Universul, noiembrie 1934 (Anul 51, nr. 314-328)
1934-11-16 / nr. 314
ASIGURAREA ,FRAANCO-ROMÂNĂ, Fondată 1920 (M. O. 182/920). Bucureşti, Griviţei 23. MS TMZI, 15 Noembrie, orele IO, are loc TRINGEREM GENERMEM şi SPE eiMEM a SOCIETĂŢII. Iau parte toţi abonaţii şi cetitorii asiguraţi, la curent cu plata ratelor, inclusiv rata pe luna Octomvrie 1934, precum și acei ce se bucură de GRUNTUMTMTEM EM11 OCTOMVRIE. Rezultatul se va publica în „Universul*1 de măine Vineri 16 Noembrie. re [vcimijJLsvmr al După aceasta urmează junghiuri în tâmple, temperatura creşte brusc, şi vă aflaţi în faţa unui mare pericol. Dar de la primele strănuturi puteţi preveni boala dacă luaţi ALGOCRATINE; astfel veţi trece în rândul nenumăra- telor persoane mulţu- mite că au totdeauna la îndemână O laceraline qP "la. ^ mac ii. ji cra^umi Nenorocirea dela postul de radio-emisiune din Bod UN LUCRATOR CAZAND DELA O ÎNĂLŢIME DE 10 METRI ISI RUPE O MANA SI UN PICIOR ŞI RĂNEŞTE ALTI 2 LUCRATORI Braşov, 13 Noembrie O marenenorocire s'a întâmplat azi la postul de radio-emisiune Bod, de lângă, Braşov. Pe când mai mulţi lucrători manevrau o macara unul din cei anume Gh. Merkesian, de fel din Feldioara, a alunecat căzând jos de la o înălţime de 10 metri. In cădere el a lovit pe alţi doi lucrători. Tustrei au fost răniţi. Merkesian şi-a rupt o mână şi un picior. El a fost adus în stare gravă la spitalul din Braşov. Ceilalţi doi au fost pansaţi la infirmeria fabricii de zahăr din Bod. D-nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, schimbare de adresă, sau la reinoirea abonamentului, să benevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul. IHHEH leit (ÉS ) Plosşti-Slânic Ploeşti, 13 Noembrie O nenorocire care a impresionat personalul staţiei Ploeşti-Sud şi călătorii trenului ce se găseau în staţie, s-a întâmplat în trenul Nr. 314 personal Slănic-Ploeşti. Mecanicul de revizie din staţia Ploeşti-Sud, pe când făcea revizia vagoanelor, a observat că un corp omenesc atârna sub un vagon de cl. III. îngrozit a dat alarma şi imediat a sosit la faţa locului d. Gilorteanu, şeful staţiei, împreună cu d. comisar I. Stancu, şeful poliţiei staţiei, care au dispus scoaterea cadavrului de unde era agăţat şi facerea cercetărilor, s'a stabilit că nenorocita victună a fost un lucrător ce probabil voia să vină din una din comunele de pe linie, la Ploeşti. Neavând bani de tren s’a agăţat sub vagon la acumulator introducând braţul stâng până la subţioară între nişte fiare iar cel drept şi picioarele sprijinindu-le de alte fiare. In timpul mersului din zguduiturile provocate i-a căzut picioarele, începând să se târască și izbindu-se de traverse, rupânidu-se apoi bucată cu bucată până ce au ajuns la torace. Asupra lui nu s’a găsit nici un act prin care să i se poată stabili identitatea. Făcându-se cercetări pe linie s’au găsit membrele zdrobite care au fost adunate și duse la morgă.fac cercetări prin satele din preajma liniei, spre a se afla cine este. Curierul Curţii de conturi Excepţiuni la regulamentul O. C. L. einer V. Sparger, ing. C. Ştefănescu şi I. Matei, ţinând licitaţie la spitalul din Bozovici, jud. Caraş, n’au trimis rezultatul la O. C. L. pentru care s’a văzut trimişi in judecata Curţii de conturi, întrucât au contravenit la legea contabilităţii publice şi regulamentul oficiului de licitaţii. Numiţii au susţinut şi au probat că erau scutiţi de a îndeplini această formalitate, ministerul finanţelor hotărînd prin decizia sa Nr. 56406/933, publicată în Monitorul Oficial din 27 Mai 1933 , că pentru lucrările prin licitaţie publică ale judeţelor, oraşelor nereşedinţă şi comunelor rurale, până la suma de lei 200.000 nu se mai cere în prealabil avizul O. C. L. Curtea s. NI i-a achitat faţăponderi. PRESCRIPŢIE D-na Haia Cazac, obţinuse din partea comitetului local de revizuire din Chişinău o hotărîre prin care suma ce d-sa o datora ca rămăşiţă de impozit comunal, era prescrisă în favoarea sa. Primăria Chişinău atacând cu apel această hotărîre a susţinut că cererea de prescripţie nefiind introdusă sub imperiul vechei legi a contabilităţii publice, ci sub acelei noui, care prevede termenul de 5 ani pentru prescriere şi cum acest termen nu este împlinit, cererea d-nei Cazac nu poate fi admisă. Curtea s. III a admis apelul primăriei Chişinău, respingând cererea d-nei Haia Cazac de a se prescri suma datorată. ■HOHOM* Pedepsele aplicate funcţionarilor din administraţia exterioară a ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a aplicat următoarele pedepse: Impiegatul stagiar Paul Trägerman, de la percepţia III-a Cernăuţi, a fost lăsat indisponibilărbate, pentru lipsă de aptitudini în funcţia mea ce îndeplineşte. Impiegatul stagiar Niţă Mihail, de la adiţia de constatare Dâmboviţa, a fost pedepsit cu reţinerea din salariu pe 10 zile, şi avertisment de lăsare în disponibileirutateţa, prima abatere pentru tentativă de luare de mită. Impiegatul stagiar Spacovschi Eugen, dela percepţia 33-a Bălţi, a fost destituit din funcţiune, pentru delapidare de bani publici. Impiegatul stagiar Besler Gaston, dela percepţia ni-a Cernăuţi, a fost lăsat în disponibilitate ca find un element rău şi inutil serviciului Agentul de urmărire Popescu Mircea, de la adiţia de încasări şi plăţi Trei Scaunte, a fost lăsat in disponibilitate pentru însuşire de bani de la contribuabili. Agentul de urmărire Sterian Vasillca, de lla adţia de încasări şi plăţi Brăila, a fost lăsat în disponibilitate pentru părăsirea serviciului şi impuşurile de bani publinici. Agentul de urmărire Ion Crăciun, de la adiţia de încasări şi plăţi Mureş, a fost lăsat în disponibilitate pentru lipsă de banii din încasări. Agentul de urmărire Carabaş Gh., de la adiţia de încasări şi plăţi Hunedoara, a fost lăsat în disponibilitate pentru lipsă de la serviciu. Agentul de urmărire Udroiu Ştefan, dela ad-ţia de încasări şi plăţi Sibiu, a fost lăsat in disponibilitate pentru însuşire de bani de la contribuabili. Agentul de urmărire Vasile N. Sterian, dela ad-ţia de încasări şi plăţi Brăila, a fost lăsat in disponibilitate pentru părăsirea serviciului şi însuşire de bani publici. Agentul de urmărire M. Roca, de la adiţia de încasări şi plăţi Fălcia, a fost mutcat disciplinar de la agenţia Răducăneni la agenţiia Cosmeati. mIn VESELIA V,.-..,.,.. 55 Lacrimi incandescente.—Lupta d-lui 2 S I I. Al. B. V.— Bujoreștii. — Fluerați. — g m * D. Trancu-lași și Pisan. — Schimb de »5 ^ 1 amabilități.—Spiritul lui Oscar Wilde, ®'0 spiritul lui Alfred Capus. Proverbe j»S din Gasconia. — Norocul de a fi urât, 5 3 Eo (cu desen). — Ridendo castigat Moriţ. ““ gÜÜ Mama Eva.— Umorul anglo-saxon.— Ş® "I De-ași avea un milion.—Finul păcălit SS , de nași-său (umorul poporului).—Ha^ zuri, glume, moftu-ri, numeroase de- 2 desen? în culori. — 5 iei 16 pagini, g g. Concursul de şah pentru cupa ziarului „Universul“ Ziua VII Extrem de interesant s’a desfăşurat in special jocul grupelor III şi IV. Alexandrescu, într’o partidă desvoltată de Agnese — cu albele — narequilait, ananţă după a 16-a mutare, şi după o7 oră de gândire, un mat în 8 mutări. Situaţie de problemă, de o rară frumuseţe. Ulterior, după terminare, campionul Capitalei, a arătat soluţia găsită în cele 30 minuţie, în toate variantele. Acest final, se va publica în Buletinul F. R. s. Nr. 5. A doua surpriză : Slt. Păsculescu învinge intr’o partidă elegantă, grea, corect jucată de ambele părţi, pe tânărul Boris Schneiderman, una din revelaţiile excepţionale ale acestui concurs. In fine o a treia surpriză : partida Alex. Ungureanu-Eugen Eduard. Conducătorul negrelor ne-a obicinuit cu surprizele. La întreruperea partidei, Eduard are 1 ofiţer şi 2 piloni, contra 4 pioni din care unul liber, neapărat de regele adversar. Poziţia de câştig a lui Eduard este netă. Astă seară începe a se juca Runda IV, cu grupele I şi II: I. Ilie Niculescu-Horia stoenescu, II. Drd. Iosif Drăgan-S. Israelovici, III. Pavel Patriciu-N. şi VIII Andriţoiu, IV. Const. Dumitrescu.Slt. Manduţeanu, V. Moldavski-Jules Sacchetti, VI. G. Cabiaglia-A. Obrenovici. Arbitru Lt. N. Pandeleanu. Rezultatul de aseară. Runda III. Grupa V şi VI. I. Nae Dumitrescu—Voicu Grigore 1:0, N. N. Barbu — D. Cazacov 0:1, III. B. Blasbalg — Lt. D. Negulei 1:0. — (întreruptă): IV. Al. Ungureanu—Eugen Eduard 0:1, V. Dr. Şeteanu — Virgil Stoicoiu 0:1. întrerupte: VI. ştefănescu- Drăgăneşti — I. Tilea, VII. Andrei Şipoş — I. Stoian. UN MARE EVENIMENT ŞAHIST IN CAPITALA D. Kseni Athanasoff, oampionul de şah al Bulgariei, va da in ziua de Duminică 25 Noembrie, ora 9 dimineaţa, un mare simultan de şah în Capitală, la 40 table, sub auspiciile Federaţiei române de şah. Amatorii sunt rugaţi a-şi reţine locurile din vreme la sediul Cercului ,,Bucureşti” (Camera de Comerţ). Falsificatori de monede, arestaţi la Galaţi Membrii bandei sunt din Bazargîc şi au escrocat numeroşi comercianţi Galaţi, 13 Noembrie Cu ocazia unei razii întreprinse de detectivii poliţiei judiciare a fost arestată o bandă de falsificatori de monede, care a săvârşit numeroase escrocherii înşelând pe naivi că le pot face dintr’un pol, doi şi dintr’o sută, două. Falsificatorii sunt: Gheorghe M. Doicei din Bazargic, str. Tudor Vladimirescu 42, Christea Dumitru Bojarov, str. Cronicarul Niculcea 24 şi loan Danciu Ivan, str. Cezar 28. Numiţii s’au constituit in bandă şi au escrocat pe comercianţii Bâlcu Romanov cu 60 mii lei, pe Benis cu 10.000 lei, Gh. Dobre cu 10.000 lei, etc. Banii au fost daţi cu intenţia ca numiţii să-şi procure materialul necesar fabricării monedalor întrucât au promis pentru o sută, două.____________ Poliţia din Bazargic făcând o descindere la locuinţa lui Doicei, a găsit câteva forme pentru falsificarea monedelor şi sticluţe cu diferite soluţii chimicale. De asemenea s’au găsit ghips, sârmă şi tipare. Banda de escroci a venit la Galaţi spre a face victime. N’a fost însă în stare să recruteze naivi, deoarece telegramele poliţiei din Bazargic cereau poliţiei gălăţene să aresteze pe falsificatori care au venit in localitate. Gheorghe Doicei este urmărit cu mandat de arestare spre a-şi ispăşi 5 ani închisoare, iar alt membru al bandei are de ispăşit un an închisoare pentru escrocherii. Sub pază severă cei doi falsificatori au fost trimiși poliției din Caliacra. Cronica dramatică Teatrul Naţional. — „Insula“, piesă in 3 acte (5 tablouri) de Harald Bratt Tânărul autor dramatic suedez, d. Harald Bratt, a expus in piesa sa intitulată „Insula“ un conflict interesant între două generaţii, sau, mai bine zis între două „lumi“ bine definite şi distincte : lumea diplomaţilor de carieră, care tinde să dispară şi lumea diplomaţilor moderni, care este informaţiune după războiul mondial. Pe când diplomaţii de carieră, de origină nobilă, formează un corp închis, tradiţionalist, încrustat în cadrul unui protocol rigid, demodat şi complicat şi care se supun unor comandamente de castă, în chestiuni ce interesează onoarea, demnitatea şi morala, diplomaţii moderni, improvizaţi, de origină obscură, fără strămoşi, fără blazoane şi fără tradiţii, mai mult economişti şi financiari decât agenţi diplomatici, se deosebesc prin metodele lor de lucru, prin concepţiile lor asupra onoarei şi demnităţii personale, ca şi prin linia de conduită ce şi-o impun s-o urmeze în viaţa publică şi particulară. „Insula“ este locatar unei legaţiuni din Washington, adică o mică patrie izolată, care trebue să facă bună figură faţă de străini, cu preţul oricăror sacrificii. Acţiunea se petrece în saloanele legaţiunii, după război. Ministrul plenipotenţiar, primul secretar, însărcinatul de afaceri şi consilierii de legaţie sunt diplomaţi de carieră, stilaţi, tradiţionalişti, protocolari, rigizi în concepţiile lor asupra modului cum înţeleg să-şi îndeplinească misiunea într-o ţară străină. Ataşatul militar, un tânăr căpitan, cu toată originea sa nobilă, este considerat de diplomaţii de carieră, ca un agent de ordin secundar având o mustane ce se apropie de spionajul oficial. Ataşatul comercial, tânărul Razz, de origină obsură, cu toate realele şi recunoscutele lui calităţi, e considerat un „intrus“, element ce nu poate avea ţinuta şi structura clasică a diplomatului bine născut. Ataşatul de presă, mai tânăr, se simte mai mult legat de tagma diplomaţilor de carieră, din consideraţiuni practice. Conflictul izbucneşte între cele două categorii de agenţi diplomatici, din cauza unui cec fals semnat de ataşatul militar cu numele ataşatului comercial Razi. Ministrul invită pe Razz să acopere suma, chiar dacă n’a semnat cecul. Tânărul Razz refuză şi cere să se facă cercetări în vederea descoperirii şi pedepsirii vinovatului Ministrul are alt punct de vedere în această afacere penibilă şi delicată. El vrea să evite scandalul public cu orice preţ şi de aceia stătue pe lângă Razz să accepte soluţia sa, deoarece nu poate să facă pe judecătorul de instrucţie şi nici nu vrea să admită ca un membru al legaţiunii să fie învinuit de fals şi escrocherie. „Noi suntem aci, într’o insulă, care reprezintă în mic, patria şi datoria ne impune să avem o conduită ireproşabilă, înlăturând tot ce ar putea compromite prestigiul şi demnitatea noastră de diplomaţi”. — declară sentenţios ministrul Razz se menţine pe poziţia sa, convins că atitudinea sa este impusă de bunul simţ, ca şi de propria lui demnitate. Razz nu bănuia că vinovatul este însuşi prietenul său, — ataşatul militar, — care, atras într’o cursă de o aventurieră, — patroana unui bar-tripou — fusese silit să falsifice cecul. Când ministrul se convinge de nevinovăţia lui Razz şi de prezenţa autorului falsului, în legaţiunea condusă de dânsul, nu ezită să pronunţe o sentinţă de condamnare la sinucidere a vinovatului. Razz demisionează şi ataşatul militar se împuşcă. Conflictul acesta de un ordin special, care conduce la un deznodământ, pe cât de neaşteptat, pe atât de tragic, este, de sigur, produsul unui anumit mediu. Cu toate unele slăbiciuni ale piesei sale melodramatice, d. Harold Bratt a reuşit să o construiască pe baze solide. Personalile sunt bine caracterizate; conflictul dramatic e gradat dezvoltat până la deznodământ ; dialogul este concentrat şi nervos. Nu este apoi tocmai o situaţie comodă pentru un autor, să trateze o temă ciudată, sub forma unei teoreme dramatizate şi să exploateze un conflict dramatic, fară să aibă la dispoziţie elementul pasional. Personagiile din „Insula“, in majoritate masculine, nu vorbesc de amorurile lor. Abia se schiţează o idilă. Totuşi, acţiunea este urmărită cu interes. Interpretarea a fost, în general, bine armonizată şi în nota justă. D. Ion Manolescu, în rolul ministrului, a încarnat tipul diplomatului de rasă. A avut ţinută, stil, accent. Convingător şi cald d. Pop Marţian, în rolul ataşatului comercial, Razz. Sobru, concentrat şi nervos d. G. Demetru in personajul ataşatului militar. D. Bălţăţeanu a schiţat un interesant şi caracteristic tip de diplomat de carieră-D-na Lily Popovici, insinuantă şi felină în rolul ingrat al aventurierei, dar compoziţia a suferit în exteriorizare, din cauza unor accentuări forţate şi stranii. Nu e nevoe să se prezintă acest tip banal de aventurieră in condiţiuni prea excentrice. Celelalte personagii au fost bine interpretate de dona Puiu Ionescu şi d-nii Valentineanu, N. Atanasiu, A. Giugulescu, Ene şi ceilalţi. Romicus -------ooo&Oho------APARE ROMANUL GENERAŢIEI TINERE!!! Mâine se va găsi în vitrinele tuturor librăriilor din ţară romanul de debut al talentatului scriitor T. C. STAN ce apare în editura „CUGETAREA“ şi se intitulează : CEI ŞAPTE FRAŢI SIAMEZI In sfârşit generaţia tânără*îşi are romanul ei. Această generaţie trebue cu orice preţ, să găsească o nouă formulă de viaţă. De aceea „Cei şapte fraţi siam zi“ este romanul luptei şi al înfrângerii.Îl 35 UNI VERSUL! CEREȚI ASTĂZI Nr. 4 JfiBIMIIBEISIL In sumar: Radio în școli» După 4 ani... Reportaj radiofonic. Un aparat pentru descoperirea comorilor în insula Cocos. Radio-automat. Londra se aude perfect în România. Idei, realizări noi. — R. U. 4 — Schema și planul de construcție al unui excelent redresor. 2 pagini de unde foarte scurte. Sfaturi practice, ştiri. Programul amănunţit al posturilor europene pe săptămâna 11-17 Noembrie. 5 LEI exemplarul Qxxl&ndch JOI, 15 NOEMBRIE începe postul Crăciunului Ort.: Cuv. sfinţii mucenici Gurie, Samona şi Aviv, Cat.: Sf. Gertruda. Prot.: Leopold. Evresec: 8 Kislev 56S5. Mahomedan: 7 Şaban 1353. HRăsăritul soarelui 7,13. Apusul 16,49. @ htclL& Cu acelaş Aparat, fără nici o modificare, atât la curent Alternativ cât şi la curent continuu se pot recepţiona toate posturile din lume cu noile Aparate jubilare RADIONEou, montate lu noile Lămpi Universale Reprezentanta Generală EEQJMDM & Co. Bd. Tacite lonemu, 32 lel. Î188. JOI, 15 NOEMBRIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 29 kw. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 11. Ora copiilor. Şezătoarea şcoalei de fete nr. 4 din Bucureşti. (Cuibul cu barză): 1) Lectură : Asaltul de la Griviţa, de Cezar Petrescu; 2) O recitare; 3) Ghicitori; 4) Zdroboleanca, dans naţional; 5) Dusă; 6) Mărioara noastră, cor; 8) O, lume, ce frumoasă eşti, cor; 9) Roata, cântec popular; 10) Clopotele serii, de Duskin, pian; 11) Studiu gretehsaninoff, pian; 12) Un duet, vioară. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (discuri): Uvertură la „Coţofana hoaţă", de Rossini, executată de orch. simfonică din Milano, dirijată de Quarnieri ; Vals .In „Cavalerul rozelor , de Richard Strauss, executat de orch. . simfonică din Londra, dirijată de Rich. Strauss: Scump cămin, de Payne, şi Annie Laurie, cântate de Elsa Stralia. Introducere şi rondo capriccioso, de Saint Saëns, executate la vioară de Wolfstahl. Selecţiuni din „Tosca“ de Puccini, executate de arch. New Queen’s dirijată de Percy Pitt. 13:45. Spectacole. Bursa. Muzică uşoară (discuri). 14,15: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14,40: Muzică uşoară (discuri). 18: Concert de muzică distractivă, executat de orchestra de salon Radio: Stelzig: Sânge de eroi, marş. Schutze: Odată spui da, odată nu, vals boston. Gurrieri: Luna gaucho, tango argentin. Engelberg: Intre vis şi realitate, slowfox. Translateur: Cântec de leagăn. Oskar Strauss: Soţul vesel. Leopold: Minaretul, suită orientală.19: Romain Cochis: Subiect rezervat. 19.15: Orchestra de salon Radio: Didia: Kavelik, serenadă. Waldteufel: Sirenele, vals. Marcus: Tango. Schutze: Castaniete, marş spaniol. Lincke: Potpuriu. 29: Viaţa primilor creştini în catacombele Romei, de Alex. Busuioceanu. 29,29: Buletinul cărţii. 29,35: Răpirea din Serai, operă în 2 acte, de Mozart. Distribuţia: Selim Paşa, d. M. Constantinescu. Constanţa, d-ra Valentina Creţoiu. Blonda, d-na Margareta Metaxa. Belmonte, d. Mircea Lazăr. Osmin, d. Niculescu Bassu. Pedrillo, d. Lucian Nanu. Conducerea muzicală : d. Alfred Alessandrescu. ..La piaţă", balet de Mihail Jora. (Transmisiune de la Opera Română). In pauză: II. Cuvinte pentru femei, viaţă şi poezie, de d-na Claudia Milian. La sfârşit: Radio jurnal. •K Deutschlandsender, 1571 m. 69 kw.: 21,15: Winfried Wolf cântă la pian. 23: Meteor. Inf. Sport. 23,25: Reportaj de pe stadionul olimpic. 23,45: Inf. marine. 24: Concert festiv din Copenhaga. Varşovia, 1345 m. 120 kw.: 22: Concert de seară. 23: Concert de reclame. 23.15: Lecţii de dans. 23.35: Muzică de dans. 24: Previziuni meteorologice pentru aviaţie. 24.05: Urmarea muzicii de dans. Budapesta, 550,5 m. 129 kw.: 21: Teatru radiofonic. Comedie. 22 50: Jurnal vorbit. 23,10: Concert de pian in memoria contelui Leo Festetich. 23,50: Orchestră de țigani Viena, 506,8 m. 100 kw.: 20: Reportaj cu plăci de la culesul viilor. „Victoria și al ei Husar“, opereta de Paul Abraham. 23,30: Int. serale. 23,50: Plăci. 24,50-2: Muzică de dans. Orchestra de dans „The Blue Rays“. Fraga, 470,2 m.: 120 kw.: 21,05: Retransmiterea celui de al III-lea concert simfonic al lui Radio-jurnal. Orchestra Filarmonicei cehe. 22: Ora. 23: Ultimele inf. Sport. 23,15: Concertul Jazz-ului simfonic. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364.5 m. BUCURESTI 12 kw. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (discuri): Uvertură la opera „Raymond“, de Thomas, executată de orch. simfonică din Berlin, dirijată de Zweig. Folies d’Espagne, de Corelli, executată la vioară de George Enescu. Sărbătoarea dragostei, de Weingartner, şi Mâine, de Rich. Strauss, cântate de Richard Tauber. Dans nr. 17 din „Prinţul Igor”, de Borodin, şi Scherzo din „Visul unei nopţi de vară“, de Mendelssohn, executate de orchestra simfonică din Londra, dirijată de Beecham. 13:45: Spectacole. Bursa. Muzică uşoară (discuri). 14,15: Ora. Mensul vremii. Radio jurnal. 14,40: Muzică uşoară (discuri). , 18: Concert de după amiază, executat de orchestra Radio. Adam: Regele din Ire tot, uvertură. Micheli: O mică suită. Mercandante: Introducere şi cor din opera „Jurământul”. Lehar: Potpuriu din „Ciocârlia”. Tavan: I. Mozaic din Weber. 19: Ora. Mersul vremii. Comunicate. 19,15: Orchestra Radio. Caludi: Idilă. Ziehrey: Cântăreţii naturei, vals. Cortopassi: Rusticanella. Dicker: Cortegiul de nuntă al Cenuşăresei. Saint Saëns: Henric VIII, arii de balet; Dansul ţigăncii. Eoito: Fantazia din opera „Neron“. Trévillet: Uvertură eroică. 20: O filosofie a prezentului: iraţionalismul, de prof. I Petrovici. 20.20: Stele de film (discuri) : Orice cântec e frumos, de Abraham, cântat de Magda Schneider. Ceasuri întregi, zile latregi, de Samek, cântat de Willy Fritsch. Vals din filmul „Vals imperial”, de Dostal, cântat de Marta Eggerth. Lied dn filmul „Tinereţe, a ta e viaţa”, cântat de Jos. Schmidt. Nu pot trăi fără iubire, de Spbliansky, cântat de Tauber. Slow fox, de Rosep, cântat de Mady Cristians. Ninon, de Jurmann, cântat de Jean Kiepura. 20,45: Bucureştiul necunoscut şi pasionat, de C. Gane. 21: Prezentarea programului concertului simfonic, de Em. Ciomac. 21,10: Concert simfonic al orchestrei filarmonice, dirijat de George Georgescu (transmis de la Ateneul Român). R. Wagner: Uvertura la „Maeştrii cântăreţi”. Brahms: Concert în re major pentru vioară şi orchestră (solist: Adolf Busch). 22: Partea II-a a programului, de Em. Ciomac. 122.15: Continuarea concertului simfonic: Scarlatti-Casellia: Toccata, Bourré, Giga; A. Honegger: Pacific 231. 23: Radio Jurnal. 23,30: Concert nocturn (discuri). i Deutschlandsender, 1571 m. 60 kw.. 21,15: Concert festiv de mamilitară. 23 : inf. politice. 23,10: Meteor. Inf. Sport. 23,30: Reportaj dela matchul international de hockey pe ghiață dela Berliner Sportpalast. 23,45: Inf. marine. 24: Cele mai bune orchestre de dans ale lumii (plăci) Varşovia, 1345 m. 120 kw.: 2105: Cansene muzicală. 21,15: Concert simfonic dela Conservatorul din Varşovia. 23,40: Concert de reclame. 24,05: Muzică de dans dela restaurantul hotelului „Polonia.” Budapesta, 550,5 m. 120 kw.: 19,05: Concert de orchestră. 19,30' Noutăţi sportive. 21,10: Causerie. ii'i.'i- Retransmitere de la Operă 23,30: Orchestra de ţigani. 24- Muzica, militară. Viena, 506,8 m.: 100 kw.: 20 20' Din operele maeştrilor slavi. Orch’ Wiener Symphoniker. 23,10: Concert distractiv: Wiener Symphoniker. 23,30: Inf. Meteorul. 23,50: L^TMea concertului distractiv. 24,50-2: Muzică vieneză executată de quartnetul Adolf Sieberth Fraga, 470,2 m. 120 kw.. 20,10: Concert de quartet vocal. 20 20 • ifrile. 22: Ora. 23: Ultimele ’inf' Sport 23,15: Plăci. 23,30: Inf. in din -XX XX O antologie a poeziei româneşti in limba polonă Zilele acestea a apărut la Lwów, sub titlul „Schiţă a istoriei literaturii româneşti", un volum de 170 pagini, în care prof. dr. Emil Biedrzycki publică un amplu studiu a literaturii româneşti din cele mai vechi timpuri până azi. Volumul e completat de o antologie a poeziei româneşti cuprinzând câteva poezii populare, printre care :Mioriţa’’ precum şi traduceri din Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Eminescu, Vlahuţă, Coşbuc, N. Iorga, Iosif, Cerna, Crainic, Pillat, M. Codreanu, B. Nemţeanu, Perpessictas, A. Moşoiu, V. Eftimiu, Densuşianu, Mimulescu, Bacovia, Arghezi, Claudia Millian, Manta, Blaga, Cotruş, O. Cazimir. La alcătuirea acestei antologii au colaborat valoroşii poeţi poloni Emil Zegadlowicz, Vladimir Lewik şi Tadeusz Hollender. -xx »5» xx- ÎNTRUNIRE georgista LA CONSTANŢA Constanţa, 13 Nbrie Joi 15 Noembrie se va ţine în sala Trianon, din localitate, o întrunire a organizaţiei georgiste din jud. Constanţa. Va prezida d. Andronescu, preşedintele organizaţiei. Anul al 51-lea Nr. 314 Vineri 16 Noembrie 1934 Barthou şi Liga Naţiunilor (Urmare din pagina I) Barthou, în mai multe rânduri, a afirmat în public că va continua această operă, care, ea însăşi, continua pe aceea a lui Herriot şi a lui Briand. A repetat-o la tribuna Camerei, unde în ţara noastră de libertate politică şi de control parlamentar, se rostesc singurele cuvinte cari au valoare şi cari angajează. Şi când, la Geneva, la Liga Naţiunilor, unde spiritul său realist şi rapid se ferise uneori, deoarece atâtea încetineli şi precauţiuni oratorice puteau să-l exaspereze, a fost pus în prezenţa acestei realităţi internaţionale, singurul instrument de înţelegere şi de colaborare, insuficient încă, derizoriu uneori, dar care există şi a cărui ruină ar târî după sine ruina Europei, aşa cum au făcut-o tratatele, Barthou nu s’a înşelat; a prins tot folosul ce-l puteau smulge acei cari voiau să păstreze Europa şi pacea. Şi într’o bună zi, a fost auzit spunând: „Cu pactul în mână, cu pactul care a pus primele temelii ale „Ligii Naţiunilor“, mă urc la tribună. E călăuza mea, martorul meu, chezăşia mea“. Barthou, care avea creerul plin de reminiscenţe clasice, nu s’a supărat când i-am trimis vorbă că mi-a reamintit pe Paulina marelui nostru Corneille: „Je vois, je sais, je crois, je suis désabusée“. Nu trebuia să fie desamăgit. Şi credinţa oarbă îi era străină. Dar Liga Naţiunilor i-a părut totuşi foarte diferită de caricatura, pe care o fac fără răgaz adversarii ei. A aplicat deci pe acest teren nou toate resursele spiritului său şi activitatea lui neobosită. Admiterea Rusiei, deci integrarea ei în puterile conservatoare ale păcii, a încununat sforţările începute din 1924, reluate în 1932 şi 1933. In toate ţările, aceasta e soarta comunnă a partidelor înaintate, de a vedea înfăptuindu-se sub guverne conservatoare, ideile ale căror iniţiatoare au fost. Şi poate, pentru izbânda acestor idei, spre a fi primite de opinia mijlocie, mereu cam sfioasă, mereu în întârziere, în ce priveşte cunoaşterea evenimentelor, e necesar să fie astfel. Marea acţiune internaţională a admiterii Rusiei in Liga Naţiunilor şi pactul de asistenţă mutuală, care trebue să fie consecinţa în Orientul Europei, n’ar fi fost, fără îndoială primită, cu această uşurinţă în Franţa, dacă ironia evenimentelor politice n’ar fi lăsat guvernului actual grija de ai lua răspunderea. Barthou a fost totuşi foarte tenace, iar ultimul cuvânt n’a fost spus încă în chestiunea Austriei. Nu gloanţele ucigaşe o fac mai puţin actuală. Ca aceste state tinere să trăiască —state cari au dreptul să trăiască,—şi cărora tratatele le-au înlesnit înfăptuirea ţelurilor lor naţionale, ne trebue pacea. Absorbirea Austriei, sau stăpânirea Austriei de orice stat sau grupare de state, ar compromite această pace cu scadenţă imediată sau îndepărtată. Ori, problema poate fi întoarsă sub toate aspectele ei, independenţa Austriei, în starea actuală de lucruri, dată fiind ruptura echilibrului în forţele ei de rezistenţă internă prin sărobirea socialismului, nu poate fi asigurată decât printr’un acord internaţional, între puterile interesate, între toate puterile interesate, când un acord cere un număr anumit de părţi, nu există decât un loc unde poate fi încheiat: Geneva. Nu există decât un organism care să-l poată impune fără heghemonie pentru nimeni, pe un picior de egalitate pentru toţi: Liga Naţiunilor. Barthou o înţelesese. A încercat-o. Era s-o mai încerce cu prilejul călătoriei sale la Roma. Moartea l-a doborît. Totuşi, pe calea aceasta trebue perseverat. 1. Paul Boncour Copyright by „Universul” and „Sud Est”, Vizita d-lui ministru dr .C. Angelescu in Nord-Vestul Ardealului Noui lăcaşuri de cultustă Continuându-şi vizitele îrn ţară, pentru a cerceta la faţa locului mersul acţunii de construcţiuni şcolare şi de a inaugura noruile locaşuri de cultu. I ră, d. prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, a vizitat în zilele de 11 şi 12 I . Septembrie judeţele Bihor, sălaj şi Satu-Mare. * IN BIHOR După solemnităţile de la Oradea, pentru sărbătorirea a 150 anii de la punerea piedirii fundamentale a bisericii catedrale româno ortodoxe, d. ministru Angelescu, însoţit de d-nii prefect dr. Băncilă, deputaţii George Bota şi Tiberiu Moşoiu şi Petre Ghiţescu, directorul învăţământului primar, a plecat la Episcopia Bihorului,, localitate de frontieră, unde a inaugurat şcoala primară de abia terminată. Cu sufletul plin de bucurie, I văzând ridicându-se la graniţa I care ne desparte de Ungaria, un local în care să se înveţe cartea, românească, pe cari cei de aici n’o ştiau, ministrul şcoalelor a înştiinţat că se fac sforţări demne de admirat, pentru afirmarea spiritului şi a culturii româneşti în aceste locuri, către cari privirile duşmanilor încă se îndreaptă. IN SALAJ Din Bihor, ministrul şcoalelor a poposit pentru câteva ore la Oarenii Mari. Aici, însoţit de d.nii deputat Emil Lobonţiu şi Mihsai Gurzeu prefectul judeţului Sălaj, d. minstru Angelescu a vizitat liceul de băeţi „Vasile Lucaci“, şcoala primară confesională romano-catolică, gimnaziul român de fete şi şcoala normală. La şcoala primară confesională maghiară, constatând că urmează elevi şvabi, cari învaţă în limba maghiară, d. ministru a dispute c* aceştia să fie separaţi in clase aparte, învălţând limiba germană, împiedicându-se astfel maghiarizarea lor. Mergând în judeţ, d. ministru Angelescu a inaugurat şcoala din corn. Căpleni, comună care până acum nu avea şcoală românească şi a dispus imedidiata înfiinţare a unei grădini de copii, a inaugurat de asemenea şcoala din com. Ghenei, prima şcoală românească din comună. I s’a raportat d-lui ministru că în actuala epocă de construcţiuni şcolare, acest judeţ ,a ridicat 32 şcoli noi, a terminat 25 şcoli cari rămăseseră neterminate la 1928 şi are în plan să adaoge câte o sală siau două şcolilor existente, săli cari se vor ridica la peste 230. LA SATU MARE Dela Careii Mari, d. dr. Angelescu, însoţit de astă dată de prefectul judeţului Satu-Mare, d. dr. Ioan Pogăcies şi de d-nii deputat Tibu şi senator Aurel Dragoş, au plecat spre Satu Mare, unde i s’a făcut o splendidă primire, fiind întâmpinat in piaţa I. L C. Brâtianu de toate şcolile oraşului în frunte cu corpul pofesoral. După ce a vizitat localurle şcolilor, d. ministru a trecut în judeţ, vizitând şcolile din comunele : Potiz, Dumbrava Bolizului şi colonia Drăguşei, unde sunti colonizaţi maramureşeni. .. . Vizitând şcoala din Turul a* Lung, instalată într’un castel urLg'Ultec.c, ministrul instrucţiunii a fost primit cu mult fast de cetăţenii din comună, în majoritate şvabi, cari Lau Ovaţionat şi au manifestat pentru Regele ţării Mişcat de primiea ce i s’a făcut, d. ministru Angelescu le-a vorbit cetăţenilor comunei adunaţi în costume de sărbătoare în curtea şcolii, arătând că şcoala care se ridică în comuna lor este o adevărată fortăreaţă la această graniţă care va rămâne pe veci a noastră. La punctul de frontieră Raimei, unde d. ministru Angelescu şi-a continuat drumul pentru a pune piatra fundamentală a şcolii româneşti din cartierul ceferist, i s-a făcut o primire frumoasă. Arcuri de brad şi ghirlande de flori împodobeau calea oaspeţilor, cari au trecut mai departe la Porumbeşti, unde au inaugurat şcoala ,,I. G. Duca“, apoi şcolile din comunele : Cidreag, Livada, Bârgău, Ioju, Săini, Târguşor, Săbişe, Jila, Ciocârlău, Răuţii de Jos şi Măgheruş. Ultimul punct de vizită a fost Baia Mare, unde, pe platoul Fintea Viteazul, s-a pus piatra fundamentală a unei noui şcoli primare. De aici, d. ministru a plecat cu automobilul la Cluj, de unde a luat trenul spre Bucureşti. ❖ Vizita ministrului şcoalelor la graniţa de vest a ţării, a avut darul să facă vizibilă grija cea mare pe care d.sa o are in deosebi pentru ridicarea culturală a ţinuturilor alipite, grijă isvorâtă din adânca înţelegere pentru marile nevoi ale neamului. Căci, cu fiecare nou lăcaş de cultură se pune o nouă piatră la temelia edificiului României întregite, consolidându-se unitatea noastră sufletească, aceea pe care timpurile de azi ne-o cer mai mult ca oricând. —m. -xx ♦ x xx- Condamnat pentru insulte aduse Coroanei R.Sărat, 14 Noembrie înaintea tribunalului local a venit procesul albanezului Mihali Ghica, administratorul viei d-lui Şerban Ghica din Faraoanele, acuzat de les-majeste. El a adus, într-o discuţie avută cu mai mulţi prieteni, insulte grave la adresa M. S. Regelui Carol II și a poporului român. Tribunalul l-a condamnat la un an închisoare. AlAZi: Orgii inochentiste, continuarea sensaţionalului reportaj, de Ion Ticin „ILUSTRAŢIUNEA ROMÂNĂ“ * T A