Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 31-45)
1935-02-07 / nr. 37
CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI“ Toţi acei cari ae vor abona la ziarul „UNIVERSUL“ cu Începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO-ROMANA“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, suma de lei 274, vor primi: 10 poliţă de asigurare de lei 20.000, cu ratele achitate pe Februarie, Martie, Aprilie si Mai 1933, In VALOARE TOTALA de LEI 472. 2) Anexa cu 8 numere de premii participând la tragerile speciale de la 15 FEBRUARIE 1935 15 MARTIE 1935 15 APRILIE 1935 15 MAI 1935 3) UN CEASORNIC CRONOMETRU de buzunar de modlul expus in vitrina ziarului „UNIVERSUL". 4| In frumos bloc-notes in culori pentru biurou. Cei cari vor continua cu plata ratelor la Iunie 1935 căte lei 103 lunar, vor mai beneficia de alte două rate gratuite. • 9 9 Costul abonamentului, dimpreună cu suma de lei 274 se va trimite direct Societății ,F H A N CORO M Â N ST', Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia imediat poliţa cu anexa ei, chitanţele, CEASORNICUL 3£ BUZUNAR şi blocul notes, sau direct la ziarul „UNIVERSUL". Ceterii din Capitală vor achita sumele direct la Societatea „FRANCO-ROMÂNA", de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, CEASORNICUL şi blocul. Cetitorii care sunt deja abonaţi vor trimite direct Societăţii numai suma de lei 274, şi vor primi cele arătate mai sus. Costul abonamentului la „UNIVERSUL" este: Lei 750.Lei 380.Lei 200,anual 6 luni 3 luni 4M ♦♦♦»♦» + ♦♦♦♦+-»♦♦»»♦♦♦♦♦♦♦+*+"4-H-fr 4+4+++-f++444+** Avantajele figurărilor AM „Universul” cu 4 rate gratuite acordate abonaţilor şi cititorilor noştri decât la Societatea „FRANCO ROMANA” de Asigurări Generale 1. Abonatul sau cititorul este , asigurat pentru suma de lei 20.000. Această sumă se achită în orice caz contractantului la împlinirea a 15 ani de la con, tractare. In caz de deces al asiguratului, beneficiarul asigurării primeşte suma de lei 20.000 în condiţiunile generale specificate pe dosul poliţei. Asigurarea se poate trece pe numele oricărei persoane din familia abonatuui sau cititorului, în caz că acesta este mai mare de 50 ani. De altfel asigurarea este perfect valabilă, oricare ar fi vârsta asiguratului, pentru cazul ieşirii la sorţi şi al achitării la împlinire a 15 ani. 2. In caz de ieşire la sorţi a numărului poliţei societatea achită contractantului suma de lei 20.000. In caz de ieşire la sorţi a unuia din cele 8 numere de premii prevăzute in anexă, societatea achită contractantului suma de lei 4000 sau 2000, potrivit numărului ieşit la sorţi. 3. După împlinirea a 3 ani de la contractarea asigurării contractantul are dreptul de a: a) a obţine un împrumut in contul asigurării; b) a înceta plata ratelor si a cere transformarea asigurării într’o asigurare cu capital redus, in raport cu ratele plătite;c) a cere desființarea asigurării si restituirea a 3/4 din rezerva matematică a asigurării conform legii pentru controlul asigurărilor, din 7 Iulie 1930. . . - . te ... V 4325 Higiena generală asigură o bună stare fizică generală, iar higiena intimă, — adică spălarea regiunilor genitale — asigură sănătatea întregului corp. Obligatorie pentru bărbat, toaleta părţilor secrete este absolut indispensabilă pentru femei căci structura lor intimă constitue un teren favorabil pentru desvoltarea şi înmulţirea tuturor microbilor. De aceea spălaturile intime fac parte din obligaţiunile zilnice ale femeii. Apa este însă un desinfectant insuficient pentru distrugerea bacteriilor, astfel că acesteia trebue să i se adauge acţiunea acelui ideal antiseptic care e GYRALDOSE. La farmacii şi droguerli. mmmmmsammammmm 1100 Cazul de l a oficiul de licitaţii Am scris la timp despre reclamaţia, extrem de gravă, adresată anul trecut parchetului local de către ministerul industriei, prin care se arăta că s’ar trafica adeseori cu avizele oficiului de licitaţii şi se indica precis chiar un caz concret: acela al operaţiilor puse în acţiune de inginerul Mircea Vidrastru, referent special aeronautic pe lângă acel oficiu, pentru constrângerea societăţii I. A. R. la anumite „sacrificii“ spre a i se asigura avizul dorit. Afacerea s’a trimis in cercetarea unui cabinet de instrucţie, unde s’au audiat numeroşi martori şi informatori intre cari d-nii V. Madgearu, M. Ghelmegeanu, g-1 Zadik, Bastachi ş. a. Din aceste cercetări a rezultat că, in adevăr, Statul contractând cu uzinele I. A. R. o furnitură de avioane, a trebuit să se ceară şi avizul oficiului de licitaţii. Avizul a tot întârziat insă, luni de-a rândul, din cauza dificultăţilor ce le făcea referentul de resort, d. Vidraşcu. D. Carafolli, inginer în direcţia I. A. R. a făcut oarecare investigaţii asupra pricinilor Întârzierii şi a comunicat apoi că pricina dificultăţilor ar sta in lipsa de „spirit comercial“ a societăţii şi că totul s’ar remedia cu o atenţie de lei 200 mii. S’a luat deci asentimentul d-lui Irimescu, subsecretar de stat al aerului — ca să se încerce formula „spiritului comercial“ — şi, cu bon de cassă, s’a trimis suma cerută referentului deficit. D. Carafolli afirmă că a plătit banii chiar in biroul bănuitului. Fapt e că, imediat după aceasta, a ieşit avizul favorabil. Iar din aceste elemente parchetul a tras suficiente presumţii şi indicii de vinovăţie a inginerului Vidraşcu spre a deschide impotriva-i acţiune publică art. 144 c. pen., pentru luare de mită. ori s’au terminat cercetările instrucţiei. Dosarul a fost de aceea restituit din nou parchetului — și anume d-lui procuror I. Manea — spre a-şi fixa rechiziţiunile definitive in cauză. * Direcţiunea Specială pentru Ocrotirea şi Ajutorarea Personalului C. F. R. PUBLICAŢIUNE In conformitate cu deriziunea Comitetului de Direcţie a Direcţiunei Speciale O. A. P. c. f. r. din şedinţa de la 18 Ianuarie crt., se vor scoate la concurs toate posturile de externi de la Policlinicile şi Spitalele din Bucureşti, Iaşi şi Cluj ale acestei Instituţiuni, cari la data de 1 Aprilie 1935 se vor afla prevăzute în bugetul pe exerciţiul 1935—36 şi devin vacante prin terminarea stagiului externilor definitivi, prin demisiunea celor ce şi-au susţinut teza de doctorat in medicină, se găsesc ocupate in mod provizoriu de externii numiţi în cursul anului 1934, sau sunt noui înfiinţate. Numărul total al locurilor va fi adus a cunoştiinţa candidaţilor la data de 1 Aprilie crt. Concursurile se vor ţine la data de 1 Aprilie crt., orele 9 dimineaţa, la următoarele sedii: Pentru locurile de la policlinicile şi spitalele din Bucureşti, la sediul Direcţiunei Generale din Bucureşti, Str. Barbu Catargiu Nr. 18. Pentru locurile de la policlinica c. f. r. Iaşi la sediul acestei policlinici de la spitalul „Caritatea“, iar pentru cele de la policlinica c. f. r. Cluj, la sediul policlinicei din Str. Victoriei Nr. 10. Pentru admiterea la concurs candidaţii vor depune odată cu cererea de inscriere următoarele acte: ++++++♦ 1) .— Certificat din partea Facultăţei de Medicină respectivă doveditor că sunt înscrişi in anul şcolar in curs şi au trecut complect examenul anului al III-lea. 2) .— Extract după actul de neştere. 3) .— Act de naţionalitate. 4) .— O taxă de 300 lei la casieria centrală a Direcţiei O. A. P. efr pentru înscrierea la concurs. Probele şi modul de ţinere al concursurilor, ca şi condiţiunile de funcţionare a externilor sunt cele prevăzute în Regulamentul Direcţiunei O. A. P. c. f. r., de care se poate lua cunoştinţă atât la sediul Direcţiunei Medicale din str. Barbu Catargiu Nr. 18 Bucureşti cât şi la sediile policlinicilor din Iaşi şi Cluj in fiecare zi de lucru, intre orele 11—13, înscrierile se vor primi până la data de 20 Martie crt. inclusiv, adresându-se cererile pentru concursul de la Bucureşti Direcţiunei Generale O. A. P. c. f. r., iar pentru concursurile de la Iaşi şi Cluj, direcţiunilor policlinicilor respective la sediile arătate mai sus. București, 1 Februarie Direcţiunea Generală O. A. P. C. F. R. Ad. Nr. 12330,1935, 7200 Citiţi ,Veselia’ Traficul de devize al soc. Paramount Trib, Ilfov s. II a judecat procesul traficului de devize, in stil mare, făptuit de foştii administratori ai casei Paramount agenţia din Capitală, Siter, Troika, Palluguay ş. a. Precum se ştie, inculpaţii, cu excepţia celui din urmă, au fost pedepsiţi de tribunal, în prezenţă, cu câte 15 zile închisoare corecţională. Parraguay insă, lipsind, a atacat sentinţa de condamnare cu opoziţie, ce s’a judecat ori. Reprezentantul Bancii Naţionale, d. av. MihăiescU, a cerut respingerea opoziţiei de plano, ca inadmisibilă, observând că legea specială a devizelor nu numai că nu deschide in aceasta materie calea opoziţiei, dar chiar prevede un regim sui generis de represiunea fraudelor comise de societăţile anonime, priveşte adică exclusiv şi indistinct pe administratori ca răspunzători penalmente de contravenţiile săvârşite. Or, in această situaţie, ce unitate şi temeinicie ar mai avea hotârîrile justiţiei care ar osândi societatea culpabilă prin unii dintre administratorii ei judecaţi in prezenţă dar ar gâsi-o neculpabilă, achitând pe ceilalţi administratori în opoziţie. Din nefericire problema, Interesantă, de drept, a B. N. R. a rămas fără răspuns — deocamdată — fiindcă, verificându-se că Banca Naţională nu s’a constituit parte civilă in cauză, ba chiar a declarat formal că n’are nici o pretenție de nici o natură, a trebuit să fie scoasă din proces. Judecata a amânat pronunţarea hotăririi la 6 crt. ALT TRAFIC DE DEVIZE D. procuror Prosper Constantinescu a deschis ori acţiune publică, conform prevederilor legii pentru reprimarea comerţului clandestin cu devize, contra administratorilor societăţii anonime A. S. E. A., din str. Smârdan nr. 7, şi in prim rând contra directoruui general ing. Wilhelm Kaiser. Ei a dispus trimiterea dosarului la instrucţie pentru desăvârşirea anchetei judiciare. Societatea contravenientă, prin administratorii ei, s-a dovedit că făcea plăţi ilicite cu lei interni şi că a operat chiar o serie de exporturi clandestine de valută, fraudând astfel stockul de devize ale ţării cu circa două milioane jum. lei. Curier judiciar Salarizarea profesorilor universitari In faţa înaltei Curţi de casaţie s. III, sub preşedinţia d-lui cons. Crăciunescu a venit ori spre soluţionare următoarea speţă: In 1931, pe baza unei legi speciale, conferinţa de astronomie de la facultatea de ştiinţe din Cernăuţi a fost ridicată la rangul de catedră, iar titularul ei, de conferenţiar Pârvulescu, la rangul de profesor agregat. Legea a mai adăugat că d-sa va primi salarizarea de conferenţiar până ce bugetul va permite înscrierea sumei. La câtva timp după numire, ministerul, găsind o catedră liberă in buget, i-a plătit diferenţa de salarizare până la 1 Aprilie 1933, când, intervenind legea financiară excepţională, care suprimă toate posturile vacante, a fost obligat să-i oprească plata diferenţei de salariu. De aici acţiune în contencios, la Cutea de apel din Cernăuţi, s. II, ce a fost admisă pe con- j sideraţia că legile financiare excepţionale n’au modificat le- I gea specială prin care a fost înaintat d. Pârvulescu, iar in * buget au fost posibilităţi, de- * oarece s’au trecut anumite spo- , ruri la unele catedre, cari au fost apoi suprimate de minister. Ministerul instrucţiei a atacat cu recurs in casare această decizie, iar înalta Curte examinând ori concluziile puse de d. prof. A. Alexianu a admis re- cursul şi a casat decizia Curţii de apel din Cernăuţi statorni- j cind Jurisprudenţ* că un confe- renţiar ridicat la rangul de a-gregat este înaintat, nu numit din nou, şi că, orice înaintare făcută de la 1931 înainte nu dă dreptul la diferenţă de salariu, chitanţe false, şi pe Mihail Pitchiu din str. Turtucaia 46 fiindcă, ticluind o serie de falsuri , (act fictiv de deces al pretinsei lui copile, act fictiv de autorizarea înmormântării etc.), a reuşit să „escrocheze” pe d. primar Donescu cu 1.500 lei din fondul milelor. » Traficanţii de carne vie Iosif Gabor, Anton Naghy, Iuliana Comloşan, Francisk Dombruţa şi Carola Lechiţa — membrii primului lot de traficanţi de carne vie eşuaţi la Văcăreşti— vor fi supuşi azi judecăţii tribunalului In vederea confirmării mandatelor respective de arestare lansate împotriva lor. Procesul Cocea Trib. Ilfov s. I — format cu d-nii judecători Donici şi Balş —, a judecat procesul, de răpire de minoră și fals in pașapoarte, in care e implicat d. N. D. Cocea. Inculpatul lipsind, s’a pășit I deadreptul la concluziile mini-isterului public I D. procuror Bădescu a arătat I că inculpatul — in scopuri bi- I nelămurite in actele si mârturiile dela dosar — a ademenit I pe d-ra Gina Manolescu-Strunga (pe atunci In vârstă de 17 ani), să părăsească locuinţa părinţilor săi şi să-l însoţească peste hotare. Spre a-i reuşi lovitura, nu s’a dat înapoi dela nimic, nici dela făgădueli captivante, nici dela argumente alcoolice, nici dela insistenţele decisive ale bonei victimei (o suedeză de curând pripăşită pe la noi, Kalsan). Când totul a fost gata, a cerut prefecturii poliţiei să-i libereze un paşaport pentru fiica sa, Gina Occea. A ataşat insa fotografia Ginei Manolescu (intre timp devenită — prin căsătorie — Gina Comamnescu). In chipul acesta a izbutit sa Își răpească prada si s’o expedieze — dimpreună cu bona care o crescuse si o instruise — spre Italia. Inculpatul a mai rămas. Convenise s'o urmeze mai apoi. După ce adică s’ar fi aranjat cu părinții. Aceștia insă au deferit cazul parchetului care, intervenind drastic, a stricat toate socotelile. Faptele săvârşite — a conchis procurorul — definesc a fi „fapt de minoră” şi „fals in paşaport” cf. art. 130 c. pen. Faţă însă cu gravitatea excepţională a împrejurărilor în cari s’a produs şi cu perversitatea culpabilului, s’a cerut pedeapsa maximă. Tribunalul a amânat pro-Anuntarea In fi Diverse Administratorii firmei Hutchinson s. a. din Bucureşti, au fost trimişi, anul trecut, in Judecata tribunalului corecţional s. I pentru trafic de devize Procesul urma să se judece eri. Tribunalul a reţinut Insă sub urmărire numai pe Jean Margotard şi M. Sée (scoţând din cauză pe ceilalţi doi) şi a extins acţiunea publică împotriva ultimului director al întreprinderii, astfel că procesul s’a amânat la 13 Mai spre a se cita din nou inculpaţii. * Procesul falimentului Colipăşanu s’a amânat, ori, din oficiu — din cauza orelor înaintate— la 7 Martie a. c.* Comerciantul Iohan Hoffer a cerut ori să i se acorde concordat preventiv cu 50 la sută, plătibil în cinci ani fără dobânzi. Din bilanț se vede că posedă activ de circa lei trei milioane și pasiv de circa lei un milion opt sute mii. # D. Em. Socor, fost director al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, a introdus ori acţiune în justiţie contra societăţii anonime „Adevărul“ prin repr. legali, cerând obligarea pârâtei la plata sumei de 680 mii reprezentând ratele (de la 15 August 1934 până la Martie 1935) neplătite din suma de lei 2.180.000 ce se obligase să-i servească in temeiul convențiunei dela 1 Aprilie 1934. FrautMe cîe l a Banca Viticolă Trib. Ilfov s. II a continuat dezbaterea procesului fraudelor de milioane, comise de foştii conducători ai Băncii Viticola s. a. din Capitală, anume Tutulescu, Floriţă s. a.. In dauna Sntreprinderii. S’a luat depoziţia martorilor prezenţi (între cari si d-lui Alimăneşteanu, administrator actual al băncii). Apoi judecata s’a amânat din nou, la 18 crt. pentru audierea celorlalţi martori. De la controlul averilor Comisiunea pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti — prin d. consilier delegat Leonida Popescu — a continuat audierea martorilor propuşi In afacerea D. I. Niculescu, fost prim ajutor de primar al Capitalei. Au fost audiaţi d-nii : Eug. Procopie Dumitrescu, inginer Sternberg, B. Sepeanu (care a rămas în continuare la 11 crt) şi arhitect Beşlegeanu, care a dat o serie de referinţe asupra criteriilor de estimare a patrimoniului celui anchetat. Martorul a recunoscut că evaluările fazaneriei dela Ghimpaţi s’au făcut cu 30—40 la sută inferioare celor reale, de oarece s’au luat baze de calcul ale altor ani de cât ai celor in cari s’au realizat lucrările. Deasemenea da preţuri nu s’a ţinut seama de anumite instalaţiuni — lumină apă — de oarece nu erau de rezortul expertizei. Cercetările continuă. UNIVERSUM Osândiţi Trib. Ilfov s. r, a condamnat la 2 luni închisoare pe Iosif Leibovici „filatelist“ din Bucureşti şi la un an închisoare pe fostul primar al Crevediei, anume Dumitru D. Dinu. Cel dintâi e învinuit de abuz de încredere. Primind, anume, un preţios album cu colecţii de 21 de mărci poştale de la un editor din Timişoara, s’a grăbit să-i comunice expeditorului că marfa nu-1 interesează şi că i-l restituie anexat. Anexat însă i-a trimis doar un stock de cartoane presate iar când păgubaşul a protestat, ingeniosul infractor a pretins că poşta e de vină ! Celălalt e învinuit de delapidare. A Încasat adică vreo 20 d® mii de lei, de la locuitori, pentru Izlaz ,prestaţii şi alte gloabe locale şi şi-a însuşit banii. * Trib. Ilfov, s. I — format cu d-nii judecători Solomonescu, Longhin şi Vicea — a condamnat la doi ani Închisoare, in lipsă, pe Ion Udrea din corn. Pojar, jud. Gorj, pentru fals şi escrocherie. Acelaş tribunal a mai condamnat. Pe Imbre Molnar, din str. Popa Petre 42, la 5 zile închisoare, fiindcă, urmărit de un sergent de stradă, care a tras şi focuri de revolver după el, şi-a răpus urmăritorul cu o lovitură de cuţit. A mai condamnat pe Gheorghe Popa zis Popescu din str. Avrig 3, la șapte luni închisoare, fiindcă a înșelat zeci de negustori. Încasându-se amenzi cu CITIŢI: RĂZBUNAREA UNEI CIRCASIENE IN „ILUSTRAŢIUNEA ROMÂNĂ” CARE MAI CUPRINDE: DE VORBĂ CU MILITZA PETRAŞCU; D-ra MARACINEANU, LA LUCRU; Culise de music-hall; O aventură exotică In corpul revistei, cuponul de participare la MASELE CONCURS DE FOTOGENIE SI FRUMUSEŢE ROMÂNEASCĂ, in colaborare cu studiourile „POLYFOTO“ ----------xOx----------- Apare peste câteva zile No. 1 din „NOUA COLECŢIE DELAFRAS“, cuprinzând : CĂMAŞA FERICITULUI de MIHAIL NEGRU prima operă literară premiată de Editura „CUGETAREA" la concursul „DELAFRAS“ pentru romane destinate tineretului. Elegant tipărit, volumul de 180 pag., conţinând numeroase clișee, costă numai 30 lei. 1132 ---------ooO: *: Ooo------- Pentru o biserică din jud. Argeş In corn. Goranu Jud. Argeş, comună aşezată într’o frumoasă poziţie pe malul Oltului, faţă in faţă cu oraşul R.Vâlcea, biserica este ruinată încă dinainte de război şi închisă pentru sf. slujbă. Enoriaşii şi comitetul de construcţie ales de ei, fac sforţări să-şi împlinească dorinţa de a avea un sfânt locaş de rugăciune şi au strâns chiar un fond de construcţie. Pentru a putea ridica mai curând localul bisericii, ei roagă, pe această cale, pe cei cu dare de mână, să-l ajute, trimiţând ofrandele pe adresa comitetului de construcţie. A murit George C.Ursachy! Luni dim. s’a săvârşit din viaţă, după o suferinţă îndelungată, izolat de lume şi aproape uitat, generalul in retragere George C. Ursachy, care, în afară de meritele sale apreciate în lumea militară, a cunoscut şi un frumos succes ca autor dramatic. In timpul directoratului lui Petru Grădişteanu. Ursachy a dat teatrului Naţional comedia „O căsnicie”, care a fost bine primită de public şi a permis unor actori ca Brezeanu, Toneanu şi alţii, să întreprindă turnee in Ardeal, mai cu seamă Înaintea războiului şi pe când România era reîntregită O altă piesă, scrisă mai târziu, „Uitarea de sine”, n’a mai avut acelaş succes. Autorul n’a perseverat in dramaturgie şi din cauza ocupaţiilor sale de ofiţer superior in adminigraţia militară. G. Ursachy a fost membru al Societăţii autorilor dramatici români şi a făcut parte câtva timp chiar din comitetul acestei societăţi. A părăsit viaţa aproape octogeriar şi tabră o completă retragere. înmormântarea acestui vechiu autor dramatic se va face mâine. Miercuri, ora 4 după amiază, La cimitirul militar Bellu, unde este depus corpul. Societatea autorilor dramatici români a trimis o coroană de frunze de lauri, stejar şi flori şi va fi reprezentat la oficierea serviciului funebru de către iibregul comitat-In numele ei va vorbi d. Const Râuleţ. Teatrul Naţional a arborat doliul. ------- oxo:*:oxo ------ Tribunalele militare CONDAMNAŢI PENTRU DEZERTARE Secţia I a consiliului de război, prezidată de d. col. Petrescu, in urma rechizitoriului d-lui comisar regal căp. Atanasiu 1)., a condamnat pe soldatul Pădureanu Iile, la cinci luni închisoare pentru dezertare şi risipire de efecte militare, iar pe soldatul Popa D. A. Constamin, la patru luni închisoare pentru dezertare. PROCESUL UNOR FALSIFICATORI DE MONEDE Soldaţii Gheorghe P. Niculae şi Deciu Alexandru, din arsenalul armatei, au fost puşi sub acuzare, primul pentru falsificare de monede metalice, iar secundul pentru punere în circulaţie de monede fakce. Procesul care urma să se judece ori, a fost amânat din auza lipsei mai multor martori. RECURSULUNOR COMUNIŞTI .Recursul celor 36 comunişti, în frunte cu Dudois Alexandru, condamnaţi de consiliul de răz- Iboi din Timişoara la pedepse , variind intre 5—10 ani inchisoare pentru infracţiuni la legea liniştei publice, se va ju- I deca Vineri 8 Februarie, j —----------xxx-----------inchi- Când sunt vindecaţi hemoroizii ? Bolnavii de hemoroizi sunt supuşi recidivei, mai cu seamă când boala nu este vindecată Radical. Asemenea bolnavi ar trebui să întrebuinţeze un remediu, care previne şi vindecă in acelaş timp păstrându-şi eficacitatea chiar atunci când este întrebuinţat un timp mai îndelungat, — şi nu conţine elemente vătămătoare. De zeci de ani se recomandă de către medici supozitoarele hemorrhoidale Anusol „Goedecke“, din cauza efectului lor neapărat sigur la toate bolile de hemoroizi. Se obţine la toate farmaciile. 5106— ——xOx— ------— In atenţia dlui ministru de răboi Reangajaţii aflaţi astăzi In armată în condiţiile legii din 1913, cari au înaintat ulterior cererile la M. A. N. pentru admiterea lor in corpul subofiţerilor constituit prin legea din 1932, roagă pe d. ministru al apărării naţionale să le aprobe cererile ce se găsesc Înaintate la M. A. N., direcţia personalu-clud încă din Ncembrie şi Decembrie 1934 şi Ianuarie 1935. Ei mai roagă să se ia in consideraţie şi faptul că toţi sunt foşti luptători in războiul pentru Întregirea neamului şi că prin neadmiterea lor In corpul subofiţerilor li se crează o situaţie nenorocită. Reangajaţii cer să fie admişi in corpul subofiţerilor pe datade X Decembrie 1934, aşa cum au fost admişi şi ceilalţi camarazi ai lor. DOLENŢELE UNOR INVALIZI DE RAZBOI-PENSIONARI Mai mulţi invalizi de război, — ofiţeri şi foşti funcţionari publici , puşi in retragere pentru infirmităţi dobândite sau agravate in timpul şi din cauza războiului cari neputând depune actele la timp ,au fost înlăturaţi de la drepturile lor la pensie, roagă pe d. ministru al apărării naţionale, pe membrii guvernului, ca şi înaltele Corpuri legiuitoare, ca în noua lege a pensiilor militare să se facă dreptate şi cer să se prevadă un nou termen, cât da scurt, în care Invalizii de război am acea categorie — al căror număr este cu totul redus — adică Invalizii constataţi până la 31 Martie 1923 şi apoi , revizuiţi ulterior, să poată depune aceste acte și să ceară a fi revizuiți la pensie, pe baza a- I legel din 2 Septembrie 1920. ------^-poO:#:QH^-------- Anul al 52-lea Nr. 37 Joi 7 Februarie 1935 Duminică seara a fost la Ateneul român festivitatea recepţiei d-lui prof. Chr. Musceleanu. Au ţinut să asiste la această şedinţă d. prof. dr. Anghelescu, ministrul instrucţiunii publice, d-nii prof. Hurmuzescu, Kiriţescu, Bâznoşanu. D. profesor Ştefan Ioan , prezentat publicului pe noul ales in comitetul Ateneului, salutând in d-sa un distins învăţat care nu pregetă să lupte pentru răspândirea ştiinţei pe înţelesul tuturor, punând in această operă toată pasiunea şi tot talentul său. CUVÂNTAREA D-LUI PROF MUSCELEANU Mulţumind comitetului Ateneului pentru alegerea d-sa dintre membrii săi d. prof. Musceleanu asigură că dintr-o adâncă convingere şi-a îndreptat de mult activitatea în două direcţii, aceea a cercetării ştiinţifice directe şi aceea a răspândirii cunoştinţelor pe care le-a putut câştiga,in straturi cât mai largi. Această din urmă activitate constitue o adevăraţă datorie pentru orice om de ştiinţă. Aducând omagii marelui luptător pentru cultura românească Spiru Haret şi urmaşului său la postul de conducere de ministru dr. Anghelescu, prof. Murceleanu crede că vom putea realiza în ţara noastră un centru cultural de puternici atracţie. De altfel M. S. Regeli n’a lăsat nici-o ocazie fără să accentueze că dorind să fie voivodul ştiinţei şi culturii romăneşti cere ca toţi, lăsând la o parte orice dar deosebi, să-i dea sprijinul pentru propăşirea acestei ţări prin cultură, ştiinţă şi demnitate. Trecând la subiectul conferinţei sale, d. prof. Musceleanu spune că întocmai ca oamenii şi statele, ştiinţa a trecut şi mai trece prin crize grele, care pot fi de deficit sau de supra-producţie. Spre anul 1900 o astfel de criză de deficit a fixat o orientare nouă fizicei. Domnea pe atunci în ştiinţă concepţia mecanică, totul fiind redus la mişcare şi fiind explicat mai uşor sau mai greu pe această cale. Apare insă o problemă ce nu mai putea fi rezolvată mecanic: problema radiaţiunilor. Fii oscila, care se bucurase de cele mai mari foloase de pe urma ştiinţei de până atunci, o părăsea în nesiguranţă. Conflictul a fost provocat de importidilitatea de a găsi o explicare unică unui acelaş fenomen. Fizicienii englezi Jeans şi Rayleigh încadraseră un anumit fenomen intr’o formulă. Germanul Wien ajunsese la o altă formulă pentru acelaş fenomen. Momentul era critic. A trebuit să intervină atunci un om de curaj : fizicianul Planck. După douăzeci de ani de cercetări, Planck a ajuns la concluzia că ceea ce ţinea ştiinţa pe loc era noţiunea greşită de continuu pe care se întemeia mecanica. Introducând noţiunea discontinuu-lui, a „quantei“, înlocuind calculul integral al continuu-lui prin calculul probalităţilor, fizica ieşea din impas. Şi in adevăr, adoptarea ideilor lui Planck deschide fizicei un nou şi întins orizont de cercetări. Dar aceasta numai până In 1905, când principiul relativităţii restrânse, al lui Einstein, desănţue o nouă criză. Trebuia să se admită că nu poate exista o iuţeală mai mare decât artea- Ja luminii, iar pe de altă parte trebuia să se primească o ipoteză revoluţionară* itaofer»« «x um ina are greutate, i8nnopul conservării materiei nu mai putea exista, trebuia înlăturat şi înlocuit cu principiul conservării massei. Iar când Einstein generalizează principiul său al relativităţii, o nouă criză pândeşte fizica şi ea atacă noţiunile de spaţiu şi timp, independente până atunci una de alta. Einstein propune o noţiune nouă, spaţiu-timp, şi atribue Universului până atunci tri-dimensional, o a patra dimensiune: timpul, care suferise până atunci numeroase evoluţii in concepţiile ştiinţifice şi care devine astfel o simplă dimensiune a Universului. Ultima criză în gândirea ştiinţifică modernă, este aceea declarată in 1933, de astă-dată o criză de supraproducţie. De unde era aproape axiomatică părerea că ultimele particule care compun atomul sunt electronul şi protonul, descoperiri noi duc la concluzia că atomul nu e compus numai aceste particule, ci şi din altele ca positroni, neutroni şi helioni. In sfârşit, tânărul fizician german Heisenberg, proclamând principiul nedeterminării, ne ia orice speranţă de a măsura vreodată cu precizie ideală un fenomen. Principiul recent al expansiunii Universului se alătură ideii lui Heisenberg punând înaintea ştiinţei o barieră: imposiblitatea de a pătrunde dincolo de o anumită limită în Univers. Omul de ştiinţă nu trebue să piardă încrederea nici-un moment. Concepţia de azi e întristătoare pentru noi, oamenii, dar ea nu e decât o ipoteză menită să evolueze sau să dispară cu totul la un moment dat, când altă ipoteză, mai luminoasă, va deschide o vedere nouă spre mecanismul lumii ce ne înconjoară. RĂSPUNSUL D-LUI PROF . POMPEI Comitetul Ateneului, hotărând ca primirea noilor membri să nu se mai facă de-acum inain- I te in cercul replâns al conducătorilor acestei instituţii ci înaintea marelui public, a luat a- I ceastă măsură cu gândul ca montele celor ce s’au d’strus prin activitatea lor in acest Ateneu să fie recunoscute chiar de acei care s’au împărtăşit cu plăcere şi folos din munca celor ce s’au ostenit să împrăştie cunoştinţele lor. Profesorul Musceleanu e cunoscut nu numai la noi dar şi peste hotare, dovadă faptul că numele lui stă Într’o colecţie ştiinţifică franceză alături de un Langevin, de Broglie sau Perrin. Profesorul Musceleanu şi-a luat o sarcină nobilă, pe care rar om de ştiinţă consimte sâ şi.o ia, sarcina de a populariza ştiinţa, de a răspândi lumina in cercuri cât mal largi. In această însemnată misiuna e neves de un simţ special şi de chibzuinţă in alegerea materialului. Acestei munci i s’a dedicat profesorul Musceleanu din dragostea mare pe care o poartă neamului românesc. In munca de luminare a mulţimii, nimeni nu ne poate fi mai de folos decât noi înşine, noi românii Sarcina aceasta are deci un caracter naţional. Comitetul Ateneului, chemând in sânul său pe profesorul Musceleanu s' a făcut ecoul sentimentelor de recunoştinţa ale tuturor celor pentru care s’a străduit să răspândească ştiinţa noul ales „Domnule profesor Musceleanu — a încheiat d. prof. Pompei — fii bine venit între noi”. I. I. F. CONFERINŢE Crize in gândirea ştinţică modernă Conferinţa de recepţie a d-lui prof. Chr. Musceleanu Programa şi cartea învăţământului primar Conferinţa d-lui prof. Iosif I. Gabrea Sâmbătă, d. prof. Iosif I. Gabrea a vorbit la Societatea institutohilor din Bucureşti, despre „Programa şi cartea învăţământului primar”, in ciclul de conferinţe organizat de institutul pedagogic român, de sub conduiacea d-lul prof. Gh. Antonescu. Conferenţiarul arată că năzuinţele de a aduce o ameliorare învăţământului de orice categorie, începând totdeauna numai cu programele, nu sunt îndreptăţite, întrucât programele sunt mijloace de realizare a scopurilor urmărite de fiecare categorie de şcoule, şi, ca atare, ele valorează totdeauna numai cât valorează omul, care le aplică. De aceea, orice reformă ar trebui să viiceapă cu oamenii şi metodele, apoi cu programele. Scopul şcoalei primare încă se resimte de o formulare intelectuală : pune mai mare preţ pe cunoştinţe, decât pe formarea deprinderilor de activitate. In programele şcoalei primare, trebue făcută mai mult o schimbare de prezentare şi da rânduirea cumoşinţelor, decât de selectarea lor. Actualele programe sunt Întocmite pe ,,obisete de învăţământ”, ceea ce nu corespunde structurii psihice a copilului. De aceea, mici nu pot cultiva îndeajuns puterile sufleteşti ale copiilor, nici Interesele pentru activitate Programele viitoare trebuesc organizate pe măsura şi structura minţii copiilor. (Centre de interes). In otelul al doilea al şcoalei primare, ele trebue să varieze după regiuni cum de fapt prevede legea, dar cum încă nu s’a realizat peste tot. Prin programele şcoalei primare, se va urmări in primul rând educaţia, şi apoi instrucţia. Efectul celor mai bune programe poate fi anulat Insă de carte, de manual, care este un intermediar, intre copiii şi rea. I litate, necesar când reprezintă simţirea şi gândirea umană cea I mai aleasă; păgubitor, când izolează de realitate. Nu trebuie uitat că a Învăţa nu înseamnă atât a primi cunoştinţe, cât a reacţiona in chip uluit, pentru adaptarea la viaţă. De aceea , cât mai puţină învăţătură din carte, cât mai multă din realitate! Dar cartea de şcoală primară, in genere, nici nu este intocmită în bune condiţii. După cum s’a spus şi în parlament zilele trecute, „carea didactică formează un capitol de ruşine in politica târî” In alcătuirea ei, se ignorează mai ales psihologia Infantilă, psihologia poporului român şi predomină interesele comerciale. In sfârşit, cartea didactică este şi exterm de scumpă, ceea ce împiedică folosirea ei de câine copii săraci. Cartea trebuie îmbunatăţită prin studierea celor mai bune condiţii de realizarea ei. Sarcina aceasta şi-o ia institutul pedagogic român, secţia cărţii. Dar cartea trebue neapărat şi urgent ieftenită printr’o reducere şi distribuţie raţională a beneficiilor intre factorii de producerea ei. Pentru aceasta se preconizează monopolul cărţii. Monopolul ar inferioriza cartea insă. De aceea se propune restrângerea numărului de manuale, admise prin liberă concurenţă şi o cotă din valoarea lor proporţională şi numărul de exemplare vândute, pentru a se procura cu ea cărţi copiilor săraci La sfârşit conferenţiarul face apel călduros la solidaritatea membrilor corpului didactic, pe deasupra intereselor personale şi de grup, pentru a da şcoalei primare programa şi cartea, care-i trebuie, pentru o învio-’ rare a rosturilor ei in statul românesc