Universul, martie 1935 (Anul 52, nr. 59-73)

1935-03-01 / nr. 59

ÍV2 Pentru cititorii ziarului „Universul” Abonaţii „Universului”, cari vor trimite direct Societăţii „Franco-Română” de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Gri­­viţei 23, lei 258 vor primi: 1) UN BORDEROU cu care vor lua parte la tragerea cla­sei l­a a loteriei a Vil-a mixte a statului român care se va face la 15 MARTIE a. c., când se vor trage 7100 câştiguri în valoare de 21.074.000 lei. 2) O poliţă de asigurare a Societăţii „Franco-Române” pen­tru 50.000 lei, cu rata l­a care costă lei 360 complet achitată şi anexa cu 8 numere cu cari va lua parte la TRAGEREA DIN 15 MARTIE 1935 a premiilor acordate de Societate. Aceşti abonaţi, achitând Societatei „Franco-Române” în fiecare lună suma de lei 258, vor primi la fiecare din cele 12 trageri lunare ale loteriilor de stat a VII-a, a VIII-a şi a IX-a, câte un borderou, cu care vor lua parte la TRAGERILE LUNARE ALE LOTERIEI STATULUI. Deasemenea vor mai primi şi chitanţa pentru suma de lei 258 la asigurarea de 50.000 lei, cu care vor participa la tragerea lunară a premiilor acordate de societate. Prin urmare, oricare abonat al „Universului”, care va tri­mite şi cei 258 lei, aşa cum se arată mai sus, va primi: 1) ZILNIC „Universul”. 2) LUNAR chitanţa pentru asigurarea a lei 50.000 cu care va lua parte la tragerile premiilor lunare ale Societăţii „Franco- Române”. 3) LUNAR borderoul cu care va lua parte la cele 12 trageri ale loteriei statului, ce au loc la 15 ale fiecărei luni şi la cari se distribue câştiguri în valoare totală de 847.044.000 lei. 4) La EXPIRAREA asigurării, 1 Martie 1950, lei 50.000. 5) In CAZ DE DECES, în condițiunile generale de asigurare, lei 50.000 în mâinile beneficiarului declarat de abonat la con­tractare. De aceste avantaje beneficiază şi acei cari se vor abona la ziarul „Universul” sau vor reînoi abonamentele, trimiţând costul abonamentului şi al ratei de asigurare direct Societăţii „Franco- Române”, Bucureşti Calea Griviţei 23, de unde se va expedia po­liţa de asigurare de lei 50.000 şi borderoul. Cetitorii din Capitala vor plăti suma de lei 258 direct la So­cietatea „Franco-Română“, de unde vor ridica borderoul şi poliţa de asigurare. Costul abonamentului la „Universul” este:­­ Anual lei 750.­­ Pe 6 luni „ 380. |iiMN|*w'»3sy!«t*â:14". Pe 3 luni „ 200. 4325 CASA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcţiunea Tectonică Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor Publicaţie de Licitaţie 9 . Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 22 Mar­tie ş. c., ora 11, se va ţine în localul Dep. de Ferm. tutunuri­lor Arad, din Calea Bihorului, o licitaţie publică cu oferte în­chise, pentru darea în între­prindere a lucrărilor de cons­truirea unei latrine pentru lu­crători şi reparaţii necesare la Mag. No. 1 şi 2 la acest Depozit. Valoarea lucrărilor de pe de­viz este de lei 435.000. Garanţia de licitaţie se fi­xează la 25.000 lei In numerar sau efecte garantate de Stat. Dosarul cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucră­rilor, se poate consulta în orice zi de lucru, între orele 9—12 la adresa citată mai sus. 14 »++4-» +-»-»+»♦4 ♦»♦♦♦ ♦■»♦♦♦» M-f-tte -M-M-Mte 4 44 ♦♦ CITIȚI „Biblioteca agricolă Ziarului Universul” . Sta­lin­ti perfect traducătoare din şi în limba franceză, caută Asigu­­rarea „Franco- Română“ Criviţei 23. , Bucureşti 4325 GAZETA TRIBUNALELOR Chestiunile care frământă lumea palatelor de justiţie, din lună în lună, sânt tratate cu competenţă în această publi­caţie de sub conducerea d-lui avocat şi publicist Gh. Cotescu. In numărul aparat la 20 Fe­bruarie a. c. semnează articole d-nii Tom­a Dragu, Gh. Cotes­cu, M. Mora, Traian B. Scriban, Const. Marosin, P. Sadoveanu, N. N. Pancu, Em. Costeanu, Valentin I. Popescu, Ştefan Ivanovici Terenţiu, etc. In afară de acestea, ca parte practică, revista conţine, în formă succintă, ultimele juris­­prudenţe ale înaltei Curţi, in­formaţii, recenzii, etc. Desene de Truilă. Redacţia şi administraţia în Bucureşti, str. Popa Tatu, 85. Acesta însă vă produce suferinţe cât trei? ! In afaceri sunteţi împiedicat a fi activ, acasă şi in societate sunteţi indispus; şi pentru ce toate acestea ? De sigur din cauză că n'aţi ştiut că după cum aveţi un singur cap, aveţi un singuri remediu sigur şi bun . La farmacii şi drognerii. 1100TT▼TT7TTTTTTTTT TtVV * De la şcoala de mecanică agricolă, morărit şi panificaţie din Titu La şcoala de mecanică agri­colă, morărit şi panificaţie din gara Titu, s-a ţinut Duminică adunarea generală pentru constituirea primului comitet şcolar. Au fost aleşi: preşedinte de onoare d. C. Dimitriu, senator şi fost ministru; preşedintele comitetului d. D. Teodorescu, deputat; secretar, d. Goga Io­­nescu, director onorific al şcoalei; membri reprezentanţi ai corpului didactic, d. ing- Cris­­tache Paraschivescu şi d. Ste­lian Ariceşteanu; membru ales de părinţii elevilor, d. Ioan Toader; membru reprezentant al Camerei agricole d. ing. Mo­­ţoiu; membru reprezentant al Camerei de comerţ, d. Dumi­tru Ionescu; cenzor din par­tea minist, d. Ioan Negoescu; cenzor ales de părinţi, d. Nae cenzor din partea corpului didactic d. Iosef Schmidt­ Ionescu. ­ooO:#:Ooo-întâmplări din Capitală Accidente Paraschiva Fleşeru, de 45 ani, cu serviciul in str. Brezoitami 4, pe când făcea eri, curățenie prim casă, a căzut de pe un scaun, firacturându-și mâna dreaptă. A fost dusă la­­spitalul Brân­­covenesc. — Pe când Stan Şarpe, de 49 de ani, turnător, din str. Carol Davilla 51, se afla la lucru,­ în atelierele comunale, s’a tăiat la mâna dreaptă într’un fier. Rănitul a fost dus la spitalul casei patronale. încercare de sinucidere Zamfira Caras, de 32 ani, din fundătura Grădinari 21, a în­cercat ori, să se sinucidă prin asfixiere cu mangal. Ea a fost dusă cu ambulanţa Salvării la spitalul Brâncove­­nesc. Copil dispărut Gardianul comunal Şerban C. Petre, pe când îşi făcea servi­ciul de noapte în Parcul Ferdi­nand, a găsit părăsit pe str. C. colţ cu G. un copil în etate de 2—3 luni. Copilul a fost dus de gardian la circ. 18. UNIVERSUL T­enor­ul Zika T­omici despre sufletul şi arta Iugoslaviei Primul tenor al Operei Naţio­nale din Belgrad — d. Zika To­mici — care se află de câtva timp între noi şi către şi-a câş­tigat simpatia tuturor cercuri­lor noastre artistice după suc-­­­cesul obţinut pe scena Operei­­ române în rolul lui Hans din­­ „Mireasa vândută“ a lui Sme-­­­tana, este un artist cu mari posibilităţi de creaţie. El aparţine generaţiei eroice care a realizat marea Iugosla­vie şi viaţa lui se identifică in­tru totul cu destinul ţării sale. Rămas îngheţat in timpul, retragerii armatei sârbeşti în Noembrie 1915 spre munţii Al­baniei, evadează de 17 ori din lagărele de concentrare bulga­­ro-germane, expunându-se tot­deauna unei execuţii sumare. Isbuteşte să treacă Înot Dună­rea şi după un scurt popas în România, ajunge divizia sâr­bească la Odessa, cu care plea­că atipi să lupte pe câmpiile­­ Dobrogei. Din acele vremuri a rămas cu o vie simpatie pentru poporul român. După incheerea păcii se con­sacră artei. Când in 1922 Regele Alexan­dru l-a auzit pentru prima oa­ră cântând melodiile populare sârbeşti, l-a chemat la palatul regal felicitându-l călduros şi spunându-i: „Tomici, vei mer­ge să-ţi desăvârşeşti studiile ori unde vei dori, cântecul iugo­slav având în tine pe cel mai mare interpret al lui“. Datorită generozităţii regale, Tomici şi-a desăvârşit studiile la Viena şi Milano, dar a rămas credincios cântecului şi poporu­lui său pe care le iubeşte mai presus de toate, cu toată pasi­unea unuii mare artist. Marile succese din America şi străinătate nu l-au putut reţi­ne mult timp departe de patrie. Vizitându-ne ziarul — Zică Tomici — ne-a vorbit cu multă căldură despre sufletul şi arta muzicală iugoslavă. „Poporul nostru — ne-a spus dânsul — este un popor prin excelenţă artist şi muzical. Gazla naţională şi balada populară care la noi se recită acompaniată de muzică, au constituit de-a lungul veacuri­lor de lupte şi asupriri, singura şcoală de educaţie şi exaltare eroică Împotriva turelor cotro­pitori. Este dela sine înţeles că po­sedăm un adevărat tezaur me­lodic, cum puţine alte neamuri posedă. Marii noştri compozitori Mocranijat, Binicky, Hristici, Conevici, etc., s’au Inspirat in creaţiile lor din motivele muzi­cii populare cărora le-au dat armonizări superioare, chiar d-rul Miloie Milcevici — care reprezintă curentul şi factura ultra modernistă — e de fapt un credincios al motivului popular. Sunt fericit că am putut a­­precia şi marile însuşiri artisti­ce şi muzicale ale poporului ro­mân ceea ce cred că va contri­bui atât de mult la apropierea sufletească a popoarelor noas­tre şi la cimentarea alianţei ro­­mâno-iugostve atât de necesară păcei şi civilizaţiunei umane“. G. L. TENORUL TOMICI Dominantele literaturii actuale Conferinţa d-lui M. G. Constantinescu Luni seară, d. M. G. Constant­­­tinescu a vorbit la „Asociaţia­­ Publiciştilor“ despre: Dominan­tele literaturii actuale. Pentru societatea noastră care a cunoscut in cursul deceniilor apropiaţi influenţele importante­­ ale culturii şi civilizaţiei strâi-­­­ne, problema de a şti care sunt dominantele literaturii timpului capătă un interes practic de o­­rientare critică pe lângă cel de­­ esenţă pur spirituală. In lite­ratură mai mult ca in orice, se pot verifica orizonturile unei culturi autohtone şi se pot con­stata rezultatele creaţiunilor artistice in funcţiune de ele­mentele care contribuesc la o desăvârşire.­­ Lipsa unor directive, a unei vieţi filozofice active, precum şi posibilitatea de primire a tu­tu­­­­ror influenţelor străine, carac­terizează in mod sumar­ ceea ce noi numim viaţa literară actua­lă. Literatura noastră de la răz­boi încoace nu se poate vorbi că a ajuns in ordinea gândire­ pe culmile după cari poţi privi dincolo de fruntariile unei so­cietăţi şi ale unei naţiuni. Dela 1920 trăim un puternic moment epic .In câmpul ideilor şi sentimentelor sociale s-au furişat elemente străine tradi­ţionalismului naţional, lărgind cu mult câmpul de activitate epică şi îmbogăţind desfăşura­rea vieţei sufleteşti a eroilor. Factorii sociali şi ultra-realişti au Început să predomine. In­fluenţele psihologiei experi­mentate au schimbat oarecum directivele, dând epicului ceva din quasi solemnitatea temelor ştiinţifice a căror aparenţă justifică asemenea atitudini. In faţa falimentului tendin­­tei moderniste, scriitorul va rebui să sufere o totală schim­bare de mentalitate care poate însemna şi o evoluţie. Confe­renţiarul analizează diferitele domenii ale literaturii actuale, poezia, romanul, critica şi tea­trul, făcând interesante obser­­vaţ­iuni asupra lor şi arătând care trebue să fie spiritul de viitor al literaturii româneşti.­­ mumm Adunarea generală a soc. subofiţerilor pensionari din Romanaţi Votarea bugetului pe 1935. —Vii manifestaţii pentru „Universul“ şi d. Stelian Popescu Caracal, 25 Februarie Duminică dimineaţa s-a ţinut adunarea generală a societăţii subofiţerilor pensionari din ju­deţul nostru, înainte de a se intra în dis­cuţii, la propunerea­ d-lui pre­­şedinte, adunarea păstrează in picioare câteva clape de recule­gere, în memoria def. lt. Mihai Popa, fost vice-preşediinte al so­cietăţii, mort anul trecut. D. CĂPITAN CERNAIANU, a­­rată activitatea pe anul 1934. La 1 ianuarie 1935, societatea are un sold de 32.600 lei, depuşi la Casa de economie. In cursul anului trecut s-au făcut mai multe demersuri, atât prin co­respondenţă cât şi prin delega­ţii, la Bucureşti, pentru armo­nizarea pensiilor, eliberarea rentelor şi menţinerea reduce­rii de 75 la sută pe C. F. R. Adunarea aprobă în unani­mitate darea de seamă şi bi­lanţul pe 1934. Se aproba apoi, bugetul pe 1935, cu 35.000 lei la venituri şi 33.800 lei la cheltu­­eli. La conferinţă d. lt. colonel Teodor Căpitânescu, preşedinte de onoare, şi d-nii: Ionel Velea­­nu, prefectul judeţului şi şte­fan Bibian, primarul oraşului Caracal, membri de onoare. Se ratifică alegerea d-lor, Alexan­dra Dumitru şi Mănolescu Ale­­xandru în consiliul de ad-ţie Sunt excluşi din societate d-nii Mihăilescu Nic., Moşteanu Ion şi Răduţ D. Consiliul de ad-ţie se completează apoi cu d-nii: căpitan A. Zidaru, Branişte Ma­­rin, Ion Negriţă şi Leoveanu Ni­­colae. Cenzori: Popescu V. Du­mitru, Andromache Ion şi Mi­­brache Dumitru. Cenzori suple­­anţi: Ion Micolae, Nica C-tin şi Măjină Ion. Se modifică fondul de ajutor pentru deces la: lei 3000 de la 1 ianuarie a. c. După terminarea ordinei de zi, d. căpitan Cernăianu, preşe­dintele societăţii, spune că azi se împlinesc 4 ani de când, o mână de oameni dotată însă cu mult suflet, au pus bazele aces­tei societăţi şi, dacă situaţia actuală este atât înfloritoare, aceasta se datoreşte muncii de­puse de toţi membrii. In lupta pentru revendicările noastre drepte, nu trebue însă sâ uiităm, concursul şi dragos­­tea cu care am fost înconjuraţi tot­deauna, de presa românea­scă 3* la anesisa macab­im românesc „Universul“ al cărui reprezentant d. Andronescu, a stat cu noi alături totdeauna. O rugăm a transmite d-lui Stelian Popescu, una din mân­drele figuri ale românismului, toate mulţumirile noastre pen­­tru concursul dat. (întreagă a­­sistenţa în picioare, ovaţionează îndelung pe d. Steliam Popoescu şi „Universul“, îndeamnă pe cei prezenţi ca buni români, să cheme cama­razii în jurul „Ligii Antirevi­­zioniste Română“. D. GOANŢA, în frumoase cu­vinte, a vorbit despre sociabili­­tate, arătând cât de mult e ne­cesară printre ofiţerii pensio­nari. D. ION RADU, secretarul ge­neral al societăţii, expune acti­vitatea pe tărâmul moral, ex­­primându-şi speranţa că în vii­tor, ea va fi mai rodnică. Arată apoi, concursul şi înţe­legerea ce a găsit la ziarele mari din Bucureşti, cu ocazia delegaţiilor din care a făcut parte, mai ales la „Universul“. Suntem datori, spune d-sa să aducem elogii d-lui Stelian Po­­pescu, preşedintele ligii pentru apărarea graniţelor ţării, şi suntem obligaţi sufleteşte, să­­ îndrumăm copii noştri d­in cre­­zul şi pe calea trasă de „Liga Antireriz­oristă Română“ (Vii şi îndelungate aplauze). D. MAJINA, roagă consiliul de adiţie să găsească modali­tatea de a lu­a parte la adună­rile şi manifestările culturale ale societăţii, toţi membrii dela ţară, căci unii din ei se cam exchivează. După adunare, a urmat o a­­gapă, care s’a terminat la ora 2 într’o caldă atmosferă de ca­maraderie. xQx------------­ Cronica şahului Campionatul Cercului „Bucu­rești“. In ultimile runde s-au înregistrat următoarele rezulta­te : I. Alexandrescu-Andriţoiu 1:0; II. Israelovici-Cabiaglia 0:1; III. Alexandrescu-Cazacov 1:0; V., Erdely-Eduard 1:0; VI Israelovici-Georgescu 1:0; VII. Erdely-Patriciu 1:0, Vin. Ale­­xandrescu-Moldavski 1:0 și IX Israelovici-Schneiderman 1:0. S-au terminat astfel, 15 runde, cu următoarea situație finală: I. Ștefan Erdély 13 p. (2), II Gică Alexandrescu IV/2 P­ (1), III. S. Israelovici 8­2 p. (1). Erdély a câștigat toate parti­dele, mai având două de jucat, Alexandrescu a pierdut 2­/2 p. şi Israeleviei 5y2 p­, fiecare mai având de jucat câte 1 partidă. Din lotul celor 12 cari dau re­plica, se detaşează Cabiaglia cu 2y7 p. urmat de Schneider­­man şi Obrenovici cu 1y2 p. şi Patriciu V2 P­ Mai sunt de ju­cat 9 runde, după care Urm­ea­ză finala intre Erdély, Alexan­­drescu, Israeloviei şi primul cla­sificat din cei 12, probabil Ca­­biagu­as. Se joacă în fiecare Luni, Marţi şi Vineri seara, la orele 7. Campionatul Cercului P. T T. Miercuri 19 Februarie, a fost In saloanele cercului Casei de Credit P. T. T. deschiderea con­cursului secţiei de şah, cu 14 participanţi. D. Cristian Leu, preşedintele FRS, a rostit cu­vântarea de deschidere şi o scurtă conferinţă ocazională. Cercul este energic condus de d. oficiant Ion Lehaci şi de d. Ion Saegiu. Se joacă in fiecare zi, in câte două grupe, la 4 şi 8 seara. Din cerc face parte şi maestrul Jules Sacchetti, ofi­ciant superior pensionar P.T.T. Situaţia după primele trei runde este următoarea: I/IXI Ion I. Lehaci, Mihail Vlădescu şi Iosif Bauer câte 3 p., IV/V. St. Araenovici şi C. Mitache câte 2 p. VI/IX. C. Ioaneţiu, Ilie Tresca, Ion Filiuţă şi D. Nico­­lau câte 1 p. Bulgaria. Federaţia bulgară de şah, editează de la 1 Ianua­rie o bogată revistă de şah, „Şahmat“ sub conducerea d-lui St. Oiacov. Extragem următoa­rele date asupra ultimelor cam­pionate bulgare. Campionatul pe 1933: I. G. Geşev şi dr. J. Toşev 6 p. III/IV. Kseni Atha­­nassaff şi H. Voinov 4 p,4 p. Cam­pionatul pe 1934: I. G. Ceşev 8 p„ n. J. Toşev 6 Va p„ ni. X. Max 6 p„ IV. Kseni Athanas­­saff, in recentul concurs româ­­no-bulgar din Noembrie trecut, se dovedeşte că şahul bulgar dispune de o echipă foarte pu­ternică, cu care se va prezenta onorabil la Varşovia, Germania. In campionatul Berlinului, la care au luat par­te 10 maeştri, s-a obţinut rezul­tatul: I/II. Bogoliubov şi Rich­ter 81/2 p„ III/IV. Rellstab şi Saemisch 6 p„ W. Hahn 5­0/a p. La 1 şi 2 Februarie, a jucat Ca­­pablanca un simultan la 31 ta­ble cu rezultatul: + 29,—L=t. Matchul Reinhardt — dr. Tau­be jucat la Hamburg a, fost câş­tigat de primul cu +5,—1,=2. In cadrul aniversarei de 900 ani a oraşului Kulmbach, se pro­­ectează grandioase manifestări şahiste. Vor fi prezidate de mi­nistrul instrucţiei, dr. Schemm Matchul interpraşe Karlsruhe- Pforzheim a fost câştigat de primul cu 23Vi: 21 Vi. Estonia. Campionatul esto­­nian terminat la 6 Ianuarie la Dorpat, cu 10 participanţi, a fost câştigat de P. Keres, tânăr de 19 ani, cu 6‘/g­p. Primii 5 clasificaţi, vor lua parte la con­cursul din Varşovia. Keres, s-a dovedit a fi un jucător de com­binaţie, de o vigoare şi inspira­ţie încă necunoscută până as­tăzi. Dovada o arată, străluci­tele partide câştigate prin co­respondenţă, care rareori de­păşesc 20 mutări! Buenos­ Ayres. Campionatul oraşului a fost câştigat de Ro­berto Grau, acelaş care a câş­tigat anul trecut şi titlul de campion al sud-Americei, Moscova. Marele concurs in­ternaţional, la care participă 8 maeştri străini şi 10 ruşi, a a­­juns la a 7-a rundă. In frunte stă campionul sovietic Botvi­­nik, urmat de Flohr. Casablan­ca nu figurează intre primii 6 clasificaţi. New-York. In campionatul cercului „Manhattan Ches club“ s-au plasat I/H. Rashdan şi Kupeik cu câte 11 p. Paris. Campionatul oraşului, cu 9 participanţi, a adus victo­ria lui L. Monosson. Riga. Campionatul Letoniei, a fost câştigat de Apsenek la egalitate cu Petrov. Roterdam. La 19 Ianuarie, a avut loc un match­ simultan la câte 30 table, terminate cu ur­mătoarele rezultate: Casablan­ca, 4­2 ore, +26,=4; Lilienthal, 2­/2 ore, +23, —2,=5; Tartako­­ver 4­/2 ore, +26, —2, =2; Tel-Aviv. A II-a macabiadă mondială se va desfășura între 2—5 Aprilie. înscrierile pentru participarea la concursul mon­dial de şah, între echipele şahiş­tilor evrei, din toată lumea, se primesc până la 1 Martie. Cre­dem că din România, F. C. S. R. îşi va trimite reprezentativa dat fiindcă dispune de un foarte puternic lot de jucători. Varşovia. Campionatul ora­şului a fost câştigat de Najdorf. Zurich. Un concurs local cu 6 ■participanţi, a fost câştigat de H. Grob cu 4 p. O interesantă invenţie în şah Tânărul Kelemen Géza din Cluj a propus Federaţiei române de şah, să demonstreze la campio­natul naţional din Mai­n ce­ combinat cu mecanism auto­mat de înregistrarea mutărilor şi timpului, prin simpla apăsa­re cu piesa, pe cele 64 câmpuri ale tablei de­ şah. Alături de noile ceasornice şi şahuri model FRS, invenţia tânărului Kele­men va constitui unul din inte­resantele puncte de atracţie la apropiatul campionat naţional din Mai. De la cercul de şah „Malaxa“. Cercul de şah al fabricilor „Ma­laxa“, îşi desfăşoară o vie ac­tivitate sub conducerea maes­trului ştefan Erdély, campio­nul României. Partida de mai jos, învederează forţa reală de joc a membrilor: Alb: Erdély, Marcocian, Varga, Negru, ing. Bunea Kiss, Serfalvi. După a 33-a mutare a albului s’a ajuns la situaţia: Alb. Rbl, Dd2, Tb3, h2, Cd, Ng3 P, e5, f4, g5, b2, a3, Negru, Rg8, Dc6, Tb8, c8, Cb6, Nf8, Pd5, e6, g6, h7. A urmat: 33...... N­ a3! 34, b2, a3, Cb6-c4, 35. Dd2-a2, Tb3- a8! 37. Da2-c2, Ta8-a3! 38. Ng3-e1, Dc6-a4! 39. Dc­2-c3, d5- d4! 40. Dc3-b4, Ta3-al+ 41. Rbb­­­2, C­­e5+ 42. Rc2-b2, Ce5-c4 + 43. Rb2-c2, Cc4-e3+ 44. Rc2- d3, Da4:b4. 45. Ne1:b4, Tal:d1. 46. Rd3-d4, Ce3-d5. 47. Nb4-d2. Remiză, după propunerea ne­grelor. Admirabil jucată de con­ducătorii negrelor. Dela Cercul tulcean. Ca urma­re deriziunii luate la adunarea generală de la 18 Febr., toţi tul­cenii aflători in Capitală, sunt invitaţi a fi prezenţi, in ziua de 28 Febr., ora 13, la secţia notariat a tribunalului Ilfov, pentru autentificarea actului constitutiv şi statutelor, In ve­derea obţinerea personalităţii juridice. Cei prezenţi in şedin­ţă primesc calitatea de membri fondatori. Cu această ocaziune, se adu­ce la cunoştinţa tuturor tulce­nilor indiferent de localitatea in care domiciliază, să-şi anun­ţe adresa şi adeziunea, d-lui preşedinte prof. Const. Moisil, directorul general al arhivelor statului. Citiţi: Oraş patriarhal ROMAN de CEZAR PETRESCU apărut în Editura „CUGETAREA“. In două volume se află cristalizată,­­ aşa cum numai d. Cezar Petrescu, cu prodigiosul său talent poate isbuti viaţa oraşelor noastre de provincie, cu monotonia zilelor, cu cancanurile mărunte, cu dramele ei mute. 1132 I coQultiQoo—- — — A ----------ocO:* :Ooo---------­Ora străjerilor la Radio Cu Începere de la sfârşitul lunii Martie, programul de ra­dio va avea In fiecare Sâmbătă sau Duminică, „Ora Străje­rilor”. Organizaţiile străjereşti, cer­­cetăşeşti (boeţi şi fete), asocia­ţia şoimilor şi arcaşilor, orga­nizaţiile sportive ce fac parte din U. F. S. R. precum şi aso­ciaţia creştină a femeilor, din Capitală şi provincie sunt ru­gate să pregătească un pro­gram cât mai variat şi inte­resant,­in cadrul timpului de trei sferturi de oră, program compus din jocuri, tehnică, muzică, literatură, teatru, dis­tracții, etc. Programul întocmit se va înainta secretariatului O. E. T. R. odată cu indicarea datei. ----------eng:*:Qoo---------­Cărți-reviste % L’Illustration din 23 Fe­bruarie cuprinde: Conflictul i­­tano-etiopian, Iugoslavia așa cum este, Marina franceză la operă, Muzeele din provincie , Grenoble, Doi mari artisti in intimitate : d. si d-na Victor Francon, Deplasarea unui mo­nument istoric: biserica din Ambriéres, Desmoşteniţii copi­lăriei (spre un statut al copi­lăriei), Curierul săptămânii, etc., iar suplimentul său, „La Petite Illustration“, cuprinde partea 3-a din romanul prinţesei Bi­­bescu , Egalité.­d Cambia şi Cecul de A. G. Giuglea, profesor de ştiinţe ju­­ridice-economice. O lucrare de mare folos nu numai elevilor şi studenţilor, cari studiază dreptul cambial, după tratate sau manuale încă nepuse la curent cu legile cam­biei şi cecului din 1 Mai 1934, dar şi marelui public, şi in spe­cial celor cu ocupaţiuni comer­ciale Autorul tratează sistematic şi simplu toate operaţiile cambiale şi „Diferenţele dintre noua le­ge şi vechiul cod“. Cartea a apărut in editura „Cugetarea“.­­ A apărut „Viaţa Româ­nească“, anul XXVII, nr. 1, re­vistă de literatură, artă şi ideo­logie, cu următorul cuprins : Dragoste rătăcită de M. D. Ioanid; Corelaţiile dintre vis, artă şi nevroză de dr. C. Vlad; Oamenii lui Francois Mauriae de M. Uţă; Metodica artei lui Paul Valery de I. Ionescu-Du­­năreanu; Istoriografia rusă post-revoluţionară de Al. Ki­­del; Un poet mu­setiam necu­noscut: P. V. Grigoriu de Al. Ciorănescu, etc. — Revista „Natura", n-rul 2, anul XXIV 1935 cu următorul cuprins: Neculai G. Longinescu, de I. N. Longinescu; Valoarea edu­cativă a ştiinţelor biologice de prof. Tr. Săvulescu; Din tinere­­reţea ma­şinelor electrice, de prof. ing. I. S. Gheorghiu; Din viaţa furnicilor de dr. Victoria G. Iuga; Despre Coeziune de I. N. Longinescu; Asupra dispa­­riţiiunii specilor de animale de dr. Mircea Paucă; Din trecutul fizicei in România de N. N. Bo­tez; Rolul plantelor medicinale de Ioan Huzum; Cărţi bune de cetit de Moş Delamare; Rânduri răslețe de G G. Longinescu, etc. a apărut m­­im­­ă­rul 121 din Cei trei cercetaşi de vânzare la toţi chioşcarii şi depozitarii de ziare. PREŢUL LEI 4. Anul al 52-lea Nr. 59 Vineri 1 Martie 1935 DECLARAŢIILE a aun­o SLATS? (Urmare din pag. E-a­­ meniile. Şi nu ne îndoim, că la această­ politică a făcut a­­luziune­a, g-ral Zlater, pe a­­ceastă cale a înţeles d-sa să declare că va urma, pentru soluţionarea chestiunilor pen­dinte între cele două ţări. De altfel, din ansamblul declaraţiilor făcute de pre­mierul bulgar, rezultă o hotă­­rîre categorică de a introdu­ce în politica generală a sta­tului vecin o stare de legali­tate, de ordine şi de coopera­re internaţională la opera păcii, care îndreptăţeşte în­crederea cu care noul guvern bulgar a fost primit, atât în Bulgaria cât şi în străinătate Hotârîrea ca răspunderea ordinei şi legalităţii să n’o mai aibă de­cât factorii în­­tr’adevăr respunzători, iar nu fracţiunile teroriste, este o dovadă că noul guvern nu înţelege să mai tolereze acea stare anarhică, pe care, cu toate promisiunile date, gu­vernul Gheorghief n’o supri­mase, întru­cât a continuat să protejeze fracţiunea re­voluţionară macedoneană a protogheroviştilor. De asemenea, declaraţia că guvernul actual înţelege, ca participarea populaţiei la gu­vernare să fie lăsată la libe­ra apreciere a populaţiei în­săşi, este o indicaţie că noul regim nu vrea să fie unul de sugrumare a drepturilor şi li­bertăţilor cetăţeneşti, ci unul de armonie şi de consemn al tuturor claselor sociale în o­­pera de consolidare internă şi externă. Din aceste consideraţiuni, declaraţiile generalului Zid­­ter constitue o piatră funda­mentală pe care se va înălţa noul edificiu al statului ve­cin. In dorinţa noastră ne­strămutată de a incura­ja ori­ce acţiune menită să restabi­lească dreptul şi dreptatea, orice strâduinţi pentru res­tabilirea echilibrului social, politic şi moral, mai ales în acele ţări cu cari şi situaţia noastră geografică şi tradiţia istorică legitimează raporturi de prietenie şi orice silinţă de a aduce o contribuţie serioa­să la consolidarea păcii bal­canice şi europene,—însufle­ţiţi de această nestrămutată dorinţă, noi vedem in declara­ţiile d-lui g-ral Zlater, nu cu­vinte frumoase şi promiţă­toare dar fără urmări—cum din nefericire am auzit de multe ori dela predecesorii săi, — dar afirmarea unui crez şi manifestarea publică a unei hotărîri de realizări cari nu vor întârzia. Vremurile de azi sunt prea grele, ca ele să nu se răzbune atunci când destinele unei ţări ar fi supuse retoricei goale, capricioase şi nesin­cere. Vremurile de azi cer fapte, realizări, acţiune. Le aşteptăm din partea noului guvern bulgar, cu toa­tă încrederea şi cu urarea ca ele să aducă prosperitatea statului vecin. — le așteptăm insă cu deosebire, in legătu­rile lui cu România. Adunarea generală a membrilor Ateneului Român Luni, la ora 6 după amiază, a fost adunarea generală a Ateneului Român din Capitală, sub preşidenţia d-lui profesor Ştefan C. Ioan, vice-preşedin­­te, asistat de d- profesor Gh. C. Dragu, secretar. Au luat parte la şedinţă d-nii Gr. L. Trancu-Iaşi, Iuliu Va­­laori, Constantin Kiriţescu, I. Simionescu, Radu Rosetti, Cos­­tin Petrescu, D. Munteanu- Râmnic, consilier Ioan Botez­,­­ Constant Georgescu, I. Fones­­cu, I. Bobescu şi alţii. Adunarea a comemorat pe foştii membri decedaţi picto­rul G- Mirea, Petre Gârbovi­­ceanu, Ion Peretz şi Teodor Alesseanu şi a decis a se aşeza o placă de marmoră pe care să se înscrie numele tuturor membrilor Ateneului Român încetaţi din viaţa. D. preşedinte ştefan Ioan a făcut o dare de seamă asupra activităţei acestei instituţiuni în cumul anului expirat şi a­­supra procesului de buget pe anul curent 1935. Du­pă hotă­­r­rirea luată de comitet, se va inaugura cu deosebită solem­nitate in cursul acestui an bi­blioteca, pinacoteca și marea frescă, opera minunată a ma­relui nostru artist Costin Pe­trescu. Adunarea în unanimitate a­­probă gestiunea pe 1934 şi vo­tează bugetul pe 1935, aşa cum a fost propus. D. GR. L. TRANCU-Iaşi a­­duce elogii comitetului pentru munca ce depune şi constată progresele Universităţii Ate­­­­neului, care în 14 ani de exis­tenţă s’a afirmat ca o inistitu­­ţiune necesară şi bine condusă de d. profesor ştefan Ioan, vi­cepreşedintele Ateneului, aju­tat de o pleiadă de distinşi profesori. D. D. MUNTEANU-RAMNIC, se asociază, împreună cu toţi cei de faţă, la cele spuse de d. Trancu-Iaşi şi cere ca secţiu­nile Ateneului să se întruneas­că cât mai des, pentru ca membrii să facă deosebite co­municări şi să se pronunţe a­­supra premiilor ce se vor a­­corda lucrărilor ce se prezintă. D. IULIU VALAORI, preşe­dintele secţiunei literare, pro­mite că va ţine şedinţe regu­late ale acestei secţiuni. Adunarea hotărăşte ca toa­te secţiunele să se întruneas­că cât mai des şi să proceadă la lucrări. Adunarea s’a terminat la ora 7 şi jumătate după amiază. După propunerea d-lui GH. C. DRAGU, care laudă în cu­vinte bine simţite opera maes­trului Costin Petrescu, care va fi o adevărată podoabă artistică a ţării întregi şi cere ca toţi amicii instituţiunii să ajute la procurarea fondurilor necesare, adunarea aprobă a se aduce mulţumiri presei pentru con­cursul acordat şi în special zia­rului „Universul“, precum şi înfiinţarea unei cărţi de aur a Ateneului, în care să fie în­scrise numele tuturor generoşi­lor donatori.* Adunarea s-a terminat la ora 7 și jumătate d. a. Congresul tineretului Ligii navale române la Varşovia Cu ocaz­iia cogresu­lui de a­­propiere internaţională „Liga“,­­ţinut la Varşovia, intre 16 şi 20 Februarie a. c. tineretul Li­gii Nava­le Române a trimis o delegaţie compusă din : Nico­­lae Daraban, Ioan Breazu, Va­leria Tebeica, şi Lucian Boz. După participarea la congres, tineretul Ligei Navale Române, a lucrat timp de două zile, cu Liga Navală Polonă şi tinere­tul ei, fixând pe bază de pro­tocol semnat, toartă activitatea pe anul în curs. Astfel s-a ho­tărât: schimb de excursii reci­proce de vacanţa Paştelui, scimb de tabere maritime, pen­tru H0 persoane, excursii în Polonia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Le­tonia şi Rusia Sovietică, deo­parte şi excursii in România, Turcia, Egipt, Grecia, Italia, Spania şi Algeria, de alt­ă parte. Deasemenea s’a hotărât schimb de practici în porturile Gdynia, Cantaig, Constanţa, Galaţi şi Turnu Severin. Tine­retul Ligei Navale Române, ur­mează iarăşi a organiza o caroazero la marea Neagră pen­­­­tru 500-1000 de caiace ce vor sosi din Polonia. • Tot cu a­­ceastă ocazie s’a hotărât faci­litarea laanedtul­ de suedezi, norvegieni, daneză, finlandezi, estoniani şi letoni pr­n Polo­nia sipre România şi ţările su­dice tranzitul­ turcilor egipteni, lor, grecilor, bulgarilor şi româ­nilor prin România şi Polonia spre nord. Tineretul Ligei Navale Ro­mâne, va invita in România, cu ocazia meatingului naval, la Snagov o delegaţie a teieretu­­luii naval polon. In schimb Liga Navală Polonă, va invita in Polonia o delegaţie a tine­retului Ligei Navale Române, la congresul general al­ dele­gaţilor, ce se va ţine in luna Mai. Urmează apoi o serie în­treagă, serie de puncte de pro­gram ce urmează a se executa in cursul anului. -oox,ifr:xoo— CONGRESUL MORARILOR Luni, 25 Martie a. c., va fi congresul convocat de aso­ciaţia generală a micilor mo­rari din România, la care sunt invitaţi delegaţi ai proprietari­lor de mori ţărăneşti ,cari ma­cină cu vamă (dium), proprie­tarilor de upleiniţe şi proprie­tarilor de maşini de treerat şi tractoare. Congresul se va ţine in sala asociaţiei din str. Câmpineanu 44. Isprava uui şomer la Franţa Era să provoace o catastrofă de tren Paris, 26 (Radio-Central). — Nesocotinţa unui şomer ar fi putut provoca o grea catastro­fă de cale ferată. Este vorba de actul necugetat al şomerului Armand Longie, din Berlimont, care neavând bani şi voind să plece la Paris, a intrat în depo­ul de maşini al gării locale şi s-a suit pe o maşină aflată sub presiune, dându-i drumul spre capitală. Si a fost observat insă te, timp de şeful gării, care a sărit în tender şi a reuşit să oprească apoi maşina, pe când aceasta mergea cu o iuţeală de 40 km. Peste câteva minute a venit din direcţia opusă un tren de persoane, cu care maşina desi­gur că s’ar fi ciocnit, dacă n’ar fi fost oprită. Longle a fost arestat şi va fi examinat de o comisie de me­dici care se va pronunţa asu­pra stării lui mintale

Next