Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 46-58)
1935-02-16 / nr. 46
ifiigy ASIGURAREA ,FRANGO-ROMÂNA, Fondată 1920 (M. O. 182920), Bucureşti, Griviţei 23. MSTMZ1, 15 Februarie, opele 9,30, ape ioc nn A CEREM GEJVERMEM şi SPECIMEN a SOCIETĂŢII, iaupante la aceste tpagept toţi abonaţii şi cetitopii asigurafi, ia cuvenitu plata pateiop, incusiv pata pe luna ianuarie 1935, precum și acei ce se bucură de GRMNTU17MTEMEU JV 1 11MNUMR1E. Rezultatul se va publica în „Universul” de mâine Sâmbătă 16 Februarie. DOCTORUL VIRGIL BRATESCU Specializat la Panta in maladii şi operaţiuni de Nas-gâî şi urechi consult. IVi-SVI a.m. şi 4-5'/» p.m. Intrarea Amzei 3 Tetei ou 363.23 _ t _ 254 MÍméméíi IMb©lENTA, BOLI de PILLE MT Dr. LUFOLOYEK Cons. 10-2 şi 5-8 . 54, Calea Victoriei, 54 HAZE si ELECTROTERAPIE cea mai moderni 1607 BOLILE SEXUALE IMPOTENTĂ, ONANIA, consecinţele onaniei, poluţiile, spermatoriea, blenoragia, bărbaţi femei, vindecă electroterapia DIATERMIE DOCTORUL CHIVIGI Ccs. 8-1 şi 5-8. Moşilor 74, etaj I (In fața grădinii Sf. Gheorghe) Intrare discretă. Telef. 33685 613 IMPOTENTA vârstă se vindecă repede prin ungere CU „BEWEGEN”. Opinii medicale : Onor. Laboratorul de Chimie „Pfortzheim”. Vă rog a primi mulțumirile pentru probele de „BEWEGEN” ce mi-ati remis pentru experimentare. Vă declar sincer că am pus acest preparat la încercare cu deplină neîncredere. Trebue însă să recunosc că rareori am obţinut un rezultat atât de satisfăcător. Mai mult, încât modul de întrebuinţare tuzat Exterior este cu adevărat ceva ideal. Căci toate remediile luate intern ocazionează foarte uşor deranjări stomacale, dureri de cap si alte boli care aduc afecţiuni dăunătoare, in comparaţie cu efectele lor. V’aş fi recunoscător dacă mi-aţi trimite încă o probă pentru încercări mai detailate. . Primiţi Vă rog distinsele mele sachtturi Cohsiller Prof. Dr. Sch. De vânzare la farmacia şi droguerii Lei 380 flaconul. Ultima cucerire a ştiinţei. Nu aşteptaţi agravarea boalei. Literatura lămuritoare trimite sub discreţiune, contra mărci pentru răspuns. FARMACIA Dr. GUCI Calea Victoriei No. 33 (Casa Frascaty) Bucureşti. Tel. 377.16. 175 Dr. Em. DORNA Medie fie spital, Str Sfifiţilor 16 INTERNE SI SEXUALE vindecă: IMPOTENŢĂ NfURAS* TENIA FISXIJALA. SIFNIJRUL ele Consult. 10—11 şi 4—7.M La cabinetul medical „SALVATOR“ vechii specialişti din 1800 vindecă radical şi fără durere CRONICA prostatite, metrîte, ovarile, prin d* Arsonalizare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi Boabe de Fiere şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI ReasinSB Wassermann şi membae ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Gons. 11—1 şi 6—9, tel. 3.20.55 9. PASAGIUL ROMÂN, 9 Aproape Palatul Regal Bucureşti Intrare discretă îndrăzneţ jaf in comuna Rarafccea (Cernăuţi) —UN COMERCIANT MALTRATAT ŞI JEFUIT DE APAŞI — Cernăuţi, IS Ftbf. In cursul nopţii de cri s’a întâmplat, in comuala Rarancea, la o depărtare fie 8 kilometri de Cernăuţi, un îndrăsneţ jaf comis asupra troMerciantului Tineas Ayser din acea localitate* Comerciantul Ziser se inapoia pe la orele 12 nroaptea spre casă, când, în faţa Casei gospodarului Nichifor Crasoschi, a fost atacat de o bandă de şase apaşi înarmaţi Cu revolvere şi Cuţite. Bandiţii au legat Victima lor cu frânghii de un copac, maltratând“e grav cu lovituri de cuţit. Apoi apaşii i-au furat portamoneul, în care se găsea sumă de 1000 lei, şi un Ceas de aur în valoare de 3000 lei. La strigătele de ajutor ale victimei, mai mulţi săteni au ieşit din casele lor, punându-se în urmărirea bandiţilor* Aceştia au reuşit însă să dispară în bezna nopţii, descărcând asupra urmăritorilor numeroase focuri de revolver* Cazul, fiind adus la cunoştinţa legiuni de jandarmi din Cernăuţi, aceasta a format numeroase putere pentru urmărirea şi prinderea bandiţilor, cari s’au refugiat îhtr’o suburbie ă oraşului. CITIT! Miţa Pitpalac la Karlisbad fie C Că'»*»» Acelaş „«»arc european" care este Nea Nîţa Pitpalac, suferind le metehne, a pledat lU jurnă* taten şi Ou plozii la Kărlisbăd, unde îşi dă cu părerea in toate chestiile la ordinea silei și unde familionul are ocazie să facă cele mai trăsnite pozne. NEIntrecutul umorist Cosco le relatează pe toate cu duh. tPrețul iei 40). De vânzare la toți depozitarii de ziare şi la librăriile difi țară, ne prifiite cu tambure de către librăria Ziarului „Universul1’. ta UNIVERSUL S GRIPA , făcând fricţiuni şi gargare silnice numai cu MANA Franzbranntwein Pe vremea de faţă, când sănătatea noastră este expusă lA răceli, pripă, dureri reumatice şi nevralgii, sunt nepreţuite serviciile ce le aduce renumitul şi cel mai bun remediu DIANA PRANZBRANNtWEIN. Sfătuim onor, publicul consumator sâ nu se lase indată în eroare de reclamele unor surogate și sâ refuze cumpărarea ior. Dlftfsfl PRHfsZHKKJUJPiwe.PT* este singurul remediu pe bazâ de mentitel și alte materi prime de mare efect contra Gripei, adatei, Nevralgiilor de tot teiul, vătraie la farmacii și drogherii Şedinţa comisiunii pentru valorificarea grâului Mic reuni la ora 6 d* a„ S’a ţinut la ministerul agriculturii, şedinţa clmlahmic petifera Valori*ficarea grâului, sub preşedinţia d-lui Ministru Saam. D. Coistescu, reprezentantul brutarilor, a citit un memoriu referitor la susţinerea preţurilor, prin care cere că exportul să fie liber şi devizele să revină producătorilor. D. Aurel Pană se declară de acord cu proectul d-lui Băicoianu în privinţa primelor de eoport. D-sa spune că avem o Criză a rentabilităţii şi se declară contra preţului minimal pentru că valuta e variabilă, pe când preţul minimal e invariabil. D. prof. Krantovici se declară contra preţului minimal. D. Cislinescu nU aprobă primele de export şi crede că nici proiectul dlui Băicoianu nu poate fi acceptat. D. EffUtHdi e contră proectului d-lui Băicoianu. D. Armănişteanu este pentru intervenţia statului sub formă de prime sau de Monopol. D. Sescioreanu cere să se organizeze serios serviciul de statistică agricola. D. Solacolu : Monopolul a dat rezultate satisfăcătoare numai în ţările importatoare de grâu, ca Cehoslovacia şi Austria, dar a dat greşel ţările exportatoa. IimMare ca Iugoslavia şi Bulgaria. D. Săbăreanu : Un agricultor Mic, cu cel Mult Cinci ha. nu realizează într’un an decât 6— 7000 lei, cu care e imposibil să-şi susţină familia. Cere sporirea producţiei la ha. pentru Mărirea fentăbliltăţii. D. Gheorghiade, Morar, cere să se aplice timbrul pe pâine. Care e Un impozit ComCtet şi poate fi mai uşor controlat, decât cifra de afaceri a morarilor. . Cere ca guvernul să susţină Morăritul Mare, care plăteşte cinstit impozitele şi care în timp de război poate fi utilizat. D. ministru Sassu a Mulţumit Membrilor comisiunii pentru sprijinul acordat şi a numit 0 reurichusiune care Sâ se întrunească în fiecare zi, timp de 10 zile şi care să redacteze Unmemoriu ce va fi supus plenului comisiunii pentru eventuale Amendări. Comisia s’a constituit din d-nii: Sescioreanu, preşedintele Uniunii Camerelor agricole, Aurel Pană, deputaţii Mircea Costihescu şi AlimănişteanU, Băicoianu, din partea Băncii Naţionale, I. Patos, Negel şi Cristescu. Comisia va fi prezidată de d. C. Gorciu, secretarul general al ministerului. Subcomtelunea va ţine şedinţă azi, la ora 5 d. a. Miercuri d. a. la Midaţia „Dalles“ d. Al. Rally a vorbit despre „drumul pelerinajului”, în ciclul de conferinţe organizat de „Institutul francez de înalte studii în România“ de sub conducerea d-lui Dupront. Conferenţiarii îşi începe prelegerea arătând că adevăratul sens al cuvântării d-sale este descrierea, înflorirea literaturii şi artei medievale franceze, ca să ajungă la desvoltarea conferinţei d-sale, d. Rally a făcut o ampla introducere în care a schiţat în amănunţime căile Celebre de pelerinaj Cari şi-au lăsat pecetea, adânc împlântate în literatura şi Arta medievală franceză. începând cu pelerinajul de la St. Jacques de Compostelle, care S’a Închegat după Marea tradiţie a pelerinajurilor anterioare, lumina slovelor este strâns legată de aceste obiceiuri organnizate. începând CU „livre de St. Jacques“, literatura este împletită de pelerinaj, care-şi are originea în focarul de propagandă eterică de la Clunj. Conferenţiarul păşeşte apoi la studiul teoriei asupra epopeii medievale, studiu Care amestecă in chipul cel mai interesant toate elementele principale ale literaturii... D-sa zugrăveşte teoriile lui Donneaud, ale lui Farier, ale fraţilor . Grimm, ale lui Gaston Paris, Raiha, Paul Mazer Şi a lui Seghior, singurul care a nascUJ- tr’adevâr la punct haosul discuţiilor din vremea lui. El este autorul teoriei „accidentului“ şi a „captării“ legendelor şi epopeilor istorice de către locurile de pelerinaj. Acest autor a dovedit Cu multă tărie desvoltarea unei întregi literaturi, scrisă în secolele XI şi XII, cari interesau îndeosebi sanctuarele şi toate locaşurile cari trebuiau să stârnească curentele lucrative ale pelerinajelor. Astfel conferenţiarul ajunge la concluzia că aâtt cruciadele, cât mai ales pelerinajele locale au contribuit la creărea şi răspândirea literaturii franceze în evul Mediu. In ultima parte a Conferinţei d-sale, d. Rally a arătat răspândirea artei alături de literatura franceză în acest timp de credinţă. Gr. O. I. CONFERINŢE Drumul pelerinajului Conferinţa d-lui Al. Rally Conferinţa d-lui I. C. Miclescu Prăjescu Miercuri a fost la societateaPolitechnca“, în ciotul organizat de „Institutul românesc de organizare ştiinţifică a muncii“ conferinţa d-lui I. C. Miclescu- Prâjescu, secretarul general al societăţii de telefoane, tratând despre secretariatul general din administraţiile de stat, ca organ de legături intre conducere şi organele de execuţie. D. C. C. DIMITRIU, fost ministru şi preşedintele institutului, a expus scopul acestor conferinţe prezentând auditorilor pe conferenţiar. D. Mielescu, după ce arată care stă definiţia noţiunei secretariatului general, cercetează şi expune caracterele acestei funcţiuni în legislaţia românească în ultimii 50 ani. Secretarul general are atât atribuţii proprii derivate din lege . Conducerea secretariatului general şi direcţiunea generală administrativă a departamentului cât şi aribuţiuni delegate de ministru. De secretariatul general depind direct serviciile : personalului, registraturei şi arhivei. Studii şi statistică, arhitectură şi întreţinere, contencios, serviciul medical şi comisiile disciplinare. In sistemul de azi secretariatul general este o funcţiune politică, fiecare ministru aducându-şi secretarul său general din afară de minister, şi plecând odată cu el, anihilânduse orice continuitate sau autohiziune. Numindu-se secretarii generali numai dintre directorii departamentelor Se va avea şeful cu o bună formaţie profesionala, cu o bună tradiţie, ca un cunoscător al complexului tuturor serviciilor, asigurându-se continuitatea in conducerea departamentului, mai ales că prin acest Mod de recrutare secretarul general nul se Vă schimbă de fiecare ministru. Precedente au fost şi in ţară la noi, dar mai ales în Franţa, spre ex. Philipp Berthelot. Tn treacăt conferenţiarul tratează şi despre principiul ina- IndVibilitâţii despre care arată că nu poate fi aplicabil secretarul lui general. In ce priveşte responsabilitatea secretarului general, nici e lege, nici Cea din 1929 nu Conţine dispoziţiuni precise. Secretarul general nefiind un funcţionar public statutar hu poate fi juutitlăbli de conmisiunile disciplinare, fiindcă judecătorii ar fi subalternii, săi, fiindcă s’ar putea bănui Câ s’ar supune, prin tangenţă, judecăţii comisiunii şi actele ministrului.Cu toate aceste dispoziţiuni legale, răspunderea a rămas numai teoretică. Ca deziderate , separarea răspunderii secretarului general de aceea a ministrului, astfel ca secretarul general să poată fi tradus în faţa instanţelor de drept comun separat de ministru, chiar dacă a comis faptele in baza ordinelor ministrului printr’un referat in scris asupra ilegalităţii sau abuzului. In cazuri excepţionale aceste referate sa poată fi trimise direct consiliului de miniştri. Aceste principii se găsesc de altfel în legislaţia românească din 1832, in regulamentul organic. *■ La sfârşit a luat cuvântul d. C. Dimitriu, care a mulţumit conferenţiarului pentru străduinţa depusă pe acest teren puţin cercetat. --------—-XX XX"—— întâmplări din Capitală îngheţaţi Pe şoseaua Viilor a fost găsit Miercuri, muncitorul Gh. Bratu, de 65 ani, din str. Uranus, care fiind beat a căzut în stradă şi i-au îngheţat picioarele. El a fost dus la spitalul Brâncovenesc. In str. Macovei a fost găsit cu picioarele îngheţate muncitorul Ion Drăgoi. 5 ■ A fost dus la spitalul Filantropia. ..... ^ssnataa. j Jgînj&B învăţămintele DURERII O bună mamnă biseric: „Locuind ..departe de o farmacie, haă adresez „Dv. pentru a prinţi flaconul mare de „Uredenai, cură corfiplftctă şi de ase,,menea pentru a vă bultumi, Domnule ..Chateuîâ, de tot binele ce-mi aţi tă„cut până acum. Am 47 âăi* am CreS„cut şase copii. Gu toate acestea m’aşi „simţi foarte bine, dacă aşi suferi mai •»Puţin de rearhatism. Căci* uneori nu „stai puteam îngriji ae casă şî de gospodărit, atât de rău mă durea umă,,rul stâng şi un genunchi. Geie mat „Simple mişcări unii deveniseră impo„Sibili. De când artt început tratameh„tul meu, cu Urodonal, durerile au diminuat. Am putut relua „lucrul Şi am trimis la serviciul Său pe fata mea, care le reţi„nusem acasă. Vă rog deci să-mi trimiteţi cât mai curând acest „flacon nou, pentru a putea să-mi recapăt sănătatea mea deplină. Madame G. N. din Lyon (Rhone) Urodonal-Ul topeşte toate toxinele, impurităţile Sângelui şi mai ales cristalele de acid uric, eliminându-le. Aceste cristale fac mişcările musculare atât de dureroase la reumatizanţi. Urodonal este cel mai bun vindecător de reumatisme. ÎS Farmacii şi Droguerii. Anul al 12-lea Nr. 46 Sâmbăta 16 Februarie 1935 Arhiducele Anton inventatorul unui nou tip de avion Viena, Februarie Arhiducele Anton de Habsburg este unul dintre cei mai buni aviatori ai ţării sale. El este cunoscut insă si îi străinătate şi a luat parte în 1830* la sborul internaţional în jurul Europei, iar la zborul internaţional din anul trecut, a fost comisar al Austriei. După prăbuşirea imperiului, arhiducele Anton a plecat în exil în Spania, împreună cu tatăl său arhiducele Leopold Salvator şi Mama sa arhiducesa Blanka, unde a studiat tehnica. Specializându-se în construcţia de avioane, radio şi telegrafia fără fir. Brevetul de pilot l-a luat cu distincţie şi peste scurt timp a devenit o persoană bine cunoscută în lumea sportivă Internaţională. Arhiducesa Ileana pilot Arhiducele nu face vâlvă în jurul succeselor sale sportive şi tehnice. In afară de câţiva prieteni intimi, nimeni n’a ştiut că arhiducele Anton se ocupă, încă de acum un an, cu construirea unui nou timp de aeroplan. După terminarea primelor schiţe, prima iniţiată a fost soţia sa arhiducesa Ileana. Tânăra fiică de rege, este încă din frageda tinereţe sportivă. Ea făcea parte dintr’o echipă sportivă din România şi acuma este însoţitoarea permanenta a soţului ei la zboruri. De multe ori arhiducele i-a încredinţat, sub supravegherea sa, pilotarea aeroplanului lori . . . Arhiducesa Ileana intenţionează să depună in Austria, în cel mai scurt timp, examenul de pilot. ■ . • UN AEROPLAN NEPERICULOS Noul aeroplan, construit după indicaţiunile arhiducelui Anton, a fost terminat zilele trecute. El a găsit în persoana inginerului Teodor Hopfner un colaborator Valoros, care a avut însărcinarea să execute planurile arhiducelui. Noul tip este un monoplan cu două motoare sistem ,,Gipsy”. Aeroplanul este destinat pentru călătorii şi are cinci locuri pant be pasageri şi poate purta o încărcătură de bagaje de 200 kg. Este prevăzut cu staţiune de radio şi telegrafie fără fir pentru unde lungi şi scurte, putând transmite şi primi. De asemenea are o instalaţie care permite zborul noaptea şi pe timp ceţos. S’a dat mare atenţiune stabilităţii. O noutate a construcţiei este posibilitatea de a ateriza, în cazuri de forţă majoră, repede şi fără pericol. Lacul pertott bagaje e în faţă, Oda ce periclitează mai puţin, in timpul vreunui accident, viaţa pasagerilor cari stau în funid. Arhiducele, având pasager pe inginerul Hopfner, a încercat mai multe aterizări forţate, cari au reuşit foarte bine. S’a încercat şi continuarea zborului ci Un singur Motor. Comenzile au funcţionat admirabil şi aparatul s’a ridicat cu doi metri pe secundă. Interiorul cabinei e confortabil şi scanalele se pot transforma printr’un dipsozitiv în chaise-long-uri. DECLARAŢIILE ARHIDUCELUI Cu prilejul recepţionării aeroplanului de către comisiunea oficială, arhiducele a făcut următoarele declaraţiuni: „Mă bucur sincer că noul Meu aeroplan reprezintă un succes tehnic. La zborul de încercare, făcut cu membrii comisiunii am ajuns la o înălţime de 4000 m. Viteza medie a fost de 205 km. Am făcut şi singur trei zboruri şi am parcurs distanţa Aspern- Gastelixl Boimberg în 20 minute.Lângă castel am un aeroarem cu o pistă de 1000 m.. Un hangar pentm trei aeroplane şi un atelier de reparaţii. Consider cel mai sigur mijloc de comunicaţii, aeroplanul. „Sper că am creat prin acest aparat ceva util, întreg aparatul, afară de motor, a fost construit in ţara. „Eu plec azi cu soţia mea la Bucureşti. La inappere voi folosi aeroplanul pentru călătoriile familiei mele*N. R. Activitatea palei române d'n Roma Clerul de eonSes*ritţe Anul acesta ca şi în anii pre- Cedenţi, direcţia şcoalei române din Roma a organizat un ciclu de conferinţe d'n domeniul istoriei Mitelor Şi arheologiei. Inaugurarea s’a iâcUlt în ziuă de 29 Ianuarie, printr’o cuvântare MifcroductiVa a directorului şcoalei, profesorul Emil Panaitesch, după care a urmat conferinţa prefervori lui Roberto Papini, directorul Galeriei naţionale de artă modernă din Roma. Conferenţiarul a vorbit despre „Spiritul clasic al arhitecturei baroce”. A doua conferinţă s-a ţinut la 6 Februarie, când profesorul Antohio Manos, directorul arhtichiităţilor,’ şi miuzeele guvernatoritului Romjai, a vorbit despre „Sculptura barocă în Roma”. Conferinţele vor urma săptămânal în fiecare ÎV marţi, in sala de conferinţe a şcoalei române din Roma. Conferinţele sunt însoţite de proecţiuni luminoase. Iată programul conferinţelor deja anunţate : „Giotto şi arta hexiatină”, de profesorii Achiile Bentini Cäroaso, superintendent al monumentelor din Umbria; „Technica şi soarta möäääceior ” Six’ al treilea din bazilica Santa Maria Magiore”, conferenţiiar profesorul Biagio Clagelli, vice-directorul Galeriilor Vaticane . ..Scripturaromană din prima partie a evului mediu”, conferenţiar Federico Hennahin, superintendentul galeriilor de artă din Roma şi provincie ; „Viaţa ai- Uştitar oflandezi în sec. XVII la Roma”, conferenţiar profesorii J. HolîetveTff directorul înstitutuluil oilandez din Roma. Vor Mai vorbi şi d-na Engehiei Strong şi d. Francesco Valeni despre subiecte CU carac- j ter arheologic. Afară de acest ciclu de con- j ferinţe, direcţia şcoalei române ! a mai organizat vizite sâptă- j mânale pentru aprecierea ar- tistică şi cercetare ştiinţifică a diverselor monumente din Roana. S’au vizitet pâhă adiil : bisériie de San Clemente. Santa imm da mm * te vere, San Crisogano, im porante ime'.e prin arhitectura lor medievală, altele prin celebre mozaicuri, altele prin picturi ai fresco. S’au vizitat de asemeni Muzeul Imperiului şi colecţia de artă a pildlrÎUd Venezia. Printre savanţii cari au condus şi ilustrat aceste vizite, notăm pe d-nii: Carlo Cochalli, directorul Hermanni, profesorul Giglioli şi profesorul Lavaghino. In curând vor urma vizite la maierii de sculptură al Termelor şi la Gaefia de ScUlpturâ anică, ambele vizite sub conducerea profesorului Pamaltescu, directorul şcoalei. Mai târziu se va vizita muzeul din celebra localitate Nemi dupa malul lacului cu acelaş nume, vizită ce va fi ilustrata de profesorul universitar Giuseppe Lugu, consilierul ştiinţific al şcoalei române. Scopul acestor conferinţe şi vizite este acela de a se procura membrilor şcoalei române nu numai cunoştinţele teoretice asupra artei vechi italiene, ci şi de a te înlesni cunoaşterea imediată şi profundă a operelor de artă, atât din punct de vedere istoric cât şi tehnic. In toată această activitate, directorul şcoalei române din Roma este ajutat de profesorul Lugii, consilierul ştiinţific al şcoalei şi de profesorul Vătăşăuhi, secretarul şcoaleiRaucfi. Ce este eugenia (Urmare din pag. I) In Olanda, un comitet A pus în evidenţă nevoia Uhui certificat pronupţial, care a fost Adoptată Şi de alte ţări. Interzicerea căsătoriei se impune când e vorba de indivizi cu boale hereditare transmisibile, însă numai după un examen medical amănunţit, bazat pe analize şi radiografii, se poate ingadui căsătoria. Aceasta metodă riguros aplicată a fost în unele State din America de Nord şi în Scandinavia rezultate favorabile, atuunci când s’a putut înlătura frauda. Aplicarea acestei metode reduce mult cheltuiala întreţinerii indezirabililor, cheltuelile de ospitalizare a Celor bolnavi, de urmărire, judecare şi internare a celor Asocial!, Cheltuieli Care apasă Asupra budgetului şi deci asupra elementelor bune ale populaţiei. Suprimându-se, in acest mod, descendenţa alcoolicilor, sifiliticilor, alienaţilor şi criminalilor se pot face mari economii, care vor fi întrebuinţate cu folos, pentru ajutarea familiilor Sănătoase dar numeroase, se vor desfiinţa locuinţele insalubre, se vor preia spaţii libere in oraşe şi descongestionarea periferiilor, spre a Împiedica dezastrul care ameninţă neamul românesc din cauza ignoranţei şi a lipsei de măsuri higie- fice necesare Vieţii mai cu sea-mă la ţară. Unde mortalitatea copiilor e îngrozitoare, este nevoie de concursul devotat al tuturor energiilor, al tuturor instituţiilor care urmăresc uşurarea mizeriilor fizice şi morale ale neamului nostru. La oraşe e nevoe de o reprimare a excesului de lux şi a plăcerilor vătămătoare pentru sănătatea fizică şi morală, iar Munca ţăranului trebue să aibă un randament util pentru familia lui şi pentru ţară. Din nenorocire, la noi factorul politic nu a avut până acum efectele dorite asupra unei bune gospodării ţărăneşti, iar higiena ţăranului român este cu totul primitivă. Printr’o educaţie continuă cerem mai multă lumină la sate, muncă ordonată, simţ de economie, cultivarea sentimentului religios, îngrijirea sănătăţii fizice şi a higienei alimentare. De mai mult de un Sfert de secol regretaţii profesori Babeş, Felix şi Manolescu au denunţat plăgile sociale care ameninţă temeliile existenţei poporului român. Din nenorocire problema fiind complicată factorul politic nu a realizat toate Masurile necesare pentru ameliorarea neamului românesc. Numărul sifiliticilor s’a mărit, alcoolismul face numeroase victime. Malaria ca şi pelagra, ca Si turbarea îşi continuă acţiunea lor distrugătoare. Sentimentul de , Solidaritate Care este puntea de salvare a poporului nostru n’a pătruns adârne în mintea Cârmuitorilor ţârei noastre. Mortalitatea copiilor la ţară e îngrozitoare şi asistenţa femeilor gravide în multe judeţe este adasi inexistentă. Mai mult chiar, s’ar părea că durata medie a Vieţei cetăţeanului român este mai mică decât în ţările în care noţiunea de eugenie formează o preocupare serioasă a oamenilor politici. Se impune de urgenţa Îmbunătăţirea higienei nenorocite de la ţară, unde lipsa de educaţie şi a unei fenohomii dirijate e neliniştitoare şi un punct principal la care trebue ’să cugete economiştii noştri, este de a se mări puterea de randament a ţăranului nostru, căci între economie, educaţie şi politică există o interdependenţă şi o legătură intimă. De câţiva ani cercetători foarte serioşi au dat Strigatul de alarmă prin conferinţe, publicaţii statistice" ca sâ atragă atenţia publicifind şi adirigenţilor noştri asupra dezastrelor care se apropie. In această direcţie cităm pe d. prof. Moldovanu de la Cluj cu colaboratorii lui, în special soţii Mânuită, pe prof. Titti Gane Câte a obţinut succes încurajatoare prin asistenţa Mamelor si copiior din jud. Cnj* Pentru acest mertos coleg s’a oferat chiar o catedră de puericultura, ceiace arată că Facultatea de medicină a înțeles rolul important în Viaţă poporului al mamei şi copilului.: Cităm de asemenea pe d. dr. G. BanU, care prin lucrărie Sale de igienă socială şi prin conferinţele sale a adus cohntribuituni interesante la Studiul eugeniei precum şi pe d. dr. Irimescu prin persistenţa sa în combaterea tuberculozei şi mai presus de toţi pe M S. Regele, tare, încurajând in Mod generos o anchetă întreprinsă de colegul prof. D. Gusti la sate, a dat un avânt insemnat cercetărilor având dreptscop îmbunătăţirea igienei sociale a neamului nostru. In fine, în timpul din urma, am luat iniţiativa creerei unei societăţi de hereditate ş! Eugenie şi la apeiuil mea au răspuns intelectuali de primăvară şi căreia d. Ministru al sânătaţei dr. I. Costihescu i-a făgăduit tot concursul său moral. Societatea îşi va începe încurând activitatea prin diferite forme de propagandă. ..Spre a duce la bun sfârşit acest program înălţător se impune o unire sfântă a tuturoractorilor răspunzători, ad'că e nevoie de o acţiune socială continuă, legislativă, b'.he chibzuită, care să lupte CU tărie in contra ambiţiilor şi egoismului care tiu construesc nimic solid ci, din contra, distrug din temelie familia şi prin urmare societatea şi chiar naţiunea. Din această cauză su perit şi Vor pieri atâtea familii, atâtaa societăţii şi chiar atâtea popoare. Pentru salvarea poporului român, fiecare Cetăţean are o datorie supremă de a Sprijini cu Viorba şi cu-i fapta soţi’statea de Eugenie, ‘care urmăreşte un stop fiobi’L'ţi acel de a saliva neamlil frestrii. Prof. G. Marinescu Măsuri noui pentru bunul mers al şcolilor primare din Buzău Buzău. 12 Februarie Pente'u bunul mans al şecalilor pii’«to?e din ccaSMl şi judeţul B’ozăU, reviZcrabul şcalar a tm'imh tvlMrar direcţi'unillojr o «'teuiară în care să spumne câ mln’r,terii!totracţîuhii a hitccmilt fişele pedagogice pentau CUnaaSfcxea individuallisăţii copiLOr şi o broşură Lămuriri psttbtu Ub lMarea fişei1”. Indalonlirea a compleota fişele revin învăţătorilor. Fişele siunt alcătuite in aişa fel ca sâ poată fi folosite în tot timpul şcolarităţ U primate. In şedinţile cercărilor culturale din Februarie se va directa „Problema fişelor individuale”. ECONOMIILE ŞCOLARE Mongierul a intervenit la membrii corpului didacte de a se ocupa serios de problema economiilor şcolare, apte a se infiltra în elevi spiritul de economie. Ideea se poalte pune In practică prin infiinţarea Caseior de eponemie pe lângă fieeare şcoală. Institutorii sunt rugaţi să dea o atenţie deosebita etoistei probleme Şi s‘0 pună imediat în aplicare. INSTRUCŢIA PREMILITARA Droarece o bună parte din invâţătorî sunt ocupaţi in zilele de Duminică pU ăiattrucţlia fricimi'llllliar'â şi pentru a nu Împiedeca programul acesei frumoase opere de educaţie naţională, miloterul acorda concediu din ofiiciu de la şedinţele cercurilor ouiterale invăţătoritor, cari au sediciţe cu tinerii premilitari. Minsterul a mai dispus ca toţi învăţătorii, Cari au primit să funcţioneze la băncile populare in postul de casier, să fie amendaţi cu piirderea 9£ curiului pe 3 zile. Toţi învăţătorii găsiţi in aceastâ Cattegorie se vor demite in termineft de 3 Zile pentru a nu se lua măsuri disciplinaire contra iov M'ihiisleirtl IMerzice OU desăvârşire ca învăţător» să fa.Că pajdbe din consilMe cercurilor de recrutare. Ministerul instrucţiuh'l. Fi’itid infcraiat că unii învăţători pregătesc în orele Sfâere' elevi chiaar dl'm clasa ce oCmduc, lî Se pune în Vedere câ nu au vbe să prepare asemenea elevi.Ministerul şi organele înSubordine nu impun cumpărarea de cărţi, broşurii,, reviste sau ziare de la citiotenle librării. Organele care recomandăasemenea librării sau anumite cărţi comin un abuz. Cârtiţe tecomatedafte pot fi cumpărate hhtWad dacă diVec. wtonea erere cuvnță. . Nu eate perm’s nici unul elev de ș&oi.lă sâ prirhearta sau Să cumprre fato’ttote. de romane psiurattenaie, tilmiise ds anumițta băii utili. Acest râu trebuie kneieEoat pentra a hu oti jâvi fenflctiul «k«aifc al tineretului. șcdârcsc. . Lă inspecţie Cess Vor face doar gamele şi drept peritru înaintarea ga. I, se Vor face seamă de prevederile nouei legi a invăţâmântului primar. La 1 Martie toate eleVele îşi vor procura tradiţionalul mărţişor întocmit de Liga contra atacuriloraeriene. oe- WiDoo- Comunişti arestaţi in Bulgaria -1.-UJI- ■ K Sofia, 13 (Kadio^Venirai). Poliţia a descoperit după lungi cercetări la Şimien O mare organizaţie comunistă, care a fost înfiinţată abia în luna ianUarie. Toţi conducătorii diferitelor comitete precum şi Un mare număr de membri au fost arestați, recunoscând activitatea tot ilegală. in total 56 persoane au fost predate tribunalului. In „VESELIA“ de Joi 14 Februarie: Mâna dreaptă a d-lui Manolestiu Strunga. D. Păstorel Teodoreanu despre nenea Jaheti Brezeanu. D. Manole Constantinescu şi desinteresarea cetăţenilor. Tigrul fiscal. Adulţii şi cartea d-lui Tita. Locuitorii cavernelor. Amantul îmblânzitoarei. Cil picioarele în apă rece, Ridende caştigat Marit* şi cămăşuţa . Prinţul de Galles Londonezei. Lulu Nicolau şi şubreta* Firme de pe bal. Elisabeta. Amantul deslăttţuit şi înlănţuit, de Geo-London. Sportul purifică lotul (desen). Naufragiaţii.—Un detectiv amator. Câinele.— Rămăşagul, diurne, hamuri, desene în cuie. Și în negru. 5 ei 16 paţimi II A