăcineni Faţă de cele de mai sus se naşte o întrebare: Cum este posibil ca jandarmii să asiste la astfel de scandaluri? Prin această indolenţă nu se măreşte mai mult neîncrederea în autorităţi şi nu face ca numărul crimelor şi scandalurilor să se tripleze ? Aceasta e situaţia în majoritatea cazurilor din judeţ. Şefii de post şi de secţie nu-şi cunosc datoria, sau nu vor să şi-o facă, pactizând cu fel de fel de elemente turbulente în detrimentul lintiţei şi ordinei comunale, întrebăm pe d. maior comandant al legiunii, dacă d-sa cunoaşte această situaţie şi ce măsură înţelege să ia. Se impun însă măsuri urgente. Comuna câtva timp sub teroarea unui descreetor, anume Ion D. R. Popescu. Alcoolic în ultimul grad, de câte ori se îmbată — şi asta se întâmplă mai în fiecare zi — trage focuri de armă în săteni, împărţind lovituri de cuţit in dreapta şi ’n stânga, când cineva încearcă să-l liniştească şi ia la bătae pe cine Întâlneşte în cale. Acum câteva zile, îmbătânduse din nou şi întâlnind pe consăteanul său Dumitru R. Trentea, fără nici un motiv, i-a împlântat cuţitul în piept, rănindu-1 grav. Mai târziu s’a înarmat cu o puşcă şi ducându-se la casa comerciantului Ştefan Dobrescu, a urias în el mai multe focuri fără a-l nimeri. La fel s’a întâmplat şi cu alţi săteni caxi tocmai treceaupe stradă. Toate aceste isprăvi le-a comis chiar în faţa şefului de Viza livretelor şi recensământul meseriaşilor din Galaţi Ce contingente se vor prezenta la viză. — Unde se va face recensământul Galaţi, 29 Octombrie Viza livretelor militare va începe la 1 Noembrie, la cercul de recrutare „Siret“ din strada Traian. Se vor prezenta la viză toţi oamenii din cont. 1931—1907 inclusiv acei care au făcut armata la grăniceri, jandarmi și marină, începând cu cont. 1930. Fiecare se va prezenta cu livretul model E. sau, dacă l-a I pierdut, cu orice act militar ce I posedă. I Nu se vor prezenta la viză primul ctg. din completare 1932 , din toate armele şi ctg. 1931 de la grăniceri, jandarmi şi mari- * nă, ultimul ctg. din miliţii, oamenii care au fost concentraţi în 1934, cei scutiţi şi reformaţi definitiv. Viza se va face în fiecare zi de lucru de la 2 la 7 seara, iar sărbătorile numai dimineaţa, de la 8—12. Joi 1 şi Vineri 2 Noembrie se prezintă ctg. 1931, Sâmbătă 3 si Duminică 4 Noembrie ctg. 1930. Viza se va face până la 14 Decembrie cu ctg. 1907. VIZA IN JUDET In jud. Covurlui s’au format două echipe de vize. Nu se va face viza în anumite centre, ci în sectoarele de mai înainte hotărîte Acei ce nu se pot prezenta, pot trimite livretul cu părinţi, faţi, surori sau orice altă rudă apropiată. RECENSĂMÂNTUL MESERIAŞILOR Odată cu viza livretelor, se va face şi recensământul meseriaşilor din întregul judeţ Covurlui şi municipiul Galaţi. Viza se va face la sediul fabricii sau industriei. Acele fabrici sau industrii, care nu vor fi anunțate până la 5 Noembrie, vor trimite lucrători din timp la cerc pentru viză. Meseriașii, cari nu lucrează la vreo industrie sau stabiliment ,se vor prezenta aducând toate actele. ----------ooO^-Oocr——— Cadavru! unei fete intr’o porumbişte Constanţa, 29 Oct. Pe teritoriul comunei Ţepeş Vodă din judeţul nostru, s’a făcut ieri seară o descoperire lugubră. Pe la ora 18 s’a prezentat la postul de jandarmi săteanul Gheorghe Moise care a declarat că pe când culegea porumb pe moşia Barcvan a dat peste cadavrul unei fete In etate de 15-16 ani, Intrat în putrefacție. Jandarmii au găsit într’adevăr cadavrul unei fete blonde căreia nu i-a putut încă stabili idenilitatea. Cadavrul nu prezintă_urme de violență. _ Cercetările continuă spre a mtiten.il Y V