Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 46-58)

1935-02-16 / nr. 46

ifiigy ASIGURAREA ,FRANGO-ROMÂNA, Fondată 1920 (M. O. 182­920), Bucureşti, Griviţei 23. MSTMZ1, 15 Februarie, opele 9,30, ape ioc nn­ A CEREM GEJVERMEM şi SPE­CIMEN a SOCIETĂŢII, iau­­pante la aceste tpagept toţi abonaţii şi ce­tit­opii asigurafi, ia cuveni­tu plata pateiop, inc­usiv pata pe luna ianuarie 1935, precum­ și acei ce se bucură de GRMNTU17MTEM­E­U JV 1 1­1MNUMR1E. Rezultatul se va publica în „Univer­­sul” de mâine Sâmbătă 16 Februarie. DOCTORUL VIRGIL BRATESCU Specializat la Panta in­ maladii şi operaţiuni de Nas-gâî şi urechi consult. IVi-SVI a.m. şi 4-5'/» p.m. Intrarea Amzei 3 Tetei ou 363.23 _ t _ 254 MÍméméíi IMb©lENTA, BOLI de PILLE MT Dr. LUFOLOYEK Cons. 10-2 şi 5-8 . 54, Calea Victoriei, 54 HAZE si ELECTROTERAPIE cea mai moderni 1607 BOLILE SEXUALE IMPOTENTĂ, ONANIA, consecin­ţele onaniei, poluţiile, spermatoriea, blenoragia, bărbaţi femei, vindecă electroterapia DIATERMIE DOCTORUL CHIVIGI Cc­s. 8-1 şi 5-8. Moşilor 74, etaj I (In­ fața grădinii Sf. Gheorghe) Intrare discretă. Telef. 3­3685 613 IMPOTENTA vârstă se vindecă repede prin un­gere CU „BEWEGEN”. Opinii medicale : Onor. Laboratorul de Chimie „Pfortzheim”. Vă rog a primi mulțumirile pen­tru probele de „BEWEGEN” ce m­i-ati remis pentru experimentare. Vă declar sincer că am pus acest preparat la încercare cu deplină neîncredere. Trebue însă să recu­nosc că rare­ori am obţinut un re­zultat atât de satisfăcător. Mai mult, încât modul de întrebuinţare tuzat Exterior­ este cu adevărat ceva ideal. Căci toate remediile luate intern ocazionează foarte u­­şor deranjări stomacale, dureri de cap si alte boli care aduc afecţiuni dăunătoare, in comparaţie cu efec­tele lor. V’aş fi recunoscător dacă mi-aţi trimite încă o probă pentru încercări mai detailate. . Primiţi Vă rog distinsele mele sac­htturi Cohsiller Prof. Dr. Sch. De vânzare la farmacia şi drogu­­erii Lei 380 flaconul. Ultima cucerire a ştiinţei. Nu aş­teptaţi agravarea boalei. Literatura lămuritoare trimite­ sub discreţiune, contra mărci pentru răspuns. FARMACIA Dr. GUCI Calea Victoriei No. 33 (Casa Frascaty) Bucu­reşti. Tel. 377.16. 175 Dr. Em. DORNA Medie fie spital, Str Sfifiţilor 16 INTERNE SI SEXUALE vind­ecă: IMPOTENŢĂ Nf­URAS* TENIA FISXIJALA. SIFNIJRUL ele Consult. 10—11 şi 4—7.M La cabinetul medical „SALVA­TOR“ vechii specialişti din 1800 vindecă radical şi fără durere CRONICA prostatite, metrîte, ovarile, prin d* Arson­­alizare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi Boabe de Fiere şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reasin­SB Wassermann şi mem­b­ae ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Gons. 11—1 şi 6—9, tel. 3.20.55 9. PASAGIUL ROMÂN, 9 Aproape Palatul Regal Bucureşti Intrare discretă­­ îndrăzneţ jaf in comuna Rarafccea (Cernăuţi) —UN COMERCIANT MALTRA­TAT ŞI JEFUIT DE APAŞI — Cernăuţi, IS Ftbf. In cursul nopţii de cri s’a în­tâmplat, in comuala Rar­ance­a, la o depărtare fie 8 kilometri de Cernăuţi, un îndrăsneţ jaf comis asupra troMercia­n­tul­ui Tineas Ayser din acea locali­tate* Comerciantul Ziser se ina­­poia pe la orele 12 nroaptea spre casă, când, în faţa Casei gospodarului Nichifor Crasos­­ch­i, a fost atacat de o bandă de şase apaşi înarmaţi C­u re­volvere şi Cuţite. Bandiţii au le­gat Victima lor cu frânghii de un copac, maltratând“e grav cu lovituri de cuţit. Apoi apaşii i-au furat porta­moneul, în care se găsea sumă de 1000 lei, şi un Ceas de aur în valoare de 3000 lei. La stri­gătele de ajutor ale victimei, mai mulţi săteni au ieşit din ca­sele lor, punându-se în urmă­­rirea bandiţilor* Aceştia au reuşit însă să dispară în bezna nopţii, descărcân­d asupra ur­măritorilor numeroase focuri de revolver* Cazul, fiind adus la cunoş­tinţa legiuni de jandarmi din Cernăuţi, aceasta a format nu­meroase putere pentru urmări­­rea şi prinderea bandiţilor, cari s’au refugiat îhtr’o suburbie ă oraşului. CITIT! Miţa Pitpalac la Karlisbad fie C Că'»*»» Acelaş „«»arc european" care este Nea Nîţa Pitpalac, suferind le metehne, a pledat lU jurnă* taten şi Ou plozii la Kărlisbăd, unde îşi dă cu părerea in toate chestiile la ordinea silei și unde familionul are ocazie să facă cele mai trăsnite pozne. NEIn­­trecutul umorist Cosco le rela­tează pe toate cu duh. tPrețul iei 40). De vânzare la toți depozitarii de ziare şi la librăriile difi țară, ne prifi­ite cu tambure de că­tre librăria Ziarului „Universul1’. ta UNIVERSUL S GRIPA , făcând fricţiuni şi gar­gare silnice numai cu MANA Franzbranntwein Pe vremea de faţă, când sănătatea noastră este expusă lA răceli, pripă, dureri reumatice şi ne­vralgii, sunt nepreţuite serviciile ce le aduce renumitul şi cel mai bun remediu DIANA PRANZBRANNtWEIN. Sfătuim onor, publicul consumator sâ nu se lase indată în eroare de reclamele unor surogate și sâ refuze cumpărarea ior. Dlftfsfl PRHfsZ­­HKKJUJPi­we.PT* este singurul remediu pe bazâ de mentitel și alte mater­i prime de mare efect contra Gripei, adatei, Nevralgiilor de tot teiul, vătraie la farmacii și drogherii Şedinţa comisiunii pentru valorificarea grâului Mic reuni la ora 6 d* a„ S’a ţinut la ministerul agriculturii, şe­dinţa clmlahmic petifera Valori*­fic­area grâului, sub preşedinţia d-lui Ministru Sa­am. D. Coistescu, reprezentantul brutarilor, a citit un memoriu referitor la susţinerea preţuri­lor, prin care cere că exportul să fie liber şi devizele să revină producătorilor. D. Aurel Pană se declară de acord cu proectul d-lui Băico­­ianu în privinţa primelor de e­oport. D-sa spune că avem o Criză a rentabilităţii şi se de­clară contra preţului minimal pentru că valuta e variabilă, pe când preţul minimal e invaria­bil. D. prof. Kran­tovici se de­clară contra preţului minimal. D. Cislinescu nU aprobă pri­mele de export şi crede că nici proiectul dlui Băicoianu nu poate fi acceptat. D. EffUtHdi e contră proectu­­lui d-lui Băicoianu. D. Armănişteanu este pentru intervenţia statului sub formă de prim­e sau de Monopol. D. Sescioreanu cere să se or­ganizeze serios serviciul de sta­tistică agricola. D. Solacolu : Monopolul a dat rezultate satisfăcătoare n­umai în ţările importatoare de grâu, ca Cehoslovacia şi Austria, dar a dat greş­el ţările exportatoa. IimMa­re ca Iugoslavia şi Bulgaria. D. Săbăreanu : Un agricultor Mic, cu cel Mult Cinci ha. nu realizează într’un an decât 6— 7000 lei, cu care e imposibil să-şi susţină familia. Cere spo­rirea producţiei la ha. pentru Mărirea fentăbliltăţii. D. Gheorghiade, Morar, cere să se aplice timbrul pe pâine. Care e Un impozit ComCtet şi poate fi mai uşor controlat, de­cât cifra de afaceri a morari­lor. . Cere ca guvernul să susţină Morăritul Mare, care plăteşte cinstit impozitele şi care în timp de război poate fi utilizat. D. ministru Sassu a Mulţumit Membrilor comisiunii pentru sprijinul acordat şi a numit 0 reuric­hu­siune care Sâ se întru­nească în fiecare zi, timp de 10 zile şi care să redacteze Un­­memoriu ce va fi supus plenu­lui comisiunii pentru eventuale Amendări. Comisia s’a constituit din d-nii: Sescioreanu, preşedinte­le Uniunii Camerelor agricole, Aurel Pană, deputaţii Mircea Costihescu şi AlimănişteanU, Băicoianu,­ din partea Băncii Naţionale, I. Patos, Negel şi Cris­te­scu. Comisia va fi prezidată de d. C. Gorciu, secretarul ge­neral­ al ministerului. Subcomtelunea va ţine şedin­ţă azi, la ora 5 d. a. Miercuri d. a. la Midaţia „Dal­les“ d. Al. Rally a vorbit despre „drumul pelerinajului”, în ci­clul de conferinţe organizat de „Institutul francez de­ înalte studii în­ România“ de sub con­ducerea d-lui Dupront. Conferenţiarii îşi începe pre­legerea arătând că adevăratul sens al cuvântării d-sale este descrierea, înflorirea literaturii şi artei medievale franceze, ca să ajungă la desvoltarea conferinţei d-sale, d. Rally a făcut o ampla introducere în care a schiţat în amănunţime căile Celebre de pelerinaj Cari şi-au lăsat pecetea, adânc îm­plântate în literatura şi Arta medievală franceză. începând cu pelerinajul de la St. Jacques de Compostelle, care S’a Închegat după Marea tradi­ţie a pelerinajurilor anterioare, lumina slovelor este strâns le­gată de aceste obiceiuri organ­nizate. începând CU „livre de St. Jacques“, literatura este împle­tită de pelerinaj, care-şi are o­­riginea în focarul de propagan­dă eterică de la Clunj­. Conferenţiarul păşeşte apoi la studiul teoriei asupra epo­­peii medievale, studiu Care a­mestecă in chipul cel mai inte­resant toate elementele princi­pale ale literaturii... D-sa zugrăveşte teoriile lui Donneau­d, ale­ lui Farier, ale fraţilor . Grimm, ale lui Gaston Paris, Raiha, Paul Mazer Şi a lui Segh­ior, singurul care a nascUJ- tr’adevâr la punct haosul dis­cuţi­ilor din vremea lui. El este autorul teoriei „ac­cidentului“ şi a „captării“ le­gendelor şi epopeilor istorice de către locurile de pelerinaj. Acest autor a dovedit Cu mul­tă tărie desvoltarea unei întregi literaturi, scrisă în secolele XI şi XII, cari inter­es­au în­deosebi sanctuarele şi toate locaşurile cari trebuiau să stârnească cu­rentele lucrative ale pelerina­jelor. Astfel conferenţiarul ajunge la concluzia că aâtt cruciadele, cât mai ales pelerinajele loca­le au contribuit la creărea şi răspândirea literaturii franceze în evul Mediu. In ultima parte a Conferin­ţei d-sale, d. Rally a arătat răs­pândirea artei alături de lite­ratura franceză în acest timp de credinţă. Gr. O. I. CONFERINŢE Drumul pelerinajului Conferinţa d-lui Al. Rally Conferinţa d-lui I. C. Miclescu Prăjescu Miercuri a fost la societatea­­­Politechn­ca“, în ciotul organi­zat de „Institutul românesc de organizare ştiinţifică a muncii“ conferinţa d-lui I. C. Miclescu- Prâjescu, secretarul general al societăţii de telefoane, tratând despre secretariatul general din administraţiile de stat, ca or­gan de legături intre conducere şi organele de execuţie. D. C. C. DIMITRIU, fost mi­nistru şi preşedintele institutu­lui, a expus scopul acestor con­ferinţe prezentând auditorilor pe conferenţiar. D. Mielescu, după ce arată care stă definiţia noţiunei se­cretariatului general, cercetea­ză şi expune caracterele acestei funcţiuni în legislaţia româ­nească în ultimii 50 ani. Secretarul general are atât a­­tribuţii proprii derivate din le­ge . Conducerea secretariatu­lui general şi direcţiunea gene­­rală administrativă a departa­mentului cât şi aribuţiuni delegate de ministru. De secre­tariatul general depind direct serviciile : personalului, regi­­straturei şi arhivei. Studii şi sta­tistică, arhitectură şi întreţine­re, contencios, serviciul medi­cal şi comisiile disciplinare. In sistemul de azi secretaria­tul general este o funcţiune politică, fiecare ministru adu­­cându-şi secretarul său general din afară de minister, şi ple­când odată cu el, anihilându­­se orice continuitate sau auto­­hiziun­e. Numindu-se secretarii gene­rali numai dintre directorii de­partamentelor Se va avea şeful cu o bună formaţie profesiona­la, cu o bună tradiţie, ca un cunoscător al complexului tu­turor serviciilor, asigurându-se continuitatea in conducerea de­partamentului, mai ales că prin acest Mod de recrutare secre­tarul general nul se Vă schimbă de fiecare ministru. Precedente au fost şi in ţară la noi, dar mai ales în Franţa, spre ex. Philipp Berthelot. Tn­ treacăt conferenţiarul tra­­tează şi despre principiul ina- I­ndVibilitâţii despre care arată că nu­ poate fi aplic­abil secre­­taru­l lu­i general. In ce priveşte responsabilita­tea secretarului general, nici e lege, nici Cea din 1929 nu Con­ţine dispoziţiuni precise. Secretarul general nefiind un funcţionar public statutar hu­ poate fi juutitlăbli de conm­isiu­­nile disciplinare, fiindcă jude­cătorii ar fi subalternii, săi, fi­indcă s’ar putea bănui Câ s’ar supune, prin tangenţă, judecă­ţii com­isiunii şi actele ministru­lui.Cu toate aceste dispoziţiuni legale, răspunderea a rămas numai teoretică. Ca deziderate , separarea răs­punderii secretarului general de aceea a ministrului, astfel ca secretarul general să poată fi tradus în faţa instanţelor de drept comun separat de mi­nistru, chiar dacă a comis fap­tele in baza­ ordinelor minis­trului printr’un referat in scris asupra ilegalităţii sau abuzului. In cazuri excepţionale aceste referate sa poată fi trimise di­rect consiliului de miniştri. A­­ceste principii se găsesc de alt­fel în legislaţia românească din 1832, in regulamentul organic. *■ La sfârşit a luat cuvântul d. C. Dimitriu, care a mulţumit conferenţiarului pentru strădu­inţa depusă pe acest teren pu­­ţin cercetat. --------—-XX XX"——­ întâmplări din Capitală îngheţaţi Pe şoseaua Viilor a fost găsit Miercuri, muncitorul Gh. Bratu, de 65 ani, din str. Uranus, care fiind beat a căzut în stradă şi i-au îngheţat picioarele. El a fost dus la spitalul Brân­­covenesc.­­ In str. Macovei a fost găsit cu picioarele îngheţate munci­torul Ion Drăgoi. 5 ■ A fost dus la spitalul Filan­­tropia. ..... ^ssnataa. j Jgî­nj&B învăţămintele DURERII O bună mamnă bi­seric: „Locuind ..departe de o farmacie, haă adresez „Dv. pentru a prinţi flaconul mare de „Uredenai, cură corfiplftctă şi de ase­­,,menea pentru a vă b­ultum­i, Domnule ..Chateuîâ, de tot binele ce-mi aţi tă­­„cut până acum­. Am 47 âăi* am CreS­­„cut şase copii. Gu­ toate acestea m’aşi „simţi foarte bine, dacă aşi suferi mai •»Puţin de rearhatism. Căci* uneori nu „stai puteam îngriji ae casă şî de gos­podărit, atât de rău mă durea umă­­,,rul stâng şi un genunchi. Geie mat „Simple mişcări unii deveniseră impo­­„Sibili. De când artt început tratam­eh­­„tul meu, cu Urodonal, durerile au diminuat. Am putut relua „lucrul Şi am trimis la serviciul Său pe fata mea, care le reţi­­„nusem acasă. Vă rog deci să-mi trimiteţi cât mai curând acest „flacon nou, pentru a putea să-mi recapăt sănătatea mea deplină. Madame G. N. din Lyon (Rhone) Urodonal-Ul topeşte toate toxinele, impurităţile Sângelui şi mai ales cristalele de acid uric, eliminându-le. Aceste cristale fac mişcările musculare atât de dureroase la reumatizanţi. Urodonal este cel m­ai bun vindecător de reumatisme. ÎS Farmacii şi Droguerii. Anul al 12-lea Nr. 46 Sâ­mbăta 16 Februarie 1935 Arhiducele Anton inventatorul unui nou tip de avion Viena, Februarie Arhiducele An­ton de Hab­sburg este unul dintre cei mai buni aviatori ai ţării sale. El este cunoscut insă si îi­ străi­nătate şi a luat parte în 1830* la sborul internaţional în ju­­rul Europei, iar la zborul inter­naţional din anul trecut, a fost comisar al Austriei. După prăbuşirea imperiului, arhiducele Anton a plecat în exil în Spania, împreună cu ta­tăl său arhiducele Leopold Sal­vator şi Mama sa arhiducesa Blanka, unde a studiat tehni­ca. Specializându-se în cons­trucţia de avioane, radio şi te­legrafia fără fir. Brevetul de pilot l-a luat cu distincţie şi peste scurt timp a devenit o persoană bine cunoscută în­ lu­mea sportivă Internaţională. Arhiducesa Ileana pilot Arhiducele nu face vâlvă în jurul succeselor sale sportive şi tehnice. In afară de câţiva prie­teni intimi, nimeni n’a ştiut că arhiducele Anton se ocupă, încă de acum un an, cu construirea unui nou timp de aeroplan. După terminarea primelor schi­ţe, prima iniţiată a fost soţia sa arhiducesa Ileana. Tânăra fiică de rege, este încă din fra­geda tinereţe sportivă. Ea fă­cea parte dint­r’o echipă spor­tivă din România şi acuma este însoţitoarea permanenta a soţului ei la zboruri. De multe ori arhiducele i-a încredinţat, sub supravegherea sa, pilotarea aeroplanului lori . . . Arhiducesa Ileana intenţio­nează să depună in Austria, în cel mai scurt timp, examenul de pilot. ■ . • UN AEROPLAN NEPERICULOS Noul aeroplan, construit după indicaţiunile arhiducelui Anton, a fost terminat zilele trecute. El a găsit în persoana ingineru­lui Teodor Hopfner un colabo­rator Valoros, care a avut în­sărcinarea să execute planurile arhiducelui. Noul tip este un monoplan cu două motoare sis­tem ,,Gipsy”. Aeroplanul este destinat pentru călătorii şi are cinci locuri pant­ be pasageri şi poate purta o încărcătură de bagaje de 200 kg. Este prevăzut cu staţiune de radio şi telegra­fie fără fir pentru unde lungi şi scurte, putând transmite şi primi. De asemenea are o instalaţie care permite zborul noaptea şi pe timp ceţos. S’a dat mare a­­tenţiune stabilităţii. O noutate a construcţiei este posibilitatea de a ateriza, în cazuri de forţă majoră, repede şi fără pericol. Lacul pertott bagaje e în faţă, Oda ce periclitează mai puţin, in timpul vre­unui accident, viaţa pasagerilor cari stau în funid. Ar­hiducele, având pasager pe inginerul Hopfner, a încercat mai multe aterizări forţate, cari au reuşit foarte bine. S’a încer­cat şi continuarea zborului c­i Un singur Motor. Comenzile au funcţionat admirabil şi apara­tul s’a ridicat cu doi metri pe secundă. Interiorul cabinei e confortabil şi scanalele se pot transforma printr’un dipsozitiv în chaise-long-uri. DECLARAŢIILE ARHI­DUCELUI Cu prilejul recepţionării ae­roplanului de către comisiunea oficială, arh­iducele a făcut ur­mătoarele declaraţiuni: „Mă bucur sincer că noul Meu aeroplan reprezintă un succes tehnic. La zborul de încercare, făcut cu membrii comisiunii am ajuns la o înălţime de 4000 m. Viteza medie a fost de 205 km. Am făcut şi singur trei zboruri şi am­ parcurs distanţa Aspern- Gastelixl Boimberg în 20 mi­nu­te.­Lângă castel am un ae­­roarem cu o pistă de 1000 m.. Un hangar pen­tm­ trei aero­plane şi un atelier de reparaţii. Consider cel mai sigur mijloc de comunicaţii, aeroplanul. „Sper că am creat prin acest aparat ceva util, întreg apara­tul, afară de motor, a fost cons­truit in ţara. „Eu plec azi cu soţia mea la Bucureşti. La inappere voi fo­losi aeroplanul pentru călătorii­le familiei mele*N. R. Activitatea palei române d'n Roma Clerul de eonSes*ritţe Anul acesta ca şi în a­nii pre- Cedenţi, direcţia şcoalei române d­in Roma a organizat un ciclu de conferinţe d'n domeniul istoriei Mitelor Şi arheologiei. Inaugurarea s’a iâcUlt în ziuă de 29 Ianuarie, printr’o cuvân­tare MifcroductiVa a directo­rului şcoalei, profesorul Emil Panai­­tesch, după care a urmat con­ferinţa prefervori lui Roberto Papini, directorul Galeriei na­ţionale de artă modernă din Roma. Conferenţiarul a vorbit de­spre „Spiritul clasic al arhitec­­tu­rei baroce”. A doua conferinţă s-a ţinut la 6 Februarie, când profesorul Antoh­io Manos, directorul arhti­­chiităţilor,’ şi miuzeele guver­­natoritului Romjai, a vorbit despre „Sculptura barocă în Roma”. Conferinţele vor urma săp­tămânal în fiecare ÎV marţi, in sala de conferinţe a şcoalei ro­mâne din Roma. Conferinţele sunt însoţite de proecţiuni lu­minoase. Iată programul conferinţelor deja anunţate : „Giotto şi arta hexiatină”, de profesorii­ Achiile Bentini Cäroaso, superintenden­­t al monumentelor din Umbria; „Technica şi soarta möäääceior ” Six’ al treilea din bazilica Santa Maria Magiore”, confe­­renţiiar profesorul Biagio Cla­­gelli, vice-directorul Galerii­lor Vaticane . ..Scri­ptura­­ro­mană din­ prima partie a evu­lui mediu”, conferenţiar Fe­derico Henna­hin, superinten­­dentul galeriilor de artă din Roma şi provincie ; „Viaţa ai- Uştitar oflandezi în sec. XVII la Roma”, conferenţiar profeso­rii­ J. HolîetveTff directorul înstitutuluil oilandez din Roma. Vor Mai vorbi şi d-na Enge­­hiei Strong şi d. Francesco Va­­len­i despre subiecte CU carac- j ter arheologic. Afară de acest ciclu de con- j ferinţe, direcţia şcoalei române ! a mai organizat vizite sâptă- j mânale pentru aprecierea ar-­­ tistică şi cercetare ştiinţifică­­ a diverselor monumente din­­ Roana. S’au vizitet pâhă ad­iil : b­isériie de San­ Clemente. Santa i­mm da mm * te vere, San Crisogano, im por­­­ante ime'.e prin arhitectura lor medievală, altele prin cele­bre mozaicuri, altele prin pic­turi ai fresco. S’au vizitat de­ asemeni Muzeul Imperiului şi colecţia de a­rtă a pildlrÎUd Venezia. Printre savanţii cari au­ condus şi ilustrat aceste vi­zite, notăm pe d-nii: Carlo Co­­challi, directorul Hermanni, profesorul Giglioli şi profeso­rul Lavaghino. In curând vor u­rma vizite la maierii de scul­ptură al Termelor şi la Ga­­efia de ScUlptu­râ an­­ică, ambele vi­zite sub conducerea profesoru­lui Pamaltescu, directorul şcoa­lei. Mai târziu se va vizita mu­zeul din celebra localitate Nemi du­pa malul lacului cu ace­laş nume, vizită ce va fi ilustrata de profesorul universitar Giu­­sep­pe Lugu­, consilierul ştiinţific al şcoalei române. Scopul acestor conferinţe şi vizite este acela de a se pro­cura membrilor şcoalei române nu numai cunoştinţele teoreti­ce asupra artei vechi italiene, ci şi de a te înlesni cunoaşte­rea imediată şi profundă a o­­perelor de artă, atât din punct de vedere istoric cât şi tehnic. In toată această activitate, directorul şcoalei române din Roma este ajutat de profesorul Lugii, consilierul ştiinţific al şcoalei şi de profesorul Vătă­­şăuhi, secretarul şcoalei­­­Ra­­ucfi. Ce este eugenia (Urmare din pag. I) In Olanda, un comitet A pus în evidenţă nevoia Uhui certificat pronupţial, care a fost Adoptată Şi de alte ţări. Interzicerea căsătoriei se im­pune când e vorba de indivizi cu boale hereditare transmisi­bile, însă numai după un exa­­men medical amănunţit, bazat pe analize şi radiografii, se poate ingadui căsătoria. Acea­sta metodă riguros aplicată a fost în unele State din Ameri­ca de Nord şi în Scandinavia rezultate favorabile, atuunci când s’a put­ut înlătura frauda. Aplicarea acestei metode re­duce mult cheltuiala întreţine­rii indezirabililor, cheltuelile de ospitalizare a Celor bolnavi, de urmărire, judecare şi internare a celo­r Asocial!, Cheltuieli Care apasă Asupra budgetului şi deci asupra elementelor bune ale populaţiei. Suprimându-se, in­ acest mod, descendenţa alcoolicilor, sifili­ticilor, alienaţilor şi criminali­lor se pot face mari economii, care vor fi întrebuinţate cu fo­los, pentru ajutarea familiilor Sănătoase dar numeroase, se vor desfiinţa locuinţele insalu­bre, se vor preia spaţii libere in oraşe şi descongestionarea pe­riferiilor, spre a Împiedica de­zastrul care ameninţă neamul românesc din cauza ignoran­ţei şi a lipsei de măsuri higie- fice necesare Vieţii mai cu sea-­mă la ţară. Unde mortalitatea copiilor e îngrozitoare, este ne­voie de concursul devotat al tu­turor energiilor, al tuturor ins­tituţiilor care urmăresc uşura­rea mizeriilor fizice şi morale ale neamului nostru. La oraşe e nevoe de o repri­mare a excesului de lux şi a plăcerilor vătămătoare pentru sănătatea fizică şi morală, iar Munca ţăranului trebue să aibă un randament util pentru fa­milia lui şi pentru ţară. Din nenorocire, la noi fac­torul politic nu a avut până a­­cum efectele dorite asupra unei bune gospodării ţărăneşti, iar higiena ţăranului român este cu totul primitivă. Printr’o educaţie continuă cerem mai multă lumină la sate,­­ muncă ordonată, simţ de economie, cultivarea senti­mentului religios, îngrijirea să­nătăţii fizice şi a higienei ali­mentare. De mai mult de un Sfert de secol regretaţii profesori Babeş, Felix şi Manolescu au denunţat plăgile sociale care ameninţă temeliile existenţei poporului român. Din nenorocire problema fi­ind complicată factorul politic nu a realizat toate Masurile necesare pentru ameliorarea neamului românesc. Numărul sifiliticilor s’a mărit, alcoolis­mul face numeroase victime. Malaria ca şi pelagra, ca Si tur­barea îşi continuă acţiunea lor distrugătoare. Sentimentul de , Solidaritate Care este puntea de salvare a poporului nostru n’a pătruns a­­dârne în mintea Cârmuitorilor ţârei noastre. Mortal­itatea co­piilor la ţară e îngrozitoare şi asistenţa femeilor gravide în multe judeţe este ad­asi inexis­tentă. Mai mult chiar, s’a­r pă­rea că durata medie a Vieţei ce­tăţeanului român este mai mică decât în ţările în care noţiunea de eugenie formează o preo­cupare serioasă a oamenilor politici. Se impune de urgenţa Îmbu­nătăţirea higienei nenorocite de la ţară, unde lipsa de edu­caţie şi a unei fenohomii diri­jate e neliniştitoare şi un punct principal la care trebue ’să­ cu­gete economiştii noştri, este de a se mări puterea de randa­ment a ţăranului nostru, căci între economie, educaţie şi po­litică există o interdependenţă şi o legătură intimă. De câţiva ani cercetători foarte serioşi au dat Strigatul de alarmă prin conferinţe, pu­blicaţii statistice" ca sâ atragă atenţia publicifind şi a­­diri­­genţilor noştri asupra dezas­trelor care se apropie. In această direcţie cităm pe d. prof. Mo­ldovanu de la Cluj cu colaboratorii lui, în special soţii Mânuită, pe prof. Titti Gane Câte a obţinut succes în­curajatoare prin asistenţa Ma­melor si cop­iior din jud. Cnj* Pentru acest mertos coleg s’a oferat chiar o catedră de­ pue­ricultura, ceiace arată că Facul­tatea de medicină a înțeles ro­lul important în Viaţă poporu­lui al mamei şi copilului.: Cităm de asemenea pe d. dr. G. BanU, care prin lucrăr­ie Sale de igienă socială şi prin conferinţele sale a adus cohn­tribuituni interesante la Stu­diul eugeniei precum şi pe d. dr. Irimescu prin persistenţa sa în combaterea tuberculozei şi mai presus de toţi pe M S. Re­gele, tare, încurajând in­ Mod generos o anchetă întreprinsă de colegul prof. D. Gusti la sate, a dat un avânt insemnat cer­cetărilor având drept­­scop îm­bunătăţirea igienei sociale a neamului nostru. In fine, în timpul din urm­a, am luat iniţiativa creerei unei societăţi de here­ditate ş! Euge­nie şi la apeiuil mea au răspuns intelectuali de primă­vară şi căreia d. Ministru al sânăta­­ţei dr. I. Costihescu i-a făgă­duit tot concursul său moral. Societatea îşi va începe în­­cu­rând activitatea prin diferite forme de propagandă. ..­Spre a duce la bun sfârşit acest program înălţător se im­­pune o unire sfântă a tuturor­­actorilor răspunzători, ad'că e nevoie de o acţiune socială continuă, legislativă, b'.he chib­zuită, care să lupte CU tărie in contra ambiţiilor şi egoismului care tiu construesc nimic solid ci, din contra, distrug din teme­­lie familia şi prin urmare so­­cietatea şi chiar naţiunea. Din această cauză su perit şi Vor pieri atâtea familii, a­­tâtaa societăţii şi chiar atâtea popoare. Pentru salvarea po­porului român, fie­care Cetăţean are o datorie supremă de a Sprijini cu Viorba şi cu-i fapta soţi’statea de Eugenie, ‘care ur­măreşte un stop fiobi’L'ţi acel de a saliva neamlil frestrii. Prof. G. Marinescu Măsuri noui pentru bunul mers al şcolilor primare din Buzău Buzău. 12 Februarie Pente'u bunul mans al şeca­­lilor pii’«to?e din ccaSMl şi ju­deţul B’ozăU, reviZcrabul şcalar a tm'imh tvlMrar direcţi'unillojr o «'teuiară în care să spumne câ mln’r,terii!­totracţîuhii a hi­­tccmilt fişele pedagogice pen­tau CUnaaSfcxea individuallisăţii co­­piLOr şi o broşură Lămuriri psttbtu Ub­ lMarea fişei1”. Indalonlirea a compleota fişele revin învăţătorilor. Fişe­le siunt­ alcătuite in aişa fel ca sâ poată fi folosite în tot tim­­pul şcolarităţ­ U primate. In şedinţile cercărilor cultu­rale din Februarie­ se va direc­­ta „Problem­a fişelor indivi­duale”. ECONOMIILE ŞCOLARE Mon­gierul a intervenit la membrii corpului d­idacte de a se ocupa seri­os de problema e­­cono­miilo­r şcolare, apte a se inf­iltra în elevi spiritul de eco­­nomie. Ideea se poalte pune In prac­tică prin infiinţarea C­aseior de eponemie pe lângă fieeare şcoală. Institutorii sunt rugaţi să dea o atenţie deosebita etoistei probleme Şi s‘0 pună imediat în aplicare. INSTRUCŢIA PREMILITARA Droarece o bună parte din invâţătorî sunt ocupaţi in zi­­lele de Duminică pU ăiattrucţlia fricimi'llllliar'â şi pentru a nu­ Îm­piedeca programul aces­ei fru­moase opere de educaţie naţio­nală, miloterul acorda conce­diu din ofiiciu de la şedinţele cercurilor ouiterale invăţători­­tor, cari au sediciţe cu tinerii premil­itari. M­insterul a mai dispus ca toţi învăţătorii, Cari au primit să fun­cţ­ioneze la băncile po­pulare in postul de casier, să fie amendaţi cu piirderea 9£ cu­riului pe 3 zile. Toţi învăţătorii găsiţi in a­­ceast­â Cattegor­ie se vor demite in termineft de 3 Zile pentru­ a nu se lua măsuri disciplinaire contra iov M'ihiisleirtl IMerzice OU desă­vârşire ca învăţător» să fa.Că pajdbe din consilMe cercurilor de recrutare. Ministerul instrucţiuh'l. Fi’itid infcraiat că unii învăţători pregătesc în orele Sfâere' elevi chiaar dl'm clasa ce oCmduc, lî Se pune în Vedere câ nu au­ vbe să prepare asemenea elevi.­Ministerul şi organele în­­Sub­ordine nu impun cumpărarea de cărţi, broşurii,, reviste sau zi­are de la citioten­l­e librării. Organele care recomandă­­a­­semenea libr­ării sau anumite cărţi comin­ un abuz. Cârtiţe tecomatedafte pot fi cumpărate hh­tWad dacă diVec. wton­ea erere cuvnță. . Nu eate perm’s nici unu­l e­­lev de ș&oi.lă sâ prirhearta sau Să cumprre fato’ttote. de roma­ne psiurattenaie, tilmiise ds a­­numițta băii utili. Acest râu trebuie kneieEoat pentra a hu oti jâvi fenflctiul «k­­«aifc al tineretului. șcdârcsc. . Lă inspecţ­ie Ce­ss Vor face do­ar gamele şi drept peritru înaintare­­a ga­. I, se Vor face seamă de prevederile nou­ei legi a invăţâm­ân­tului primar. La 1 Martie toate eleVele îşi vor procura tradiţionalul măr­ţişor întocmit de Liga contra a­­tacurilor­­aeriene. ­oe- WiDo­o- Comunişti arestaţi in Bulgaria -1.-UJI- ■ K­ Sofia, 13 (Kadio^Venirai). Poliţia a descoperit după lun­gi cercetări la Şim­ien O mare or­­ganizaţie comunistă, care a fost înfiinţată abia în luna ianUa­­rie. Toţi conducătorii diferitelor comitete precum şi Un mare nu­măr de membri au fost ares­tați, recunoscând activitatea tot ilegală. in total 56 persoane au fost predate tribun­alului. In „VESELIA“ de Joi 14 Februarie: Mâna dreaptă a d-lui Manolestiu­ Strunga. D. Păstorel Teodoreanu despre nenea Jaheti Brezeanu. D. Manole Constantinescu şi des­­interesarea cetăţenilor. Tigrul fiscal. Adulţii şi cartea d-lui Tita. Locuitorii cavernelor. Am­antul îmblânzitoarei. Cil picioarele în apă rece, Ridende caştigat Marit* şi cămăşuţa . Prinţul de Galles Londonezei. Lulu Nicolau şi şubreta* Firme de pe bal. Elisabeta. Amantul deslăttţuit şi înlănţuit, de Geo-London. Sportul purifică lotul (desen). Naufragiaţii.—Un detectiv amator­. Câinele.— Rămăşagul, diurne, hamuri, desene în cuie. Și în negru. 5 ei 16 paţim­i II A

Next