Universul, noiembrie 1934 (Anul 51, nr. 314-328)

1934-11-16 / nr. 314

ASIGURAREA ,FRAANCO-ROMÂNĂ, Fondată 1920 (M. O. 182/920). Bucureşti, Griviţei 23. MS TMZI, 15 Noembrie, orele IO, are loc TRINGEREM GEN­ERMEM şi SPE­ eiMEM a SOCIETĂŢII. Iau parte toţi abonaţii şi cetitorii asiguraţi, la curent cu plata ratelor, in­clusiv rata pe luna Octomvrie 1934, precum și acei ce se bucură de GRUNTUMTMTEM EM­11 OCTOMVRIE. Rezultatul se va publica în „Univer­sul*1 de măine Vineri 16 Noembrie. re [vcimijJLsvmr­ al După aceasta ur­mează junghiuri în tâmple, temperatura creşte brusc­, şi vă aflaţi în faţa unui mare pericol. Dar de la primele strănuturi pu­teţi preveni boala dacă luaţi ALGOCRATINE; astfel veţi trece­­ în rândul nenumăra-­­ telor persoane mulţu-­­ mite că au totdeauna­­ la îndemână O laceraline qP "la. ^ mac ii. ji c­ra^umi Nenorocirea dela postul de radio-emi­­siune din Bod UN LUCRATOR CAZAND DELA O ÎNĂLŢIME DE 10 METRI ISI RUPE O MANA SI UN PICIOR ŞI RĂNEŞTE ALTI 2 LUCRA­TORI Braşov, 13 Noembrie O mare­­nenorocire s'a întâm­plat azi la postul de radio-emi­­siune Bod, de lângă, Braşov. Pe când mai mulţi lucrători manevrau o macara unul din cei anume Gh. Merkesian, de fel din Feldioara, a alunecat căzând jos de la o înălţime de 10 metri. In cădere el a lovit pe alţi doi lucrători. Tustrei au fost răniţi. Merke­sian şi-a rupt o mână şi un pi­cior. El a fost adus în stare gra­vă la spitalul din Braşov. Ceilalţi doi au fost pansaţi la infirmeria fabricii de zahăr din Bod. D-nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, schim­bare de adresă, sau la reinoi­­rea abonamentului, să bene­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul. IHHEH leit (ÉS ) Plosşti-Slânic Ploeşti, 13 Noembrie O nenorocire care a impre­sionat personalul staţiei Plo­­eşti-Sud şi călătorii trenului ce se găseau în staţie, s-a întâm­plat în trenul Nr. 314 personal Slănic-Ploeşti. Mecanicul de revizie din sta­ţia Ploeşti-Sud, pe când făcea revizia vagoanelor, a observat că un corp omenesc atârna sub un vagon de cl. III. îngrozit a dat alarma şi i­­mediat a sosit la faţa locului d. Gilorteanu, şeful staţiei, îm­preună cu d. comisar I. Stancu, şeful poliţiei staţiei, care au dispus scoaterea cadavrului de unde era agăţat şi facerea cer­cetărilor, s'a stabilit că nenorocita vic­tună a fost un lucrător ce pro­babil voia să vină din una din comunele de pe linie, la Plo­eşti. Neavând bani de tren s’a agăţat sub vagon la acumula­tor introducând braţul stâng până la subţioară între nişte fiare iar cel drept şi picioarele sprij­inindu-le de alte fiare. In timpul mersului din zgu­duiturile provocate i-a căzut picioarele, începând să se tâ­rască și izbindu-se de traverse, rupânidu-se apoi bucată cu bu­cată până ce au ajuns la to­­race. Asupra lui nu s’a găsit nici un act prin care să i se poată stabili identitatea. Făcându-se cercetări pe linie s’au găsit membrele zdrobite care au fost adunate și duse la morgă.fac cercetări prin satele din preajma liniei, spre a se afla cine este. Curierul Curţii de conturi Excepţiuni la regulamentul O. C. L. einer V. Sparger, ing. C. Ştefănes­­cu şi I. Matei, ţinând licitaţie la spitalul din Bozovici, jud. Caraş, n’au trimis rezultatul la O. C. L. pentru care s’a văzut trimişi in ju­decata Curţii de conturi, întrucât au contravenit la legea contabili­tăţii publice şi regulamentul oficiu­lui de licitaţii. Numiţii au susţinut şi au probat că erau scutiţi de a îndeplini a­­ceastă formalitate, ministerul fi­nanţelor hotărînd prin decizia sa Nr. 56406/933, publicată în Moni­torul Oficial din 27 Mai 1933 , că pentru lucrările prin licitaţie pu­blică ale judeţelor, oraşelor nereşe­­dinţă şi comunelor rurale, până la suma de lei 200.000 nu se mai cere în prealabil avizul O. C. L. Curtea s. NI i-a achitat­­ faţă­­ponderi. PRESCRIPŢIE D-na Haia Cazac, obţinuse din partea comitetului local de revi­zuire din Chişinău o hotărîre prin care suma ce d-sa o datora ca ră­măşiţă de impozit comunal, era prescrisă în favoarea sa. Primăria Chişinău atacând cu apel această hotărîre a susţinut că cererea de prescripţie nefiind introdusă sub imperiul vechei legi a contabili­tăţii publice, ci sub acelei noui, care prevede termenul de 5 ani pentru prescriere şi cum acest ter­men nu este împlinit, cererea d-nei Cazac nu poate fi admisă. Curtea s. III a admis apelul pri­măriei Chişinău, respingând cere­rea d-nei Haia Cazac de a se pre­­scri suma datorată. ■HOHOM* Pedepsele aplicate funcţionarilor din administraţia exterioară a ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a apli­cat următoarele pedepse: Impiegatul stagiar Paul Trä­ger­man, de la percepţia III-a Cernăuţi, a fost lăsat in­dispo­­nibilărbate, pentru lipsă de apti­tudini în funcţia mea ce îndepli­neşte. Impiegatul stagiar Niţă Mi­hail, de la adiţia de constatare Dâmboviţa, a fost pedepsit cu reţinerea din salariu pe 10 zile, şi avertisment de lăsare în dis­­ponibileirutate­­ţa, prima abatere pentru tentativă de luare de mită. Impiegatul stagiar Spacov­schi Eugen, dela percepţia 33-a Bălţi, a fost destituit din func­ţiune, pentru delapidare de bani publici. Impiegatul stagiar Besler Gaston, dela percepţia ni-a Cernăuţi, a fost lăsat în dispo­nibilitate ca find un element rău şi inutil serviciului Agentul de urmărire Popescu Mircea, de la adiţia de încasări şi plăţi Trei­ Scaunte, a fost lă­sat in disponibilitate pentru însuşire de bani de la contribu­abili. Agentul de urmărire Sterian Vasillca, de lla ad­ţia de încasări şi plăţi Brăila, a fost lăsat în disponibilitate pentru părăsirea serviciului şi impuşurile de bani publinici. Agentul de urmărire Ion Crăciun, de la adiţia de încasări şi plăţi Mu­reş, a fost lăsat în disponibilitate pentru lipsă de banii din încasări. Agentul de urmărire Carabaş Gh., de la adiţia de încasări şi plăţi Hunedoara, a fost lăsat în disponibilitate pentru lipsă de la serviciu. Agentul de urmărire Udroiu Ştefan, dela ad-ţia de încasări şi plăţi Sibiu, a fost lăsat in disponibilitate pentru însuşire de bani de la contribuabili. Agentul de urmărire Vasile N. Sterian, dela ad-ţia de înca­sări şi plăţi Brăila, a fost lăsat in disponibilitate pentru pără­sirea serviciului şi însuşire de bani publici. Agentul de urmărire M. Roca, de la adiţia de încasări şi plăţi Fălcia, a fost mutcat disciplinar d­e la agenţia Răducăneni la a­­genţiia Cosmeati. mIn VESELIA V,.-..,.,.. 55 Lacrimi incandescente.—Lupta d-lui 2 S I I. Al. B. V.— Bujoreștii. — Fluerați. — g m * D. Trancu-lași și Pisan. — Schimb de »5 ^ 1 amabilități.—Spiritul lui Oscar Wilde, ®'0 spiritul lui Alfred Capus. Proverbe j»S din Gasconia. — Norocul de a fi urât, 5 3 Eo (cu desen). — Ridendo castigat Moriţ. ““ gÜÜ Mama Eva.— Umorul anglo-saxon.— Ş® "I De-ași avea un milion.—Finul păcălit S­­S , de nași-său (umorul poporului).—Ha­^ zuri, glume, moftu-ri, numeroase de- 2 d­e­sen? în culori. — 5 iei 16 pagini, g g. Concursul de şah pentru cupa ziarului „Universul“ Ziua VII Extrem de interesant s’a des­făşurat in special jocul grupelor III şi IV. Alexandrescu, în­tr’o partidă desvoltată de Agnese — cu albele — n­arequilait, a­­n­anţă după a 16-a mutare, şi după o7 oră de gândire, un mat în 8 mutări. Situaţie de proble­mă, de o rară frumuseţe. Ulte­rior, după terminare, campionul Capitalei, a arătat soluţia gă­sită în cele 30 minuţie, în toa­te variantele. Aces­t final, se va publica în Buletinul F. R. s. Nr. 5. A doua surpriză : Slt. Păsculescu învinge intr’o parti­dă elegantă, grea, corect jucată de ambele părţi, pe tânărul Bo­ris Schneid­erman, una din re­velaţiile excepţionale ale ace­s­­tui concurs. In fine o a treia surpriză : partida Alex. Ungu­­rean­u-Eugen Eduard. Conducă­torul negrelor ne-a obicinuit cu surprizele. La întreruperea par­tidei, Eduard are 1 ofiţer şi 2 piloni, contra 4 pioni din care unul liber, neapărat de regele adversar. Poziţia de câştig a lui Eduard este netă. Astă se­ară începe a se juca Runda IV, cu grupele I şi II: I. Ilie Niculescu-Horia stoene­­scu, II. Drd. Iosif Drăgan-S. Is­­raelovici, III. Pavel Patriciu-N. şi VIII Andriţoiu, IV. Const. Dumitre­­scu.Slt. Manduţeanu, V. Mol­­davski-Jules Sacchetti, VI. G. Cabiaglia-A. Obrenovici. Arbi­tru Lt. N. Pandeleanu. Rezultatul de aseară. Run­da III. Grupa V şi VI. I. Nae Dumitrescu—Voicu Grigore 1:0, N­. N. Barbu — D. Cazacov 0:1, III. B. Blasbalg — Lt. D. Negu­­lei 1:0. — (întreruptă): IV. Al. Ungureanu—Eugen Eduard 0:1, V. Dr. Şeteanu — Virgil Stoi­­coiu 0:1. întrerupte: VI. ştefănescu- Drăgăneşti — I. Tilea, VII. An­drei Şipoş — I. Stoian. UN MARE EVENIMENT ŞA­­HIST IN CAPITALA D. Kseni Athanasoff, oa­mpio­­nul de şah al Bulgariei, va da in ziua de Duminică 25 Noem­brie, ora 9 dimineaţa, un mare simultan de şah în Capitală, la 40 table, sub auspiciile Federa­ţiei române de şah. Amatorii sunt rugaţi a-şi reţine locurile din vreme la sediul Cercului ,,Bucureşti” (Camera de Co­merţ). Falsificatori de monede, arestaţi la Galaţi Membrii bandei sunt din Bazargîc şi au escrocat numeroşi comercianţi Galaţi, 13 Noembrie Cu ocazia unei razii între­prinse de detectivii poliţiei ju­diciare a fost arestată o bandă de falsificatori de monede, care a săvârşit numeroase escroche­rii înşelând pe naivi că le pot face dintr’un pol, doi şi dintr’o sută, două. Falsificatorii sunt: Gheor­ghe M. Doicei din Bazargic, str. Tudor Vladimirescu 42, Christea Dumitru Bojarov, str. Cronicarul Niculcea 24 şi loan Danciu Ivan, str. Cezar 28. Numiţii s’au constituit in bandă şi au escrocat pe comer­cianţii Bâlcu Romanov cu 60 mii lei, pe Benis cu 10.000 lei, Gh. Dobre cu 10.000 lei, etc. Banii au fost daţi cu intenţia ca numiţii să-şi procure mate­rialul necesar fabricării mone­­dalor întrucât au promis pen­tru o sută, două.____________ Poliţia din Bazargic făcând o descindere la locuinţa lui Doicei, a găsit câteva forme pentru falsificarea monedelor şi sticluţe cu diferite soluţii chimicale. De asemenea s’au găsit ghips, sârmă şi tipare. Banda de escroci a venit la Galaţi spre a face victime. N’a fost însă în stare să recruteze naivi, de­oarece telegramele poliţiei din Bazargic cereau po­liţiei gălăţene să aresteze pe falsificatori care au venit in localitate. Gheorghe Doicei este urmă­rit cu mandat de arestare spre a-şi ispăşi 5 ani închisoare, iar alt membru al bandei are de ispăşit un an închisoare pentru escrocherii. Sub pază severă cei doi fal­sificatori au fost trimiși poli­ției din Caliacra. Cronica dramatică Teatrul Naţional. — „Insula“, piesă in 3 acte (5 tablouri) de Harald Bratt­­ Tânărul autor dramatic sue­dez, d. Harald Bratt, a expus in piesa sa intitulată „Insula“ un conflict interesant între două generaţii, sau, mai bine zis între două „lumi“ bine de­finite şi distincte : lumea diplo­maţilor de carieră, care tinde să dispară şi lumea diplomaţi­lor moderni, care este in­for­maţiune după războiul mon­dial. Pe când diplomaţii de carie­ră, de origină nobilă, formează un corp închis, tradiţionalist, încrustat în cadru­l unui proto­col rigid, demodat şi complicat şi care se supun unor coman­damente de castă, în chestiuni ce interesează onoarea, demni­tatea şi morala, diplomaţii mo­derni, improvizaţi, de origină obscură, fără strămoşi, fără blazoane şi fără tradiţii, mai mult economişti şi financiari decât agenţi diplomatici, se deo­sebesc prin metodele lor de lu­cru, prin concepţiile lor asupra onoarei şi demnităţii persona­le, ca şi prin linia de conduită ce şi-o impun s-o urmeze în via­ţa publică şi particulară. „Insula“ este locatar unei le­­gaţiuni din Washington,­­ a­­dică o mică patrie izolată, care trebue să facă bună figură faţă de străini, cu preţul oricăror sacrificii. Acţiunea se petrece în saloa­nele legaţiunii, după război. Ministrul plenipotenţiar, pri­mul secretar, însărcinatul de a­­faceri şi consilierii de legaţie sunt diplomaţi de carieră, sti­laţi, tradiţionalişti, protocolari, rigizi în concepţiile lor asupra modului cum înţeleg să-şi înde­plinească misiunea într-o ţară străină. Ataşatul militar, un tânăr că­pitan, cu toată originea sa no­bilă, este considerat de diplo­maţii de carieră, ca un agent de ordin secundar având o mu­stane ce se apropie de spiona­jul oficial. Ataşatul comercial, tânărul Razz, de origină obsură, cu toa­te realele şi recunoscutele lui calităţi, e considerat un „in­trus“, element ce nu poate avea ţinuta şi structura clasică a di­plomatului bine născut. Ataşatul de presă, mai tânăr, se simte mai mult legat de tag­ma diplomaţilor de carieră, din consideraţiuni practice. Conflictul izbucneşte între cele două categorii de agenţi diplomatici, din cauza unui cec fals semnat de ataşatul militar cu numele ataşatului comercial Razi. Ministrul invită pe Razz să acopere suma, chiar dacă n’a semnat cecul. Tânărul Razz re­fuză şi cere să se facă cerce­tări în vederea descoperirii şi pedepsirii vinovatului­ Ministrul are alt punct de vedere în această afacere peni­­bilă şi delicată. El vrea să evite scandalul pu­blic cu orice preţ şi de aceia stătue pe lângă Razz să accep­te soluţia sa, de­oarece nu poate să facă pe judecătorul de ins­trucţie şi nici nu vrea să ad­mită ca un membru al lega­ţiunii să fie învinuit de fals şi escrocherie. „Noi suntem aci, într’o in­sulă, care reprezintă în mic, patria şi datoria ne impune să avem o conduită ireproşabilă,­­ înlăturând tot ce ar putea com­promite prestigiul şi demnita­tea noastră de diplomaţi”. — declară sentenţios ministrul­ Razz se menţine pe poziţia sa, convins că atitudinea sa este impusă de bunul simţ, ca şi de propria lui demnitate. Razz nu bănuia că vinovatul este în­suşi prietenul său, — ataşatul militar, — care, atras într’o cursă de o aventurieră, — pa­troana unui bar-tripou — fu­sese silit să falsifice cecul. Când ministrul se convinge de nevinovăţia lui Razz şi de pre­zenţa autorului falsului, în le­­gaţiunea condusă de dânsul, nu ezită să pronunţe o sentinţă de condamnare la sinucidere a vinovatului. Razz demisio­nează şi ataşatul militar se îm­puşcă. Conflictul acesta de un ordin special, care conduce la un deznodământ, pe cât de ne­aşteptat, pe atât de tragic, este, de sigur, produsul unui anumit mediu. Cu toate unele slăbiciuni ale piesei sale melodramatice, d. Harold Bratt a reuşit să o con­struiască pe baze solide. Perso­­na­lile sunt bine caracterizate; conflictul dramatic e gradat dezvoltat până la deznodă­mânt ; dialogul este concentrat şi nervos. Nu este apoi tocmai o situa­ţie comodă pentru un autor, să trateze o temă ciudată, sub for­ma unei teoreme dramatizate şi să exploateze un conflict dra­matic, fară să aibă la dispoziţie elementul pasional. Personagiile din „Insula“, in majoritate masculine, nu vor­besc de amorurile lor. Abia se schiţează o idilă. Totuşi, acţiu­nea este urmărită cu interes. Interpretarea a fost, în gene­­ral, bine armonizată şi în nota justă. D. Ion Manolescu, în ro­lul ministrului, a încarnat tipul diplomatului de rasă. A avut ţinută, stil, accent. Convingător şi cald d. Pop Marţian, în ro­lul ataşatului comercial, Razz. Sobru, concentrat şi nervos d. G. Demetru in personajul ata­şatului militar. D. Bălţăţeanu a schiţat un interesant şi caracteristic tip de diplomat de carieră-D-na Lily Popovici, insinuantă şi felină în rolul ingrat al a­­venturierei, dar compoziţia a suferit în exteriorizare, din­­ cauza unor accentuări forţate şi stranii. Nu e nevoe să se prezintă a­­cest tip banal de aventurieră in condiţiuni prea excentrice. Ce­lelalte personagii au fost bine interpretate de dona Puiu Io­­nescu şi d-nii Valentineanu, N. Atanasiu, A. Giugulescu, Ene şi ceilalţi. Romicus -------ooo&Oho------­APARE ROMANUL GENERAŢIEI TINERE!!! Mâine se va găsi în vitrinele tu­turor librăriilor din ţară romanul de debut al talentatului scriitor T. C. STAN ce apare în editura „CUGETAREA“ şi se intitulează : CEI ŞAPTE FRAŢI SIAMEZI In sfârşit generaţia tânără*îşi are romanul ei. Această generaţie tre­­bue cu orice preţ, să găsească o nouă formulă de viaţă. De aceea „Cei şapte fraţi siam zi“ este ro­manul luptei şi al înfrângerii.Îl 35 ­UNI VERSUL! CEREȚI ASTĂZI Nr. 4 JfiBIMIIBEISIL In sumar: Radio în școli» După 4 ani... Re­portaj radiofonic. Un aparat pen­tru descoperirea comorilor în insula Cocos. Radio-automat. Lon­dra se aude perfect în România. Idei, realizări noi. — R. U. 4 — Schema și planul de construcție al unui excelent redresor. 2 pa­gini de unde foarte scurte. Sfa­turi practice, ştiri. Programul amănunţit al posturilor europene pe săptămâna 11-17 Noembrie. 5 LEI exemplarul Qxxl&ndch­ JOI, 15 NOEMBRIE începe postul Crăciunului Ort.: Cuv. sfinţii mucenici Gu­­rie, Samona şi Aviv, Cat.: Sf. Gertruda. Prot.: Leopold. Evresec: 8 Kislev 56S5. Mahomedan: 7 Şaban 1353. H­Răsăritul soarelui 7,13. Apusul 16,49. @ h­tclL& Cu acelaş Aparat, fără nici o modificare, atât la curent Alternativ cât şi la curent continuu se pot recepţiona toate posturile din lume cu­­ noile Aparate jubilare RADIONE­o­u, montate lu noile Lămpi Universale Reprezentanta Gen­erală EEQJMDM & Co. Bd. Tacite lonemu, 32 l­el. Î18­8. JOI, 15 NOEMBRIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 29 kw. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 11. Ora copiilor. Şezătoarea şcoa­lei de fete nr. 4 din Bucureşti. (Cuibul cu barză): 1) Lectură : Asaltul de la Griviţa, de Cezar Pe­­trescu; 2) O recitare; 3) Ghici­tori; 4) Zdroboleanca, dans naţio­nal; 5) Dusă; 6) Mărioara noas­tră, cor; 8) O, lume, ce frumoasă eşti, cor; 9) Roata, cântec popu­lar; 10) Clopotele serii, de Dus­­kin, pian; 11) Studiu gretehsani­­noff, pian; 12) Un duet, vioară. 13. Cota apelor Dunării. Con­cert de prânz (discuri): Uvertură la „Coţofana hoaţă", de Rossini, executată de orch. simfonică din Milano, dirijată de Quarnieri ; Vals .In „Cavalerul rozelor , de Richard Strauss, executat de orch. . simfonică din Londra, dirijată de­­ Rich. Strauss: Scump cămin, de Payne, şi Annie Laurie, cântate de Elsa Stralia. Introducere şi rondo capriccioso, de Saint Saëns, execu­tate la vioară de Wolfstahl. Selec­­ţiuni din „Tosca“ de Puccini, exe­cutate de arch. New­ Queen’s diri­jată de Percy Pitt. 13:45. Spectacole. Bursa. Muzică uşoară (discuri). 14,15: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14,40: Muzică uşoară (discuri). 18: Concert de muzică distracti­vă, executat de orchestra de salon Radio: Stelzig: Sânge de eroi, marş. Schutze: Odată spui da, o­­dată nu, vals boston. Gurrieri: Lu­na gaucho, tango argentin. Engel­berg: Intre vis şi realitate, slow­­fox. Translateur: Cântec de lea­găn. Oskar Strauss: Soţul vesel. Leopold: Minaretul, suită orien­tală.19: Romain Cochis: Subiect re­zervat. 19.15: Orchestra de salon Radio: Didia: Kavelik, serenadă. Wald­teufel: Sirenele, vals. Marcus: Tan­go. Schutze: Castaniete, marş spa­niol. Lincke: Potpuriu. 29: Viaţa primilor creştini în ca­tacombele Romei, de Alex. Busuio­­ceanu. 29,29: Buletinul cărţii. 29,35: Răpirea din Serai, operă în 2 acte, de Mozart. Distribuţia: Selim Paşa, d. M. Constantinescu. Constanţa, d-ra Valentina Creţoiu. Blonda, d-na Margareta Metaxa. Belmonte, d. Mircea Lazăr. Osmin, d. Niculescu Bassu. Pedrillo, d. Lu­cian Nanu. Conducerea muzicală : d. Alfred Alessandrescu. ..La piaţă", balet de Mihail Jora. (Transmisiune de la Opera Româ­nă). In pauză: II. Cuvinte pentru fe­mei, viaţă şi poezie, de d-na Clau­dia Milian. La sfârşit: Radio jurnal. •K Deutschlandsender, 1571 m. 69 kw.: 21,15: Winfried Wolf cântă la pian. 23: Meteor. Inf. Sport. 23,25: Reportaj de pe stadionul o­­limpic. 23,45: Inf. marine. 24: Con­cert festiv din Copenhaga. Varşovia, 1345 m. 120 kw.: 22: Concert de seară. 23: Concert de reclame. 23.15: Lecţii de dans.­ 23.35: Muzică de dans. 24: Previ­ziuni meteorologice pentru aviaţie. 24.05: Urmarea muzicii de dans. Budapesta, 550,5 m. 129 kw.: 21: Teatru radiofonic. Comedie. 22 50: Jurnal vorbit. 23,10: Concert de pian in memoria contelui Leo Fes­­tetich. 23,50: Orchestră de țigani Viena, 506,8 m. 100 kw.: 20: Re­portaj cu plăci de la culesul viilor. „Victoria și al ei Husar“, ope­reta de Paul Abraham. 23,30: Int. serale. 23,50: Plăci. 24,50-2: Muzică de dans. Orchestra de dans „The Blue Rays“. Fraga, 470,2 m.: 120 kw.: 21,05: Retransmiterea celui de al III-lea concert simfonic al lui Radio-jur­­nal. Orchestra Filarmonicei cehe. 22: Ora. 23: Ultimele inf. Sport. 23,15: Concertul Jazz-ului simfo­nic. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364.5 m. BUCURESTI 12 kw. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (discuri): Uvertură la opera „Raymond“, de Thomas, e­­xecutată de orch. simfonică din Berlin, dirijată de Zweig. Folies d’Espagne, de Corelli, executată la vioară de George Enescu. Sărbă­toarea dragostei, de Weingartner, şi Mâine, de Rich. Strauss, cân­tate de Richard Tauber. Dans nr. 17 din „Prinţul Igor”, de Borodin, şi Scherzo din „Visul unei nopţi de vară“, de Mendelssohn, execu­tate de orchestra simfonică din Londra, dirijată de Beecham. 13:45: Spectacole. Bursa. Muzică uşoară (discuri). 14,15: Ora. Mensul vremii. Radio jurnal. 14,40: Muzică uşoară (discuri). , 18: Concert de după amiază, e­­xecutat de orchestra Radio. A­dam: Regele din Ire tot, uvertură. Micheli: O mică suită. Mercan­dante: Introducere şi cor din o­­pera „Jurământul”. Lehar: Pot­puriu din „Ciocârlia”. Tavan: I. Mozaic din Weber. 19: Ora. Mersul vremii. Comu­nicate. 19,15: Orchestra Radio. Caludi: Idilă. Ziehrey: Cântăreţii naturei, vals. Cortopassi: Rusticanella. Dic­ker: Cortegiul de nuntă al Cenu­­şăresei. Saint Saëns: Henric VIII, arii de balet; Dansul ţigăncii. Eoito: Fantazia din opera „Neron“. Trévillet: Uvertură eroică. 20: O filosof­ie a prezentului: iraţionalismul, de prof. I Petrovici. 20.20: Stele de film (discuri) : Orice cântec e frumos, de Abra­ham, cântat de Magda Schneider. Ceasuri întregi, zile latregi, de Samek, cântat de Willy Fritsch. Vals din filmul „Vals imperial”, de Dostal, cântat de Marta Eg­­gerth. Lied dn filmul „Tinereţe, a ta e viaţa”, cântat de Jos. Schmidt. Nu pot trăi fără iubire, de Spb­­liansky, cântat de Tauber. Slow fox, de Rosep, cântat de Mady Cristians. Ninon, de Jurmann, cân­tat de Jean Kiepura. 20,45: Bucureştiul necunoscut şi pasionat, de C. Gane. 21: Prezentarea programului con­certului simfonic, de Em. Ciomac. 21,10: Concert simfonic al orche­strei filarmonice, dirijat de George Georgescu (transmis de la Ateneul Român). R. Wagner: Uvertura la „Maeştrii cântăreţi”. Brahms: Concert în re major pentru vioa­ră şi orchestră (solist: Adolf Busch). 22: Partea II-a a programului, de Em. Ciomac. 122.15: Continuarea concertului simfonic: Scarlatti-Casellia: Toc­cata, Bourré, Giga; A. Honegger: Pacific 231. 23: Radio Jurnal. 23,30: Concert nocturn (discuri). i­ Deutschlandsender, 1571 m. 60 kw.. 21,15: Concert festiv de ma­­militară. 23 : inf. politice. 23,10: Meteor. Inf. Sport. 23,30: Reportaj dela matchul internatio­nal de hockey pe ghiață dela Ber­liner Sportpalast. 23,45: Inf. ma­rine. 24: Cele mai bune orchestre de dans ale lumii (plăci) Varşovia, 1345 m. 120 kw.: 2105: Cansene muzicală. 21,15: Concert simfonic dela Conservatorul din Varşovia. 23,40: Concert de recla­me. 24,05: Muzică de dans dela restaurantul hotelului „Polonia.” Budapesta, 550,5 m. 120 kw.: 19,05: Concert de orchestră. 19,30' Noutăţi sportive. 21,10: Causerie. ii'i.'i- Retransmitere de la Operă 23,30: Orchestra de ţigani. 24- Mu­zica, militară. Viena, 506,8 m.: 100 kw.: 20 20' Din operele maeştrilor slavi. Orch’ Wiener Symphoniker. 23,10: Con­cert distractiv: Wiener Sympho­niker. 23,30: Inf. Meteorul. 23,50: L^TMea concertului distractiv. 24,50-2: Muzică vieneză executată de quartnetul Adolf Sieberth Fraga, 470,2 m. 120 kw.. 20,10: Concert de quartet vocal. 20 20 • ifrile. 22: Ora. 23: Ultimele ’inf' Sport 23,15: Plăci. 23,30: Inf. in din -XX XX­ O antologie a poeziei româneşti in limba polonă Zilele acestea a apărut la Lwów, sub titlul „Schiţă a is­toriei literaturii româneşti", un volum de 170 pagini, în care prof. dr. Emil Biedrzycki publi­că un amplu studiu a literatu­rii româneşti din cele mai vechi timpuri până azi. Volumul e completat de o an­tologie a poeziei româneşti cu­prinzând câteva poezii popula­re, printre care :Mioriţa’’ pre­cum şi traduceri din Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Eminescu, Vlahuţă, Coşbuc, N. Iorga, Iosif, Cerna, Crainic, Pil­lat, M. Codreanu, B. Nemţea­­nu, Perpessictas, A. Moşoiu, V. Eftimiu, Densuşianu, Mimules­­cu, Bacovia, Arghezi, Claudia Millian, Manta, Blaga, Cotruş, O. Cazimir. La alcătuirea acestei antolo­gii au colaborat valoroşii poeţi poloni Emil Zegadlowicz, Vladi­mir Lewik şi Tadeusz Hollen­­der. -xx »5» xx- ÎNTRUNIRE georgista LA CONSTANŢA Constanţa, 13 N­brie Joi 15 Noembrie se va ţine în sala Trianon, din localitate, o întrunire a organizaţiei geor­­giste din jud. Constanţa. V­a prezida d. Andronescu, preşe­dintele organizaţiei. Anul al 51-lea Nr. 314 Vineri 16 Noembrie 1934 Barthou şi Liga Naţiunilor (Urmare din pagina I) Barthou, în mai multe rân­duri, a afirmat în public că va continua această operă, care, ea însăşi, continua pe aceea a lui Herr­iot şi a lui Briand. A repetat-o la tribuna Camerei, unde în ţara noastră de liber­­tate politică şi de control par­­lamentar, se rostesc singurele cuvinte cari au valoare şi cari angajează. Şi când, la Geneva, la Liga Naţiunilor, unde spiritul său realist şi rapid se ferise uneori, deoarece atâtea încetineli şi precauţiuni oratorice puteau să-l exaspereze, a fost pus în prezenţa acestei realităţi in­ternaţionale, singurul instru­ment de înţelegere şi de cola­­borare, insuficient încă, deri­­zoriu uneori, dar care există şi a cărui ruină ar târî după sine ruina Europei, aşa cum au făcut-o tratatele, Barthou nu s’a înşelat; a prins tot folosul ce-l puteau smulge acei cari voiau să păstreze Europa şi pacea. Şi într’o bună zi, a fost auzit spunând: „Cu pactul în mână, cu pac­tul care a pus primele temelii ale „Ligii Naţiunilor“, mă urc la tribună. E călăuza mea, martorul meu, chezăşia mea“. Barthou, care avea creerul plin de reminiscenţe clasice, nu s’a supărat când i-am tri­­mis vorbă că mi-a reamintit pe Paulina marelui nostru Corneille: „Je vois, je sais, je crois, je suis désabusée“. Nu trebuia să fie desamăgit. Şi credinţa oarbă îi era străi­­nă. Dar Liga Naţiunilor i-a părut totuşi foarte diferită de caricatura, pe care o fac fără răgaz adversarii ei. A aplicat deci pe acest teren nou toate resursele spiritului său şi activitatea lui neobosită. Admiterea Rusiei, deci integra­rea ei în puterile conservatoa­­re ale păcii, a încununat sforţările începute din 1924, re­­luate în 1932 şi 1933. In toate ţările, aceasta e soarta comun­nă a partidelor înaintate, de a vedea înfăptuindu-se sub gu­verne conservatoare, ideile ale căror iniţiatoare au fost. Şi poate, pentru izbânda acestor idei, spre a fi primite de opi­­nia mijlocie, mereu cam sfioa­să, mereu în întârziere, în ce priveşte cunoaşterea eveni­mentelor, e necesar să fie ast­fel. Marea acţiune internaţio­­nală a admiterii Rusiei in Liga Naţiunilor şi pactul de asisten­­ţă mutuală, care trebue să fie consecinţa în Orientul Euro­pei, n’ar fi fost, fără îndoială primită, cu această uşurinţă în Franţa, dacă ironia eveni­mentelor politice n’ar fi lăsat guvernului actual grija de ai lua răspunderea. Barthou a fost totuşi foarte tenace, iar ultimul cuvânt n’a fost spus încă în chestiunea Austriei. Nu gloanţele ucigaşe o fac mai puţin actuală. Ca aceste state tinere să trăiască —state cari au dreptul să tră­iască,—şi cărora tratatele le-au înlesnit înfăptuirea ţelurilor lor naţionale, ne trebue pacea. Absorbirea Austriei, sau stă­­pânirea Austriei de orice stat sau grupare de state, ar com­promite această pace cu sca­­denţă imediată sau îndepărta­­tă. Ori, problema poate fi în­toarsă sub toate aspectele ei, independenţa Austriei, în sta­rea actuală de lucruri, dată fiind ruptura echilibrului în forţele ei de rezistenţă internă prin sărobirea socialismului, nu poate fi asigurată decât printr’un acord internaţional, între puterile interesate,­ între toate puterile interesate, când un acord cere un număr anu­mit de părţi, nu există decât un loc unde poate fi încheiat: Geneva. Nu există decât un organism care să-l poată im­pune fără heghemonie pentru nimeni, pe un picior de egali­­tate pentru toţi: Liga Naţiu­nilor. Barthou o înţelesese. A încercat-o. Era s-o mai încerce cu prile­­jul călătoriei sale la­ Roma. Moartea l-a doborît. Totuşi, pe calea aceasta trebue perse­verat. 1. Paul Boncour Copyright by „Universul” and „Sud Est”, Vizita d-lui ministru dr .C. Angelescu in Nord-Vestul Ardealului Noui lăcaşuri de cultustă Continuându-şi vizitele îrn ţară, pentru a cerceta la faţa locului mersul acţunii de con­­strucţiuni şcolare şi de a inau­gura noruile locaşuri de cultu. I ră, d. prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice,­­ a vizitat în zilele de 11 şi 12 I . Septembrie judeţele Bihor, să­laj şi Satu-M­are. * IN BIHOR După solemnităţile de la Ora­dea, pentru sărbătorirea a 150 anii de la punerea piedirii fun­damentale a bisericii catedra­le româno­ ortodoxe, d. minis­tru Angelescu, însoţit de d-nii prefect dr. Băncilă, deputaţii George Bota şi Tiberiu Moşoiu şi Petre Ghiţescu, directorul învăţământului primar, a ple­cat la Episcopia Bihorului,, lo­calitate de frontieră, unde a inaugurat şcoala primară­­ de­­ abia terminată.­­ Cu sufletul plin de bucurie, I văzând ridicându-se la graniţa I care ne desparte de Ungaria,­ un local în care să se înveţe­­ cartea, românească, pe cari cei­­ de aici n’o ştiau, ministrul­­ şcoalelor a înştiinţat că se fac­­ sforţări demne de admirat, pentru afirmarea spiritului şi a culturii româneşti în aceste locuri­, către cari privirile duş­manilor încă se îndreaptă. IN SALAJ Din Bihor, ministrul şcoale­lor a poposit pentru câteva ore la Oarenii­ Mari. Aici, însoţit de d.nii deputat Emil Lobonţiu şi Mihsai Gurzeu prefectul judeţului Sălaj, d. min­stru Angelescu a vizitat li­ceul de băeţi „Vasile Lucaci“, şcoala primară confesională romano-catoli­că, gimnaziul ro­­mân de fete şi şcoala normală. La şcoala primară confesională maghiară, constatând că ur­mează elevi şvabi, cari învaţă în limba maghiară, d. ministru a disput­e c* aceştia să fie se­­paraţi in clase aparte, învă­­l­ţând limiba germană, împiedi­­cându-se astfel maghiarizarea lor. Mergând în judeţ, d. minis­tru Angelescu a inaugurat şcoa­la din corn. Căpleni, comună care până acum nu avea şcoa­lă românească şi a dispus imed­i­diata înfiinţare a unei grădini de copii, a inaugurat de ase­menea şcoala din com. Ghenei, prima şcoală române­ască din comună. I s’a raportat d-lui ministru că în actuala epocă de cons­­trucţiuni şcolare, acest judeţ ,a ridicat 32 şcoli noi, a terminat 25 şcoli cari rămăseseră neter­­minate la 1928 şi are în plan să adaoge câte o sală siau două şcolilor existente, săli cari se vor­ ridica la peste 230. LA SATU MARE Dela Care­ii Mari, d. dr. An­gelescu, însoţit de astă dată de prefectul judeţului Satu-Mare, d. dr. Ioan Pogăcies şi de d-nii deputat Tibu­ şi senator Aurel Dragoş, au plecat spre Satu­­­ Mare, unde i s’a făcut o splen­didă primire, fiind întâmpinat in piaţa I. L C. Brâtianu de toate şcolile oraşului în frunte cu corpul pofesoral. După ce a vizitat localurle şcolilor, d. mi­nistru a trecut în judeţ, vizi­tând şcolile din comunele : Potiz, Dumbrava Bolizului şi colonia Drăguşei, unde sunti colonizaţi maramureşeni. .. . Vizitând şcoala din Turul a* Lung, instalată într’un castel urLg'Ultec.c, ministrul instrucţiu­nii a­ fos­t primit cu mult fast de cetăţenii din comună, în majoritate şvabi, cari Lau O­­vaţionat şi au manifestat pen­tru Regele ţării Mişcat de primiea ce i s’a făcut, d. ministru Angelescu le-a vorbit cetăţenilor comunei adunaţi în costume de sărbă­toare în curtea şcolii, arătând că şcoala care se ridică în co­muna lor este o adevărată for­tăreaţă la această graniţă care va rămâne pe veci a noastră. La punctul de frontieră Rai­mei, unde d. ministru Angeles­cu şi-a continuat drumul pen­tru a pune piatra fundamen­tală a şcolii româneşti din car­tierul ceferist, i s-a făcut o primire frumoasă. Arcuri de brad şi ghirlande de flori împodobeau calea oas­peţilor, cari au trecut mai de­parte la Porumbeşti, unde au inaugurat şcoala ,,I. G. Duca“, apoi şcolile din comunele : Ci­­dreag, Livada, Bârgău, Ioju­, Săini, Târguşor, Săbişe, Jila, Ciocârlău, Răuţii de Jos şi Mă­­gheruş. Ultimul punct de vizită a fost Baia Mare, unde, pe pla­toul Fintea Viteazul, s-a pus piatra fundamentală a unei noui şcoli primare. De a­ici, d. ministru a plecat cu automobilul la Cluj, de un­de a luat trenul spre Bucureşti. ❖ Vizita ministrului şcoa­lelor la graniţa de vest a ţării, a avut darul să facă vizibilă grija cea mare pe care d.sa o are in de­osebi pentru ridicarea cultura­lă a ţinuturilor alipite, grijă isvorâtă din adânca înţelegere pentru marile nevoi ale nea­mului. Căci, cu fiecare nou lă­caş de cultură se pune o nouă piatră la temelia edificiului României întregite, consolidân­­du-se unitatea noastră sufle­tească, aceea pe care timpurile de azi ne-o cer mai mult ca ori­­când. —­m. -xx ♦ x xx- Condamnat pentru insulte aduse Coroanei R.­Sărat, 14 Noembrie înaintea tribunalului local a venit procesul albanezului Mihali Ghica, administratorul viei d-lui Şerban Ghica din Faraoanele, acuzat de les-ma­­jeste. El a adus, într-o discuţie a­­vută cu mai mulţi prieteni, in­sulte grave la adresa M. S. Re­gelui Carol II și a poporului român. Tribunalul l-a condamnat la un an închisoare. A­­lAZi: Orgii inochentiste, continuarea sensaţionalului reportaj, de Ion Tic­in „ILUSTRAŢIUNEA ROMÂNĂ“ * T A

Next