Universul, martie 1935 (Anul 52, nr. 59-73)
1935-03-01 / nr. 59
ÍV2 Pentru cititorii ziarului „Universul” Abonaţii „Universului”, cari vor trimite direct Societăţii „Franco-Română” de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23, lei 258 vor primi: 1) UN BORDEROU cu care vor lua parte la tragerea clasei la a loteriei a Vil-a mixte a statului român care se va face la 15 MARTIE a. c., când se vor trage 7100 câştiguri în valoare de 21.074.000 lei. 2) O poliţă de asigurare a Societăţii „Franco-Române” pentru 50.000 lei, cu rata la care costă lei 360 complet achitată şi anexa cu 8 numere cu cari va lua parte la TRAGEREA DIN 15 MARTIE 1935 a premiilor acordate de Societate. Aceşti abonaţi, achitând Societatei „Franco-Române” în fiecare lună suma de lei 258, vor primi la fiecare din cele 12 trageri lunare ale loteriilor de stat a VII-a, a VIII-a şi a IX-a, câte un borderou, cu care vor lua parte la TRAGERILE LUNARE ALE LOTERIEI STATULUI. Deasemenea vor mai primi şi chitanţa pentru suma de lei 258 la asigurarea de 50.000 lei, cu care vor participa la tragerea lunară a premiilor acordate de societate. Prin urmare, oricare abonat al „Universului”, care va trimite şi cei 258 lei, aşa cum se arată mai sus, va primi: 1) ZILNIC „Universul”. 2) LUNAR chitanţa pentru asigurarea a lei 50.000 cu care va lua parte la tragerile premiilor lunare ale Societăţii „Franco- Române”. 3) LUNAR borderoul cu care va lua parte la cele 12 trageri ale loteriei statului, ce au loc la 15 ale fiecărei luni şi la cari se distribue câştiguri în valoare totală de 847.044.000 lei. 4) La EXPIRAREA asigurării, 1 Martie 1950, lei 50.000. 5) In CAZ DE DECES, în condițiunile generale de asigurare, lei 50.000 în mâinile beneficiarului declarat de abonat la contractare. De aceste avantaje beneficiază şi acei cari se vor abona la ziarul „Universul” sau vor reînoi abonamentele, trimiţând costul abonamentului şi al ratei de asigurare direct Societăţii „Franco- Române”, Bucureşti Calea Griviţei 23, de unde se va expedia poliţa de asigurare de lei 50.000 şi borderoul. Cetitorii din Capitala vor plăti suma de lei 258 direct la Societatea „Franco-Română“, de unde vor ridica borderoul şi poliţa de asigurare. Costul abonamentului la „Universul” este: Anual lei 750. Pe 6 luni „ 380. |iiMN|*w'»3sy!«t*â:14". Pe 3 luni „ 200. 4325 CASA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcţiunea Tectonică Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor Publicaţie de Licitaţie 9 . Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 22 Martie ş. c., ora 11, se va ţine în localul Dep. de Ferm. tutunurilor Arad, din Calea Bihorului, o licitaţie publică cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de construirea unei latrine pentru lucrători şi reparaţii necesare la Mag. No. 1 şi 2 la acest Depozit. Valoarea lucrărilor de pe deviz este de lei 435.000. Garanţia de licitaţie se fixează la 25.000 lei In numerar sau efecte garantate de Stat. Dosarul cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucrărilor, se poate consulta în orice zi de lucru, între orele 9—12 la adresa citată mai sus. 14 »++4-» +-»-»+»♦4 ♦»♦♦♦ ♦■»♦♦♦» M-f-tte -M-M-Mte 4 44 ♦♦ CITIȚI „Biblioteca agricolă Ziarului Universul” . Stalinti perfect traducătoare din şi în limba franceză, caută Asigurarea „Franco- Română“ Criviţei 23. , Bucureşti 4325 GAZETA TRIBUNALELOR Chestiunile care frământă lumea palatelor de justiţie, din lună în lună, sânt tratate cu competenţă în această publicaţie de sub conducerea d-lui avocat şi publicist Gh. Cotescu. In numărul aparat la 20 Februarie a. c. semnează articole d-nii Toma Dragu, Gh. Cotescu, M. Mora, Traian B. Scriban, Const. Marosin, P. Sadoveanu, N. N. Pancu, Em. Costeanu, Valentin I. Popescu, Ştefan Ivanovici Terenţiu, etc. In afară de acestea, ca parte practică, revista conţine, în formă succintă, ultimele jurisprudenţe ale înaltei Curţi, informaţii, recenzii, etc. Desene de Truilă. Redacţia şi administraţia în Bucureşti, str. Popa Tatu, 85. Acesta însă vă produce suferinţe cât trei? ! In afaceri sunteţi împiedicat a fi activ, acasă şi in societate sunteţi indispus; şi pentru ce toate acestea ? De sigur din cauză că n'aţi ştiut că după cum aveţi un singur cap, aveţi un singuri remediu sigur şi bun . La farmacii şi drognerii. 1100TT▼TT7TTTTTTTTT TtVV * De la şcoala de mecanică agricolă, morărit şi panificaţie din Titu La şcoala de mecanică agricolă, morărit şi panificaţie din gara Titu, s-a ţinut Duminică adunarea generală pentru constituirea primului comitet şcolar. Au fost aleşi: preşedinte de onoare d. C. Dimitriu, senator şi fost ministru; preşedintele comitetului d. D. Teodorescu, deputat; secretar, d. Goga Ionescu, director onorific al şcoalei; membri reprezentanţi ai corpului didactic, d. ing- Cristache Paraschivescu şi d. Stelian Ariceşteanu; membru ales de părinţii elevilor, d. Ioan Toader; membru reprezentant al Camerei agricole d. ing. Moţoiu; membru reprezentant al Camerei de comerţ, d. Dumitru Ionescu; cenzor din partea minist, d. Ioan Negoescu; cenzor ales de părinţi, d. Nae cenzor din partea corpului didactic d. Iosef Schmidt Ionescu. ooO:#:Ooo-întâmplări din Capitală Accidente Paraschiva Fleşeru, de 45 ani, cu serviciul in str. Brezoitami 4, pe când făcea eri, curățenie prim casă, a căzut de pe un scaun, firacturându-și mâna dreaptă. A fost dusă laspitalul Brâncovenesc. — Pe când Stan Şarpe, de 49 de ani, turnător, din str. Carol Davilla 51, se afla la lucru, în atelierele comunale, s’a tăiat la mâna dreaptă într’un fier. Rănitul a fost dus la spitalul casei patronale. încercare de sinucidere Zamfira Caras, de 32 ani, din fundătura Grădinari 21, a încercat ori, să se sinucidă prin asfixiere cu mangal. Ea a fost dusă cu ambulanţa Salvării la spitalul Brâncovenesc. Copil dispărut Gardianul comunal Şerban C. Petre, pe când îşi făcea serviciul de noapte în Parcul Ferdinand, a găsit părăsit pe str. C. colţ cu G. un copil în etate de 2—3 luni. Copilul a fost dus de gardian la circ. 18. UNIVERSUL Tenorul Zika Tomici despre sufletul şi arta Iugoslaviei Primul tenor al Operei Naţionale din Belgrad — d. Zika Tomici — care se află de câtva timp între noi şi către şi-a câştigat simpatia tuturor cercurilor noastre artistice după suc-cesul obţinut pe scena Operei române în rolul lui Hans din „Mireasa vândută“ a lui Sme-tana, este un artist cu mari posibilităţi de creaţie. El aparţine generaţiei eroice care a realizat marea Iugoslavie şi viaţa lui se identifică intru totul cu destinul ţării sale. Rămas îngheţat in timpul, retragerii armatei sârbeşti în Noembrie 1915 spre munţii Albaniei, evadează de 17 ori din lagărele de concentrare bulgaro-germane, expunându-se totdeauna unei execuţii sumare. Isbuteşte să treacă Înot Dunărea şi după un scurt popas în România, ajunge divizia sârbească la Odessa, cu care pleacă atipi să lupte pe câmpiile Dobrogei. Din acele vremuri a rămas cu o vie simpatie pentru poporul român. După incheerea păcii se consacră artei. Când in 1922 Regele Alexandru l-a auzit pentru prima oară cântând melodiile populare sârbeşti, l-a chemat la palatul regal felicitându-l călduros şi spunându-i: „Tomici, vei merge să-ţi desăvârşeşti studiile ori unde vei dori, cântecul iugoslav având în tine pe cel mai mare interpret al lui“. Datorită generozităţii regale, Tomici şi-a desăvârşit studiile la Viena şi Milano, dar a rămas credincios cântecului şi poporului său pe care le iubeşte mai presus de toate, cu toată pasiunea unuii mare artist. Marile succese din America şi străinătate nu l-au putut reţine mult timp departe de patrie. Vizitându-ne ziarul — Zică Tomici — ne-a vorbit cu multă căldură despre sufletul şi arta muzicală iugoslavă. „Poporul nostru — ne-a spus dânsul — este un popor prin excelenţă artist şi muzical. Gazla naţională şi balada populară care la noi se recită acompaniată de muzică, au constituit de-a lungul veacurilor de lupte şi asupriri, singura şcoală de educaţie şi exaltare eroică Împotriva turelor cotropitori. Este dela sine înţeles că posedăm un adevărat tezaur melodic, cum puţine alte neamuri posedă. Marii noştri compozitori Mocranijat, Binicky, Hristici, Conevici, etc., s’au Inspirat in creaţiile lor din motivele muzicii populare cărora le-au dat armonizări superioare, chiar d-rul Miloie Milcevici — care reprezintă curentul şi factura ultra modernistă — e de fapt un credincios al motivului popular. Sunt fericit că am putut aprecia şi marile însuşiri artistice şi muzicale ale poporului român ceea ce cred că va contribui atât de mult la apropierea sufletească a popoarelor noastre şi la cimentarea alianţei româno-iugostve atât de necesară păcei şi civilizaţiunei umane“. G. L. TENORUL TOMICI Dominantele literaturii actuale Conferinţa d-lui M. G. Constantinescu Luni seară, d. M. G. Constanttinescu a vorbit la „Asociaţia Publiciştilor“ despre: Dominantele literaturii actuale. Pentru societatea noastră care a cunoscut in cursul deceniilor apropiaţi influenţele importante ale culturii şi civilizaţiei strâi-ne, problema de a şti care sunt dominantele literaturii timpului capătă un interes practic de orientare critică pe lângă cel de esenţă pur spirituală. In literatură mai mult ca in orice, se pot verifica orizonturile unei culturi autohtone şi se pot constata rezultatele creaţiunilor artistice in funcţiune de elementele care contribuesc la o desăvârşire. Lipsa unor directive, a unei vieţi filozofice active, precum şi posibilitatea de primire a tuturor influenţelor străine, caracterizează in mod sumar ceea ce noi numim viaţa literară actuală. Literatura noastră de la război încoace nu se poate vorbi că a ajuns in ordinea gândire pe culmile după cari poţi privi dincolo de fruntariile unei societăţi şi ale unei naţiuni. Dela 1920 trăim un puternic moment epic .In câmpul ideilor şi sentimentelor sociale s-au furişat elemente străine tradiţionalismului naţional, lărgind cu mult câmpul de activitate epică şi îmbogăţind desfăşurarea vieţei sufleteşti a eroilor. Factorii sociali şi ultra-realişti au Început să predomine. Influenţele psihologiei experimentate au schimbat oarecum directivele, dând epicului ceva din quasi solemnitatea temelor ştiinţifice a căror aparenţă justifică asemenea atitudini. In faţa falimentului tendintei moderniste, scriitorul va rebui să sufere o totală schimbare de mentalitate care poate însemna şi o evoluţie. Conferenţiarul analizează diferitele domenii ale literaturii actuale, poezia, romanul, critica şi teatrul, făcând interesante observaţiuni asupra lor şi arătând care trebue să fie spiritul de viitor al literaturii româneşti. mumm Adunarea generală a soc. subofiţerilor pensionari din Romanaţi Votarea bugetului pe 1935. —Vii manifestaţii pentru „Universul“ şi d. Stelian Popescu Caracal, 25 Februarie Duminică dimineaţa s-a ţinut adunarea generală a societăţii subofiţerilor pensionari din judeţul nostru, înainte de a se intra în discuţii, la propunerea d-lui preşedinte, adunarea păstrează in picioare câteva clape de reculegere, în memoria def. lt. Mihai Popa, fost vice-preşediinte al societăţii, mort anul trecut. D. CĂPITAN CERNAIANU, arată activitatea pe anul 1934. La 1 ianuarie 1935, societatea are un sold de 32.600 lei, depuşi la Casa de economie. In cursul anului trecut s-au făcut mai multe demersuri, atât prin corespondenţă cât şi prin delegaţii, la Bucureşti, pentru armonizarea pensiilor, eliberarea rentelor şi menţinerea reducerii de 75 la sută pe C. F. R. Adunarea aprobă în unanimitate darea de seamă şi bilanţul pe 1934. Se aproba apoi, bugetul pe 1935, cu 35.000 lei la venituri şi 33.800 lei la cheltueli. La conferinţă d. lt. colonel Teodor Căpitânescu, preşedinte de onoare, şi d-nii: Ionel Veleanu, prefectul judeţului şi ştefan Bibian, primarul oraşului Caracal, membri de onoare. Se ratifică alegerea d-lor, Alexandra Dumitru şi Mănolescu Alexandru în consiliul de ad-ţie Sunt excluşi din societate d-nii Mihăilescu Nic., Moşteanu Ion şi Răduţ D. Consiliul de ad-ţie se completează apoi cu d-nii: căpitan A. Zidaru, Branişte Marin, Ion Negriţă şi Leoveanu Nicolae. Cenzori: Popescu V. Dumitru, Andromache Ion şi Mibrache Dumitru. Cenzori supleanţi: Ion Micolae, Nica C-tin şi Măjină Ion. Se modifică fondul de ajutor pentru deces la: lei 3000 de la 1 ianuarie a. c. După terminarea ordinei de zi, d. căpitan Cernăianu, preşedintele societăţii, spune că azi se împlinesc 4 ani de când, o mână de oameni dotată însă cu mult suflet, au pus bazele acestei societăţi şi, dacă situaţia actuală este atât înfloritoare, aceasta se datoreşte muncii depuse de toţi membrii. In lupta pentru revendicările noastre drepte, nu trebue însă sâ uiităm, concursul şi dragostea cu care am fost înconjuraţi totdeauna, de presa românească 3* la anesisa macabim românesc „Universul“ al cărui reprezentant d. Andronescu, a stat cu noi alături totdeauna. O rugăm a transmite d-lui Stelian Popescu, una din mândrele figuri ale românismului, toate mulţumirile noastre pentru concursul dat. (întreagă asistenţa în picioare, ovaţionează îndelung pe d. Steliam Popoescu şi „Universul“, îndeamnă pe cei prezenţi ca buni români, să cheme camarazii în jurul „Ligii Antirevizioniste Română“. D. GOANŢA, în frumoase cuvinte, a vorbit despre sociabilitate, arătând cât de mult e necesară printre ofiţerii pensionari. D. ION RADU, secretarul general al societăţii, expune activitatea pe tărâmul moral, exprimându-şi speranţa că în viitor, ea va fi mai rodnică. Arată apoi, concursul şi înţelegerea ce a găsit la ziarele mari din Bucureşti, cu ocazia delegaţiilor din care a făcut parte, mai ales la „Universul“. Suntem datori, spune d-sa să aducem elogii d-lui Stelian Popescu, preşedintele ligii pentru apărarea graniţelor ţării, şi suntem obligaţi sufleteşte, să îndrumăm copii noştri din crezul şi pe calea trasă de „Liga Antirerizoristă Română“ (Vii şi îndelungate aplauze). D. MAJINA, roagă consiliul de adiţie să găsească modalitatea de a lua parte la adunările şi manifestările culturale ale societăţii, toţi membrii dela ţară, căci unii din ei se cam exchivează. După adunare, a urmat o agapă, care s’a terminat la ora 2 într’o caldă atmosferă de camaraderie. xQx------------ Cronica şahului Campionatul Cercului „București“. In ultimile runde s-au înregistrat următoarele rezultate : I. Alexandrescu-Andriţoiu 1:0; II. Israelovici-Cabiaglia 0:1; III. Alexandrescu-Cazacov 1:0; V., Erdely-Eduard 1:0; VI Israelovici-Georgescu 1:0; VII. Erdely-Patriciu 1:0, Vin. Alexandrescu-Moldavski 1:0 și IX Israelovici-Schneiderman 1:0. S-au terminat astfel, 15 runde, cu următoarea situație finală: I. Ștefan Erdély 13 p. (2), II Gică Alexandrescu IV/2 P (1), III. S. Israelovici 82 p. (1). Erdély a câștigat toate partidele, mai având două de jucat, Alexandrescu a pierdut 2/2 p. şi Israeleviei 5y2 p, fiecare mai având de jucat câte 1 partidă. Din lotul celor 12 cari dau replica, se detaşează Cabiaglia cu 2y7 p. urmat de Schneiderman şi Obrenovici cu 1y2 p. şi Patriciu V2 P Mai sunt de jucat 9 runde, după care Urmează finala intre Erdély, Alexandrescu, Israeloviei şi primul clasificat din cei 12, probabil Cabiaguas. Se joacă în fiecare Luni, Marţi şi Vineri seara, la orele 7. Campionatul Cercului P. T T. Miercuri 19 Februarie, a fost In saloanele cercului Casei de Credit P. T. T. deschiderea concursului secţiei de şah, cu 14 participanţi. D. Cristian Leu, preşedintele FRS, a rostit cuvântarea de deschidere şi o scurtă conferinţă ocazională. Cercul este energic condus de d. oficiant Ion Lehaci şi de d. Ion Saegiu. Se joacă in fiecare zi, in câte două grupe, la 4 şi 8 seara. Din cerc face parte şi maestrul Jules Sacchetti, oficiant superior pensionar P.T.T. Situaţia după primele trei runde este următoarea: I/IXI Ion I. Lehaci, Mihail Vlădescu şi Iosif Bauer câte 3 p., IV/V. St. Araenovici şi C. Mitache câte 2 p. VI/IX. C. Ioaneţiu, Ilie Tresca, Ion Filiuţă şi D. Nicolau câte 1 p. Bulgaria. Federaţia bulgară de şah, editează de la 1 Ianuarie o bogată revistă de şah, „Şahmat“ sub conducerea d-lui St. Oiacov. Extragem următoarele date asupra ultimelor campionate bulgare. Campionatul pe 1933: I. G. Geşev şi dr. J. Toşev 6 p. III/IV. Kseni Athanassaff şi H. Voinov 4 p,4 p. Campionatul pe 1934: I. G. Ceşev 8 p„ n. J. Toşev 6 Va p„ ni. X. Max 6 p„ IV. Kseni Athanassaff, in recentul concurs româno-bulgar din Noembrie trecut, se dovedeşte că şahul bulgar dispune de o echipă foarte puternică, cu care se va prezenta onorabil la Varşovia, Germania. In campionatul Berlinului, la care au luat parte 10 maeştri, s-a obţinut rezultatul: I/II. Bogoliubov şi Richter 81/2 p„ III/IV. Rellstab şi Saemisch 6 p„ W. Hahn 50/a p. La 1 şi 2 Februarie, a jucat Capablanca un simultan la 31 table cu rezultatul: + 29,—L=t. Matchul Reinhardt — dr. Taube jucat la Hamburg a, fost câştigat de primul cu +5,—1,=2. In cadrul aniversarei de 900 ani a oraşului Kulmbach, se proectează grandioase manifestări şahiste. Vor fi prezidate de ministrul instrucţiei, dr. Schemm Matchul interpraşe Karlsruhe- Pforzheim a fost câştigat de primul cu 23Vi: 21 Vi. Estonia. Campionatul estonian terminat la 6 Ianuarie la Dorpat, cu 10 participanţi, a fost câştigat de P. Keres, tânăr de 19 ani, cu 6‘/gp. Primii 5 clasificaţi, vor lua parte la concursul din Varşovia. Keres, s-a dovedit a fi un jucător de combinaţie, de o vigoare şi inspiraţie încă necunoscută până astăzi. Dovada o arată, strălucitele partide câştigate prin corespondenţă, care rareori depăşesc 20 mutări! Buenos Ayres. Campionatul oraşului a fost câştigat de Roberto Grau, acelaş care a câştigat anul trecut şi titlul de campion al sud-Americei, Moscova. Marele concurs internaţional, la care participă 8 maeştri străini şi 10 ruşi, a ajuns la a 7-a rundă. In frunte stă campionul sovietic Botvinik, urmat de Flohr. Casablanca nu figurează intre primii 6 clasificaţi. New-York. In campionatul cercului „Manhattan Ches club“ s-au plasat I/H. Rashdan şi Kupeik cu câte 11 p. Paris. Campionatul oraşului, cu 9 participanţi, a adus victoria lui L. Monosson. Riga. Campionatul Letoniei, a fost câştigat de Apsenek la egalitate cu Petrov. Roterdam. La 19 Ianuarie, a avut loc un match simultan la câte 30 table, terminate cu următoarele rezultate: Casablanca, 42 ore, +26,=4; Lilienthal, 2/2 ore, +23, —2,=5; Tartakover 4/2 ore, +26, —2, =2; Tel-Aviv. A II-a macabiadă mondială se va desfășura între 2—5 Aprilie. înscrierile pentru participarea la concursul mondial de şah, între echipele şahiştilor evrei, din toată lumea, se primesc până la 1 Martie. Credem că din România, F. C. S. R. îşi va trimite reprezentativa dat fiindcă dispune de un foarte puternic lot de jucători. Varşovia. Campionatul oraşului a fost câştigat de Najdorf. Zurich. Un concurs local cu 6 ■participanţi, a fost câştigat de H. Grob cu 4 p. O interesantă invenţie în şah Tânărul Kelemen Géza din Cluj a propus Federaţiei române de şah, să demonstreze la campionatul naţional din Main ce combinat cu mecanism automat de înregistrarea mutărilor şi timpului, prin simpla apăsare cu piesa, pe cele 64 câmpuri ale tablei de şah. Alături de noile ceasornice şi şahuri model FRS, invenţia tânărului Kelemen va constitui unul din interesantele puncte de atracţie la apropiatul campionat naţional din Mai. De la cercul de şah „Malaxa“. Cercul de şah al fabricilor „Malaxa“, îşi desfăşoară o vie activitate sub conducerea maestrului ştefan Erdély, campionul României. Partida de mai jos, învederează forţa reală de joc a membrilor: Alb: Erdély, Marcocian, Varga, Negru, ing. Bunea Kiss, Serfalvi. După a 33-a mutare a albului s’a ajuns la situaţia: Alb. Rbl, Dd2, Tb3, h2, Cd, Ng3 P, e5, f4, g5, b2, a3, Negru, Rg8, Dc6, Tb8, c8, Cb6, Nf8, Pd5, e6, g6, h7. A urmat: 33...... N a3! 34, b2, a3, Cb6-c4, 35. Dd2-a2, Tb3- a8! 37. Da2-c2, Ta8-a3! 38. Ng3-e1, Dc6-a4! 39. Dc2-c3, d5- d4! 40. Dc3-b4, Ta3-al+ 41. Rbb2, Ce5+ 42. Rc2-b2, Ce5-c4 + 43. Rb2-c2, Cc4-e3+ 44. Rc2- d3, Da4:b4. 45. Ne1:b4, Tal:d1. 46. Rd3-d4, Ce3-d5. 47. Nb4-d2. Remiză, după propunerea negrelor. Admirabil jucată de conducătorii negrelor. Dela Cercul tulcean. Ca urmare deriziunii luate la adunarea generală de la 18 Febr., toţi tulcenii aflători in Capitală, sunt invitaţi a fi prezenţi, in ziua de 28 Febr., ora 13, la secţia notariat a tribunalului Ilfov, pentru autentificarea actului constitutiv şi statutelor, In vederea obţinerea personalităţii juridice. Cei prezenţi in şedinţă primesc calitatea de membri fondatori. Cu această ocaziune, se aduce la cunoştinţa tuturor tulcenilor indiferent de localitatea in care domiciliază, să-şi anunţe adresa şi adeziunea, d-lui preşedinte prof. Const. Moisil, directorul general al arhivelor statului. Citiţi: Oraş patriarhal ROMAN de CEZAR PETRESCU apărut în Editura „CUGETAREA“. In două volume se află cristalizată, aşa cum numai d. Cezar Petrescu, cu prodigiosul său talent poate isbuti viaţa oraşelor noastre de provincie, cu monotonia zilelor, cu cancanurile mărunte, cu dramele ei mute. 1132 I coQultiQoo—- — — A ----------ocO:* :Ooo---------Ora străjerilor la Radio Cu Începere de la sfârşitul lunii Martie, programul de radio va avea In fiecare Sâmbătă sau Duminică, „Ora Străjerilor”. Organizaţiile străjereşti, cercetăşeşti (boeţi şi fete), asociaţia şoimilor şi arcaşilor, organizaţiile sportive ce fac parte din U. F. S. R. precum şi asociaţia creştină a femeilor, din Capitală şi provincie sunt rugate să pregătească un program cât mai variat şi interesant,in cadrul timpului de trei sferturi de oră, program compus din jocuri, tehnică, muzică, literatură, teatru, distracții, etc. Programul întocmit se va înainta secretariatului O. E. T. R. odată cu indicarea datei. ----------eng:*:Qoo---------Cărți-reviste % L’Illustration din 23 Februarie cuprinde: Conflictul itano-etiopian, Iugoslavia așa cum este, Marina franceză la operă, Muzeele din provincie , Grenoble, Doi mari artisti in intimitate : d. si d-na Victor Francon, Deplasarea unui monument istoric: biserica din Ambriéres, Desmoşteniţii copilăriei (spre un statut al copilăriei), Curierul săptămânii, etc., iar suplimentul său, „La Petite Illustration“, cuprinde partea 3-a din romanul prinţesei Bibescu , Egalité.d Cambia şi Cecul de A. G. Giuglea, profesor de ştiinţe juridice-economice. O lucrare de mare folos nu numai elevilor şi studenţilor, cari studiază dreptul cambial, după tratate sau manuale încă nepuse la curent cu legile cambiei şi cecului din 1 Mai 1934, dar şi marelui public, şi in special celor cu ocupaţiuni comerciale Autorul tratează sistematic şi simplu toate operaţiile cambiale şi „Diferenţele dintre noua lege şi vechiul cod“. Cartea a apărut in editura „Cugetarea“. A apărut „Viaţa Românească“, anul XXVII, nr. 1, revistă de literatură, artă şi ideologie, cu următorul cuprins : Dragoste rătăcită de M. D. Ioanid; Corelaţiile dintre vis, artă şi nevroză de dr. C. Vlad; Oamenii lui Francois Mauriae de M. Uţă; Metodica artei lui Paul Valery de I. Ionescu-Dunăreanu; Istoriografia rusă post-revoluţionară de Al. Kidel; Un poet musetiam necunoscut: P. V. Grigoriu de Al. Ciorănescu, etc. — Revista „Natura", n-rul 2, anul XXIV 1935 cu următorul cuprins: Neculai G. Longinescu, de I. N. Longinescu; Valoarea educativă a ştiinţelor biologice de prof. Tr. Săvulescu; Din tinerereţea maşinelor electrice, de prof. ing. I. S. Gheorghiu; Din viaţa furnicilor de dr. Victoria G. Iuga; Despre Coeziune de I. N. Longinescu; Asupra dispariţiiunii specilor de animale de dr. Mircea Paucă; Din trecutul fizicei in România de N. N. Botez; Rolul plantelor medicinale de Ioan Huzum; Cărţi bune de cetit de Moş Delamare; Rânduri răslețe de G G. Longinescu, etc. a apărut mimărul 121 din Cei trei cercetaşi de vânzare la toţi chioşcarii şi depozitarii de ziare. PREŢUL LEI 4. Anul al 52-lea Nr. 59 Vineri 1 Martie 1935 DECLARAŢIILE a auno SLATS? (Urmare din pag. E-a meniile. Şi nu ne îndoim, că la această politică a făcut aluziunea, g-ral Zlater, pe această cale a înţeles d-sa să declare că va urma, pentru soluţionarea chestiunilor pendinte între cele două ţări. De altfel, din ansamblul declaraţiilor făcute de premierul bulgar, rezultă o hotărîre categorică de a introduce în politica generală a statului vecin o stare de legalitate, de ordine şi de cooperare internaţională la opera păcii, care îndreptăţeşte încrederea cu care noul guvern bulgar a fost primit, atât în Bulgaria cât şi în străinătate Hotârîrea ca răspunderea ordinei şi legalităţii să n’o mai aibă decât factorii într’adevăr respunzători, iar nu fracţiunile teroriste, este o dovadă că noul guvern nu înţelege să mai tolereze acea stare anarhică, pe care, cu toate promisiunile date, guvernul Gheorghief n’o suprimase, întrucât a continuat să protejeze fracţiunea revoluţionară macedoneană a protogheroviştilor. De asemenea, declaraţia că guvernul actual înţelege, ca participarea populaţiei la guvernare să fie lăsată la libera apreciere a populaţiei însăşi, este o indicaţie că noul regim nu vrea să fie unul de sugrumare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, ci unul de armonie şi de consemn al tuturor claselor sociale în opera de consolidare internă şi externă. Din aceste consideraţiuni, declaraţiile generalului Zidter constitue o piatră fundamentală pe care se va înălţa noul edificiu al statului vecin. In dorinţa noastră nestrămutată de a incuraja orice acţiune menită să restabilească dreptul şi dreptatea, orice strâduinţi pentru restabilirea echilibrului social, politic şi moral, mai ales în acele ţări cu cari şi situaţia noastră geografică şi tradiţia istorică legitimează raporturi de prietenie şi orice silinţă de a aduce o contribuţie serioasă la consolidarea păcii balcanice şi europene,—însufleţiţi de această nestrămutată dorinţă, noi vedem in declaraţiile d-lui g-ral Zlater, nu cuvinte frumoase şi promiţătoare dar fără urmări—cum din nefericire am auzit de multe ori dela predecesorii săi, — dar afirmarea unui crez şi manifestarea publică a unei hotărîri de realizări cari nu vor întârzia. Vremurile de azi sunt prea grele, ca ele să nu se răzbune atunci când destinele unei ţări ar fi supuse retoricei goale, capricioase şi nesincere. Vremurile de azi cer fapte, realizări, acţiune. Le aşteptăm din partea noului guvern bulgar, cu toată încrederea şi cu urarea ca ele să aducă prosperitatea statului vecin. — le așteptăm insă cu deosebire, in legăturile lui cu România. Adunarea generală a membrilor Ateneului Român Luni, la ora 6 după amiază, a fost adunarea generală a Ateneului Român din Capitală, sub preşidenţia d-lui profesor Ştefan C. Ioan, vice-preşedinte, asistat de d- profesor Gh. C. Dragu, secretar. Au luat parte la şedinţă d-nii Gr. L. Trancu-Iaşi, Iuliu Valaori, Constantin Kiriţescu, I. Simionescu, Radu Rosetti, Costin Petrescu, D. Munteanu- Râmnic, consilier Ioan Botez, Constant Georgescu, I. Fonescu, I. Bobescu şi alţii. Adunarea a comemorat pe foştii membri decedaţi pictorul G- Mirea, Petre Gârboviceanu, Ion Peretz şi Teodor Alesseanu şi a decis a se aşeza o placă de marmoră pe care să se înscrie numele tuturor membrilor Ateneului Român încetaţi din viaţa. D. preşedinte ştefan Ioan a făcut o dare de seamă asupra activităţei acestei instituţiuni în cumul anului expirat şi asupra procesului de buget pe anul curent 1935. După hotărrirea luată de comitet, se va inaugura cu deosebită solemnitate in cursul acestui an biblioteca, pinacoteca și marea frescă, opera minunată a marelui nostru artist Costin Petrescu. Adunarea în unanimitate aprobă gestiunea pe 1934 şi votează bugetul pe 1935, aşa cum a fost propus. D. GR. L. TRANCU-Iaşi aduce elogii comitetului pentru munca ce depune şi constată progresele Universităţii Ateneului, care în 14 ani de existenţă s’a afirmat ca o inistituţiune necesară şi bine condusă de d. profesor ştefan Ioan, vicepreşedintele Ateneului, ajutat de o pleiadă de distinşi profesori. D. D. MUNTEANU-RAMNIC, se asociază, împreună cu toţi cei de faţă, la cele spuse de d. Trancu-Iaşi şi cere ca secţiunile Ateneului să se întrunească cât mai des, pentru ca membrii să facă deosebite comunicări şi să se pronunţe asupra premiilor ce se vor acorda lucrărilor ce se prezintă. D. IULIU VALAORI, preşedintele secţiunei literare, promite că va ţine şedinţe regulate ale acestei secţiuni. Adunarea hotărăşte ca toate secţiunele să se întrunească cât mai des şi să proceadă la lucrări. Adunarea s’a terminat la ora 7 şi jumătate după amiază. După propunerea d-lui GH. C. DRAGU, care laudă în cuvinte bine simţite opera maestrului Costin Petrescu, care va fi o adevărată podoabă artistică a ţării întregi şi cere ca toţi amicii instituţiunii să ajute la procurarea fondurilor necesare, adunarea aprobă a se aduce mulţumiri presei pentru concursul acordat şi în special ziarului „Universul“, precum şi înfiinţarea unei cărţi de aur a Ateneului, în care să fie înscrise numele tuturor generoşilor donatori.* Adunarea s-a terminat la ora 7 și jumătate d. a. Congresul tineretului Ligii navale române la Varşovia Cu ocaziia cogresului de apropiere internaţională „Liga“,ţinut la Varşovia, intre 16 şi 20 Februarie a. c. tineretul Ligii Navale Române a trimis o delegaţie compusă din : Nicolae Daraban, Ioan Breazu, Valeria Tebeica, şi Lucian Boz. După participarea la congres, tineretul Ligei Navale Române, a lucrat timp de două zile, cu Liga Navală Polonă şi tineretul ei, fixând pe bază de protocol semnat, toartă activitatea pe anul în curs. Astfel s-a hotărât: schimb de excursii reciproce de vacanţa Paştelui, scimb de tabere maritime, pentru H0 persoane, excursii în Polonia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia şi Rusia Sovietică, deoparte şi excursii in România, Turcia, Egipt, Grecia, Italia, Spania şi Algeria, de altă parte. Deasemenea s’a hotărât schimb de practici în porturile Gdynia, Cantaig, Constanţa, Galaţi şi Turnu Severin. Tineretul Ligei Navale Române, urmează iarăşi a organiza o caroazero la marea Neagră pentru 500-1000 de caiace ce vor sosi din Polonia. • Tot cu această ocazie s’a hotărât facilitarea laanedtul de suedezi, norvegieni, daneză, finlandezi, estoniani şi letoni prn Polonia sipre România şi ţările sudice tranzitul turcilor egipteni, lor, grecilor, bulgarilor şi românilor prin România şi Polonia spre nord. Tineretul Ligei Navale Române, va invita in România, cu ocazia meatingului naval, la Snagov o delegaţie a teieretuluii naval polon. In schimb Liga Navală Polonă, va invita in Polonia o delegaţie a tineretului Ligei Navale Române, la congresul general al delegaţilor, ce se va ţine in luna Mai. Urmează apoi o serie întreagă, serie de puncte de program ce urmează a se executa in cursul anului. -oox,ifr:xoo— CONGRESUL MORARILOR Luni, 25 Martie a. c., va fi congresul convocat de asociaţia generală a micilor morari din România, la care sunt invitaţi delegaţi ai proprietarilor de mori ţărăneşti ,cari macină cu vamă (dium), proprietarilor de upleiniţe şi proprietarilor de maşini de treerat şi tractoare. Congresul se va ţine in sala asociaţiei din str. Câmpineanu 44. Isprava uui şomer la Franţa Era să provoace o catastrofă de tren Paris, 26 (Radio-Central). — Nesocotinţa unui şomer ar fi putut provoca o grea catastrofă de cale ferată. Este vorba de actul necugetat al şomerului Armand Longie, din Berlimont, care neavând bani şi voind să plece la Paris, a intrat în depoul de maşini al gării locale şi s-a suit pe o maşină aflată sub presiune, dându-i drumul spre capitală. Si a fost observat insă te, timp de şeful gării, care a sărit în tender şi a reuşit să oprească apoi maşina, pe când aceasta mergea cu o iuţeală de 40 km. Peste câteva minute a venit din direcţia opusă un tren de persoane, cu care maşina desigur că s’ar fi ciocnit, dacă n’ar fi fost oprită. Longle a fost arestat şi va fi examinat de o comisie de medici care se va pronunţa asupra stării lui mintale