Universul, mai 1935 (Anul 52, nr. 118-131)

1935-05-02 / nr. 118

Anul al 52-lea 14 '»Pagini EXEMPLARUL.KStifr^, ___ Taxi poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. G-le P. T. T. No. lSOJSStyMS» LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA» TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 ? SECRETARIATUL DE REDACTI: 3.30 15 FONDATOR: OPERĂ POSITIVA Peste câteva zile Încep la Londra serbările jubileului de 25 de ani de domnie a re­gelui George. Intre altele, s’a preconizat strângerea unui capital, ofrandă naţională dată Suveranului care la rân­­du-i o face dar tineretului. Organizatorii speră să strân­gă până la sfârşitul anului un miliard de lei, iar la sfâr­şitul lui 1936, două miliarde (patru milioane lire sterline). Veniturile acestor bani vor servi la „înfrumuseţarea vie­ţii şi mărirea şanselor tineri­lor între 14 şi 18 ani“. Cam­pania pentru reuşita acestei iniţiative a pornit in toată ţara. Prinţul de Galles a pronun­ţat un discurs radiodifuzat în favoarea operei noui, căreia i se va consacra o zi naţio­nală ce va pune pe planul în­tâi această preocupare. Biserica din Anglia, după sugestia episcopului din Can­terbury, ii va consacra colec­tele unei zile. „înfrumuseţarea vieţii şi mărirea şanselor tinerilor în­tre 14 şi 18 ani“ a format preocuparea regelui Angliei, din momentul în care i s’a adus la cunoştinţă că, Intr’un ţinut numai, vor fi în 1937, 30.000 de tineri, între 14 şi 18 ani, cari n’au niicio spe­ranţă să fie întrebuinţaţi în slujbe, In uzine sau In me­serii. Principele moştenitor al Angliei conduce personal a­­ceastă operă, secondat de co­laboratori pe care şi i-a ales dintre cei mai de seamă oa­meni constructivi. Titulatura însăşi a acestei acţiuni arată cât de vast e programul şi cât de frumoa­să e opera care e pe cale să se înfăptuiască In ţinuturile Mared Britanii. Pretutindeni, grija de a a­­sigura cât de puţin viitorul generaţiilor cari vin, a înce­put să formeze preocuparea oficialităţii. Criza economică, ce domină în toate statele viaţa socială, face ca tineretul să găsească din zi în zi mai puţine locuri unde să-şi valorifice calită­ţile şi să-şi câştige existenţa. Nu toţi tinerii pot urma cursurile inferioare ale Învă­ţământului şi chiar de ar putea urma, s’ar izbi la înce­putul carierii de pletora pro­fesioniştilor intelectuali, ce nu-şi câştigă nici existenţa. Această lacună vrea să îm­plinească iniţiativa principe­lui moştenitor al tronului Marii Britanii şi cu siguran­ţă că răsunetul pe care ape­­lul său l-a avut în inimile ce­tăţenilor englezi, va determi­na găsirea mijloacelor practi­ce pentru mărirea şanselor de reuşită în viaţă a tinerilor cari abia bat la poarta exis­­tenţii._____________________ Mari inundaţii in Ardeal Linii ferate rupte de ape. — Circulaţia întreruptă Telegramele primite la direc­ţia generală c.f.r. anunţă că, in ultimele zile, în urma ploilor torenţiale, ce au căzut în Ar­deal, mai multe râuri revărsân­­du-se au inundat liniile ferate, intre eolanii temporar circula­ţii», şi i­ anzui­d pagube însem­­nate. Astfel, apele Vişeului au inun­dat linia ferată Valea Vişeului- Borşa în mai multe puncte. Circulaţia a fost suspendată în prima şi a doua zi de Paşti. In urma măsurilor luate de inspecţia de întreţinere situaţia se prezintă în Maramureş, în dimineaţa zilei de 30 crt., astfel: pe linia Dragoş Vodă-Valea Vi­şeului frontieră circulaţia se menţine cu restricţii de tonaj şi viteză. Intre Valea Vişeului şi Borşa a fost întreruptă circulaţia tre­nurilor de marfă, din cauza te­­rasamentului liniei, care a fost luat de ape, pe o lungime de 50 metri şi o adâncime de 2 metri, între staţia Leordina şi Cantonul 6. Traficul de călători se menţine prin transbordare in punctul unde linia a fost distrusă. Linia îngustă Borşa-Iacobeni, care fusese inundată, în mai multe puncte, întrerupând cir­culaţia, în zilele de 27 şi 28 crt., a fost restabilită. Numai în această regiune pa­gubele trec de un milion lei. Lucrările de refacere vor dura cel puţin 10 zile, dacă nu re­încep ploile. Pe celelalte porţiuni de linie, situate între staţiile Valea Vij­şeului şi Borşa, cari fuseseră inundate, întrerupând circula­ţia, s’a reluat normal circulaţia trenurilor de călători, de ase­menea cu restricţii in ce pri­veşte tonajul şi viteza trenu­rilor. & Ploile torent-1­ale. cari au că­­lat in zi­foîe tie Ti şi .wii ip-'nt.e au inundat, de asemeni, linia Blaj-Praid, între staţiile Sovata şi Praid, din cauza revărsării râului Târnava. Linia a fost stricată pe o dis­tanţă de 300 metri, întrerupând circulaţia. In urma măsurilor luate, trenurile circulă prin pi­lotare. Pe linia Copşa Mică-Sibiu, între staţiile Loamneş şi Ocna Sibiului, la km. 503, terasamen­­tul a fost luat de ape pe o lun­gime de 50 metri. Secţia de întreţinere a restabilit provizo­riu terasamentul. Trenurile cir­culă la pas, sub supravegherea personalului de întreţinere. Linia îngustă Sighnişoara- Sibiu a fost spălată de ape în­tre staţiile Comăţel şi Petre Liciu, pe o distanţă de 3 km. S-au luat toate măsurile ca cir­culaţia să nu fie întreruptă. Trenurile circulă cu viteza de 5 km. pe oră. Toate organele de întreţinere lucrează la întocmirea devizelor pentru lucrările de refacere, dictate de împrejurări şi la menţinerea circulaţiei, în con­diţii cari să nu primejduiască viaţa călătorilor. Dacă ploile vor conteni şi va continua scăderea apelor, se speră ca până la sfârşitul săp­tămânii să se refacă toate li­niile, cari au fost stricate şi să se reia circulaţia tuturor tre­nurilor, în mod normal. Pe valea Mureşului Apele furioase distrug totul in calea lor. — Sunt şi victime omeneşti Deda, 29 Aprilie De Vineri seara a început să cadă, in regiune, o ploaie rece abundentă, care a ţinut toată noaptea şi Sâmbătă toată ziua. Până dimineaţa, toate pâraele, care adună apele de pe munţii şi dealurile din împrejurimi, s’au umplut şi apa a început să se reverse peste maluri. Aceste pârae şi râuleţe, din­­tre care unele seacă în timpul verii, iar altele ■ care strâng şi aduc la vale apa isvoarelor din creerul munţilor şi învârtesc în cursul lor, roţi de mari, fe­­răstrae, etc., sunt foarte peri­culoase în timpul inundaţiilor. Coborând de pe munţi şi dea­luri, având o înclinare la vale, luând bolovani, mişcând stânci­­ şi desrădăcinând chiar copaci, aceste râuleţe fac mai mari ra­vagii şi sunt mai de temut chiar decât Mureşul a cărui apă, şi atunci când se umflă, curge mai domol. APELE FURIOASE DISTRUG TOTUL IN CALEA LOR In localitate au fost inunda­te până în prezent 30 de case. Mai multe gospodării au fost distruse. Câteva mori s’au dus pe apă. Două poduri de pe şo­seaua naţională şi altele de Pe drumurile comunale sunt stri­cate, aşa că circulaţia vehicu­lelor e întreruptă. Şcoala pri­mară n­ rul­­­e în pericol, fiind înconjurată de­ ape. Terasa­mentul liniei ferate este spălat pe alocurea. Trenurile circulă cu întârzieri. In corn. Pietriş au fost dis­truse de „Valea Pietrişului“ şase gospodării. Mai multe coteţe şi un car din curtea săteanului Dămian s’au dus pe apă. Sunt multe case inundate. Şoseaua naţională este stricată pe o mare distanţă. Serviciul jude­ţean de poduri şi şosele s’a de­plasat la faţa locului. APELE SUNT IN CREŞTERE Prin localitate, pe unde Mu­reşul a fost indiguit vara tre­cută, apele lui nu au putut face stricăciuni mari, dar în jos, de la podul de cale ferată din dreptul corn. Pietriş, totul e sub apă. Au suferit mari stricăciuni semănăturile şi locurile arabile. Pagubele se urcă la câteva milioane. SUNT ŞI VICTIME OMENEŞTI In apele Mureşului şi-au gă­sit moartea doi bărbaţi a căror indentitate n’a putut fi încă stabilită. Cadavrele s’au pierdut în va­luri. 41­ Toate autorităţile comunelor inundate şi-au făcut datoria. D-nii Horea Mosora, notar cercual, Ioan Vaneti primar şi Ene Simion, şeful postului de jandarmi au dat ajutoare acolo unde primejdia era mai mare. n Pagini , tm­mmL.91.mmm III» mm III 'eg—■ I —mmmm ­ETUNII Germania construește 12 submarine îngrijorare la Londra.— La Berlin faptul a fost confirmat oficial * mitra, XZ (ftador) . Corespondentul diploma­tic al ziarului „News Chro­nicle” crede a ști că gu­vernul german a decis să înceapă imediat construi­rea a 12 submarine de câte 250 tone fiecare. Acelaş corespondent mai anunţă că Germania a făcut destule rezerve de benzină pentru a pu­tea face faţă tuturor ne­voilor sale pe timp de un an. Ştirea este transmisă simultan şi de corespon­dentul ziarului „Daily He­rald”. Oştirea se confirma? ^ Paris, 27 (Rador). — Co­respondentul din Londra al agenţiei „Havas” anunţă: In cercurile bine informa­te se confirmă ştirea că Reichul a pus în lucru 12 ■submarine a câte 250 de to­ne fiecare. Ştirea a produs o impre­sie din cele mai rele, în a­­........­­dip). — Cercurile politice sovietice au informaţii du­pă care la 31 Mai, cu oca­zia aniversării bătăliei na­vale de la Yutlanda, can­celarul Hitler va pune lu­mea în faţa unei nouă sur­prize: programul de înar­mări navale al Germaniei. In ultimele luni, şantie­rele navale germane au fiilor navale ar­glo-german­e Consiliul de miniştri care se va întruni săptămâna vii­toare va hotărî dacă în con­diţiile acestea negocierile germano-engleze mai sunt oportune. GUVERNUL GERMAN DESMINTE Berlin, 27 (Rador). — A­­genţia „D. N. B.“ comunică: Ministerul Reichswehrului desminte oficial ştirea apă­rută în unele ziare străine că Germania a început con­struirea de submarine. Ministerul socoteşte util să anunţe că nimic nu a fost schimbat în programul con­strucţiilor navale, program care urmează să fie realizat intrun timp mai îndelungat. SUBMARINELE VOR FI CON­STRUITE LA HAMBURG ŞI KIEL Londra, 29 (Rador. — Co­respondentul din Berlin al a­­genţiei „Reuter“ precizează că construirea celor 12 sub­marine germane a fost încre­dinţată unei firme din Ham­burg şi altor două firme din litural zi şi noapti, unor tipuri de submarine şi cru­cişătoare uşoare, cu un e­­chipament ofensiv egal e­­lementelor de un tonaj mai mare, engleze sau a­­­mericane. Rusia urmăreşte cu mare atenţie realizările, navale germane şi a şi luat măsuri în consecinţă, face acum obiect­ul unii e­­xamen. Cred că nu este o­­norabil pentru un deputat să insiste ca să dau azi alt răspuns”. Deputatul laburist din o­­poziţie, Thorne, a întrebat pe sir John Simon dacă nu crede că în timpul conver­saţiilor pe cari le-a avut cu d. Hitler, Fuehrerul nu i-a spus tot adevărul, întreba­rea a fost primită cu ilari­tate de către deputaţi. Un alt deputat a întrebat dacă intenţia guvernului german, de a reîncepe con­struirea submarinelor, nu constitue o nouă dovadă, dacă mai era nevoie de o Paris, 29 (Rador).. — Co­respondentul din Londra al­­ agenţiei „Havas“ anunţă: Cercurile guvernamentale continuă să reflecteze la o notă de protestare ce ar urma să fie adresată guvernului din Berlin, asupra nouiei vio­lări a tratatului de la Versail­les pe care o constitue pune­rea pe şantier a celor 12 sub­marine. • • O hotărâre­­ în acest sens nu va putea fi luată însă de­cât de consiliul de cabinet. Guvernul din Londra nu şi-a fixat încă politica pe care va trebui să o urmeze faţă de reinarmarea navală a Germaniei.­ Cabinetul va discuta in cursul consiliului obişnuit de Miercuri. Pentru­­moment negocierile tehnice anglo-germane care trebue să se ţină după serbă­nouă dovadă, că reiiorma­­rea Germaniei este îndrep­tată în primul rând contra Marei Britanii. In sfârşit, alt deputat a în­trebat dacă sir John Simon nu va încerca, înainte de a fi prea târziu, să se pună de acord cu puterile reprezen­tate la Stresa şi poate cu Rusia Sovietică în vederea măsurilor de luat pentru stăvilirea acestei unilaterale primejdioase şi stăruitoare repudieri a tratatului de la Versailles. Ministrul de externe nu a dat nici un răspuns la ulti­mele două întrebări. nile Jubileului nu au fost contramandate şi nu se ştie dacă vor fi. * Londra, 29 (Rador). — Cu toate că Sir John Simon, mi­nistrul afacerilor străine, n’a dat în şedinţa de azi a Camerei Comunelor nicio indicaţie despre atitudinea pe care o va lua guvernul englez faţă de reînarmările navale ale Germaniei, se a­­firmă cu o insistenţă cres­cândă în cercurile bine in­formate, că e foarte proba­bil ca guvernul din Londra să adreseze în curând celui din Berlin ,o notă de pro­testare împotriva acestor înarmări, care constitue o nouă violare a tratatului de la Versailles. O noua surpriza ! Anglia va adresa Germaniei o notă de protestare Precizările lui sir John Simon în Camera comunelor Londra, 29 (Rador). — Un deputat a întrebat azi gu­vernul în Camera Comune­lor, dacă a fost informat că guvernul Reichului a ordo­nat punerea în lucru a mai multor submarine şi reînfi­inţarea şcolii pentru echi­pajele submarinelor, de la Kiel. Sir John Simon a răspuns că guvernul german a lă­sat să se înţeleagă că ar fi făcut o comandă de 12 sub­marine a 250 tone fiecare. Chestiunea este în momen­tul de faţă, în studiu. Cât despre şcoala pentru echi­pajele submarinelor, de la Kiel, nu există nici o infor­maţie oficială. La întrebarea lui sir Au­stin Chamberalain, privi­toare la data când a fost in­format guvernul britanic despre chestiunea construi­rii submarinelor germane, sir John Simon a răspuns că nu-şi aminteşte data e­­xactă, dar că este probabil că această informaţie a fost primită la 25 Aprilie. Alt deputat a întrebat gu­vernul dacă va lua măsuri imediate pentru a aduce în faţ Societăţii Naţiunilor a­­ceastă nouă călcare a tra­tatului de la Versailles. Dea­­semeni, guvernul a mai fost întrebat dacă se mai gân­deşte la conversaţii navale intre Germania şi Marea Britanie. Sir John Simon a răs­puns: „Astfel cum am mai spu­s-o şi cum o justifică gravi­tatea lucrului, chestiunea Comentariile presei engleze Londra, 29 (Rador). — Pre­­sa engleză arată oarecare nervozitate faţă de reînarmă­rile intensive ale Germaniei în domeniul aviaţiei şi mari­nei „Times“ scrie că aceste in­­formaţiuni au surprins cercu­rile guvernamentale britani­ce. „Oarecari ştiri în legătură cu aceste înarmări sosiseră la Londra încă de acum două săptămâni, scrie ziarul. Gu­vernul englez consideră stra­nie atitudinea Germaniei în preziua conversaţiilor navale angio-germane care urmează să se ţină la Londra. Se vede că d. Hitler este hotărît să a­­tace cu toate mijloacele arti­colul 5 din tratatul de la Ver­sailles. D-sa îşi manifestă din nou intenţiile sale prin con­struirea unor noui vase în a­­fară de procentul acordat prin tratatele în chestiune“. . .„Dan­ Telegraph“ scrie: Noua situaţie creiată de re­­înarmările navale ale Germa­niei nu cere o modificare a politicei engleze şi o revizuire a programului său de apărare naţională. „Prin atitudinea­­ Germa­niei, securitatea Europei nu mai poate fi stabilită prin acorduri. Trebuiesc creiate alte mijloace pentru garan­tarea păcei, continuă ziarul. Germania ar voi să con­vingă pe celelalte puteri că submarinele pe care le-a pus în lucru nu ar fi arme ofen­sive ci defensive. Insă, unele din submarinele în construc­ţie au o rază de acţiune care trece dincolo de Gibraltar. Este posibil acum să se cons­truiască submarine cu un to­naj de numai 250 tone şi cu toate acestea ele să fie capa­bile să întreacă la luptă pe cele utilizate în timpul răs­­boiului,“ termină „Daily Te­legraph*. ..„Daily Express“ declară că în viitorul consiliu de miniș­tri se va examina dacă este necesar să se protesteze pe (CsQif&R&re le pagtaa. 1°«) Mtn. 118 Joi 2 Mai 1925 P STELIAN POPESCU Cântecul muncii Trăiască munca sfântă şi veşnic roditoare, Mântuitoarea muncă, isvor de bogăţii... Trăiască munca , visul şi pâinea viitoare, Ce pun în mers imense şi mândre energii ! Ea cântă ’rs ritm de roate şi 'n ritmuri de ciocane, în vuet de motoare şi ’re simfonii de fier... Ea e motorul veşnic al vieţii cotidiane Ce’şi cântă epopeea gigantică sub cer... In muncă e nădejdea şî-al ţârei scump tezaur, In încordări suprem© de braţe în avânt... E holda de smaralde ce se preschimba î n aur, E aurul ce cântă în spice de grâu sfânt !... E simfonia vieţii în veşnică vibrare, Sclipiri de-oţel şi aripi spre lumile cereşti, Oraşe noi şi mândre pe câmpul plin de floare... Trăiască munca sfântă pe­ ogoare româneşti ! MIRC­EA DEM. RADULESCU Semnarea contractului cu Skoda Sâmbătă seara, d. Victor Antonescu, ministrul finan­ţelor, care se află la Praga, a comunicat d-lui G. Tată­­răscu, preşedintele consi­liului, că a lichidat toate chestiunile de transfer din­tre Cehoslovacia şi ţara noastră, atât în legătură cu contractul Skoda cât şi cu comanda Sbrojowska. In urma acestei ştiri, d. preşedinte al consiliului a semnat în aceeaş seară con­tractul definitiv cu uzinele Skoda, — contract încheiat f­­e baza legii votate de Par­ament. Contractul a fost semnat la ministerul armamentului. Din partea uzinelor Sko­da a semnat d. Fiala, direc­tor general al acestor uzine. La semnarea contractului au asistat şi d-nii: Jan Şeba, mi­nistrul Cehoslovaciei la Bucu­reşti, I. Inculeţ, ministru ad.in­terim la finanţe, Mitiţă Con­­stantinescu, subsecretar de stat la finanţe, g-ral Gellu Petrescu, secretarul general al ministeru­lui armamentului şi B. Brovsky, directorul reprezentanţei uzine­lor Skoda in Bucureşti. _____ Dejun la Paris in or.&Fred Stelian Popescu Paris, 27. — Astăzi, d. La­val a oferit la quai d’Orsay, un dejun în onoarea d-lui Stelian Popescu, fost mbu­stru, directorul ziarului „U­­niversul”. La acest dejun au parti­cipat numeroase personali­tăţi politice. Consiliul superior al apărării ţării a aprobat planul d­e înzestrarea oştirii Şedinţa a fost prezidată de M. S. Regele Sâmbătă după amiază, in a­­miază în ajunul sărbătorilor Paştilor, s-a întrunit sub pre­şedinţia M. S. Regelui consiliul superior al apărării ţării. Prima oară, conform nouei legi de organizare a consi­liului superior al apărării ţă­rii, votată recent în Parlament, au participat la această şedin­ţă, în vederea asigurării spiritu­lui de continuitate în opera de înzestrare a armatei, şi foştii preşedinţi de consiliu d-nii: N. Iorga, G. G. Mironescu, general Văitoianu şi dr. C. Angelescu. D-nii prim-ministru G. Tă­­tărăscu şi general Paul An­gelescu, ministrul apărării naţionale, au expus amănun­ţit noul plan de înzestrare a oştirii, care a întrunit apro­barea unanimă a consiliului. D. mareşal Prezan a subli­niat că noul program de in­zestrare constitue un plan eroic. Planul acesta este eşalonat pe timp de zece ani. Spre deosebire de lucrările fragmentare de până­­acum, noul program este complet şi elaborat în timp de 6 luni, cu consultarea tuturor­­compe­tenţelor şi organismelor cali­ficate şi legale ale oştirii. Pentru realizarea acestui program de lucrări s-au pre­văzut şi posibilităţile buge­tare care vor rezulta pe de o­parte din împrumutul de în­zestrare, iar pe de altă parte din nouile taxe destinate înarmării. Şedinţa consiliului superior al apărării ţării a durat 3 ore ju­mătate. Paris, 24 Aprilie 1935 Semnarea contractului de că­sătorie dintre Mariana şi ursul roşu a fost brusc amânată. Condiţiile, în care s’a produs a­­mânarea, cât mai ales anumite gesturi şi incidente, ce au­ ur­mat, au mărit considerabil a­­prinderea şi interesul discuţii­lor şi polemicilor care se des­făşoară de o bucată de vreme aici referitor la foloasele sau neajunsurile alianţei cu Sovie­tele. Deci, în locul marşului nupţial, prevăzut de protocol în onoarea „fericitului eveni­ment“ oficial scontat, opera franco-rusă face să se audă un preludiu mai puţin alegru de­cât grav, pe care marele public îl găseşte chiar deconcertant. A deconcertat, mai intâi, pur­tarea d-lui Litvinov, care a plecat pe neaşteptate la Mos­cova, deşi era aşteptat la Paris, după propria-i dorinţă, cu ac­tele gata să fie­ iscălite şi con­form riturilor, cu banchetul pregătit să-l sărbătorească. Fi­reşte, nu i se contestă diploma­tului bolşevic dreptul său,­ato­­ria de a se duce să-şi pună în curent guvernul cu stadiul ne­gocierilor, insă francezii au fost neplăcut surprinşi că viitorii a­­liaţi s’au supărat că d. Laval, cu care totuşi d. Litvinov sta­bilise bazele alianţei, a­ căutat să-i dea acesteia o formă cât mai frumoasă şi precisă. De asemeni, francezii au fost neplăcut surprinşi de textul co­municatului agenţiei oficioase ruse Tass, care a răspândit ştirea­­„suspendării tratative­lor“, contrazicând astfel afir­maţia comunicatului emis de către Quai d’Orsay, după care încheierea alianţei n’ar fi în­târziată de­cât de rezolvarea câtorva „dificultăţi de redac­tare“. TRATATUL SECRET GER­MANO -POLON In sfârşit, francezilor le-au displăcut, fără să-i surprindă peste măsură, diferite fapte, a căror coincidență li se pare semnificativă. De pildă, un ziar din Lyon, de salut public, a publicat textul unui tratat se­cret pe care Germania l-ar fi încheiat la 25 Februarie 1934 cu Polonia, de unde ar rezulta că Polonia ar fi auxiliara efec­tivă­ a Reichului, cu­ toate asi­­gurările-i de până acum că În­ţelege să rămână credincioasă convenţiunii franco-poloneze Adversarii de aici ai alian­ţei cu Sovietele observă că dacă tratatul desvăluit de ziarul din CURIERUL PARISULUI JOC înainte de nuntă de POMPIUU PÂITĂNEA AW—MIMIInw LiMrimnwiiwi I -rumlim (CoBtiauar© ia pagina,

Next