Universul, decembrie 1934 (Anul 51, nr. 344-356)
1934-12-16 / nr. 344
@s CADOUL DE SARBATORLE CRĂCIUNULUI pentru cititorii „UNIVERSULUI“ Toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu Începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRAMCO-ROMANA“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, suma de lei 274, vor primi: 10 poliţă de asigurare de lei 20.000, cu ratele achitate pe Decembrie 1934, Ianuarie, Februarie și Martie 1935, În VALOARE TOTALA de LEI 472. 2) Anexa cu 8 numere de premii participând la tragerile speciale de la 15 DECEMBRIE 1954 15 IANUARIE 1955 15 FEBRUARIE 1955 15 M A RTIE 1955 3) UN CEASORNIC CRONOMETRU de buzunar de mofeul expus in vitrina ziarului „UNIVERSUL* și a Societății „FRANCO-ROMÂNE". 4) Un frumos bloc notes in culori pentru biurou. Cei cari vor continua cu plata ratelor la Aprilie 1935 vor mai beneficia de alte două rate gratuite. * 9 * Costul abonamentului, dimpreună cu suma de lei 274 se va trimite direct Societăţii „FRANCOROMANE", Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia imediat poliţa cu anexa ei, chitanţele, CEASORNICUL SE BUZUNAR şi blocul notes, sau direct la ziarul „UNIVERSUL*. Cetitorii din Capitală vor achita sumele direct la Societatea „FRANCO-ROMÂNA“, de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, CEASORNICUL şi blocul. Cetitorii care sunt deja abonaţi pot trimite direct Societăţii numai suma de lei 274, şi vor primi cele arătate mai sus. Costul abonamentului la „UNIVERSUL“ este: Lei ISO,- anual Lei 380.- 6 luni Lei 300.- 3 luni VIZITAT! HOTELUSIlii BuzeşU 3 ’ fCfiR Cai4?r—tşi Elisabdi 20 Confort modern. — Calorifer şi apă curentă. Serviciul şi curăţenie ireproşabilă Preţuri: Marna“ camera cu 1 pat lei 70-80 ; camera cu 2 paturi 100-110. 13 „New-York” camera cu 1 pat lei 55-60 ; camera cu 1 paturi 90-100. Golem dar SAMBATA, 15 DECEMBRIE Ort.: Sfântul Martir Eleutheriu (+ 226). Stat.: Sf. Eusebiu (370). Prot. : Vaieriu. Evreesc : 9 TeVebh 5695. Sabat. Mahomedan: 8 Ramazan 1536. * Răsăritul soarelui 7.47. Apusul ■16Ras 1.35. S A MB AT A, 15 ®JCEMBRre 1Í75 m. RÁDIÓ-ROMANIA 20 kw. 364,5 m BUCUREŞTI 12 kw. 11.ÄÄ iaj.ro dirijată de MolatoW , Doua cântece de Stolz și Lockert (Orchestra Marek Weber)i Fantezie ne motive de Offenbach (Orchestra Marek Weber), Doua impresii sincopate de Bally May^_ executate la piano de pala din „Samson și Saint-Saens (orchestra Sindonică din Philadelphia, dirijată de Stokiwski). „ . . . „13.45: Buna. Spectacolele. 13.50: Muzică uşoara, cantata de Dorel Lianu; N. ManzatU: Luna, tango; Maior Miclescu- Povestea iubirii, tango; Zrteanu ; Sa ma iubesti, foxtrot; Livianu: Cui să cânt tristeţea mea, tango; P. Andreescu : Un plânset de vioara, tango; Mişu Iancu: Am visat o iubire, tango; Tibor Barczi: De ce ai zdrobit inima mea, tango; Eddy Marcus : Cea din urmă romanţă, tango ; I. Vasilescu: Poveste de amor, tango; Păpuşe hai ! foxtrot. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20. Radio Jurnal. 14.40: Muzică uşoara (discuri) ; „Fetiţele din Saxa“ de Stansky şi Când înfloresc trandafirii roşi de Strecker (orchestra Odeon) .Un trecător de Repagno şi „caina mea” de Dumas, cantate de Nitta-Jo; „Fericirea capricioasa şi „Da, totul pe lume“ de John Strauss, cântate de Joseph Schmidt. Două cântece ruseşti (orchestra de balalaici, dirijată de Scriabine). 16. Ora şcolarilor, organizată de liceul C. F. R. „Aurel Vlaicu“. 18 . Muzica regimentului 1 grăniceri : Fueik: Prinţul de coroana, marş; banglois: Prinţesa fermecătoare, uvertură; Vermont: Flori de April; Czerny: Poloneza; Forma : Melodii din alte vremuri; Eroumars. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Comunicate. 19.15: Muzică de camera; Mozart: Sonata in re major (d-na Lucretia Popovica-Pretoiien, piano si d-na Nina Alexandrescu, vioară). . . ... 19.50 : Pământ românesc şi Istorie românească de prof. C. C. Glurăscu. , , „ „ 20.10: Noutăţi (discuri). 20.45: Profetismul timouilor noastre de V. Băncilă. 21 : Sylvia, operetă in 3 acte de Kalman (conducerea muzicală: Liviu Floru). In pauze: Poşta-Radio şi Radio-jurnal. ^ Deutschlandsender, 1571 m.. 60 kw — 21.15. Concert de muzică variată. 23. Meteor. Sport. 23.30. inf. de la interanţionaila de hockey Tie ghiaţă. 23.45. Meteor. 24. Zoo. Bal muzical la Berlin 1934. Varşovia, 1345 m., 120 kw. — 21. Muzică uşoara. 22. Concert popular. 23. Concert de reclame. 23.15. Muzică de dans. 24. Meteor. 24.05., Audiţie. 24.35. Muzică de salon. Budapesta, 550,5 m., 120 kw. — 19.20. Concert de orchestră de salon. 20. Reportaj de la centrală de telefoane. 20.45. Recital de arii populare ungare. 22. Teatru radiofonic. 23.20. Jurnal vorbit. 23.40. Plăci. Viena, 506,8 m, 100 kw. — 20.05. Concert coral și instrumental. 21.30. Soprana Margit Angerer cântă lieduri și arii. 22. ,,In fibor in jurul lumii“, potpuri radiofonic. 23.30. Inf. 24. In vizită la Louisa Kartotisch. Retransmitere dintr'un bar. 1 -1. Muzică ușoară: quartet Sieberh. Prags, 470.2 m.. 130 kw. — 20.10. or w w. ■_ ---5 DUMINICA, 16 DECEMBRIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 11.30. P. S. S. Tit. Simedria: Predjcă. 11.45. P. S. S. Arhimandrit Iuliu Scriban: Cronica vieţii religioase. 12 . Muzică religioasă, cântată de corul bisericii „Domniţa _ Bălaşa“, sub conducerea d-lui I. Kirescu: I. Ghika - Comăneşti: Apărătoare: Doamne; I. Kirescu: Tatăl nostru; G. Kiriac: Heruvicul şi Ca prepăratul; ■ G. Cucu : Nu pricep 12.30: Concert de prânz, executat de orchestra Radio: Schubert • Uvertură din „Rosamunda“; Bizet: Arteziana, suita I; Smetana: Fantazie din opera „Mireasa vândută"; Joh. Strauss: Potpuriu din opereta „Războiul vesel“. 13.30. Spectacolele. 1333 . Continuarea concertului de prânz: orchestra Fănică Luca: Romanţe şi arii naţionale; Fănică Luca, solo-voce: 1) Te-ai dus şi tu; 2) De ţi-a greşit; 3) Tudoriţe nene; Alexandru Zaharia, solo ţambal. 14.15. Ora. Mersul vremii. 14.17 : Radio jurnal. 14.40 : Continuarea concertului : Potpuriu de sârbe; Fănică Luca, voce: 1) Râdeai; 2) Dorinţa; 3) Lele, lele, lelişoară; Fănică Lucasolo de naiv. 17 . Dr. Suhaci: Cum apărăm porcii de boale ? 17.15: Muzică românească (discuri): Sârbe şi Horă din nai, executate de Fănică Luca ; „Mândru de dragostea noastră“ şi ,,Cine n’are dor de vale“ de Brediceanu, cântate de Natalia Zăvoianu; „Selişteanca“ şi „Haţegana din Selişte“ executate de orchestra regimentului 90 infanterie Sibiu. 17.30 : D-na Stela Vlădescu: Cultură pentru săteni 17.45: Gazeta sătenilor. 18 : Concert de după amiază, orchestra Jean Marcu: Arii naţionale; Waldteufel : Barcarolă, vals; Strauss: Potpuriu din opereta „Liliacul"; Albahary: To voi iubi Joujou, vals; Bolzoni: Menuet ; Romanţe şi arii naţionale; Claret: Când m’adormi, vals. 19 : Ora. Mersul vremii. Pauză. 19.10: Orchestra Jean Marcu : Elly Roman : încearcă să uiţi, tango ; R. Stolz: Lumea mi-e dragă, slow; Elly Roman: TU eşti iubirea mea; Grieg: Primăvară; Romanţe şi arii naţionale. 20 : Ion Brătianu de N. Petrescu. 20.20 : Instrumentişti celebri (discuri) : „Sonata lunei“ de Beethoven, executată la piano de Ignatz Friedman; „Primăvara“ de Darius Milhaud şi „Dans slav“ de Dvorak, executate la vioară de Szigeti. 20.45: Săptămâna de Mircea Grigorescu. 21: Leopold Mienzer, pioni concert organizat cu concursul Soc Anon. Rom. de Telefoane). 21.30: Jazzul radio, dirijat de Teodor Cosma cu concursul d-lor Jean Moscopol și Barbu Catargi, panto ; Robin : Ritm războinic, foxtrot; Warren: Sexul frumos, foxtrot; Revel: Idealul meu de viaţă, foxtrot; Barozi-Andreescu: Tu dece-ai zdrobit iubirea mea ? tango; Albahary: Sărutarea de adio, tango; Du Boois : Gangsterul din Dalles, foxtrot; Brown: De azi înainte, foxtrot; Porter: Zi şi noapte, slow; Romano: Nenita, tango ; Sklerow-Maximilian : Să-mi cânţi ca altă dată, tango; Wmbel: încearcă să gândeşti la mine, foxtrot : Arist; Iubita imaginară, foxtrot ; Meisel: Marie-Louise, vals ; Don Gonzelos: Ouearacha, rumba. 22.15 : Rezultate sportive. 22.25. Continuarea muzicii da dans : Jazz la două piane : T. Cosîna şi B. Alexandrescu: Hugh : Nu-ţi pot da decât iubirea. Slowfox ; Brown: Numai pe tine te visez, blues; Polito: Obsesie, tango; Dendrino: Dorinţa, tango; Vasilescu : Vrei să ne întâlnim Sâmbătă seara ?, tango; Alvarez : Fiesta Torrera, passo doble. 23 . Radio Jurnal. 23.25: Muzică distractivă (discuri) Prețul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an * 380 pe 6 luni * 200 pe 3 luni __ 80 pe 1 lună__ UNIVERSUL Descoperirea unei contrabande de brichete şi amorse la T.Severin Arestarea marelui comerciant Simon Rones Cernăuţi, 13 Dec. Biroul judiciar al chesturei, sesizat de studenţii Radu Popovici şi Vasile Toma, că negustorul Simon Rones din localitate se îndeletniceşte de mult timp cu vânzarea de brichete şi amorse de contrabandă, a făcut astă noapte o descindere la locuinţa acestui comerciant din str. Ghica Vodă. Poliţia a găsit, ascunsă intr’un dulap, o mare cantitate de brichete şi amorse, introduse in ţară prin mijlocirea unei organizaţiuni de contrabandişti. Comerciantul Rennes a fost arestat şi depus la închisoarea preventivă a poliţiei. Cercetările continuă spre a se da de firul întregei organizaţii de contrabandişti. IOVII. Tragedia unei artiste de varieteu După ce colindă mai multe ţări din Europa, se stabileşte in America. —• Inebunind e repatriată in România Brăila, 13 Decembrie Se cunoaşte viaţa tragică a artistelor de varietau, cart., încântate de mirajul Valutei forte, pleacă in ţări străine cu spe- ranţa să-şi economisească ceva avere, ca mai târziu să se reîntoarcă în ţară şi ca să trăiască maine restul zilelor. Dar nu toate au norocul să strângă un ban. Multe din ele îndură un adevărat calvar in ţările unde debutează şi foarte des suportă mizerii, cari le silesc să se întoarcă în ţară. Una dintre victimele care a avut imprudenţa să se ducă în ţara dolarilor, cu credinţa că va putea agonisi ceva, este şi tânăra Borislava Stadincova, de 28 ani, originară din Ismail. IN ŢARA DOLARILOR Plecată din oraşul ei natal de câţiva ani, Stadincova a cutreerat mai multe ţări din Europa, debutând ca artistă de varieteri • Amorezându-se de un ofiţer din marina comercială, artista pleacă cu el în America şi după câteva luni de convieţuire, iubitul o părăseşte, încercând să găsească un angajament în ţara dolarilor. Stadincova este primită să debuteze intr’un cabaret, dar cum nu se putea împăca cu ideia că a fost părăsită, se dă băuturei şi vieţei destrăbălate, care o trânteşte la pat. După cateva săptămâni, ea se însănătoşeşte, , dar fără să mai poată găsi angajament. Istovită şi fără, nici urt ban, Borislava Stadincova cutreeră străzile New York-ului, până când cade din nou bolnavă. De data aceasta a fost internată intr'un sanatoriu de alienați. REPATRIEREA Intr’o bună zi, Stadincova fuge din sanatoriu, dar este arestată de un sergent, care o predă comisariatului respectiv. Supusă cercetărilor, se stabileşte că artista este din România şi ca atare autorităţile americane dispun renatrierea ei îmbarcată cu forţa şi predată comandantului unui vas de pasageri, nefericita artistă este dată din primirea autorităţilor din Hambrug. Poliţia acelui port a delegat pe agentul Ludwig Iosif să escorteze pe Borislava Stadincova până la Brăila Aci a fost predată d-lui Victor Mihăescu poliţaiul portului, care a sesizat siguranţa. D. Tăbărcă, şeful siguranţei, după ce a examinat actele artistei, a predat-o comandantului vasului de pasageri ,Principele Mareea“ al S. R. D-ului, ca să o transporte la Ismail, urmând să fie predată familiei. Când am sosit in Huşi era noapte, trecuse de ora 10 şi in dosul gării câteva trăsuri aşteptau călătorii „rapidului Crasna-Huşi. Până să bag de seamă, una după alta, trăsurile pleacă, cu pasageri spre oraş şi un singur vehicul mai rămâne în aşteptare. Un birjar bătrân mă invită să mă conducă, spunandu-mi că trăsura lui merge foarte bine. Probabil că aveam un aer foarte nehotărit, uitandu-mă la micuţa, trăsura, ce apărea o miniatură şi la marţoagele ce loveau, din când in când, pietrele cu copitele, câci bătrânului Îmi mai spuse : —, jiu vă uitaţi, d-le, la cai, că sunt aşa puţintei la trup, dar să-i vedeţi mergând, parca sunt nişte smei“.. Nu mă gândisem, insă,nici o clipă să refuz pe bătrânul birjar şi nici nu visam un landou ’ napoleonian, dar repezeala cu care dispăruseră pasagerii şi vehiculele, ma făcuse aproape să uit că trebue să plec. In fine, mă sui în trăsura cu ,smeii“ şi spun birjarului să. I mă lase la cel mai bun hotel. I Pe drum, sau mai exact, pe I bulevardul ce leagă centrul o Iraşului cu gara, nu pot vedea nimic, căci prea puţinele lămpi I cu slaba lor lumină nu-mi permit aceasta. Vizitiul meu trăgea cu biciul în cai, ca la fasole, şi ie striga cât putea: „ţine-ţi pe dreapta, ţineţi pe dreapta“..., dar bietele animale mergeau tot pe stânga, şi apoi cred că nici sărmanul bătrân nu vei dea pe unde le îndruma. Sosesc la hotel, hotelul oraşelor de provincie, al oraşelor moldoveneşti. Cea mai frumoasă şi luxoasă cameră îmi este arătată. De cum se deschide uşa, frigul parcă te încătuşează. Un aer trist pluteşte deasupra mobilelor antideluviane. O lampă cu petrol răspândeşte o lumină palidă, demnă de un secol in urmă, in camera cu pereţii reci, iar în colţurile ce- i mişii parcă se ţes mistere. La intrarea noastră, curentul de aer face să fâlfâie nişte perdeluţe de stambă, trei coţi la leu, înainte de război, ce nu parvine să îmbrace perfect ferestrele. Două, trei scaune, o canapea veche, alături de trei paturi şi un lavoar de tablă completea- j ză mobilierul camerei. Mai fă- j loasă într’o parte, stă o sobă i- imensă de zid, cu un burlan gros cât un butoi; sfidătoare, in ciuda vremurilor, care o mai ţin, parcă vrea să ne ara- te că viaţa este veşnică... Pe jos scândurile goale reclamă I un umil înveliş, dar proprietarul nu poate pune asemenea obiecte de lux, căci pasagerii mai intră şi murdari pe chibo- I te (ghete) şi covoarele se cu-1 răţă anever, iar scândurile cu r ană se fac albe._____________ fac in cameră şi întreb pe însoţitorul meu unde aş putea lua masa. Indreptându-mă la un restaurant din apropiere, băiatul mă îndeamnă să mă grăbesc, căci mai târziu nu mai este lumină, şi risc să rămân nemâncat. De ce nu este ■ lumină — voi vedea mai târziu. Mâncai repede şi cum eram ameţit şi obosit de drum mă îndreptai repede spre camera mea. Un fum gros ce eşea din acea odaie, destinată mie, îmi spuse, mai înainte ca băiatul să mă îndrepte spre o alta, că acolo nu se putea dormi. Majestoasa sobă era în plină revoluţie. Un somn de plumb, intr’o, cameră tot atât de luxoasă ca şi cea, descrisă, mă făcu să nu simt prea mult glodurile saltelei. De dimineaţă, câteva raze sburdalnice de soare, ce se strecurau sfios prin geamuri, mă făcură să sar repede din pat şi să mă îmbrac, pentru ca apoi să pornesc prin oraş. De cum eşti în stradă, un aer de prietenie mă îmbie parcă să hoinăresc pe uliţele Huişului. O curăţenie remarcabilă se poate observa peste tot, contrar de ceea ce am văzut în alte oraşe din Moldova. Târg vechi, Huşul este ca o mare grădină, aşezată pe o vale, înconjurat de jur împrejur de dealuri îmbrăcate în vii, ce coboară până la căsuţele albe, şi de păduri viguroase. Dealul Cotoiul, apoi Dobrina, Dric, Voloseni, Alistri şi altele îi fac cunună oraşului unde ştefan cel Mare şi-a avut reşedinţa domnească. Şi încă mulţi domni au poposit în orăşelul de pe malul Prutului. Astfel, fiul lui ştefan, Bogdan Incrucişatu a fost ajuns de ceasul morţii, pe la 1517, în palatul din târgul Huşilor, iar Ion Vodă cel Cumplit şi-a fixat tabăra de adunare a oastel, înainte de bătălia de la Roşcani, tot la Huşi. De o origină foarte veche, istoricul Huşilor se confundă, o mare parte din vreme cu acel al episcopiei, înfiinţată de Ieremia Movilă pe la 1595 şi al cărei prim episcop a fost loan; dar despre aceasta voi scrie mai detailat intr’un articol viitor. In 1832, însâ, odată cu punerea în aplicare a regulamentului organic, s’a mutat capitala judeţului Fălciu, la Huşi, căci până atunci fusese la târgul Fălciu, pe Prut. Insă episcopul de atunci, s’a dus grabnic la domnie, cerând să se revină asupra ordinului. Şi domnia a revenit, capitala mutându-se înapoi, pentru ca iarăş, în 1834, să se mute definitiv la Huşi. S’au împlinit 100 de ani şi faptul este viu comentat de cei din Huşi, cari insă nu se înţeleg între ei pentru a-i da faptului Însemnătatea cuvenită. NOTE : DRUM HUȘI Modernizarea cargoboturilor Intr’un recent articol ne-am ocupat de vapoarele noastre de pasageri, arătând că din cauza bătrâneţii lor, în special a lipsei de viteză, ele şi-au pierdut renumele dinainte de război. Spuneam că pentru a readuce pasagerii şi a spori rentabilitatea ne tretonesc vapoare noul cu minimum 20 de mila I pe oră ,viteză. Condamnam ideia ce să vântură de a se cumpăra vechiturile de care alţii vor să se scape- încheiam cu nădejdea că odată ce sunt marinari in fruntea S. M. R., o asemenea greşeală nu se va comite. In afară de liniile de pasageri, S. M. R. avea încă dinainte de război şi un parc de 5 vajpoaie de mărfuri: „Turnu Severin“, „Dobrogea“, „Constanţa“, „Bucureşti“ şi ,,Iaşi“ de 3000 tone, sporit mai târziu cu alte două de 6000 tone, „Bucegi“ şi „Carpaţi“. Aceste cargoboturi deserveau linia Brăila-Rotterdam. Regularitatea traficului, grija ce se avea de mărfuri, calităţile marinăreşti ale personalului naţional au făcut ca şi in Occident navele noastre de mărfuri să câştige acela p renume ca şi cel de pasageri în Orient şi să fie căutate, preferate celor străine. Nu odată ni s’a întâmplat ca sosind cu vaporul la Rotterdam să găsim magaziile docurilor pline cu mărfuri sosite din Franţa, Belgia, Germania în atât de mare cantitate, încât trei vapoare, nu unul, ar fi trebuit ca să le încarce. De multe ori S. M. R. a fost nevoit să închirieze vase străine pentru ca mărfurile să ajungă la timp în ţară. Acesta a fost şi motivul pentru care s’au comandat cele două cargoboturi de mare tonaj. In Orient s’a petrecut alt fenomen. Deşi neincăpătoare, — 300 la 600 tone, — totuşi magaziile pasagerelor noastre cărau şi mărfuri, făcând cunoscute produsele noastre, — făină, spirt, cuc, lemn, petrol, etc. Cererile de marfă românească au devenit atât de numeroase încât a fost nevoie să se rupă de pe linia Rotterdam două cargoboturi care să deservească Orientul. — Beirut, Iafa, Alexandria. Dăm un singur exemplu care ilustrează minunat importantul rol al vapoarelor naţionale în economia generală a ţării: înainte de apariţia pavilionului nostru în Orient exportul nostru în Egipt era de 400.000 lei aur, după doi ani el s’a ridicat la 12.000.000 lei aur. După război, când Europa sărăcită avea nevoie să se refacă şi să trăiască, vapoarele noastre de mărfuri au făcut mai bine de doi ani traficul intre cele două Americi şi Europa, dovedind astfel că vaporul este o căruţă care nu e legată de ţară decât prin pavilion şi poate face cărăuşie in orice colţ al globului , unde este marfă. Chiar societatea „Steaua Română“, deşi avea petrol de exportat, şi-a trimis tancurile ei in America, unde navlul era mai ridicat. Dar şi cargoboturile au fost ajunse de bătrâneţe ! Rugina a început să le roadă, căldările să slăbească, viteza să se reducă, devenită, cum le-a caracterizat d. M. Negru, „capo d’operă de cârpituri“. Criza a impedecat înlocuirea lor, iar prima de asigurare ce se depunea la Cassa de Depuneri s’a suprimat sub cuvânt că navele fiind ale statului, se vor găsi bani in buget pentru înlocuirea vreunuia in caz de naufra- I giu. S’a pierdut „împăratul I Traian“. ..Turnu Severin“, şi... n’au fost înlocuite. Ori tocma !i au drept că în ultimul timp a survenit şi o criză in transporturile maritime, cerealele şi făina nu mai constituesc primul articol de export, pe deoparte fiindcă agricultura ştiinţifică, industrială nu a fost cunoscută noilor împroprietăriţi, pe de alta fiindcă noile ţări agricole,—Australia şi Canada în special, — au avut vapoare rapide care au apropiat piaţa de producţie de cea de consumaţie. Dacă am pierdut pieţele consumatoare de cereale din cauză slabei calităţi, avem insă alte produse de exportat, — petrol, lemne, vite. Dar şi aci intervine viteza; atât petrolistul cât şi marele cirezar sau măcelar preferă vaporul rapid, vaporul modern cu frigorifere, etc. Lemnăria noastră ne-o transportă vapoare greceşti sau italiene, petrolul tancuri japoneze sau norvegiene! cargoboturile noastre hârbuite zac dezarmate, iar petroliere nu avem decât trei! Aceasta e situaţia Ca să o schimbăm avem nevoie şi de cargoboturi moderne, cu 16— 18 mile, nu cu 6—9 ca cele actuale, cari fiind ale statului ar trebui să deţină recordul în iuţeală, nu în încetineală. Iar la înlocuirea lor să nu ne amăgească ieftinătatea, cumpărându.se, — cum s’a spus într’un interview, — vapoare cu Cinci până la zece ani vechime^ In epoca accelerată în care trăim, când inovaţii apar din lună in lună, un an vechime e prea mult. Nouile nave trebuesc comandate, — în 6—8 luni un cargobot e gata. A cumpăra vechituri însemnează a ne spori muzeul, a da de lucru cumpărătorilor de fier vechi. Nădejdea toată ne este tot în marinarii din fruntea S. M. R şi în experienţa conducătorilor Regiei Autonome P. C. A. MOȘ DELAMARE ----------poQ:*:CXco--------- Un hoţ periculos arestat in juri. Constanţa Constanţa, 14 Dec. In cursul zilei de eri, jandarmii au arestat in comuna Satu Nou pe individul Alecu Ifim, un periculos hoţ, urmărit încă din luna August pentru numeroase furturi săvârşite în diverse sate. Fiind cercetat, hoţul a mărturisit că toate lucrurile furate le-a îngropat pe moșia Gubiotis din comuna Ivrinezi. Jandarmii au plecat la acea moșie, spre a desgropa depozitul de lucruri furate. Necesitatea creerei de urgenţă unei societăţi de ereditate şi Eugenics (Urmare din pag. I) ireşte în mod simţitor. Trebue deci să luăm măsuri ca fami- liile sănătoase, la corp şi la i munte, să fie favorizate pentru ameliorarea rasei noastre. Ca I corolar rezultă ideea de a face să pătrundă in popor princi-piile eugenice desvoltând astfel educaţia generală a poporului român, cum a început sâ se facă şi in alte ţări. Avem nevoie de 0 progenitură sănătoasă căci numai o atare progenitură asigură unui popor un rol decisiv in istorie. * Primele noţiuni de eugenică modernă se datoresc lui Sir Francis Galion, care prin lucrarea sa faimoasă: „Talentul şi geniul ereditar“ nu numai că dădu un impuls antropologiei, dar in cartea lui „Human Faculty“ (1884) intrebuinţă pentru prima dată Cuvântul de eugenică. Lui i se datoresc bazele acestei ştiinţe noi şi tot el a fondat o catedră de cercetări, Reseach felowship la universitatea din Londra (1904). Prin testament Galion îşi lăsă toată averea laboratorului de cercetări eugenice. In 1908 se fonda societatea engleză de educaţie eugenică Care publica şi o revistă Eugenics Review, societatea avea filiala la Belfast, Liverpool, Manchester, Glasgow, Haslemere, 5 in Noua Zeelandă şl 1 in Australia. In 1911 se ţinu congresul de sănătate la Dublin care avea o Secţiune de eugenică. In 1912, fu primul congres de eugenică in localul universitatei din Londra, la care au luat parte peste 700 membri representaţi prin savanţi din Statele Unite, Germania, Franţa, Belgia, Danemarca, Norvegia, Italia şi Spania. In Germania, eugenică poartă numele de higiena rasei; in Belgia, institutul Solvay are o secţie de eugenică şi in multe alte ţări există societăţi de eugenică. Eugenică se ocupă cu ameliorarea corpului şi minţei, indicând modificările favorabile fire omeneşti şi luând in consideraţie şi mediul in care trăiesc nu numai indivizii dar şi societăţile omeneşti. Este deci natural ca, in prima linie, eugenica sâcerceteze ereditatea in general, adică problema din punct de vedere biologic, studiind deci transmiterea caracterelor normale şi patologice şi precizând mecanismul acesteia. In urmă ea caută sâ arate ce revine, in evoluţia individului, naturei şi cu ce contribue educaţia. Al treilea, ea voeşte să stabilească in ce măsură intervin direct caracterele materne şi paterne asupra copilului. Al patrulea, cercetează influenţele favorabile sau defavorabile care fac să crească sau să scadă numărul indivizilor din diferite grupe, clase sau rase. Apoi se interesează de cauzele progresului sau regresului caracterelor speciale pe care le considerăm ca bune sau rele. In fine, eugenică proclamă nevoia unui control social riguros, pentru ameliorarea caracterelor fizice şi mintale ale generaţiilor viitoare. Neapărat că programul eugenicei reflectează tendinţele nu numai ale societăţilor dar şi ale popoarelor ai căror călăuzitori, şi in special oamenii de ştiinţă, sunt mai mult sau mai puţin obligaţi să le ia în consideraţie. Aspectele eugenicei se deosebesc in Germania, Italia, Suedia, Norvegia, Statele Unite etc., dar pretutindeni se urmăreşte acelaş ideal, adică perfecţionarea rasei omeneşti, resstrângând descendenţa indivizilor inferiori, bolnavi, purtători de anomalii care se pot transmite pe cale ereditară, indivizii degeneraţi şi anti-sociali, iar, pe de altă parte, se cere mărirea numărului descendenţilor indivizilor superiori fiziceşte, intelectualiceşte şi moralmente. Eugenică recurge, după năzuinţele popoarelor, la diferite mijloace coercitive, persuasive şi educative. Se ştie că Spartanii întrebuinţau mijloace barbare pentru selecţionarea şi mbunătăţirea rasei. Azi sereconizează legi restrictive pentru căsătorie, certificatul dedicat prenupţial, şi în uneleâri, ca America de Nord şi Perihania, sterilizarea, adică mpedicarea puterii de reproducere a indivizilor, CU ajutorul unor operaţii simple, Care au impedica întru nimic viaţa normală. Totuşi mijloacele educative [DaCă un rol însemnat, deaceea se caută in prima linie răspândirea in popor a cunoştinţelor modeme asupra eredităţei, se arată tinerilor ce voesc să se Căsătorească răspunderea, ce o au faţă de familie şi Societate, convingâildu-i de pericolul Căsătoriei Cu persoane care i-ar da o descendenţă inferioară sau bolnavă şi ii indreptează spre o selecţie sexuală Conştientă, arătându-le importanţa consideraţiilor biologice faţă de cele sociale şi economice. Prifttre măsurile pe care eugenică cată sâ le răspândească sunt: Stârpirea celibatului mai ales al claselor sociale superioare; femeea să nu mai ocupe servicii, mai Cu seamă» dacă ele periclitează sănătatea. Ci să stea acasă spre a se ocupa de familie; să fie favorizaţi la slujbe publice indivizii cu copii; să se scadă impozitele familiilor numeroase; să se lărgească dispoziţiile asistenţei natalităţii şi copilăriei. Educaţia sexuală să fie sub o tutelă mai ştiinţifică şi mai activă. Dar mai cu seamă, în ţara noastră, să se facă o asistenţă a maternităţei la sate reducându-se numărul colosal ce reprezintă mortalitatea copiilor care trebue sâ îngrijească pe orice român care-şi iubeşte patria. Când ne gândim la energiile pierdute din cauza mortalităţei infantile, la suferinţele morale ale părinţilor in timpul boalei sau morţei copiilor, la tristeţea care urmează după înmormântare, la cheltuelile, la pierderea de timp pentru ceremonialul ritual, vom înţelege pierderea imensa pe care o încearcă in prima linie ţărănimea, câte pagubă se resfrânge asupra poporului nostru şi Caro trebue sâ neliniştească, în adevăr lî ţările culte, ca Italia de exemplu, Mussolini cere maximul de natalitate şi minimum de mortalitate. Chiar Descartes postulase că medicina trebue sâ îmbunătăţească soarta omenirei, de aceea datoria de a se ocupa de această problemă revine, in prima linie, medicilor. Acesta a fost motivul care nu-a făcut sa propun ereditatea ca subiect al congresului de neurologie, psihiatrie şi endocrinologie din anul acesta la Cluj. Ereditatea a fost studiată acolo sub diferitele ei aspecte. Am făcut în ultima şedinţă a congresului un apel călduros ca membrii participanţi sâ dea semnalul de alarmă pentru Studierea eredităţei din punct de vedere biologic, sociologic şi moral în legătură cu eugenică. Cum problema e complexă avem nevoie de concursul oamenilor de bine şi competenţi, Care îşi dau seama de pericolul ce ne ameninţă. De aceea m’am adresat higieniştilor, juriştilor, magistraţilor, pedagogilor şi Sociologilor, medicilor, şi, în general tuturor acelora care se ocupa cu cercetarea naturei omeneşti, fără consideraţii de partid, şi este momentul suprem sâ ne dăm mâna, căci e vorba de viitorul ţărei noastre şi de vigoarea neamului nostru. Cu forţe unite să creem o societate de ereditate şi eugenică. Ea vă lua fiinţă în curând, şi scopul ei în prima linie este de a ridica vlaga neamului care ne-a asigurat existenţa în timp şi in spaţiu şi ne-a dat România întregită, după atâtea umilinţe şi nedreptăţi. întrunirea partidului averescan, din Constanţa Constanţa, 14 Dec. Eri s’a ţinut o întrunire a partidului, averescan, sub preşedinţia d-lui dr. Al. Spineanu, preşedintele organizaţiei, asistat de d. George Fappa, secretar general. Au participat delegaţi din oraşele şi satele din judeţ. După cuvântarea d-lui Al. Demetriad, a luat cuvântul d. dr. Spineanu. D-sa a făcut o expunere asupra situaţiei politice, arătând posibilitatea succesiunea partidului averescan la guvern şi cerând în consecinţă organizarea cadrelor in vederea eventualului eveniment. După d. Spineanu au mai vorbit d-nii avocat Traian Constantinescu, George Pappa. Prof. dr.G. Malinesen mm Pe urmele unei bande de ingenioşi escroci şi traficanţi de carne vie Cernăuţi, 13 Decembrie Autorităţile regionale de poliţie cercetează un Indeclos caz de escrocherie şi trafic de carne vie, comis în localitate, în următoarele împrejurări: Acum câteva timp şi-a făcut apariţia în localitate un tânăr cu o înfăţişare distinsă şi foarte bine îmbrăcat, care vizita regulat biroul de plasare al servitorilor de pe lângă palatul justiţiei, interesându-se în special de servitoarele tinere şi cu fizic plăcut, cărora se oferea să le găsească plasamente în familiile bogate din provincie. Astfel, tânărul necunoscut, reuşind a face cunoştinţa cu fetele Ioana Vlasen de 19 ani, originară din comuna Monaj (Sighet) şi cu Ştefania Veronca, din suburbia Horecea, a convins pe aceste două fete să-l urmeze la Dorohoi, unde vor obţine servicii bune la nişte familii onorabile. . Ajunşi la Dorohoi cele doua serviri intr'un local de petrecere, unde vor îl angajate de a îngriji numai de curăţirea camerelor. Petele naive, încrezându-se, l-au urmat pe necunoscut până intr’o mahala dosnică a oraşului, ornde, într’o casă de toleranţă, au fost prezentate patroanei. Dându-şi seama că au căzut victime unui ingenios traficant de camefie, fetele au fugit în aceiaş noapte din casa de toleranţă, lăsându-şi toate bagajele acolo. Tinerele, care erau cât pe aci să cadă pradă prostituţiei, au reclamat autorităţilor poliţieneşti, care au început, cercetările pentru descoperirea misteriosului traficant de carne vie şi a complicilor săi. D-nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, schimbare de adresă, sau la reinol . A 4K\