Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 31-45)

1935-02-07 / nr. 37

CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI“ Toţi acei cari ae vor abona la ziarul „UNIVERSUL“ cu Începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO-ROMANA“, Bucureşti, Calea Gri­­viţei 23, suma de lei 274, vor primi: 1­­0 poliţă de asigurare de lei 20.000, cu ratele achitate pe Februarie, Martie, Aprilie si Mai 1933, In VALOARE TOTALA de LEI 472. 2) Anexa cu 8 numere de premii participând la tragerile speciale de la 15 FEBRUARIE 1935 15 M­A­R­T­I­E 1935 15 APRILIE 1935 15 M­AI 1935 3) UN CEASORNIC CRONOMETRU de buzunar de mo­­dlul expus in vitrina ziarului „UNIVERSUL". 4| In frumos bloc-notes in culori pentru biurou. Cei cari vor continua cu plata ratelor la Iunie 1935 căte lei 103 lunar, vor mai beneficia de alte două rate gratuite. • 9 9 Costul abonamentului, dimpreună cu suma de lei 274 se va trimite direct Societății ,F H A N CO­RO M Â N ST', Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia imediat poliţa cu anexa ei, chitanţele, CEASORNICUL 3£ BUZUNAR şi blocul notes, sau direct la ziarul „UNIVERSUL". Cet­­erii din Capitală vor achita sumele direct la Societatea „FRANCO-ROMÂNA", de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, CEASORNICUL şi blocul. Cetitorii care sunt deja abonaţi vor tri­mite direct S­ociet­ăţii numai suma de lei 274, şi vor primi cele arătate mai sus. Costul abonamentului la „UNIVERSUL" este: Lei 750.­­Lei 380.­­Lei 200,­anual 6 luni 3 luni 4M ♦♦♦»♦» + ♦♦♦♦+-»♦♦»»♦♦♦♦♦♦♦+*+"4-H-fr 4+4+++-f++444+** Avantajele figurărilor AM „Universul” cu 4 rate gratuite acordate abonaţilor şi cititorilor noştri de­cât la Societatea „FRANCO ROMANA” de Asigurări Generale 1. Abonatul sau cititorul este , asigurat pentru suma de lei 20.000. Această sumă se achită în orice caz contractantului la împlinirea a 15 ani de la con­, tractare. In caz de deces al asi­guratului, beneficiarul asigu­rării primeşte suma de lei 20.000 în condiţiunile generale specifi­cate pe dosul poliţei. Asigurarea se poate trece pe numele orică­rei persoane din familia abona­­tuui sau cititorului, în caz că a­­cesta este mai mare de 50 ani. De altfel asigurarea este per­fect valabilă, oricare ar fi vâr­sta asiguratului, pentru cazul ieşirii la sorţi şi al achitării la împlinire a 15 ani.­­ 2. In caz de ieşire la sorţi a numărului poliţei societatea a­­chită contractantului suma de lei 20.000. In caz de ieşire la sorţi a unuia din cele 8 numere de premii prevăzute in anexă, so­cietatea achită contractantului suma de lei 4000 sau 2000, po­trivit numărului ieşit la sorţi. 3. După împlinirea a 3 ani de la contractarea asigurării con­tractantul are dreptul de a: a) a obţine un împrumut in contul asigurării; b) a înceta plata ratelor si a cere transformarea asigurării într’o asigurare cu capital re­dus, in raport cu ratele plătite;­­c) a cere desființarea asigu­rării si restituirea a 3/4 din re­zerva matematică a asigurării conform legii pentru controlul asigurărilor, din 7 Iulie 1930. . . - . te ... V 4325 Higiena generală asigură o bună stare fizică genera­lă, iar higiena intimă, — adică spălarea regiunilor genitale — asigură sănăta­tea întregului corp. Obligatorie pentru băr­bat, toaleta părţilor secrete este absolut indispensabilă pentru femei căci structura lor intimă constitue un te­ren favorabil pentru des­­voltarea şi înmulţirea tu­turor microbilor. De aceea spălaturile intime fac parte din obligaţiunile zilnice ale femeii. Apa este însă un de­­sinfectant insuficient pen­tru distrugerea bacteriilor, astfel că acesteia trebue să i se adauge acţiunea acelui ideal antiseptic care e GY­­RALDOSE. La farmacii şi droguerli. mmmmmsammammmm 1100 Cazul de l a of­iciul de licitaţii Am scris la timp despre re­­clamaţia, extrem de gravă, a­­dresată anul trecut parchetu­lui local de către ministerul industriei, prin care se arăta că s’ar trafica adeseori cu avi­zele oficiului de licitaţii şi se indica precis chiar un caz con­cret: acela al operaţiilor puse în acţiune de inginerul Mircea Vidrastru, referent special aero­nautic pe lângă acel oficiu, pentru constrângerea societăţii I. A. R. la anumite „sacrificii“ spre a i se asigura avizul dorit. Afacerea s’a trimis in cerce­tarea unui cabinet de instruc­ţie, unde s’au audiat numeroşi martori şi informatori intre cari d-nii V. Madgearu, M. Ghelmegeanu, g-1 Zadik, Basta­­chi ş. a. Din aceste cercetări a rezul­tat c­ă, in adevăr, Statul con­tractând cu uzinele I. A. R. o furnitură de avioane, a trebuit să se ceară şi avizul oficiului de licitaţii. Avizul a tot întârziat insă, luni de-a rândul, din cauza di­ficultăţilor ce le făcea referen­tul de resort, d. Vidraşcu. D. Carafolli, inginer în direc­ţia I. A. R. a făcut oarecare in­vestigaţii asupra pricinilor În­târzierii şi a comunicat apoi că pricina dificultăţilor ar sta in lipsa de „spirit comercial“ a societăţii şi că totul s’ar reme­dia cu o atenţie de lei 200 mii. S’a luat deci asentimentul d-lui Irimescu, subsecretar de stat al aerului — ca să se în­cerce formula „spiritului comer­cial“ — şi, cu bon de cassă, s’a trimis suma cerută referentu­lui deficit. D. Carafolli afirmă că a plă­tit banii chiar in biroul bănui­tului. Fapt e că, imediat după a­­ceasta, a ieşit avizul favorabil. Iar din aceste elemente par­chetul a tras suficiente presum­­ţii şi indicii de vinovăţie a in­ginerului Vidraşcu spre a des­chide impotriva-i acţiune pu­blică art. 144 c. pen., pentru luare de mită. ori s’au terminat cercetările instrucţiei. Dosarul a fost de aceea res­tituit din nou parchetului — și anume d-lui procuror I. Ma­nea — spre a-şi fixa rechiziţiu­­nile definitive in cauză. * Direcţiunea Specială pentru Ocrotirea şi Ajutorarea Personalului C. F. R. PUBLICAŢI­UN­E In conformitate cu deriziunea Comitetului de Direcţie a Di­­recţiunei Speciale O. A. P. c. f. r. din şedinţa de la 18 Ianuarie crt., se vor scoate la concurs toate posturile de externi de la Policlinicile şi Spitalele din Bucureşti, Iaşi şi Cluj ale aces­tei Instituţiuni, cari la data de 1 Aprilie 1935 se vor afla pre­văzute în bugetul pe exerciţiul 1935—36 şi devin vacante prin terminarea stagiului externilor definitivi, prin demisiunea celor ce şi-au susţinut teza de doc­torat in medicină, se găsesc ocupate in mod provizoriu de externii numiţi în cursul anului 1934, sau sunt noui înfiinţate. Numărul total al locurilor va fi adus a cunoştiinţa candida­ţilor la data de 1 Aprilie crt. Concursurile se vor ţine la data de 1 Aprilie crt., orele 9 dimineaţa, la următoarele sedii: Pentru locurile de la policli­nicile şi spitalele din Bucureşti, la sediul Direcţiunei Generale din Bucureşti, Str. Barbu Ca­­targiu Nr. 18. Pentru locurile de la policli­nica c. f. r. Iaşi la sediul a­­cestei policlinici de la spitalul „Caritatea“, iar pentru cele de la policlinica c. f. r. Cluj, la sediul policlinicei din Str. Vic­toriei Nr. 10. Pentru admiterea la concurs candidaţii vor depune odată cu cererea de inscriere următoa­rele acte: ++++++♦ 1) .— Certificat din partea Fa­­cultăţei de Medicină respectivă doveditor că sunt înscrişi in a­­nul şcolar in curs şi au trecut complect examenul anului al III-lea. 2) .— Extract după actul de neştere. 3) .— Act de naţionalitate. 4) .— O taxă de 300 lei la ca­sieria centrală a Direcţiei O. A. P. efr pentru înscrierea la con­­curs. Probele şi modul de ţinere al concursurilor, ca şi condiţiunile de funcţionare a externilor sunt cele prevăzute în Regulamentul Direcţiunei O. A. P. c. f. r., de care se poate lua cunoştinţă atât la sediul Direcţiunei Me­dicale din str. Barbu Catargiu Nr. 18 Bucureşti cât şi la sediile policlinicilor din Iaşi şi Cluj in fiecare zi de lucru, intre orele 11—13, înscrierile se vor primi până la data de 20 Martie crt. in­clusiv, adresându-se cererile pentru concursul de la Bucu­reşti Direcţiunei Generale O. A. P. c. f. r., iar pentru concursu­rile de la Iaşi şi Cluj, direcţiu­nilor policlinicilor respective la sediile arătate mai sus. București, 1 Februarie Direcţiunea Generală O. A. P. C. F. R. Ad. Nr. 12330,1935, 7200 Citiţi ,Veselia’ Traficul de devize al soc. Paramount Trib, Ilfov s. II a judecat procesul traficului de devize, in stil mare, făptuit de foştii ad­ministratori ai casei Paramount agenţia din Capitală, Siter, Troika, Palluguay ş. a. Precum se ştie, inculpaţii, cu excepţia celui din urmă, au fost pedepsiţi de tribunal, în prezenţă, cu câte 15 zile închi­soare corecţională. Parraguay insă, lipsind, a a­­tacat sentinţa de condamnare cu opoziţie, ce s’a judecat ori. Reprezentantul Bancii Naţio­nale, d. av. MihăiescU, a­ cerut respingerea opoziţiei de plano, ca inadmisibilă, observând că legea specială­ a devizelor nu numai că nu deschide in ac­­easta materie calea opoziţiei, dar chiar prevede un regim sui generis de represiunea frau­delor comise de societăţile a­­nonime, priveşte adică exclu­siv şi indistinct pe administra­tori ca răspunzători penalmente de contravenţiile săvârşite. Or, in această situaţie, ce unitate şi temeinicie ar mai avea hotâ­­rîrile justiţiei care ar osândi societatea culpabilă prin unii dintre administratorii ei jude­­caţi in prezenţă dar ar gâsi-o neculpabilă, achitând pe cei­lalţi administratori în opoziţie. Din nefericire problema, Inte­resantă, de drept, a B. N. R. a rămas fără răspuns — deocam­dată — fiindcă, verificându-se că Banca Naţională nu s’a con­stituit parte civilă in cauză, ba chiar a declarat formal că n’are nici o pretenție de nici o natură, a trebuit să fie scoasă din proces. Judecata a amânat pronunţa­rea hotăririi la 6 crt. ALT TRAFIC DE DEVIZE D. procuror Prosper Constanti­­nescu a deschis ori acţiune pu­blică, conform prevederilor le­gii pentru reprimarea comerţu­lui clandestin cu devize, con­tra administratorilor societăţii anonime A. S. E. A., din str. Smârdan nr. 7, şi in prim rând contra directoruui general ing. Wilhelm Kaiser. Ei a dispus trimiterea dosaru­lui la instrucţie pentru desă­vârşirea anchetei judiciare. Societatea contravenientă, prin administratorii ei, s-a dovedit că făcea plăţi ilicite cu lei in­terni şi că a operat chiar o se­rie de exporturi clandestine de valută, fraudând astfel stockul de devize ale ţării cu circa două milioane jum. lei. Curier judiciar Salarizarea profesorilor universitari In faţa înaltei Curţi de ca­saţie s. III, sub preşedinţia d-lui cons. Crăciunescu a venit ori spre soluţionare următoarea speţă: In 1931, pe baza unei legi spe­ciale, conferinţa de astronomie de la facultatea de ştiinţe din Cernăuţi a fost ridicată la ran­gul de catedră, iar titularul ei, de conferenţiar Pârvulescu, la rangul de profesor agregat. Legea a mai adăugat că d-sa va primi salarizarea de confe­renţiar până ce bugetul va per­mite înscrierea sumei. La câtva timp după numire, ministerul, găsind o catedră li­beră in buget, i-a plătit dife­renţa de salarizare până la 1 Ap­rilie 1933, când, intervenind legea financiară excepţională, care suprimă toate posturile va­cante, a fost obligat să-i oprea­scă plata diferenţei de salariu. De aici acţiune în contencios,­­ la Cutea de apel din Cernăuţi, s. II, ce a fost admisă pe con- j sideraţia că legile financiare­­ excepţionale n’au modificat le- I gea specială prin care a fost­­ înaintat d. Pârvulescu, iar in * buget au fost posibilităţi, de- * oarece s’au trecut anumite spo- , ruri la unele catedre, cari au fost apoi suprimate de minister. Ministerul instrucţiei a ata­cat cu recurs in casare această decizie, iar înalta Curte exami­nând ori concluziile puse de d.­­ prof. A. Alexianu a admis re-­­ cursul şi a casat decizia Curţii­ de apel din Cernăuţi statorni- j cind Jurisprudenţ* că un confe-­­ renţiar ridicat la rangul de a-­­­gregat este înaintat, nu numit din nou, şi că, orice înaintare făcută de la 1931 înainte nu dă dreptul la diferenţă de salariu, chitanţe false, şi pe Mihail Pi­­t­chiu din str. Turtucaia 46 fiind­că, ticluind o serie de falsuri , (act fictiv de deces al pretinsei­­ lui copile, act fictiv de autori­­­­zarea înmormântării etc.), a­­ reuşit să „escrocheze” pe d. pri­mar Donescu cu 1.500 lei din­­ fondul milelor. » Traficanţii de carne vie Iosif Gabor, Anton Naghy, Iuliana Comloşan, Francisk Dombruţa şi Carola Lechiţa — membrii primului lot de trafi­­­­canţi de carne vie eşuaţi la Vă­­­­căreşti— vor fi supuşi azi jude­­­­căţii tribunalului In vederea confirmării mandatelor respec­tive de arestare lansate îm­potriva lor. Procesul Cocea Trib. Ilfov s. I — format cu d-nii judecători Donici şi Balş —, a judecat procesul, de răpire de minoră și fals in pașapoar­te, in care e implicat d. N. D. Cocea. Inculpatul lipsind, s’a pășit I deadreptul la concluziile mini-­i­sterului public I D. procuror Bădescu a arătat I că inculpatul — in scopuri bi- I ne­lămurite in actele si mâr­­­­turiile dela dosar — a ademenit I pe d-ra Gina Manolescu-Strun­­ga (pe atunci In vârstă de 17 ani), să părăsească locuinţa părinţilor săi şi să-l însoţească peste hotare. Spre a-i reuşi lovitura, nu s’a dat înapoi dela nimic, nici dela făgădueli captivante, nici dela argumente alcoolice, nici dela­­­ insistenţele decisive ale bonei victimei (o suedeză de curând pripăşită pe la noi, Kalsan). Când totul a fost gata, a ce­rut prefecturii poliţiei să-i li­bereze un paşaport pentru fiica sa, Gina Occea. A ataşat in­­sa fotografia Ginei Manolescu (intre timp devenită — prin căsătorie — Gina Comamnescu). In chipul acesta a izbutit sa Își răpească prada si s’o expe­dieze — dimpreună cu bona care o crescuse si o instruise — spre Italia. Inculpatul a mai rămas. Con­venise s'o urmeze mai apoi. Du­pă ce adică s’ar fi aranjat cu părinții.­­ Aceștia insă au deferit cazul­­ parchetului care, intervenind drastic, a stricat toate soco­­t­­elile.­­ Faptele săvârşite — a con­chis procurorul — definesc a fi „fapt de minoră” şi „fals in paşaport” cf. art. 130 c. pen. Faţă însă cu gravitatea excep­ţională a împrejurărilor în cari s’a produs şi cu perversitatea culpabilului, s’a cerut pedeap­sa maximă. Tribunalul a amânat pro-A­nuntarea In fi Diverse Administratorii firmei Hut­chinson s. a. din Bucureşti, au fost trimişi, anul trecut, in Ju­decata tribunalului corecţional s. I pentru trafic de devize Procesul urma să se judece eri. Tribunalul a reţinut Insă sub urmărire numai pe Jean Mar­­gotard şi M. Sée (scoţând din cauză pe ceilalţi doi) şi a ex­tins acţiunea publică împotriva ultimului director al întreprin­derii, astfel că procesul s’a a­­mânat la 13 Mai spre a se cita din nou inculpaţii. * Procesul falimentului Colipă­­şanu s’a amânat, ori, din oficiu — din cauza orelor înaintate— la 7 Martie a. c.* Comerciantul Iohan Hoffer a cerut ori să i se acorde concor­dat preventiv cu 50 la sută, plă­­tibil în cinci ani fără dobânzi. Din bilanț se vede că posedă activ de circa lei trei milioane și pasiv de circa lei un milion opt sute mii. # D. Em. Socor, fost director al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimi­neaţa“, a introdus ori acţiune în justiţie contra societăţii a­­nonime „Adevărul“ prin repr. legali, cerând obligarea pârâtei la plata sumei de­­ 680 mii reprezentând ratele (de la 15 August 1934 până la Martie 1935) neplătite din suma de lei 2.180.000 ce se obligase să-i ser­vească in temeiul convențiunei dela 1 Aprilie 1934. FrautMe cîe l a Banca Viticolă Trib. Ilfov s. II a continuat dezbaterea procesului fraudelor de milioane, comise de foştii conducători ai Băncii Viticola s. a. din Capitală, anume Tu­­tulescu, Floriţă s. a.. In dauna Sntreprinderii. S’a luat depoziţia martorilor prezenţi (între cari si d-lui A­­limăneşteanu, administrator actual al băncii). Apoi judecata s’a amânat din nou, la 18 crt. pentru audierea celorlalţi mar­tori. De la controlul averilor Comisiunea pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti — prin d. consilier delegat Leonida Po­­pescu — a continuat audierea martorilor propuşi In afacerea D. I. Niculescu, fost prim aju­tor de primar al Capitalei. Au fost audiaţi d-nii : Eug. Procopie Dumitrescu, inginer Sternberg, B. Sepeanu (care a rămas în continuare la 11 crt) şi arhitect Beşlegeanu, care a dat o serie de referinţe asupra criteriilor de estimare a patri­moniului celui anchetat. Mar­torul a recunoscut că evaluări­le fazaneriei dela Ghimpaţi s’au făcut cu 30—40 la sută in­ferioare celor reale, de oarece s’au luat baze de calcul ale al­tor ani de cât ai celor in cari s’au realizat lucrările. Dease­­menea da preţuri nu s’a ţinut seama de anumite instalaţiuni — lumină apă — de oarece nu erau de rez­ortul expertizei. Cercetările continuă. UNIVERSUM Osândiţi Trib. Ilfov s. r, a condamnat la 2 luni închisoare pe Iosif Leibovici „filatelist“ din Bucu­reşti şi la un an închisoare pe fostul primar al Crevediei, anu­me Dumitru D. Dinu. Cel dintâi e învinuit de abuz de încredere. Primind, anume, un preţios album cu colecţii de 21 de mărci poştale de la un editor din Timişoara, s’a grăbit să-i comunice expeditorului că mar­fa nu-1 interesează şi că i-l restituie anexat. Anexat însă i-a trimis doar un stock de cartoane presate iar când păgubaşul a protes­tat, ingeniosul infractor a pre­tins că poşta e de vină ! Celălalt e învinuit de delapi­dare. A Încasat adică vre­o 20 d® mii de lei, de la locuitori, pen­tru Izlaz ,prestaţii şi alte gloa­be locale şi şi-a însuşit banii. * Trib. Ilfov, s. I — format cu d-nii judecători Solomonescu, Longhin şi Vicea — a condam­nat la doi ani Închisoare, in lipsă, pe Ion Udrea din corn. Pojar, jud. Gorj, pentru fals şi escrocherie. Acelaş tribunal a mai con­damnat. Pe Imbre Molnar, din str. Popa Petre 42, la 5 zile închi­soare, fiindcă, urmărit de un sergent de stradă, care a tras şi focuri de revolver după el, şi-a răpus urmăritorul cu o lo­vitură de cuţit. A mai condamnat pe Gheor­ghe Popa zis Popescu din str. Avrig 3, la șapte luni închisoa­re, fiindcă a înșelat zeci de ne­­gustori. Încasându-se amenzi cu CITIŢI: RĂZBUNAREA UNEI CIRCASIENE IN „ILUSTRAŢIUNEA ROMÂNĂ” CARE MAI CUPRINDE: DE VORBĂ CU MILITZA PETRAŞCU; D-ra MARACINEANU, LA LUCRU; Culise de music-hall; O aventură exotică In corpul revistei, cuponul de participare la MASELE CONCURS DE FOTOGENIE SI FRUMUSEŢE ROMÂNEASCĂ, in colaborare cu studiourile „POLYFOTO“ ----------xOx-----------­ Apare peste câteva zile No. 1 din „NOUA COLECŢIE DELA­­FRAS“, cuprinzând : CĂMAŞA FERICITULUI de MIHAIL NEGRU prima operă literară premiată de Editura „CUGETAREA" la con­cursul „DELAFRAS“ pentru ro­mane destinate tineretului. Elegant tipărit, volumul de 180 pag., con­ţinând numeroase clișee, costă nu­mai 30 lei. 1132 ---------ooO: *: Ooo-------­ Pentru o biserică din jud. Argeş In corn. Goranu Jud. Argeş, comună aşezată într’o frumoa­să poziţie pe malul Oltului, faţă in faţă cu oraşul R.­Vâlcea, bi­serica este ruinată încă dinain­te de război şi închisă pentru sf. slujbă. Enoriaşii şi comitetul de con­strucţie ales de ei, fac sforţări să-şi împlinească dorinţa de a avea un sfânt locaş de rugă­ciune şi au strâns chiar un fond de construcţie. Pentru a putea ridica mai cu­rând localul bisericii, ei roagă, pe această cale, pe cei cu dare de mână, să-l ajute, trimiţând ofrandele pe adresa comitetu­lui de construcţie. A murit George C.Ursachy! Luni dim. s’a săvârşit din viaţă, după o suferinţă înde­lungată, izolat de lume şi a­­proape uitat, generalul in re­tragere George C. Ursachy, ca­re, în afară de meritele sale a­­preciate în lumea militară, a cunoscut şi un frumos succes ca autor dramatic. In timpul directoratului lui Petru Grădişteanu. Ursachy a dat teatrului Naţional come­dia „O căsnicie”, care a fost bi­ne primită de public şi a per­mis unor actori ca Breze­anu, Toneanu şi alţii, să întreprin­dă turnee in Ardeal, mai cu seamă Înaintea războiului şi pe când România era reîntregită O a­ltă piesă, scrisă mai târ­ziu, „Uitarea de sine”, n’a mai avut acelaş succes. Autorul n’a perseverat in dramaturgie şi din cauza ocu­paţiilor sale de ofiţer superior in adminig­raţia militară. G. Ursachy a fost membru al Societăţii autorilor drama­tici români şi a făcut parte câtva timp chiar din comitetul acestei societăţi. A părăsit viaţa aproape octo­geriar şi tabră o completă retra­gere. înmormântarea acestui ve­­chiu autor dramatic se va face mâine. Miercuri, ora 4 după a­­miază, La cimitirul militar Bel­­lu, unde este depus corpul. Societatea autorilor drama­tici români a trimis o coroană de frunze de lauri, stejar şi flori şi va fi reprezenta­t la of­icie­rea serviciului funebru de că­tre iibregul comitat-In numele ei va vorbi d. Const Râuleţ. Teatrul Naţional a arborat doliul. ------- oxo:*:oxo ------­ Tribunalele militare CONDAMNAŢI PENTRU DE­ZERTARE Secţia I a consiliului de răz­boi, prezidată de d. col. Petres­­cu, in urma rechizitoriului d-lui comisar regal căp. Atana­­siu 1)., a condamnat pe solda­­­­tul Pădureanu Iile, la cinci lu­­­­ni închisoare pentru dezertare­­ şi risipire de efecte militare, iar pe soldatul Popa D. A. Con­stamin, la patru luni închi­soare pentru dezertare. PROCESUL UNOR FALSIFI­CATORI DE MONEDE Soldaţii Gheorghe P. Niculae şi Deciu Alexandru, din arse­nalul armatei, au fost puşi sub­­ acuzare, primul pentru falsifi­­­­care de monede metalice, iar­­ secundul pentru punere în cir­culaţie de monede fakce. Procesul care urma să se ju­dece ori, a fost amânat din auza lipsei mai multor mar­­tori. RECURSUL­­UNOR COMU­NIŞTI .Recursul celor 36 comunişti, în frunte cu Dudois Alexandru,­­ condamnaţi de consiliul de răz- I­boi din Timişoara la pedepse , variind intre 5—10 ani inchi­­­­soare pentru infracţiuni la le­­­­gea liniştei publice, se va ju- I deca Vineri 8 Februarie, j —----------xxx-----------­inchi- Când sunt vindecaţi hemoroizii ? Bolnavii de hemoroizi sunt supuşi recidivei, mai cu seamă când boala nu este vindecată Radical. Asemenea bolnavi ar trebui să întrebuinţeze un re­mediu, care previne şi vindecă in acelaş timp păstrându-şi e­­ficacitatea chiar atunci când este întrebuinţat un timp mai îndelungat, — şi nu conţine elemente vătămătoare. De zeci de ani se recomandă de către medici supozitoarele hemorr­­hoidale Anusol „Goedecke“, din cauza efectului lor neapărat sigur la toate bolile de hemo­roizi. Se obţine la toate farmaciile. 5106— ——xOx— ------— In atenţia d­lui ministru de ră­boi Reangajaţii aflaţi astăzi In armată în condiţiile legii din 1913, cari au înaintat ulterior cererile la M. A. N. pentru ad­miterea lor in corpul subofiţe­rilor constituit prin legea din 1932, roagă pe d. ministru al apărării naţionale să le aprobe cererile ce se găsesc Înaintate la M. A. N., direcţia personalu-c­lud încă din Ncembrie şi De­cembrie 1934 şi Ianuarie 1935. Ei mai roagă să se ia in con­sideraţie şi faptul că toţi sunt foşti luptători in războiul pen­tru Întregirea neamului şi că prin neadmiterea lor In corpul subofiţerilor li se crează o si­tuaţie nenorocită. Reangajaţii cer să fie admişi in corpul subofiţerilor pe data­­de X Decembrie 1934, aşa cum au fost admişi şi ceilalţi cama­razi ai lor. DOLENŢELE UNOR INVALIZI DE RAZBOI-PENSIONARI Mai mulţi invalizi de război, — ofiţeri şi foşti funcţionari publici , puşi in retragere pentru infirmităţi dobândite sau agravate in timpul şi din cauza războiului cari neputând depune actele la timp ,au fost înlăturaţi de la drepturile lor la pensie, roagă pe d. ministru al apărării naţionale, pe mem­brii guvernului, ca şi înaltele Corpuri legiuitoare, ca în noua lege a pensiilor militare să­­ se facă dreptate şi cer să se prevadă un nou termen, cât da scurt, în care Invalizii de răz­boi am­ acea categorie — al că­ror număr este cu totul redus — adică Invalizii constataţi până la 31 Martie 1923 şi apoi , revizuiţi ulterior, să poată de­­­­pune aceste acte și să ceară a­­ fi revizuiți la pensie, pe baza a- I legel din 2 Septembrie 1920. ------^-poO:#:Q­H^--------­ Anul al 52-lea Nr. 37 Joi 7 Februarie 1935 Duminică seara a fost la Ate­neul român festivitatea recep­ţiei d-lui prof. Chr. Musceleanu. Au ţinut să asiste la această şedinţă d. prof. dr. Anghelescu, ministrul instrucţiunii publice, d-nii prof. Hurmuzescu, Kiri­­ţescu, Bâznoşanu. D. profesor Ştefan Ioan , prezentat publicului pe noul a­­les in comitetul Ateneului, sa­lutând in d-sa un distins în­văţat care nu pregetă să lupte pentru răspândirea ştiinţei pe înţelesul tuturor, punând in a­­ceastă operă toată pasiunea şi tot talentul său. CUVÂNTAREA D-LUI PROF MUSCELEANU Mulţumind comitetului Ate­neului pentru alegerea d-sa d­intre membrii săi d. prof. Mus­celeanu asigură că dintr-o a­­dâncă convingere şi-a îndreptat de mult activitatea în două di­­recţii, aceea a cercetării ştiinţi­fice directe şi aceea a răspân­dirii cunoştinţelor pe care le-a putut câştiga,­in straturi cât mai largi. Această din urmă ac­tivitate constitue o adevăraţă datorie pentru orice om de şti­inţă. Aducând omagii marelui luptător pentru cultura româ­nească Spiru Haret şi urmaşu­lui său la postul de conducere de ministru dr. Anghelescu,­­ prof. Murceleanu crede că vom putea realiza în ţara noastră un centru cultural de puternici atracţie. De­ altfel M. S. Regeli n’a lăsat nici-o ocazie fără să accentueze că dorind să fie voi­vodul ştiinţei şi culturii romă­neşti cere ca toţi, lăsând la o parte orice dar deosebi, să-i dea sprijinul pentru propăşirea a­­cestei ţări prin cultură, ştiinţă şi demnitate. Trecând la subiectul confe­rinţei sale, d. prof. Musceleanu spune că întocmai ca oamenii şi statele, ştiinţa a trecut şi mai trece prin crize grele, care pot fi de deficit sau de supra-pro­­ducţie. Spre anul 1900 o astfel de criză de deficit a fixat o orien­tare nouă fizicei. Domnea pe a­­tunci în ştiinţă concepţia me­canică, totul fiind redus la miş­care şi fiind explicat mai uşor sau mai greu pe această cale. Apare insă o problemă ce nu mai putea fi rezolvată mecanic: problema radiaţiunilor. Fii osc­ila, care se bucurase de cele mai mari foloase de pe urma ştiinţei de până atunci, o pără­sea în nesiguranţă. Conflictul a fost provocat de importidilitatea de a găsi o ex­plicare unică unui acelaş feno­men. Fizicienii englezi Jeans şi Rayleigh încadraseră un anumit fenomen intr’o formulă. Ger­manul Wien ajunsese la o altă formulă pentru acelaş fenomen. Momentul era critic. A trebuit să intervină atunci un om de curaj : fizicianul Planck. După douăzeci de ani de cercetări, Planck a ajuns la concluzia că ceea­ ce ţinea şti­inţa pe loc era noţiunea greşită de continuu pe care se întemeia mecanica. Introducând noţiunea discontinuu-lui, a „quantei“, în­locuind calculul integral al con­­tinuu-lui prin calculul probali­­tăţilor, fizica ieşea din impas. Şi in adevăr, adoptarea ideilor lui Planck deschide fizicei un nou şi întins orizont de cerce­tări. Dar aceasta numai până In 1905, când principiul relativită­­ţii restrânse, al lui Einstein, des­ănţue o nouă criză. Trebuia să se admită că nu poate exista o iuţeală mai mare decât artea- Ja luminii, iar pe de altă parte trebuia să se primească o ipo­­teză­ revoluţionară* itaofer»« «x um ina are greutate, i8nnopul conservării materiei nu mai pu­tea exista, trebuia înlăturat şi înlocuit cu principiul conser­vării massei. Iar când Einstein generalizează principiul său­ al relativităţii, o nouă criză pân­deşte fizica şi ea atacă noţiu­nile de spaţiu şi timp, indepen­dente până atunci una de alta. Einstein propune o noţiune nouă, spaţiu-timp, şi atribue Universului până atunci tri-di­­mensional, o a patra dimensi­une: timpul, care suferise până atunci numeroase evoluţii in concepţiile ştiinţifice şi care devine astfel o simplă dimen­siune a Universului. Ultima criză în gândirea şti­inţifică modernă, este aceea de­clarată in 1933, de astă-dată o criză de supraproducţie. De un­de era aproape axiomatică pă­rerea că ultimele particule care compun atomul sunt electronul şi protonul, descoperiri noi duc la concluzia că atomul nu e compus numai aceste particule, ci şi din altele ca positroni, neutroni şi helioni. In sfârşit, tânărul fizician german Hei­senberg, proclamând principiul nedeterminării, ne ia orice spe­ranţă de a măsura vreodată cu precizie ideală un fenomen. Principiul recent al expansiunii Universului se alătură ideii lui Heisenberg punând înaintea şti­inţei o barieră: imposiblitatea de a pătrunde dincolo de o a­­numită limită în Univers. Omul de ştiinţă nu trebue să piardă încrederea nici-un mo­ment. Concepţia de azi e în­tristătoare pentru noi, oamenii, dar ea nu e decât o ipoteză menită să evolueze sau să dis­pară cu totul la un moment dat, când altă ipoteză, mai lu­minoasă, va deschide o vedere nouă spre mecanismul lumii ce ne înconjoară. RĂSPUNSUL D-LUI PROF . POMPEI Comitetul Ateneului, hotărând ca primirea noilor membri să­­ nu se mai facă de-acum inain- I te in cercul replâns al conducă­­­­torilor acestei instituţii ci îna­­i­­ntea marelui public, a luat a- I ce­astă măsură cu gândul ca­­ montele celor ce s’au d’strus prin activitatea lor in acest A­­teneu să fie recunoscute chiar de acei care s’au împărtăşit cu plăcere şi folos din munca celor ce s’au ostenit să împrăştie cu­noştinţele lor. Profesorul Mus­celeanu e cunoscut nu numai la noi dar şi peste hotare, do­vadă faptul că numele lui stă Într’o colecţie ştiinţifică fran­ceză alături de un Langevin, de Broglie sau Perrin. Profesorul Musceleanu şi-a luat o sarcină nobilă, pe care rar om de şti­inţă consimte sâ şi.o ia, sarcina de a populariza ştiinţa, de a răspândi lumina in cercuri cât m­al largi. In această însemnată misiuna e neves de un simţ special şi de chibzuinţă in alegerea materia­lului. Acestei munci i s’a dedicat profesorul Musceleanu din dra­gostea mare pe care o poartă neamului românesc. In munca de luminare a mulţimii, nimeni nu ne poate fi mai de folos de­cât noi înşine, noi românii Sarcina aceasta are deci un ca­racter naţional. Comitetul Ate­neului, chemând in sânul său pe profesorul Musceleanu s' a făcut ecoul sentimentelor de recunoş­tinţa ale tuturor celor pentru care s’a străduit să răspândeas­că ştiinţa noul ales „Domnule profesor Muscelea­nu — a încheiat d. prof. Pom­pei — fii bine venit între noi”. I. I. F. CONFERINŢE Crize in gândirea ştinţică modernă Conferinţa de recepţie a d-lui prof. Chr. Musceleanu Programa şi car­tea învăţământ­ului primar Conferinţa d-lui pr­of. Iosif I. Gabrea Sâmbătă, d. prof. Iosif I. Ga­brea a vorbit la Societatea in­­stitutoh­ilor din Bucureşti, de­­spre „Programa şi cartea învăţă­mântului primar”, in ciclul de conferinţe organizat de insti­tutul pedagogic român, de sub conduiacea d-lul prof. G­h. Anton­escu. Conferenţiarul ara­tă că năzuinţele de a aduce o ameliorare învăţământului de orice categorie, începând tot­­deauna numai cu programele, nu sunt îndreptăţite, întrucât programele sunt mijloace de realizare a scopurilor urmărite de fiecare categorie de şcoule, şi, ca atare, ele valorează tot­deauna numai cât valorează omul, care le aplică. De aceea, orice reformă ar trebui să vii­ceapă cu oamenii şi metodele, apoi cu programele. Scopul şcoalei primare încă se resimte de o formulare inte­­lectual­ă : pune mai mare preţ pe cunoştinţe, decât pe forma­rea deprinderilor de activitate. In programele şcoalei prima­re, trebue făcută mai mult o schimbare de prezentare şi da rânduirea cumoş­inţelor, de­cât de selectarea lor. Actualele pro­grame sunt Întocmite pe ,,o­­bisete de învăţământ”, ceea ce­­ nu corespunde structurii psihi­ce a copilului. De aceea, mici nu pot cultiva îndeajuns pute­­rile sufleteşti ale copiilor, nici Interesele pentru activitate Programele viitoare trebuesc organizate pe măsura şi struc­­tura minţii copiilor. (Centre de interes). In otelul al doilea al şcoalei primare, ele trebue să varieze după regiuni cum de fapt pre­vede legea, dar cum încă nu s’a realizat peste tot. Prin programele şcoalei pri­mare, se va urmări in primul rând educaţia, şi apoi instruc­ţia. Efectul celor mai bune pro­grame poate fi anulat Insă de carte, de manual, care este un intermediar, intre copiii şi rea. I litate, necesar când reprezintă­­ simţirea şi gândirea umană cea I mai aleasă; păgubitor, când izolează de realitate. Nu trebuie uitat că a Învăţa nu înseamnă atât a primi cu­noştinţe, cât a reacţiona in chip uluit, pentru adaptarea la viaţă. De aceea , cât mai puţină în­văţătură din carte, cât mai multă din realitate! Dar cartea de şcoală prima­ră, in genere, nici nu este in­­tocmită în bune condiţii. Du­pă cum s’a spus şi în parla­ment zilele trecute, „car­ea di­dactică formează un capitol de ruşine in politica târî” In alcătuirea ei, se ignorează mai ales psihologia Infantilă, psihologia poporului român şi predomină interesele comer­ciale. In sfârşit, cartea didactică este şi exterm de scumpă, ceea ce împiedică folosirea ei de câ­ine copii săraci. Cartea trebuie îmbunat­ăţită prin studierea celor mai bune condiţii de realizarea ei. Sarci­na aceasta şi-o ia institutul pe­dagogic român, secţia cărţii. Dar­ cartea trebue neapărat şi urgent ieftenită printr’o redu­cere şi distribuţie raţională a beneficiilor intre factorii de producerea ei. Pentru aceasta se preconizează monopolul cărţii. Monopolul ar inferioriza cartea insă. De aceea se propune re­strângerea numărului de ma­nuale, admise prin liberă con­curenţă şi o cotă din valoarea lor proporţională şi numărul de exemplare vândute, pentru a se procura cu ea cărţi copiilor săraci La sfârşit conferenţiarul face apel călduros la solidaritatea membrilor corpului didactic, pe deasupra intereselor personale şi de grup, pentru a da şcoa­lei primare programa şi cartea, care-i trebuie, pentru o în­vio-’ rare a rosturilor ei in statul ro­­mânesc

Next