Universul, aprilie 1935 (Anul 52, nr. 90-104)
1935-04-01 / nr. 90
Lamele ca tăişul neregulat produc usturimi firită pielea obrazului. Cu ochiul liber nu vă puteţi da seama de defectele unei lame de calitate inferioară CometaXatk &co&krs2 Came Ambele au aceiaşi formă însă nu aceiaşi calitate. Prima e cumpărată fiindcă e foarte eftină, iar lama „Excelsior" pentru că e foarte durabilă, flexibilă şi se vinde la un pref egal cu oricare altă lamă. LAMA DE RASEXCELSIOR LUXE REP. GEN. CALEA MOŞILOR. 78. BUCUREŞTI 0« Gofr«* Puteţi opri căderea părului Dv. prin PETROLE HAHN, loţiunea igienică suverană contra căderei părului, mătreţei şi a mâncărimei capului. PETROLE HAHN, curăţâ şi dă un aspect lucios părului fără a-l face gras, fixează coafura şi li păstrează supleţa naturală. DE VÂNZARE PRETUTINDENI Refulaţi contrafacerii. . cereţi numai flacoaua In ambalaj original PRODUS FRANCEZ 25 — — i. rmmwinnnnieii i iiimii V I T E M E T O 1 7 E din cele mai bune soiuri, garantat autentice, precum și portaltoi cu și fără rădăcini livrează F R. CASPAR I, Mediaș si27 Catalog gratuit la cerere SPECIALITATE NEUBURGER Sorceag, fasole Soia, muştar, Lucerna extra. Sfecle furagere, Gazon Englezesc, seminţe de zarzavaturi şi flori, cepe şi tot felul de unelte, la: Seminţeria PROCH, str. Eugeniu Carada . Vă doan şi CĂRŢI NOUI O lucrare asupra Palestinei D. A. Adriam Berbea, viceconsul al României la Ierusalim, doctor in drept, a publicat de curând o lucrare documentată asupra Palestinei „Statutul in■ ternaţional al Palestinei“, care ne înfăţişează o chestiune deosebit de importantă, asupra căreia cunoştinţele noastre sunt destul de modeste. Noul stat al Palestinei, spre deosebire de celelalte state, fondate pe principiul naţionalităţii şi al autodeterminării, este pus sub o administraţie internaţională, pentru garantarea locurilor sfinte ale creştinismului, mozaismului şi islamismului. Lucrarea d-lui dr. Al. Adrian Botez tratează chestiunea palestiniană din toate punctele de vedere. După o expunere asupra ţării şi locuitorilor şi o sumară cercetare a evoluţiei ei istorice şi politice, autorul tratează amplu cele trei probleme palestiniene: chestiunea locurilor sfinte, sionismul şi mişcarea arabă, insistând apoi asupra tuturor laturilor mandatului asupra Palestinei, ca şi asupra situaţiei Transiordaniei. „Odiseia“ in traducerea d-lui C. Lovinescu In biblioteca „Energia“ a editurii fundaţiei pentru literatură şi artă .Regele Caroln” a apărut finul din cele mai mari şi mai instructive romane ale omenirii, epopeea lui Homer. „OdiseiaPrea multă vreme s’a menţinut părerea că această nemuritoare operă ar prezenta o lectură grea, lăsată de aceea pe seama specialiştilor şi pedanţilor sau — şi aceasta numai obligatoriu — în sarcina elevilor cărora le este impusă de studiu. In realitate, aşa cum încă de mult timp o vede întreagă pedagogia germană şi cum în mod strălucit reuşeşte să dovedească tălmăcitorul de azi, „Odiseia“ poate deveni şi la noi una din cele mai pasionante lecturi pentru tinerime înarmată doar cu elementarele cunoştinţe de istorie şi de mitologie greacă ale primelor clase liceale. „Odiseia" în traducerea d-lui E. Lovinescu izbuteşte să trăiască în interesul cetitorului ca o fermecătoare povestire fantastică de vibrantă şi universală umanitate, de viguroasă şi vastă reconstituire psihologică. Tradusă pe înţelesul tuturor, într’o proză mlădioasă „Odiseia“ lui Homer în tălmăcirea d-lui E Lovinescu va rămâne fără îndoială, una din operele cel mai valoroase pentru tineret. Ofensiva agricolă Consfătinea de Vineri de la ministerul agriculturii Comisia technică centrală pentru ofensiva agricolă a ţinut şedinţă Vineri sub preşedinţia d-lui ministru V. Sassu. Au luat parte d. C. Gorciu, secretarul g-ral al ministerului, directorii drin minister, precum şi acei ai Institutului de cercetări agronomice. De asemenea a asistat la şedinţă şi d. Pan Harpa, fost ministru. D. ministru Sassu a arătat că din informaţiunile culese lucrările ofensivei se desfăşoară din ce in ce mai bine. Se constată deci că agricultorii au primit cu o caldă înţelegere acţiunea acestei ofensive salutare. Acest lucru se datoreşte mai ales concursului eficace pe care-l dau organele administrative în frunte cu prefecţii de judeţ. Se constată de asemenea că situraţia agricolă este foarte bună, promiţând o recoltă abundentă. Cere comisiunei să cerceteze soluţiunile practice propuse de direcţia agriculturii prin referatul d-lui minisstru. D. secretar general C. Gordiu a făcut o expunere asupra îndrumărilor curente date în cursul săptămânei organelor însărcinate cu ofensiva agricolă şi în special asupra lucrărilor privitoare la plantaţii. D. Mândru, directorul agriculturii, a făcut o expunere asupra lucrărilor generale ale ofensivei agricole şi asupra situaţiuinei agricole în ţară. D-sa a arătat că până în prezent campania agricolă se desfăşoară în mod normal, însă pe alocuri a întârziat cu o săptămână, sau 10 zile, din cauza ultimei zăpezi. Semănăturile de toamnă au ieşit în general duce toate instrumentele necesare plugarului, bine cu excepţia sudului Basarabiei şi sudului Moldovei, precum şi a judeţelor Sărat şi Brăila, unde pierderile sunt mai mari la grâu, la rapiţă şi la orz fără a trece de 15%. De altfel în toţi anii, aceste regiuni sunt mai bântuite de geruri şi îngheţuri. In general în ţară situaţia este bună şi din datele de până în prezent ne putem aştepta să avem un an bun. D sa remarcă apoi că centrele agricole au început să funcţioneze pe lângă toate şcolile de agricultură şi pe lângă ferme . Director Petrini a expus lucrările efectuate de adiţia fermelor, iar d. Grinţescu despre încadrarea comunelor cu personal de specialitate .D-nii G. Ionescu Brăila şi prof. Constantinescu au expus programul de lucru pentru problemele veterinare. D. ministru V. Sassu a cerut ca să se ia măsuri şi pentru înfiinţarea de cerire agricole particulare. In acest scop agronomii vor fi iincarcinati sa se ocupe în mod special de anumite gospodării particulare model cari vor fi îndrumate şi încurajate spre a servi ca exemplu. In urma discuţiuniilor urmate a fost delegat de consilier Negriţiu să prezinte un raport cu propuneri practice în această chestiune pentru şedinţa viitoare. S’a semnalat că în unele părţi din ţară sătenii au lipsă de pluguri şi că în actuala stare de lucruri, plugurile streine costă prea scump. Este de dorit ca industria din ţară să se organizeze pentru a pro- Examenul de capacitate Specialitatea istoria (Băeţi) Au reuşit la examenul scris de istorie următorii candidaţi cari se vor prezent® la oral astfel: LUNI, 1 APRILIE, ORA 16 Adamesteanu Mircea, Alecsandrescu M. Gh. (numai istoria), Anghelescu M. Gh., Avachiar M. Gr. MARŢI, 2 APRILIE, ORA 8 Baiibescu N. Raul (numai istoria), Berciu B. D., Berlescu I. D. Blănariu I. Gh., Bodin T. D., Bujoreanu Emilianu (numai istoria). MARŢI, 2 APRILIE, ORA 16 Bujoreanuu Valerian (numai istoria), Ceauşel D. Gh., Chiiriac N. Gh., Chiricuţă Gh. MIERCURI, 3 APRILIE, ORA 8 Chiriţă Vie (numai istoria), Cihodloriu Const., Ciiuliu I. Alex., Conduirache Gr. Em., Cosmia S. N. (numai istoria), Costescu I. Const. MIERCURI, 3 APRILIE, ORA 16 Dimitriu G. I. (numai istoria), Floreţiu C. Paul, Flucuş I. (numai istoria), Georgescu I. (numai româna). JOI, 4 APRILIE, ORA 8 Golimas H. Aurel, Granicea Mie, Grigorescu I. N., Hurdubeţiu I., Iancu I. Ilie, Ion Horea (numai istoria). JOI, 4 APRILIE, ORA 16 Iordăchescu P. G. Iordănescu St. Aurel, Manolescu T. I., Mianoliu I. Victor (numai istoria). VINERI, 5 APRILIE, ORA 8 Marinescu Ant. (numai istoria), Meza Corneliu (numai istoria), Mircea V. Dan (numai istoria), Mirodor M. I., Mitrea Bucur, Modral Hie (numai istoria). VINERI, 5 APRILIE, ORA 16 Moga I. (numai istoria), Muscă T. (numai istoria). Nanu Alex.. Necsulescu, G. C. (numai istoria). SAMBATA, 6 APRILIE, ORA 8 Neculau I. Virgiliu, Nestramu Const. (numai istoria), Orendovici Vultur (numai istoria), Pali Pramcisc, Rapahagi Valetta, Potrovici I. Gh. , SAMBATA. 6 APRILIE. ORA 16 Popescu B. Gh. (numai istoria), Patra Gh. (numai istoria), Pârvuiescu N. Andrei (numai geografia), Popescu Uda N. (numai geografia). DUMINICA, 7 APRILIE, ORA 16 Popescu Gh. stefan (numai româna), Preda M. Const (numai istoria), Prodan T. Fiorea, Rafiroiu Gh. LUNI, 8 APRILIE, ORA 8 Robescu V. Gh., Romândasu Gh., Rotescu O. Petre (numai istoria), Sânzianu M. Săvodiu I. D., Simache I. N. LUNI, 8 APRILIE. ORA 16 Stănescu M. T. (numai istoria), Stoidea Const., Stnabulat I., Sociu Solomon (numai istoria). MARȚI, 9 APRILIE. ORA 8 Suiuică I. N. (numai istoria), Sendrea G. N. Stefan Grigore (numai istoria), Turtureanu Const. (numai istoria), Urzică D. (numai istoria), Vasiledu D. Const. MARȚI, 9 APRILIE, ORA 16 Vătafu V. Marin, Velichi N. Const., Verzan Const. (numai istoria), Viscrean Bug. ----------ooO:«:Ooo---------- O nebună omoară un copilaş prin muşcături Praga, 29 (Radio-Central). — O crimă groaznică a fost comisă azi d. a. într’o suburbie a orașului Praga. Portăreasa unei clădiri, anume Mezera, a lăsat, pe când spăla scările pe copila ei de patru ani în paza unei vecine. După ce a terminat lucrul şi s’a dus să-şi reia fetiţa, vecina n’a vrut să-i deschidă uşa, cu toate că a insistat în repetate rânduri să-i deschidă. Alarmată, femeea a chemat un poliţist şi a forţat uşa. Copilita a fost găsită trântită la pământ, cu numeroase muşcături pe tot corpul. S’a stabilit că a fost atacată de vecină într’un acces de nebunie. Fetița a fost dusă la spital,nade a murit după puțin, timfi. UNIVERSUL Curier Judiciar S-a judecat procesul controlului averii lui N. N. Strajan Curtea de apel s. HI a dezbătut Vineri ultima fază a procesului controlului averii fostului magistrat N. N. Strajan — pus în disponibilitate, nu ştiute împrejurări, din corpul judecătoresc — şi denunţat de d. Ştefan Horescu. înainte de a se da cel din urmă cuvânt apărării, denunţătorul a cerut să se ia act că e pus în situaţia de a releva necesitatea unui nou subsidiar. A arătat anume că anchetatul se apără cu o serie de scrisori, ce ar emana de la d-na Ţopârdea şi cu care se intenţionează o anumită explicaţie in ce priveşte originea milioanelor mânuite de Strajan — scrisori ce n’ar prezenta insă chezăşie de sinceritate fiindcă ar fi fost întocmite pro causa... Cere de aceea d. Florescu judecăţii, ca în cazul când ar acorda cel mai neînsemnat crejdit pieselor In chestiune, să dispute numirea unei comisiuni de experţi spre a se verifica vechimea scrisului. S’a luat act. A pledat apoi d. av. Rădulescu Mehedinţi pentru apărarea denunţatului. Iar la sfârşit, cerând cuvântul şi d. Strajan a declamat că e nevinovat, a adăugat că dacă se va dovedi vreun fapt penal In seama d-sale, renunţă la beneficiul prescripţiei şi Înţelege să tragă toate consecinţele, şi a încheiat cerând — în cazul când va fi achitat — să fie condamnat denunţătorul său pentru calomnie. S’a şi constituit parte civilă, in cauză, cu un leu. Curtea a amânat pronunţarea hotăririi la 10 Aprilie a. c. Ziarist ungur condamnat Koloman Erdélyi, publicist din Cluj, a inserat deunăzi în foaia locală „Mal Vilăj“ — ce apare în limba maghiară — o ştire referitoare la chipul cum se va sărbători ziua de 10 Mai, adăugând că numărul viitor va ieşi la 11 Mai... „din cauza sărbătoririi acestei zile de 10 Mai, a Unirei“... In loc să apară însă, în text, cuvântul „egyesülési“ — ce înseamnă unire de ţară, pe limba ungurească — a apărut cuvântul „Közösülési“ care însemnează altfel de unire, de înţeles abject şi jignitor. Culpabilul a fost trimis in judecată corecţională şi osândit — pentru delict de aţâţare la uri între naţii — să sufere un an închisoare. Koloman Erdélyi a făcut recurs contra acestei hotărtri pretinzând că totul s’ar reduce la 0... greşală de tipar. Recursul s’a judecat Vineri, înalta Curte s. II a admis acest recurs in principiu, a constatat o serie de vicii de formă ce au dus la casarea hotăririi, judecând însă, apoi, în fond, procesul, l-a osândit pe gazetarul minoritar la trei luni închisoare. Indivizibilitatea hipotecii înaltă Curte s. n a precizat o interesantă interpretare jurisprudenţială și în materia art. 810 c. com. Textul prevede că în toate cazurile în cari urmează să se întreprindă o execuțiune silită imobiliară contra unui debitor falit, creditorii trebue să o ceară în prealabil judecătorului sindic respectiv. Dar dacă debitorul falit e coobligat solidar cu un necomerciant, în speţă, de soţia lui? Trib. Ilfov s. net. — în cazul urmăririi pornite contra soţilor Elisa şi Const. Vlădescu — a considerat că faţă cu textul art. 810 c. com., nu încape nici o distincție, a constatat deci că C. Vlădescu e falit și că urmărirea s’a pornit direct împotriva ambilor, fără sesizarea sindicului, și a respins cererea de îndeplinirea cuvenitelor forme de executare silită. Curtea de apel, la cererea creditorilor, a infirmat însă acest mod de a vedea. Spre a decide astfel s’a ţinut de principiul indivizibilităţii ipotecii. A hotărît adică, de acord cu spiritul acestui principiu, că pentru valorificarea unui titlu de ipotecă, există o singură urmărire, unitară. Şi reformând jurnalul atacat, a dispus să se păşească la executare. S-a făcut şi recurs. înalta Curte l-a respins însă ca nefondat, confirmând astfel decizia şi interpretarea Curţii de apel. In materia asanării înalta Curte de casație s. N. urma să judece Vineri recursul făcut de debitorii Petre ş. a. contra ordonanţei de adjudecare a imobilului lor în favoarea creditorilor urmăritori. Ei au cerut insă în prealabil, suspendarea desbaterii arătând că se găsesc în judecata unei acţiuni provocatorii, pendinte la tribunal, prin care tind să obţină beneficiul legii conversiunii. Creditorii au obiectat că, deşi este exact că în fapt există o astfel de acțiune provocatorie,, la tribunal, totuşi, ea este a debitorilor , or legiuitorul a îngăduit în asemenea cazuri suspendarea recursurilor, numai când însuşi creditorii au solicitat verificarea situaţiei debitorilor (întrucât ar intra în cadrele asanării) prin acţiuni provocatorii iar nu şi pe baza cererilor datornicilor—nici măcar dacă în acţiunile lor ei, creditorii, au primit discuția, ca în speţă, şi au păşit la administrări de probe şi contra probe. înalta Curte a admis incidentul și a suspendat judecata recursului. De la comisia controlului averilor Comisiunea pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti a continuat ori — prin d. consilier delegat Coman Negrescu — cercetarea patrimoniului d-lui C. N. Teianu. Au fost audiaţi ca martori, în sprijinul justificărilor produse de cel denunţat, d-nii Const. Ionescu, fost director general al Casei de depuneri, Dobrovici, fost director general al datoriei publice, Antofi şi Bassa, iar din partea denunţătorului, Marin Rădulescu. Stăruind asupra unor chestiuni referitoare la ultimele împrumuturi de stat plasate peste hotare, denunţătorul a ţinut să precizeze că—deşi sunt străine de obiectul anchetei ce se face, în privinţa d-lui Teianu —aduce totuşi aceste lămuriri pentru identificarea d-sale asupra unor fraude de miliarde ce s’ar fi săvârşit cu mânuirea împrumuturilor în chestiune. Experţii numiţi în cauză — d-nii C. Garoflid şi P. Antonescu — nerăspunzând in instanţă spre a depune cuvenitul jurământ, afacerea s’a amânat din nou, în continuare, pe Vinerea viitoare. Păţania lui Ion Pipa Am scris la timp despre păţania lui Ion Pipa, spaima de pe vremuri a cârciumarilor. Se ştie astfel că de abia ieşit din închisoare pentru neuitatele lui isprăvi criminale, — ros de boli şi vârstă, — s’a apucat de vechea lui meserie. A încercat, adică, să prade o simigerie din calea Şerban- Vodă, dar a fost prins asupra faptului de patron şi bătut atâta încât n’a putut ajunge la parchet decât după o îndelungată îngrijire la spital... Procesul s’a judecat joi la ocol, unde Ion Pipa a fost condamnat la un închisoare. împotriva acestei cărţi de judecată el a făcut apel, ce s’a judecat Vieri la trib. Ilfov, s. IIa corn. Tribunalul i-a redus condamnaţiuneea la trei luni închisoare. Nu-i caz de suspiciune Fraudele de la Iaşi înalta Curte de casaţie s. H. a judecat Vineri cererea făcuta de Banca Federală din Constanţa, de a se strămuta la o altă judecătorie, procesul de daune ce-l are la ocolul urban local cu d. Zainea Topor. Susţinea anume că este un caz de legitimă suspiciune, în obiectivitatea şi imparţialitatea judecăţii, deoarece partea adversă ar fi in apropiate legături de prietenie cu unul dintre judecătorii instaanţei, înalta Curte — considerând că în principiu astfel de legături nu pot justifica strămutări, ci cel mult recuzări, şi că în fapt nu se articula măcar dovezi de legitimare a auspiciunii, a respins cererea ca nefondată. Tribunalul Ilfov, s. I a continuat desbaterile în procesul fraudelor de milioane descoperite în gestiunea construirii Palatului administrativ din Iaşi. Toată şedinţa a fost cuprinsă cu pledoariile apărării primului inculpat, Const. Iarca (pledoarii desvoltate de d-nii avocați V. Melinte, I. V. Gruia și I. Vladescu). Judecata a rămas tot în continuare. Escrocherie D. jude in str. Stănescu a dat ori ordonanță definitivă de urmărire pentru escrocherie calificată — contra lui G. Müller, comis voiajor, fără domiciliu stabil în Capitală (actualmente deţinut la Văcăreşti). Inculpatul colinda pe la amatorii de câştiguri factice — dându-se drept reprezentantul birourilor bancare : Curierul Bancar din Timişoara, Victoria din Oradea ş. a. — şi le plasa, chiar pe credit, titluri cu lozuri, române şi străine. Apoi, îşi vizita clienţi — după câteva zile — asigurându-i că au dat lovitura şi că au câştigat cine ştie ce premii, ademenitoare. * Şi, furându-le buna credinţă, reuşea să le stoarcă 3—4000 lei, de la fiecare, drept comision asupra câștigului realizat. S’au găsit vre-o 12 victime! Müller a fost trimis în judecata tribunalului in stare de arest Piraţii taximetrelor D, procuror Prosper Constantinescu a deschis ori acţiune publică contra proprietarului de maşini de piaţă Ion Fl. Gheorghe zis Milion (din calea Dorobanţilor 38) şi a dispus trimiterea lui în judecata tribunalului corecţional. Numitul e autorul unei cutezătoare hoţii. Profitând de împrejurarea că organele legale îi verificau foarte rar — şi atunci chiar, cu totul superficial — aparatele de taxat de pe taximetrele sale, şi-a propus să le verifice singur. Le deşuruba din mecanisme, dichisea rotiţele, le aranja astfel încât să taxeze 8—12 lei în plus, la orice cursă, şi apoi le monta la loc, aplicându-le plumburi savant falsificate. In chipul acesta a înşelat şi pe controlorii grăbiţi cari se abăteau pe la maşinile lui şi mai ales, a înşelat şi pe pasagerii ocazionali până ce a fost prins şi supus rigorilor legii. Osândiţi Trib. Ilfov s. II a condamnat Vineri pe următorii infractori: 1. —la un an închisoare corecţională şi la 5000 lei amendă pe Niculae Traikof, fost Încasator al comercianţilor reclamanţi C. Vasilescu şi Hierancea, pentru vina că—abuzând de încrederea lor — şi-a însuşit 97.978 lei dela primul şi 19.000 lei dela celalt. 2. —la 15 zile închisoare pe Stan V. Dumitru, acar ceferist în staţia Periş, pentru că găsind un pachet cu obiecte casnice uitat pe peron de vreun pasager grăbit, l-a dus acasă in loc să-l predea şefului gării. 3. —tot la 15 zile închisoare, pe Th. Constantinescu, pentru escrocherie. Inculpatul s-a plantat la uşa subsecretariatului de stat al aerului şi pândind pe diverşi petiţionari le propunea să le „învârtească“ orice afaceri, ciaipindu-le şperţuri diverse. Ultimul păgubaş a primit de la inculpat chiar un... „bon provizoriu“—semnat: T. Irimescu —în care se specifica, răspicat, că... bonul definitiv se va libera la completarea onorariului, .. —şi, în fine, la aceeaşi pedeapsă, pe Iancu Iancu Mihai, fiindcă, deşi alungat din serviciu, s’a dus totuşi la soţia patronului ca din partea acestuia, şi i-a luat câteva rânduri de haine pentru călcat (spre a şi le însuşi). Delapidare Parchieul a trimis in judecata tribunalului corecţional, pentru fals şi delapidare de bani publici, pe fostul agent de urmăriri al percepţiei 17 fiscală, Ion Lupescu (din str. Sevastopol 13), învinuit că a prădat casa percepţiei cu 197 mii 989 lei. 1 v ) Diverse Procesul în contencios făcut de d. M. Manoilescu contra Băncii Naţionale, s-a amânat la 25 Octombrie a. c. « Trib. Ilfov s. a. a amânat din oficiu desbaterea acţiunii penale directe întreprinsă de d. prof. Forţu contra jandarmului I. Popescu şi a comisarului C. Tomescu, învinuiţi a fi autorii agresiunei din ziua de 8 octombrie a. t.* Trib. Hrov s. I a acordat personalitate juridică „Asociaţiei avocaţilor profesionişti“ recent formată din iniţiativa şi sub preşedinţia d-lui av. Emilate tulesem ■ ----------------XX XX— -------— Auto-intoxicaţie Profesori specialişti in boli ale aparatului digestiv afirmă că apa naturală purgativă „FRANZ - IOSEF“ rămâne un excelent mijloc laxativ la apariţia auto-intoxicaţiiilor stomacale. In farmacii si drognerii. 50°4 ----------ooO^Ooo--------- De la soc. „Mărăşeşti“ In vederea aşezării unei plăci de marmoră in interiorul muzeului militar naţional pe care se va trece cu litere de aur numele fostelor surori de caritate decedate în timpul şi din cauza războiului, societatea „Mărăşeşti“ a foştilor luptători din răsboiu, centrala Bucureşti, face un călduros apel la soţi, fii, fiice, părinţi, rude sau cunoscuţi de a trimete la sediul societăţii str. Alexandru Vlăhuţă 8 bis, copii de pe actele ce eventual le-ar poseda şi din care se constată calitatea fostelor surori, şi că au decedat în timpul şi din cauza răsboiului. Această operă de recunoştinţă, din partea foştilor combatanţi, faţă de memoria bravelor românce care i-au secondat în răsboiul de întregire, se va înfăptui cât mai curând cu concursul secţiunilor femenin şi surorilor de caritate din răsboiu, a societăţii „Mărăşeşti“ de sub preşedinţia d-nei lt. colonel Lazăr I. Anul al 52-lea Nr. 90 Luna 1 Aprilie 1. Scrisori din Lon (Urmare din pag. I) Udăriipăcii europene. Aceea? observaţie se aplică şi cazului Poloniei. Sir John Simon se întoarce la Londra, dar d. Eden, care are întreaga încredere a guvernului, va pleca la Moscova şi la Varşovia. Misiunea lui, după ceea ce s’a petrecut la Berlin, dobândeşte o importanţă covârşitoare. Să nu uităm de asemenea, că se va opri la întoarcere la Praga ca să ia contact cu guvernul cehoslovac. Astfel, când guvernul se va întruni din nou, mai înainte ca sir John Simon să plece în Italia pentru conferinţa cu d-nii Mussolinişi Laval, va avea toate elementele, cari să-i permită să ia o hotărîre, ce poate trece în istorie. Mentalitatea britanică, cu metodele sale şerpuitoare şi lente în a lua o hotărîre, recunoscută totuşi inevitabilă cu mult înainte, e decepţionantă pentru străinătate. Aceasta nu ne surprinde, căci numeroase persoane, chiar aci în ţară, sunt decepţionate de această mentalitate. Tot ca şi înainte de 1914, când câţiva observatori germani, plasaţi în centrul afacerilor la Londra, nu credeau într’o participare britanică la război. Deunăzi încă, am recitit . . . care a stat la LottdrAWaWW* i a înainte de te ■'■'f r'irfv-S!® fi notcdiU din rr'Â" potriva ideii că MaJM .. atunci cărui un funct^^A Wilhelmstrasse l-a înștiinfi^rm mod caritabil, de sosirea ultimatului britanic. Azi, din nou, tonul presei de aci nu e făcut să lase să se întrevadă în străinătate hotărîrea rece, care există în cercurile guvernamentale de a înfrunta pericolul militarist. Această hotărîre este de a-, pune în întârziere sau de a înceta de a fi agresiv, sau de a se gândi la dușmănia dărză a Angliei. Străinii, cari citesc anumite organe ale presei, cari fac apel la împăcarea cu orice preţ, cum ne pot crede oare? Străinii, cari cu agenţii lor, primesc numeroase asigurări din sursă britanică a unei dorinţe extreme de pace, pentru ce near crede ? Totuş, ceea ce spunem aci e adevărul adevărat, şi evenimentele o vor confirma la momentul prevăzut. AUGUR fi ■ ■a Un muncitor brăilean trimite un dar Marelui Voevod Mihai O biciuşca din păr de cal, lucrată din 22.840 fire Brăila, 29 Martie La redacţia ziarului nostru, s-a prezentat Radu Gheorghe I zos Gogu, muncitor manual din port, care ne-a arătat o frumoasă biciuşca, ce va fi dăruită Marelui Voievod Mihai de Alba Iulia. Biciuşca a fost lumnată timp de 180 zile, din 22.840 fire de păr de caii şi constituie o adevărată lucrare de artă. Pe mâner este gravat, numele Voevodiului Mihial. Radu Gheorgha, care locuește în str. Mihail Kogâlniceanu 61, s-a adresat d-rul mareşal al palatului exprimâmdu-și dorința, ca să ofere persani ai darul Marelui Voevod Mihai. Controverse istorice (Urmare din pag. I) eroare de către informatorii săi ? A fost naţiunea maghiară in stare să împiedice răspândirea ortodoxiei ? Nicidecum. Documentele istorice dovedesc dimpotrivă, că înşişi Ungurii după aşezarea lor, la sfârşitul secolului al IX-lea, in regiunea Panoniei de odinioară, au stat sub influenţa bisericii răsăritene şi au primit botezul creştinesc dela diferiţi misionari ai acestei biserici. Adevărat că întemeierea regatului ungar s’a făcut sub scutul şi cri ajutorul bisericii apusene, care a izbutit să-i imprime chiar caracterul de regat „apostolic“, obligându-l să facă toate încercările pentru răpândirea catolicismului între supuşii săi. Aceste încercări au rămas însă lipsite de rezultate durabile. Nu numai supuşii ortodocşi ai regilor ungari din familia lui Arpad au lupta cu statornicie pentru vechia lor credinţă, dar s’au găsit între aceşti regi unii, cari au intrat în legături matrimoniale cu familii ortodoxe. La 1254 regele ungar Bela IV se tânguia papei dela Roma că pentru binele creştinătăţii s’a simţit îndemnat a-şi umili maiestatea regală, mărităndu-şi două fete cu doi voevozi ai Rutenilor. Decedatul istoric Karácsonyi Jănos de la Oradea Mare, intr’un manual de istorie bisericească nega pur şi simplu orice influenţă a bisericii ortodoxe asupra creştinismului unguresc. Negaţiunea sa era însă lipsită de dovezi, după cum au constatat unii dintre cei mai apreciaţi istorici maghiari din zilele noastre. Astfel profesorul de istorie dela Universitatea din Budapesta Román Bálint, actualul ministru de culte şi instrucţie publică, spune lămurit că, oricât s’ar sili câţiva istorici maghiari să micşoreze influenţa grecească, in această silinţă a lor nu pot fi urmaţi de către cei ce cunosc izvoarele contemporane sau aproape contemporane. Fără a li se atribui o importanţă exagerată legăturilor cu Grecii, trebue constatat în temeiul informaţiunilor culese din izvoarele bizantine, iugoslave şi ungare, că la sfârşitul secolului al X-lea misionari greci au umblat printre unguri şi că aceştia au primit sdela ei taina botezului creşti -ă nesc. Aceeaş constatare o face şi colegul său, istoricul Szekfi Gyula arătând că printre unguri s’au ivit călugări grecoslavi, cari au început a răspândi cu succes vechia credinţă, întrucât în scurt timp la Constantinopol şi-au plecat capul sub apa botezului mai mulţi şefi de triburi ungare. E cunoscută apoi scrisoarea papei Grigorie IX, care la 1234 adresându-se regelui Bela IV făcea constatarea, că nu numai Românii sunt potrivnici bisericii catolice, dar chiar şi numeroşi Unguri şi Germani ,,/âcându-se un popor cu aceşti Valahi, dimpreună cu el dispreţuesc pe episcopul catolic şi primesc sf. taine de la nişte episcopi „sismatici“ (ortodocşi)“. Adevărat că în timpul regelui Ludovic de Anjou, fiul lui Carol Robert, propaganda catolică, în interesul căreia făcea regatul ungar toate sacrificiile, pare a fi înregistrat oarecari rezultate, mai ales prin activitatea călugărului franciscan Antonio Spoletto, care ştia româneşte. Papa voia sâ-l institue pe acest Antonie episcop al Românilor convertiţi la catoni-Tim»o năstus . tate au fost nesigure şi de scurtă durată ca şi cele obţinute în acelaş timp in Moldova şi Muntenia. După moartea lui Ludovic (1382) Românii maramureşeni, cari fuseseră convertiţi, s’au întors iarăş la ortodoxie, cum arată cazul voevozilor Dragu şi Baliţă, cari au grăbit să aşeze mănăstirea lor din Peri sub oblăduirea directă a patriarhului Antonie din Constantinopol (1391). Istoricul maghiar Marczali Henrik constată că tocmai ortodoxia a împiedecat consolidarea puterii ungureşti şi pătrunderea ei în ţările române. „Ungaria năzuia să-şi asigure stăpânirea prin răspândirea violentă a catolicismului, dar s’a izbit de cea mai tenace resistenţă a populaţiei ortodoxe". Această constatare obiectivă exprimă adevărul istoric, care arată că naţiunea maghiară n’a fost in stare să împiedece răspândirea ortodoxiei; tocmai dimpotrivă, creştinii ortodocşi, deci Românii au împiedecat prin îndârjita lor rezistenţă seculară, neîntreruptele năzuinţe ale imperialismului maghiar de a-şi întemeia o stăpânire perpetuă în teritorul Daciei de odinioară. HI A treia afirmaţiune, aceea că Ungurii ar fi salvat Europa de bolşevism — cuprinde o inexactitate istorică tot aşa de mare ca şi cele precedente. Este încă proaspătă în memoria contemporanilor desfrânata dominaţiune bolşevică a lui Béla Kun, care împreună cu tovarăşii săi sanguinari a terorizat şi istovit Ungaria timp de 130 de zile. Meritul de a fi salvat însă, Ungaria de bolşevism revine în întregime armatei române şi gloriosului Rege Ferdinand I, care în primăvara anului 1919, când România ajunsese între două focuri, împresurată de bolşevici şi la Nistru şi la Tisa, spunea în cuvinte răspicate acest adevăr necontestat: „Dacă resistenţa noastră nu este eficace, existenţa Europei întregi este ameninţată..." Iată deci, că şi în al treilea punct afirmaţiunea legatului papal era lipsită de temeiu şi lunecase din calea adevărului istoric pe povârnişul basmelor. Prof. I. LUPAȘ „ILUSTRATIUNEA ROMANA“ preocupata DE VIAȚA STUDENŢEASCĂ, publică o serie de articole din mediul de muncă al tineretului ce se ridică. ------- In ultimul număr in LABORATOARE — la cursurile de chimie — Excelenta revista mai publica o documentată PAGINĂ SPORTIV încadrată in instantanee de la ultimele matchuri.