Universul, aprilie 1935 (Anul 52, nr. 105-117)

1935-04-16 / nr. 105

1 Compromiterea autorităţii Desigur că în noţiunea de autoritate intră şi seriozita­tea. Fără această calitate, pres­tigiul său nu poate să fie asi­gurat. De aceea, de câte ori se pro­duc abateri de la această ţi­nută obligatorie, trebue să se aplice sancţiuni exemplare. O eclipsă totală a acestei îndatoriri s’a întâmplat cu prilejul arestării banditului Coroiu. Dacă era un caz, unde tre­buia să se procedeze cu cât mai multă discreţiune, era a­­cesta. Rareori aparatul de urmă­rire a infractorilor s’a găsit în aşa situaţiuni, încât au­torul atâtor crime de asasi­nat şi tâlhărie să nu fie ares­tat decât prin predarea lui, căci aceasta este formula Îm­prejurărilor în care s’a ară­tat că a fost prins. Predecesori şi mai iscusiţi decât el, — în limbajul mo­ral, şi mai infernali decât el. — ca Terente, care opera în bălţile Brăilei şi Tulcei, Te­mesem, care își stabilise car­tierul atacurilor la drumul mare pe muntele Păduchiosul dintre Sinaia şi Morceni, au căzut pe frontul dezonoarei fără să fi ajuns la tristul re­cord procurat lui Coroiu. Am comentat la timp ane­mia urmăririi acestui infrac­tor, a cărui faimă în cercu­rile naivilor se datora mai mult întârzierii capturării decât rafineriei loviturilor, şi ne-am exprimat surprinde­rea, interpretând desigur pă­rerea tuturor oamenilor cu simţul ordinei neatrofiaii.­­ Ce-a agravat însă această situaţiune, sunt cele urmate după arestarea banditului, întrucât nici un comuni­cat autorizat n’a desminţit categoric faptele publicate de unele ziare, ele rămân adevă­rate şi legitimează protestat»­rea noastră de eri şi­­de as­tăzi. Opera de justiţie, in toate etapele ei, implică acea so­lemnitate, — care însemnea­ză mai mult decât seriozita­te,­­­ şi care desăvârşeşte e­­xemplaritatea, eficacitatea şi prestigiul său. Orice abateri, conştiente sau inconştiente, dela aceas­tă obligaţiune de esenţa a­­părării ordinei şi societăţii, constitue o vină gravă şi im­­­­pune sancţiunile corespunză­toare. A pune pe un bandit să vorbească prin microfon populaţiei pe care a terori­zat-o, în care a făcut victi­me şi prăzi; a-l prezenta ca subiect senzaţional de film, atunci când isprăvile sale erau atât de cinice şi sân­geroase, este ceva fără pre­cedent, şi care se va putea repeta dacă nu se vor a­­plica pedepsele cele mai ri­guroase tuturor celor răspun­zători direct şi indirect de a­­ceastă contrazicere gravă a bunului simţ şi a simţului de autoritate. Aceia cari au săvârşit a­­ceastă faptă, aceia cari erau în drept şi datori să împie­dice asemenea aberaţii sau provocări sociale, trebue să îndure, solidari în răspunde­rea fărădelegei comise, pe­depsele prevăzute de legi pen­tru asemenea fapte extrem de grave. De aceea, cerem să se facă o anchetă urgentă, să se comu­nice oficial împrej­mările în care s’a comis acest act re­voltător și să se ia măsurile necesare pentru pedepsirea acelora cari au crezut că or­dinea şi societatea pot să fie servite prin distracţiuni si­nistre de felul acesta. Este stabilit că scrierile sensaţionale şi reproducţiu­­nile care propagă instinctele perverse, slăvind direct sau indirect pe autorii infracţiu­nilor excepţional de cru­de, con­tribuesc la agravarea nevrozei curente şi la spori­rea coeficientului criminali- I taţii în toate ţările. Cu atât mai mult deci, faptul săvârşit în condiţiunile cunoscute merită să fie re­­primat repede şi sever. Luni se întruneşte consiliul Soc. Naţiunilor Se va discuta nota guvernului francez, privitoare la reinarmarea Germaniei Geneva, 13. (Radar). — Luni se deschide sesiunea extraordi­nară a consiliului Societăţii Na­ţiunilor, în cursul căreia va fi examinată nota guvernului francez,­­privitoare la­­reînar­­mările Germaniei prin violarea tratatului de pace. Reprezentanţii Angliei, Fran­ţei şi Italiei sunt aşteptaţi să sosească de la Stresa, în cursul zilei de Duminică. neş şi Rustu Arras,­­preşedin­tele în exerciţiu al consiliului, au sosit la Geneva. D. Beck, ministrul afacerilor străine al Poloniei, va sosi Du­minică seara. Textul memoriului francez pentru susţinerea recursului fă­cut ,de­­Franţa ,la­­Societatea Naţiunilor, va fi distribuit pre­sei In mod simultan, mâine la amiază, atât la Geneva, cât şi D.nii Titulescu, Litvinov, Be-în capitalele interesate. Protecţia populaţiei Împotriva atacurilor aeriene » « In ultimele zile, Parlamentul a votat cu rapiditate un număr imposant de proecte de lege. Cu toate că s-a cerut, atât în sesiunea trecută, cât şi în se­siunea actuală, prezentarea u­­nei legi pentru protecţia popu­­laţiunii civile împotriva atacu­rilor aeriene, care să cuprindă dispoziţii şi sancţiuni în legă­tură cu organizarea apărării pasive a teritoriului şi a na­ţiunii, ministrul apărării na­ţionale n’a crezut că ea ar fi necesară. Iată că zilele trecute, Parla­mentul francez a votat o lege in acest scop cu titlul următor: „legea relativă la organizarea măsurilor de protecţie şi de a­­părare a populaţiei civile îm­­potriva atacurilor aeriene“. După dispoziţiile acestei legi, ministrul de interne e însăr­cinat, în limita creditelor spe­cial deschise în fiecare an prin legea finanţelor, să dirijeze, să coordoneze intre diverse minis­­tere şi să controleze prepara­rea organizării apărării pasive studiată de administraţiile, competente ale statului şi de autorităţile reprezentând pute­rea centrală, în toate regiunile şi localităţile. In fiecare departament fran­cez, prefectul, impreună cu pri­­marii, sunt obligaţi să aplice măsurile cerute de interesele a­­părării pasive, iar întreprinde­rile publice şi particulare, care vor fi considerate expuse dis­trugerii, prin atacurile aeriene, sunt obligate să asigure, prin mijloace proprii, protecţia lor. In această lege, s’a mai pre­văzut importante dispoziţii, a­­tât cu privire la coordonarea măsurilor generale, sau speciale impuse comunelor, administra­­ţiilor şi serviciilor publice, sta­bilimentelor şi organismelor particulare, în vederea pregă­tirii din timp de pace a micşo­rării vulnerabilităţii edificiilor publice şi a instalaţiilor diver­se — comerciale şi industriale — cât şi cele relative la orga­nizarea şi instruirea personalu­lui ce va fi însărcinat cu apă­­rarea pasivă în timp de război. Parlamentul cehoslovac a vo­tat şi el, în cursul lunii Martie c., un proect în acelaş scop. In alte state, deasemenea, s’a le­giferat apărarea pasivă. Numai la noi, ministrul apă­rării naţionale a crezut şi cre­de că nu e nevoe de o lege, ci numai de regulamentul publi­cat In „Monitorul Oficial“, din 28 Februarie 1930. In acest regulament se spu­ne, că ministerul apărării naţio­nale coordonează ansamblul măsurilor de apărare activă şi pasivă pentru protecţia terito­riului naţional şi a zonei fron­tierelor ameninţate, iar minis­terul de interne, în cadrul atri­­buţiunilor sale, organizează mij­loacele apărării pasive şi servi­ciile speciale pentru asigurarea protecţiei populaţiunei civile. Cum pericolul războiului ae­­rian este foarte mare, iar îm­potriva atacurilor avioanelor i­­namice cu bombe incendiare, brizante, sau cu gaze toxice nu se pot improviza mijloace de­fensive de apărare în momen­tul decretărei mobilizărei ar­matei, trebue să avem din timp de pace o organizaţie serioasă in acest scop, sub conducerea şi responsabilitatea ministerelor apărării naţionale şi de interne, in condiţiuni bine determinate printr’o lege, iar nu printr’un regulament lipsit de sancţiuni şi care s’a dovedit inaplicabil. Şi s’a dovedit inaplicabil, de­oarece, nu numai, că nu s’a or­ganizat serviciile speciale pre­­văzute în textul său, dar nici dispoziţiile cu privire la con­strucţia edificiilor publice şi particulare, în vederea siguran­ţei şi protecţiei locatarilor lor, in cazul atacurilor aeriene, a incendiilor provocate de bom­be, ca şi a emisiunei de gaze to­xice, nu s’au respectat şi nu se respectă de primăriile Munici­piilor şi comunelor noastre ur­bane. Este apoi recrutarea şi in­struirea personalului special pentru serviciile apărărei pasi­ve, din timp de pace, care nu se poate organiza in situaţia actuală din cauza lipsei unei legi speciale. De aceia este o lacună în sistemul nostru de­fensiv, absenţa unei legi pen­tru apărarea pasivă şi protec­ţia populației civile împotriva atacurilor aeriene. Prăbuşirea unui mare pod Paris, 13. (Radio-Central). — Din Angers, se anunţă că marele pod suspendat de pe­ste râul Loire, din apropierea localităţii Monjean, şi care are o lungime de 49 m. s’a prăbuşit din cauza furtunii. In momentul accidentului nu, era nimeni pe pod, astfel că'i­u sau ţii «»dus decât­ pa­­gube materiale. -ooO:#:Ooo- Terorist iugoslav condamnat la moarte Belgrad, 13 (Rado?). — Tri­bunalul pentru apărarea statu­lui a condamnat la moarte pe cunoscutul terorist Grenicek. El este acuzat în special că a fost însărcinat de fruntașul te­rorist Percek sǎ execute în 1933 un atentat la Zagreb. Grenicek a fost condamnat pentru vina de a fi omorit un jandarm și de a fi rănit grav pe alți doi. ---------ooO:*:Ooo—----­ Şi-a tăiat soţul bucăţele Budapesta, 13 (Rador). — Tribunalul corecţional a con­damnat la închisoare pe viaţă pe femeia Bognár, care şi-a asasinat soţul în mod bestial. După ce l-a omorât, femeia i-a tăiat corpul în bucăţele, a­­runcându-le în­ locuri diferite. Sus, B -nii Macdonald și Mus­solini plecând de la dejunul o­­­­ficial. In dreapta , D Laval sosind la hotelul din Stresa. Preoţii francezi şi preoţii români de GRIGORE COMŞA Episcopul Aradat şi Problema salarizării clerului a adus la suprafaţă tot convoiul de mizerii care apasă umerii bieţilor preoţi. Considerentele politice totdeauna au făcut pe mulţi să ridice ditirambe la a­­dresa preoţilor dar în faptă preoţimea a fost tratată cu vi­tregie. Acum se vesteşte că se va veni cu o lege de salarizare a clerului. Noi credem că această salarizare trebue să se facă în deplină conglăsuire cu normele de salarizare ale funcţionarilor de stat. Aşa cum este azi, preoţimea este umilită şi pusă în imposi­bilitate de a-şi îndeplini misiu­nea ei sfântă şi naţională. Preoţii au salar prea mic, şi nu groasnică disproporţie faţă de funcţionarii statului. Preoţii au şi ceva venituri, de la credin­cioşi, dar cu acestea împreună preotul nu este în situaţia unui funcţionar de stat. Preotul nu are ore oficiale. El trebue să fie la datorie cu vreme şi fără vreme şi credem că fe­lul cum o societate îşi cinsteşte clerul este busola religiozităţii acelei societăţi. Academicianul francez Henry Bordeaux a scris o carte: „La glorieuse misére des prétres“. In această carte se spune: „Tre­bue să păstrăm şi să susţinem biserica, pentru că, fără ea, în­făţişarea vieţii ar fi prea vul­gară. Biserica e un semn al vieţii spirituale, este un simbol, pentru menţinerea căreia este însărcinat preotul. Şi preotul a provocat după devastările răz­boiului, excitaţiuni, entusiasm colectiv, a ridicat sufletele mai presus de viaţă ordinară şi a însănătoşit poporul, întocmai ca şi vântul ce se lasă de pe înăl­ţimile muntelui. Cum se face de găsim în sufletul poporului liniştea, pacea şi un minunat elan, asta nu se poate datori decât preotului“. Şi d. Henry Bordeau în con­­d Idzifizice. ..Se cere în mod hu­pt­riof, t­a. facem posibil traiul preoţilor noştri in parohii... Nu este admisibil să lăsăm preoţii ca să moară de foame“. Trăim timpuri grele. Cum a spus d. Octavian Goga, de cu­rând, trăim timpul unei socie­tăţi plină de maladie morală, fără ţel precis şi fără un echi­libru de gândire bine stabilit. Satele noastre au fost adânc zguduite la toate alegerile poli­tice, dar liniştea lor a redat-o biserica. Am putea înşira o mulţime de argumente pentru a susţine cauza dreaptă a preoţilor. Dar noi credem că nu este bărbat de stat în România, care să nu vadă că a susţine cauza preo­­ţimei, înseamnă a încuraja tag­ma care mângâie milioane de inimi sdrobite, susţin o mulţime de nădejdi. Aici numai focul sacru a! cre­dinţei coborît în inimile bărba­ţilor de stat poate ajuta bise­­ricei. Când se legiferează sala­rizarea clerului, numai dragos­tea către biserică a oamenilor de stat ne poate da nădejde. Şi ne place să nădăjduim că preo­ţimea ortodoxă nu va eşi cu prestigiul scăzut din legiferarea aceasta. Acum, când moralita­tea a scăzut atât de mult, când viaţa familiară se destramă din zi in zi, când sentimentul da­toriei se clatină, este bine să ridicăm prestigiul clerului. Această operă trebue să în­ceapă de la cler. Se cere muncă de fiecare clipă în sfântul al­tar şi afară de altar, se cere solidaritate între preot şi preot. Carpaţii au fost biruiţi de ba­ioneta românească şi astfel dis­tanţa dintre preoţi trebue să fie biruită de înfrăţirea în nu­mele Celui ce ne-a zis: „în­drăzniţi, Eu am biruit lumea“. Sosirea d-lui Titulescu la Geneva Geneva, 13 (Rador). — D. ministru Titulescu a sosit as­tă sea­ră la ora 20 și 30 la Ge­neva. D-sa a fost salut in gară de d. Benes, ministrul de externe a! Cehoslovaciei, d. Kunzl Ji­­zerski, ministrul Cehoslovaciei Ia Geneva, d. Fotici, ministrul Iugoslaviei Ia Geneva, d. Ke­­m­al Hussein, ministrul Turciei la Geneva, d-nui Aubert şi Jean Paul Boncour, membri ai d­ele­­ga­ţiini franceze la Societatea Naţiunilor, de membrii delega­ţiei române la Geneva, precum şi de toţi membrii delegaţiilor ţărilor din Mica înţelegere Şi înţelegerea Balcanică. Imediat după sosire, d. Tito- Lesen a avut o intriunine cu membrii Micii înţelegeri află­tori la Geneva.. Mâine dimineaţă va sosi la Geneva d. Rustu Arras, minis­­trull de externe ai Turciei, iar mâine seară d. Laval, ministrul de externe al Franţei. Trupele comuniste din China complet invinse Londra, 13. (Rador). Zia­rul „Times“ află din Hongkong că generalul Ciang-Kai.Şek a învins complet trupele comu­niste după o luptă care­ a durat două zile. Bătălia s-a desfăşurat la 20 km. de Kwei-yang. Din sursă guvernamentală se anunţă că au fost ucişi 2000 de comunişti chinezi, intre cari şi Ciu-Ten, conducătorul tru­pelor roşii. Comuniştii s-au retras în de­zordine către Anciuan. Se pare că trupele guverna­mentale au câştigat o victorie şi la nord-vest de Hunan, unde a fost recucerit oraşul Yung­­d­un. Aterisarea trimotorului condus de d, Mussolini la Isola Bella Mare incendiu in Ungaria Budapesta. 13 (Rador).— Un violent Incendiu a izbucnit. In localitatea Ujker (Sopron). Au fost distruse de flăcări 18 case și un mare număr de depen­dințe. Ancheta sumară a stabilit că focul a fost pus. ----------OOO:*:O°» FRANCEZE -------ooo:*î»:ooo------­FILME Armata română intră un război pentru apărarea civili­zaţiei şi pentru întregirea nea­mului. Căpitanul Mărgărit Grigore a luptat în războiul Independen­ţei. A luat parte la liberarea ţării. Artilerist până în fundul sufletului, a plâns în ziua când a trebuit să-şi părăsească arma şi armata, şi l-a mângâiat mân­dria celor treizeci de ani consa­craţi ţării sale. Ce trebue să facă el în ziua de 15 August 1916? întrebare scurtă, răspuns ime­diat. Iată-l din nou pe căpitanul Mărgărit Grigore în luptă. E voluntar la 60 ani. Şi ca să-i închee viaţa cât mai glorios, soarta face ca el să moară in război. Se acordă 2850 lei lunar pen­tru văduvă şi patru fiice. Dar există văduve şi copii de viteji căzuţi pe front cu pen­siuni mai potrivite pierderilor suferite şi nevoilor crescânde. Soţia şi fiicele căpitanului Măr­gărit Grigore roagă să li se facă dreptate aplicându-li-se un tra­tament egal. Casa de pensii, cu adresa nr. 89.529, din 22 ianuarie 1935, le răspunde că nu le poate plăti pensie de război, întrucât soţul nu fusese nici mobilizat, nici rechiziţionat pe timpul războiu­lui, ci se angajase de bună voe ca voluntar. Ciudat învăţământ! Deplorabil exemplu pentru viitor! Nu mai vorbim de fericita ex­presie: „se angajase de bună voe ca voluntar“. Casa pensiilor cunoaşte probabil şi voluntari... de nevoe. A avut dreptate generalul Pe­tala, ca,­in aprobările vibrante ale generalilor senatori de drept şi în emoţiunea întregului Se­nat, să interpreteze sentimen­tul foştilor comandanţi ai ar­matei biruitoare şi al parla­mentului, spunând că: „dacă moartea in război a unui băr­­ba­t obligat de lege să poarte armele, este o virtute care în­­nalţă şi înnobilează şi memo­ria celui dispărut, dar şi fiinţa urmaşilor săi, cu atât mai mult moartea unui voluntar trecut de 60 ani trebue considerată ca un act de supremă virtute, de ostaş şi cetăţean“. Dar de la dreptate până îa drept... e o cale atât de lungă, că mii de ani i-a trebuit lu­minii să ajungă. A spus-o Emi­­nescu în altă ordine de idei și o aplică „epigonii“ în toate or­dinale de idei. - Qm Joal UNIFORMA POLITISTELOR Artificii statistice şi revizionism Pe marginea conferinţei directorului oficiului sta­tistic al Ungariei de dr. S. MANUILA , directorul institutului central de statistică al Statului In şedinţa din 9 Aprilie a. c. a societăţii maghiare de stati­stică din Budapesta, d. dr. Kovács Alajos, directorul „Ofi­ciului central de statistică a Ungariei“, a ţinut o conferinţă cu titlul „Soarta maghiarilor din Transilvania”. Socotesc util pentru opinia noastră publică să arăt cum argumentează un înalt demni­tar al statului maghiar, care nu­­ funcţiunea ce ocupă are grad­­ de subsecretar de stat, şi care­­este cel mai bine documentat dintre protagoniştii statisticieni din Budapesta.­­ Reportagiile tuturor ziarelor­­ întrebuinţează o serie de fraze,­­care în mod vădit sunt citate ,după conferenţiari. Tonul po­lemic este mult depăşit peste li­mita admisibilă, iar insultele la adresa României şi in special a subsemnatului, trădează o stare de intoleranţă explicabilă. Conferinţa a fost prilejuită de un studiu ce am publicat în „Revue de Transylvanie” cu titlul „Les problémes démogra­­phique en Transylvanie”, în care arătam câteva fapte con­cludente, cari nu pot fi nici combătute şi nici contestate. Astfel, am arătat cu cifre, ofi­ciale, că în vechiul regat popu­laţia creşte mult mai repede decât în Transilvania. Datele sunt publicate lunar, în „Bule­tinul demografic al României”. Niciodată, nici o singură cifră din acest buletin, din care până azi au apărut 40 de numere, nu a fost contestată sub nici un motiv. Din cifrele publicate se des­prind concluziuni generale, cari rezultă din totalizarea datelor pe mai mulți ani. Colegul meu din Budapesta nu contestă exactitatea datelor lunare, dar contestă datele rezultate din totalizarea lor pe mai mulţi ani. Dintr’un articol apărut în „Nemzeti Ujság“ din 10 Aprilie aflu că domnul Kovács Alajos a dovedit cu cifre precise că înainte de războiu şi chiar în primii ani de după războiu­l ungurii erau mai prolifici în Ardeal decât românii“, „iar dacă acum lucrurile s’au schim­­bat, apoi aceasta probează că guvernarea românească a creat astfel de condiţiuni, cari au îm­piedecat pe unguri de a se des­­volta in condiţiunile de până azi”. Teza aceasta este susţinută de ideologii revizionismului ma­ghiar cu multă persistenţă. Deunăzi, într’un articol de fond din acelaş ziar, se cerea chiar, ca să se restitue imediat Ardea­lul Ungariei, pentru că România nu oferă condiţiuni bune de prosper­are pentru unguri, ceea­­ce dovedeşte chiar statistica o­­ficială românească. Faptul că ■ungurii scad dovedeşte că le merge râu in România. Societa­tea Naţiunilor trebuie să Inter­vină. Această teză este însă infir­mată în mod consecvent de fie­care autor maghiar la sfârşitul articolelor, în care ei arată că românii nu au motiv să se bucure, pentru că scăderea ele­mentului maghiar este numai o iluzie a statisticienilor români optimişti. Românii fac eforturi pentru desfiinţarea ungurilor şi mai ales a săcuilor, pe cari ii examinează prin metoda sero antropologică spre a le stabili identitatea de rasă cu românii şi a-i declara astfel români ma­ghiarizaţi, cari trebuesc recuce­riţi pentru români Totul este insă zadarnic. Ungurii vor re­­zista „până ce vor sosi timpuri mai bune“, pentru că ei se spo­resc şi astăzi destul de vioi şi in orice caz „sporul natural al ungurilor din Transilvania şi astăzi este mai favorabil decât cel al ungurilor din Ungaria mutilată”. Sete sm­intete tem­meni de talia Kovács Alajos se lasă târâţi în afirmaţiuni atât de contradictorii, ca şi cele ci­tate mai sus. Pentru că e logic, că dacă ungurii nu se sporesc din cauza, regimului politic vi­novat, apoi acest regim, după însăşi afirmaţiunea şefului sta­tisticei Ungariei este mult mai favorabil pentru unguri în Ro­mânia decât în Ungaria „mu­­­­tilată“. Deci ungurii­ din Unga­­­­ria sunt în pericol mai mare de­­ descreştere decât cei din Ro­mânia. Şi aşa şi este de fapt. Voi dovedi cu uşurinţă acest lucru într’un studiu apropiat. Ziarul „Pesti Napló“ îşi înti­tulează articolul prin care co­mentează conferinţa domnului dr. Kovács astfel: „In Ardeal sporul ungurilor este mai fa­vorabil decât în patria mamă“. Am citat numai concluziunile principale la cari au ajuns un­gurii în urma lecturii unui stu­diu obiectiv şi uşor controlabil. Este adevărat că statistica românească a avut multe lip­suri înainte de 1930. Dar noi am fost primii cari ne-am plâns de aceste lipsuri, argumentând pentru creiarea unui institut de statistică, capabil de a exe­cuta lucrările cari lipseau mai­ înainte. Ne întrebăm însă, ce date exacte are domnul Kovács despre Transilvania dintr’o e­­pocă, când după afirmările d-sale nu exista o statistică o­­ficială românească? Și cum a putut d-sa să combată datele noastre oficiale fără a dispune de alte date, cu cari să le înlo­cuiască pe ale noastre? D-sa afirmă că românii nu au admis ca evreii din Ardeal să se declare maghiari, că au fost decretaţi români toţi cei cu nume românesc, că dintre ţiganii din Ardeal jumătate din ei au fost înglobaţi în cifra românilor, că în vechiul re­gat au fost înglobaţi în cifra românilor 120.000 de evrei, că ceangăii din Moldova s’au de­clarat „unguri“ şi totuşi au fost trecuţi ca români, şi al­tele de felul acesta, cami bine înţeles sunt afirmaţiuni gra­tuite. Este fapt cert că demografi­­ceşte elementul românesc este intr’o continuă ascensiune. Sta­tistica românească nu face de­cât să înregistreze fenomenele cari se petrec şi anume aşa cum se petrec, pentru că sco­pul ei unic este oglindirea fi­delă a realităţilor, indiferent de criticile de rea credinţă dinlă­­untrul sau dinafara graniţelor ţării noastre. ­oog: O :goo- Intre proprietarii unei mari fabrici Varşovia, 13 (Radio-Central). —­intre proprietarii unei metri fabrici metalurgice de pe stra­da Chlodna din Varşovia, Le­­vito şi inginer Faigold, a izbuc­nit azi dim­ o ceartă violentă, în cursul căreia amândoi au pus mâna pe revolver, trăgând unul într’altul. Levito a fost împușcat, murind pe loc, iar Faigold a fost dus în stare dis­perată la spital. -ooo-'n'-Ooo- Criminal executat in Cehoslovacia Fraga, 13. (Radio-Central).»­, La Cheb, în Bohemia de Vest, a fost executat astăzi condam­natul la moarte Artur Weiss, acuzat de trei omoruri si 28 furturi. ­"jaKOO»"-ov.

Next