Universul, noiembrie 1934 (Anul 51, nr. 299-313)

1934-11-01 / nr. 299

ASIGURAREA FRANCO-ROMÂN­ Fondată 1920 (M. O. 182 1920), Bucureşti, Griviţei 23. In vedere că salariile şi pensiile se achită de fapt între 1—10 ale lunii următoare şi, cum mulţi cititori şi abonaţi asiguraţi, sunt pensionari sau funcţionari,­­ cu începere din luna curentă, TRAGEREA generală şi specială a Societăţii va avea loc la 15 ale fiecărei luni Deci, tragerea pentru luna Oct. 1934 va avea loc la 15 ISIOEMBRIE 1934 PUBLICITUTE Licitaţia publică din 18 Oc­tombrie­ a. c., neputându-se ţi­ne, se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 1 De­cembrie a. c. ora 10, se va ţine, la Direcţiunea Specială P.T.T., sala de licitaţii, camera 14, o nouă licitaţie publică, pentru procurarea a: 1­­17 autocamioane pentru transportul corespondenţelor şi coletelor poştale, tip 2 tone sar­cină utilă, conform caetelor de sarcini No. 82 B. şi 82 C. 2­­9 automobile pentru adu­natul scrisorilor, tip 500 kgr. sarcină utilă, conform caetului de sarcini No. 82 S. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe­­ lângă oferta sigilată cu ceară­­ şi o garanţie de 5 la sută din­­ valoarea furniturii, în recipisa­­ Casei de Depuneri. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88-110, din L.C.P., Regulamentul O. C. L. şi Nor­mele publicate în M. O. No. 127, din 1931, in care sunt prevăzute şi condiţiunile ce trebuesc pre­zentate de concurenţi, spre a fi admişi la licitaţie. Termenul de livrare este de 90 zile. Furnitura va fi pe riscul fur­nizorului. Plata după recepţie. Locul de predare este la Serv. Vehiculelor P.T.T., Calea Plevnei 15, Bucureşti. Se admit la concurenţă şi firme al căror produs reprezintă ultimele perfecţiuni ale tehnicei, care even­tual nu ar putea fi cuprinse inte­gral în caetele de sarcini existente. Caetele de sarcini menţionate mai sus, se pot vedea la Sala de Ucitaţii P.T.T., Camera 14, in orice zi de lucru, intre orele 12-13,30. No. 216513/1934. Aceasta-i Fenomenala Ella HINZARAH Prezicătoarea minune din Calcutta care prezice ui­mitor destinul oricărei persoa­ne. Spune totul şi pe nume sigur. Amor, căsătorie, afaceri, judecăţi, boli, descoperiri, comori, şi orice. ____________Reuşirea dorinţe­lor, consunat, zilnice de la 10 di­mineaţa până la 8 seara. Strada Cuzeşti No. 30, In curte pe stânga, Bucureşti. — Este in interesul D-voastră, să consultaţi imediat să vedeţi totul. Atenţiune 111 Ella Hunzarah face adevărate minuni cu prezicerile e) nemaipo­menite. Vestita Prezicătoare o.eri 1000 Lire st. recompensă acelei persoane care va contesta verita­bilele sale fenomene de magie. Nu confundați cu imitatorii. 0 Direcțiunea O MOMTRIAHC III. SORTE. A Lei 400.­B C 500— 600.— 22­4 444 444 44­4 4444444-44444-44 TANASE ARE CUVÂNTUL!!­4+41 D­nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, schim­bare de adresă, sau la reînoi­­rea abonamentului, să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul. Aproape prin surprindere, cu violenţa unei mari bucurii ivită pe neaşteptate, fără îndelunga­te reclame premergătoare şi în cadrul rar sortit marilor eve­nimente, al sălii Dalles, concer­tul excepţionalului violoncelist Piatigorsky a fost o frenetică izbucnire de energie, o erupţie de muzică, o revelaţie. Entuziasmul mocnit latent, al unui public însetat de clipe mari, s-a­ deslânţuit torenţial, liberat din cătuşele îndoelii, a­­coperind în triumfător tumult fiecare nouă formidabilă reali­zare a serii. Gregor Piatigorsky întruneşte singur o jerbă de daruri muzi­cale şi instrumentale, care ar face fericirea unei jumătăţi de duzină de concertişti. Tempera­ment colosal, forţă sonoră ce atinge neîndoelnic frontierele violoncelistice, nerv ritmic ex­traordinar, forţă expresivă, spontaneitate, totul deservit de o virtuozitate uluitoare. Individualitate vehementă, tehnician şi interpret fenome­nal, Piatigorsky trebue socotit drept unul din cei mai hotărî- : tori reprezentanţi ai marelui­­ ordin al violoncelului, ce deţine prin autoritatea imensă a ta­lentului, una din primele forţe I instrumentale de azi. Concertul de aseară a gru- j pat un copios număr de opere­ însemnate , din literatura vio- i llncelului, din care relevăm,­­ deși nimic din cele ascultate nu poate fi exclus de la aprecierile­­ făcute, Sonata de Francoeur,­­ Sonatina de Weber-Piad­gors­­ky, Suita italiană de Strawin­­sky şi Habanera de Ravel. La pian d. Alfred Alessan­­drescu, colaborator de fericite rezultate, în atâtea zile mari, ale vieţii noastre muzicale, a adus şi de data aceasta contri­buţia de superioară valoare ar­tistică a d-sale. R. Al. CRONICA MUZICALĂ Gregor Piatigorsky Balcicul se modernizează In ultimele zile s’a început­­ refacerea localului primăriei, construit prin 1907, care azi nu mai corespundea cerinţelor timpului. Reconstruirea ce se va termina în primăvară, se face pe baza planurilor d-nei arh. Delavrancea-Gibory. Loca­lul va putea adăposti birou­rile primăriei şi va schimba cu totul faţa pieţii centrale, înca­drând-o cu geamia, între doua clădiri cu aspect civilizat. Clădirea halelor, este pe ter­minate, se fac formele de în­chiriere a prăvăliilor cu obliga­ţia respectărei legii sanitare de a nu mai avea în oraş măce­lării murdare şi vânzarea de carne, peşte, legume nu se va face decât în hale, unde în fie­care Mercuri este şi târgul de săptămână. Şi această impor­tantă clădire este construită după planurile d-lui arh. Mar­­cu Duiliu, care a realizat şi uzina electrică, minunate clă­diri publice, cu destinaţii de aşa natură, că a constituit o .. mare dificultate adaptarea sti­lului oriental local. Cu toate acestea Balcidiul are primărie, uzină şi halele, ca model de ar­hitectură orientală. Palatul re­gal, geamiile, câteva case ve­chi, hanul turcesc, baia comu­nală, aeroportul şi cu clădirile­­ noi mai sus menţionate, sunt convingătoare pentru edilii vii­tori, că nu se mai poate îngă­dui construcţii, care să nu păs­treze arhitectura locală. Balcicul civilizat, se va pre­­zenta renovat, curat, dar tot Balcic, Balcic pitoresc şi orien­tal şi iniţiatorii acestor îmbu­nătăţiri şi stăruitori în găsirea banului: d-nii deputat Gh. Fotino, şeful organizaţiei libe­rale judeţene, primar al ora­şului şi d. Enric Voinescu pre­fect al judeţului, secondaţi de un întreg stat major compus din d-nii parlamentari şi per­sonalităţi, indiferent de culoa­rea politică, sub protecţia M. S.. Regina Maria, au meritul de " .."a . accelera executarea progra­­m. -rmilui propus, găsind mijloace, refăcând fără să strice, sau să dreagă ce s’a stricat din pito­rescul caracteristic al Balcicu­­lui. Se civilizează, dar se păstrea­ză ceea ce trebue ca să nu dis­pară d­e specificul local, . Tot în legătură cu moderni­zarea Baidoiului şi in'TWm­use­­ţarea lui, în urma stăr Uinţelor celor arătaţi mai sus ş. a vizi­­tei la faţa locului a d-lui m­i­­r. • nistru Fi’anasovici acesta a mn­­• --’»o QSa de bihe situaţia, că a ordin pentru studierea sele ; .. . nue, betonată­asfaltată, care să lege Constan­ .­ţa cu Balcid­ul, chiar pe malul­­ apei. Vor fi circa 150 km. de parcurs în maximum două ore, într’un peisaj minunat, având în permanenţă marea, ce se va prezenta sub nesfârşite aspec­te ale coastei; aici innisipată de spuma mării, aci ridicată pe culmi de platou abrupte şi înalte de 100—200 m. Vor fi le­gate toate staţiunile de pe li­toral, ce vor lua o desvoltare de necontestat. Bucureşti-Balcic în 5—6 ore, iată ce vom avea în scurt timp. Nu este o promisiune. Din îm­prumutul investiţiunilor avem suma rezervată de inspectoratul drumurilor din Constanţa. D. ing. inspector Oltenski, cu su­balternii săi, lucrează acum la studierea chestiunii. --------—ooO:^t:(Joo---------­ Un comerciant din Brăila, urmărit pentru amendă, dispare ÎMPOTRIVA LUI S’A LANSAT MANDAT DE ARESTARE Brăila, 29 Oct. Zilele trecute, s’a judecat la tribunalul s. II-a procesul ne­­gustorului Ionniţă Neamţu din sitr. sf. Constantin 8, învinuit de contravenţie sanitară­­In­culpatul a fost condamnat la 15 mii lei amendă. . Cum condamnatul n’a intro­dus la timp apel, iar sentința a rămas defintivă, parchetul a e­­mis mandat de arestare împo­triva lui. . ... Un agent de la biroul judiciar mergând la domiciliul condam­natului spre a executa manda­tul, a constatat dispariţia lui. Toate cercetările pentru a­­flarea lui au rămas infructuoa­­­­se. Poliţia a primit informaţi-­­­uni că Ioniţă Neamţu se află ascuns la un prieten al său din oraşul Bârlad. ----------ooO: #: Q°o---------­ ! îsiddBSitul I dina gas*a Cernavoda Constanţa, 29 Oct. Azi s’a produs în staţia Cer- I navoda un incident penibil. 1 Din motive încă necunoscute, ■ locotenentul Octavian Popescu, j din reg. 2 grăniceri Cernavodă, I a lovit cu cravaşa pe impiega. j lui Dumit­rescu, care se afla de i serviciu în gară, I D. căpitan Marcu, de la co- t menduirea pieţii şi poliţia, au I deschis ancheta. UNI­VERS­UM Demonstraţia de zbor cu planorul, de la Băneasa Cu ocazia vizitei pe care cor­­­­pul profesoral de la politehnica I din Timişoara a făcut-o la I Bucureşti, Cercul aerotehnic de sub preşedinţia d-lui ing. prof. I Gherman a făcut o demonstra­­­­ţie în faţa acestor profesori de­­ zbor cu planorul. Cercul a înfiinţat o şcoală de zbor planat la Braşov, cu con- I cursul soc. I. A. R. şi a aero­clubului local de sub preşedin­ţia d-lui col.­aviator Andrei Po­po­vici. In această şcoală au fost in­struiţi mai mulţi tineri cari azi au ajuns să facă zboruri foarte I reuşite. I Planorul cu care s’a făcut ori demonstraţii este făcut în­­ Bucureşti la fabrica de avioane­­ Set.Pilotul său, tânărul Valentin Popescu, s’a perfecţionat în a­­cest fel de zbor, în Germania, unde i s’au făcut propuneri să I rămână.­­ înainte de a începe zborul, d. prof. Gherman a ţinut o Timişoara asupra zborului cu planorul şi interesul ce prezin­tă astfel de zbor. Prepararea unui pilot de a­­vion — a spus d-sa — costă mai mult de un milion de lei. Un pilot preparat cu planorul costă infinit mai puţin, iar transformarea lui în pilot de avion se face foarte uşor; nu , rămâne decât să înveţe mânui-­­ rea motorului. Planorul cu care s’a făcut de­monstraţia de eri a fost re­morcat cu un cablu de oţel de un avion pilotat de d. lt. avia­tor C. Perju, instructor de zbor. După 20 metri de târît pe pa­tina aşezată sub carlingă, pla­­­­norul s’a ridicat impozant în­­ aer, după care a decolat şi a-­­­vionul. După ce a ajuns la 1000­0 m. înălţime, Valentin Popescu s’a desfăcut de cablu şi a rămas­­ singur în aer. Cu o măestrie­­ puţin obişnuită, tânărul pilot a I făcut, m­enţinându-se numai deasupra aerodromului, fel de I fel de evoluţii îngăduite de li- I belula­ri . Spre uimirea publicului care se adunase în număr mare pe teren, Valentin Popescu a făcut câteva looping-uri impecabile, cari au impresionat chiar pe profesioniști. Planorul a rămas în aer a­­proape 20 de minute. După ate­­risare pilotul a fost viu felici­tat.Dintre membrii corpului pro­fesoral de la politehnica din Ti­mişoara am remarcat pe d-nii: C. Teodorescu, rectorul politeh­nicei, Plauţius Andronescu cu d-na, Aurel Ioanovici cu d-na, C. Budeanu, Steliu, Hanganu cu d-na, Gherman cu d-na, A­­laci, Mateescu, Severeanu, etc. Printre celelalte personalităţi mai erau d-nii: Vasilescu-Kar­­pen, fost ministru, inginer Gr. Zamfirescu, ing. Malcoci, ing. Bunescu, ing. Strath­escu, prof. I. Stroescu, căp. Simion, co­mandantul aeroportului, lt. Mă­nescu, etc. prof. Gherman explică corpului profesoral de la politehnica din Timişoara avantagiile desvoltării sborului cu planorul . Pilotul Valentin Popescu în carlinga planorului câteva secunde înainte de decolare ­Mişcarea portului Constanţa Constanţa, 29 Oct. Activitatea portului constan­ţa în zilele de 28 şi 29 Octom­brie a fost următoarea: VAPOARE INTRATE „Derindjegerman, cu 340 t. diverse dela HomnUrg; „Akera“ tanc norvegian, deşert dela Ge­­nova, ,Maria N­ornic­os", elen, I pasager, des. dela Volo; „Bar­­bu ştirbey“, tanc român, 1 pa­sager, des. dela Civica vechea; „Calde­a" italian, 1 pasager, 165 t- diverse dela Triest; „Bri­tish Lantern“ tanc englez de­şert dela Port Sold; „Socony“ tanc englez deşert dela Alexan­dria; jelene" tanc olandez des. dela Oran; ,,Hermes“ tanc englez des. dela Neapoli; „My­­riel“ tanc englez des. dela Li­­sab­ona; „Copo Fora“ italian, cu 31 t. div. dela Genova; „A­­dana“ turc, cu 730 t. fer vechiu dela Istambul; „Oltenia“ tanc român, deşert dela Londra; „Maya“ tanc italian deşert de­la Veneţia.­­ VAPOARE (dela 27-ESITE -29) „Regele Carol“ S. M. R. cu 300 tone diverse şi pasageri la Alexandria; „Spiadleine“ tanc belgian cu 9000 t. produse pe­trolifere la Anvers; „Beamont“ tanc norvegian cu 8000 ti prod. petrolifere la Doublen Aven­­month; „Adanan“ turc cu 38 t. Mogoje și 800 turci la Istam­bul; „Aghia Marine“ elen, 1­­ pasag. 450 vite la Pireu; „Pre. I­sident Frangaa“ tanc belgian 6300 t. prod, petrolifere la Sa­­lonic-Pireu; „Troya“ german cu 2633 t. diverse la Rotterdam- Hamburg; „Borna“ tanc ita­lian, cu 10500 t. prod. petroli­fere la Teneriffe St.­oruz­­„Gastein" italian, cu 1500 t. di­­verse tranzit la Triest; „Quiri­­nale“ italian cu 300 t. cereale 300 t. păcură, 250 t- div. la Brăila; „Dromore“ englez 3900 t. cereale transzit la vama­ Malta-Anvers; „Megara“ tanc olandez 12.000 t. produse petro­lifere, 750 t. păcură la Land’s End for Wirelles orders; ,,Use. dom“ tanc german cu 2200 t pred. petrolifere la Beyrouth; „Ionion“ eilen, 2 p­astageri și 300 vite la Pireu; „Derindje“ german cu 150 t. diverse la Hamburg; „Maria Nomiocs“ e­­len, cu 450 vite la Pireu. -BoO:*:Ooo- România şi Germania (Urmare din pagina I) dealuri ulterior abandonate, încep să o ghicească deabia a­­stăzi. Străinătatea, care a văzut cât de repede este inflamabil poporul german „ca popor” la ideea de revanşă — cum mili­oane de oameni au uitat într’o clipă — în primele luni de gu­vernare naţional socialistă — teorii politice plămădite ades în sângele câtorva generaţii cari au luptat pentru ele — ca să se ralieze unor perspective incerte in urma excitării pro­duse de apelul la forţă — stră­inătatea, care a înregistrat toate aceste fapte — nu le poa­­e uita uşor. Şi nici nu au drep­tul să le uite. Pentrucă s’a fă­cut prin aceasta dovada că po­porul german „ca popor” uită el prea uşor câştigurile aduse civilizaţii de marile lui indivi­dualităţi — pentru a se contopi intr’o mentalitate gregară un­de primează ideile informe şi mai ales sentimentele primare-Iată sensul frazei citite şi luate în bătae de joc de d. Theil; ea corespunde cu adevă­rat unei realităţi, realităţii ger­mane, prea ades ignorată în patria ei — însă perfect cunos­cută dincolo de graniţele Reich- ului. De la luarea puterii şi până astăzi guvernul naţional-socia­list a evoluat complet. Din re­voluţionar şi sfărîmători ai idolilor trecutului apropiat , guvernul d-lui Hitler este azi un guvern ca toate guvernele : cu bi­rocraţia lui, cu clientela lui politică, cu parveniţii lui, cu micile lui succese şi marile lui griji. Suntem gata să cre­dem că de când cămăşile brune s’au instalat în WUheim­strasse şi au trebuit să rezolve în mod real chestiunile curente ale a­­panatului de stat — de când a­­dică au luat cunoştinţă cu, să-i spunem, meschina tehnică po­litică, nevoia unei colaborări paşnice cu străinătatea şi a­­bandonării organizaţiei de la început — a apărut clar şefilor guvernului. Şi suntem gata să credem că în persoana Reichs, fiihrer-ului şi cancelarului Hit­ler apariţia acestei necesităţi s’a transformat acum intr’o convingere. Ei bine — asta nu mai este acum de ajuns- Pentrucă, d. Theil ştie de­sigur acest lucru— poţi mai uşor să conduci şi să exciţi massele când făgăduieşti — decât când ajungi în sta­diul realizărilor. Şi realizările naţion­al -socialismului înseam­nă o serie întreagă de renun­ţări la făgăduelile din trecut. Şi atât de mulţi şi de impor­tante sunt aceste renunţări, în . ___ in cât ele au fost în măsură să determine o mişcare împotriva regimului, mişcare eşită chiar din rândurile naţional-sociali­­ste.Căci ,,cazul Roehm“ — dacă n’a fost o încercare de revoltă, cum o crede multă lume infor­mată, a fost desigur expresia nemulţumirilor din rândurile prea numeroase ale armatei brune. D. Hitler a reuşit, la 30 iunie, să înăbuşe aceste nemulţumiri prin mijloace pe cari nu avem nevoia şi poate nici căderea, să le judecăm aici; prin mij­loace însă cari nu pot fi apli­cate de prea multe ori. Şi acum întrebarea funda­mentală: Dacă Führer-ul Ger­maniei, astăzi convins de im­perioasa necesitate a colaboră­­rii pacifice cu intre­aga lume, pe toate terenurile de activi­tate, dar în acelaș timp este, chiar prin acest fapt, din rân­durile ortodoxe national-socia­­liste, dacă Hitler, va fi la un moment dat mai slab decât mişcarea pe care a chemat-o la viaţă şi nu i-a satisfăcut aspi­raţiile, decât cămăşile brune cari îşi pot găsi în viitor un şef mai dibaci decât Rohm şi mai puternic decâ­t Hitler ? Iată de ce ar fi mai impresio­nantă pentru toată lumea o încercare de educare a poporu­lui german, de infiltrare sis­tematică în mentalitatea lui, a ideilor menite să salveze pacea lumii şi să creeze încrederea ei în bunele intenţii ale conducă­torilor actuali ai Reich-ului. Este naiv să se creadă că în­depărtarea de Germania este rezultatul „maşinaţiilor“ fran­ceze; ea este numai efectul in­stinctului de conservare al fie­cărui stat în parte; şi este tot atât de naiv să se creadă că instaurarea unui regim dicta­­tural ar putea îmbunătăţi ra­porturile unui stat oarecare cu Germania, când exemplul Italiei dovedeşte contrariul. Străinătatea însă ar trebui la rândul ei, în loc să asculte­­in­formaţiile tendenţioase ale­ u­­nei anumite prese şi în loc să treacă de la momente de pa­nică la clipe de îndârjire, să afirme precis şi ferm singurul deziderat capabil de a­­ aduce ordine în lume: acela de a se da dovada bunei credinţi, do­vadă ce constă în prim rând în oficializarea educaţiei pacifice a popoarelor cari prin reven­dicările lor au tulburat întrea­ga omenire. Şi când această educaţie va fi terminată, revendicările vor putea fi discutate fără dema­gogie — dacă între timp nu s’ar fi prefăcut­, de la sine în pulbere. .. T­âlhăria de lângă Buzău — O VICTIMA - 29 Octombrie Un atac banditesc a fost comis aseară, in apropierea o­­raşului, lângă podul de fier de peste Buzău, de doi indi­vizi râmaşi necunoscuţi. Elevii Andrei Lupu şi Ion Fatu, ambii din str. Demetria­­de, plecând în escursie spre Vadul Paşii, au fost atacaţi de doi necunoscuţi care i-au je­fuit de tot ce aveau asupra Andrei Lupu, încercând sa I opună rezistenţă, a fost im­­j. Puşcat grav in piept cu un­­ foc de revolver de unul dintre bandiţi. După comitera ispră-­­ vii, bandiţii au dispărut. Victima a fost internată în­­ I spitalul I. C. Brâtianu din ■ [ Buzău. Parchetul a ordonat facerea cercetărilor.. . Or.-cox:»­.xoq- ­­lor. 'Anul al 5 Mea Nr. 299 Joi 1 Noembrie 1934 Un sat întreg sub teroarea unui descreerat Comite bătaî şi crime chiar sub ochii binevoitori ai jandarmilor. — Cum se prezintă poliţia noastră comunală.—­ Un caz întâmplat in comuna Pleşcoiu Buzău, 29 Octombrie post şi a şefului de secţie res.­r pectiv, cari priveau şi se­amu- Pleşcoiu trăeşte de zau de isprăvile lui Popescu Numai a doua zi, când a cut reclamaţie, D. Treb­tea, la panchet, s’a ordonat cercetarea cazului de către şeful de post al comunei Mărăcineni Faţă de cele de mai sus se naşte o întrebare: Cum este posibil ca jandarmii să asiste la astfel de scandaluri? Prin a­­cea­stă indolenţă nu se măreşte mai mult neîncrederea în­­ auto­rităţi şi nu face ca numărul cri­melor şi scandalurilor să se tri­pleze ? Aceasta e situaţia în majori­tatea cazurilor din judeţ. Şefii de post şi de secţie nu-şi cunosc datoria, sau n­u vor să şi-o facă, pactizând cu fel de fel de ele­mente turbulente în detrimen­tul lintiţei şi ordinei comunale, întrebăm pe d. maior coman­dant al legiuni­i, dacă d-sa cu­noaşte această situaţie şi ce măsură înţelege să ia. Se impun însă măsuri ur­gente­­. Comuna câtva timp sub teroarea unui descreetor, anume Ion D. R. Popescu. Alcoolic în ultimul grad, de câte ori se îmbată — şi asta se întâmplă mai în fiecare zi — trage focuri de armă în săteni, împărţind lovituri de cuţit in dreapta şi ’n stânga, când ci­neva încearcă să-l liniştească şi ia la bătae pe cine Întâlneş­te în cale. Acum câteva zile, îmbătându­­se din nou şi întâlnind pe con­săteanul său Dumitru R. Tren­­tea, fără nici un motiv, i-a îm­plântat cuţitul în piept, rănin­­du-1 grav. Mai târziu s’a înarmat cu o puşcă şi du­cându-se la casa co­merciantului Ştefan Dobrescu, a u­rias în el mai multe focuri fără a-l nimeri. La fel s’a în­tâmplat şi cu alţi săteni caxi tocmai treceau­­pe stradă. Toate aceste isprăvi le-a co­mis chiar în faţa şefului de Viza livretelor şi recensământul meseriaşilor din Galaţi Ce contingente se vor prezenta la viză. — Unde se va face recensământul Galaţi, 29 Octombrie Viza livretelor militare va în­cepe la 1 Noembrie, la cercul de recrutare „Siret“ din strada Traian. Se vor prezenta la viză toţi oamenii din cont. 1931—1907 in­clusiv acei care au făcut arma­ta la grăniceri, jandarmi și ma­rină, începând cu cont. 1930. Fiecare se va prezenta cu li­vretul model E. sau, dacă l-a I pierdut, cu orice act militar ce I posedă. I Nu se vor prezenta la viză­­ primul ctg. din completare 1932 , din toate armele şi ctg. 1931 de­­ la grăniceri, jandarmi şi mari- *­­ nă, ultimul ctg. din miliţii, oa­menii care au fost concentraţi în 1934, cei scutiţi şi reformaţi definitiv. Viza se va face în fiecare zi de lucru de la 2 la 7 seara, iar sărbătorile numai dimineaţa, de la 8—12. Joi 1 şi Vineri 2 Noembrie se prezintă ctg. 1931, Sâmbătă 3 si Duminică 4 Noembrie ctg. 1930. Viza se va face până la 14 De­cembrie cu ctg. 1907. VIZA IN JUDET In jud. Covurlui s’au format două echipe de vize. Nu se va face viza în anumite centre, ci în sectoarele de mai înainte ho­­tărîte Acei ce nu se pot prezen­ta, pot trimite livretul cu pă­rinţi, f­a­ţi, surori sau orice altă rudă apropiată. RECENSĂMÂNTUL MESERIA­ŞILOR Odată cu viza livretelor, se va face şi recensământul meseria­şilor din întregul judeţ Covur­lui şi municipiul Galaţi. Viza se va face la sediul fabricii sau in­dustriei. Acele fabrici sau in­dustrii, care nu vor fi anunța­te până la 5 Noembrie, vor tri­mite lucrători din timp la cerc pentru viză. Meseriașii, cari nu lucrează la vreo industrie sau stabili­ment ,se vor prezenta aducând toate actele. ----------ooO^-Oocr——— Cadavru! unei fete intr’o porumbişte Constanţa, 29 Oct. Pe teritoriul comunei Ţepeş Vodă din judeţul nostru, s’a fă­cut ieri seară o descoperire lu­gubră. Pe la ora 18 s’a prezentat la postul de jandarmi săteanul Gheorghe Moise care a decla­rat că pe când culegea porumb pe moşia Barcvan a dat peste cadavrul unei fete In etate de 15-16 ani, Intrat în putre­facție. Jandarmii au găsit într’ade­văr cadavrul unei fete blonde căreia nu i-a putut încă sta­bili idenilitatea. Cadavrul nu prezintă_urme de violență. _ Cercetările continuă spre a mtiten.il Y V

Next