Universul, mai 1935 (Anul 52, nr. 118-131)
1935-05-02 / nr. 118
Anul al 52-lea 14 '»Pagini EXEMPLARUL.KStifr^, ___ Taxi poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. G-le P. T. T. No. lSOJSStyMS» LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA» TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 ? SECRETARIATUL DE REDACTI: 3.30 15 FONDATOR: OPERĂ POSITIVA Peste câteva zile Încep la Londra serbările jubileului de 25 de ani de domnie a regelui George. Intre altele, s’a preconizat strângerea unui capital, ofrandă naţională dată Suveranului care la rându-i o face dar tineretului. Organizatorii speră să strângă până la sfârşitul anului un miliard de lei, iar la sfârşitul lui 1936, două miliarde (patru milioane lire sterline). Veniturile acestor bani vor servi la „înfrumuseţarea vieţii şi mărirea şanselor tinerilor între 14 şi 18 ani“. Campania pentru reuşita acestei iniţiative a pornit in toată ţara. Prinţul de Galles a pronunţat un discurs radiodifuzat în favoarea operei noui, căreia i se va consacra o zi naţională ce va pune pe planul întâi această preocupare. Biserica din Anglia, după sugestia episcopului din Canterbury, ii va consacra colectele unei zile. „înfrumuseţarea vieţii şi mărirea şanselor tinerilor între 14 şi 18 ani“ a format preocuparea regelui Angliei, din momentul în care i s’a adus la cunoştinţă că, Intr’un ţinut numai, vor fi în 1937, 30.000 de tineri, între 14 şi 18 ani, cari n’au niicio speranţă să fie întrebuinţaţi în slujbe, In uzine sau In meserii. Principele moştenitor al Angliei conduce personal această operă, secondat de colaboratori pe care şi i-a ales dintre cei mai de seamă oameni constructivi. Titulatura însăşi a acestei acţiuni arată cât de vast e programul şi cât de frumoasă e opera care e pe cale să se înfăptuiască In ţinuturile Mared Britanii. Pretutindeni, grija de a asigura cât de puţin viitorul generaţiilor cari vin, a început să formeze preocuparea oficialităţii. Criza economică, ce domină în toate statele viaţa socială, face ca tineretul să găsească din zi în zi mai puţine locuri unde să-şi valorifice calităţile şi să-şi câştige existenţa. Nu toţi tinerii pot urma cursurile inferioare ale Învăţământului şi chiar de ar putea urma, s’ar izbi la începutul carierii de pletora profesioniştilor intelectuali, ce nu-şi câştigă nici existenţa. Această lacună vrea să împlinească iniţiativa principelui moştenitor al tronului Marii Britanii şi cu siguranţă că răsunetul pe care apelul său l-a avut în inimile cetăţenilor englezi, va determina găsirea mijloacelor practice pentru mărirea şanselor de reuşită în viaţă a tinerilor cari abia bat la poarta existenţii._____________________ Mari inundaţii in Ardeal Linii ferate rupte de ape. — Circulaţia întreruptă Telegramele primite la direcţia generală c.f.r. anunţă că, in ultimele zile, în urma ploilor torenţiale, ce au căzut în Ardeal, mai multe râuri revărsându-se au inundat liniile ferate, intre eolanii temporar circulaţii», şi i anzuid pagube însemnate. Astfel, apele Vişeului au inundat linia ferată Valea Vişeului- Borşa în mai multe puncte. Circulaţia a fost suspendată în prima şi a doua zi de Paşti. In urma măsurilor luate de inspecţia de întreţinere situaţia se prezintă în Maramureş, în dimineaţa zilei de 30 crt., astfel: pe linia Dragoş Vodă-Valea Vişeului frontieră circulaţia se menţine cu restricţii de tonaj şi viteză. Intre Valea Vişeului şi Borşa a fost întreruptă circulaţia trenurilor de marfă, din cauza terasamentului liniei, care a fost luat de ape, pe o lungime de 50 metri şi o adâncime de 2 metri, între staţia Leordina şi Cantonul 6. Traficul de călători se menţine prin transbordare in punctul unde linia a fost distrusă. Linia îngustă Borşa-Iacobeni, care fusese inundată, în mai multe puncte, întrerupând circulaţia, în zilele de 27 şi 28 crt., a fost restabilită. Numai în această regiune pagubele trec de un milion lei. Lucrările de refacere vor dura cel puţin 10 zile, dacă nu reîncep ploile. Pe celelalte porţiuni de linie, situate între staţiile Valea Vijşeului şi Borşa, cari fuseseră inundate, întrerupând circulaţia, s’a reluat normal circulaţia trenurilor de călători, de asemenea cu restricţii in ce priveşte tonajul şi viteza trenurilor. & Ploile torent-1ale. cari au călat in zifoîe tie Ti şi .wii ip-'nt.e au inundat, de asemeni, linia Blaj-Praid, între staţiile Sovata şi Praid, din cauza revărsării râului Târnava. Linia a fost stricată pe o distanţă de 300 metri, întrerupând circulaţia. In urma măsurilor luate, trenurile circulă prin pilotare. Pe linia Copşa Mică-Sibiu, între staţiile Loamneş şi Ocna Sibiului, la km. 503, terasamentul a fost luat de ape pe o lungime de 50 metri. Secţia de întreţinere a restabilit provizoriu terasamentul. Trenurile circulă la pas, sub supravegherea personalului de întreţinere. Linia îngustă Sighnişoara- Sibiu a fost spălată de ape între staţiile Comăţel şi Petre Liciu, pe o distanţă de 3 km. S-au luat toate măsurile ca circulaţia să nu fie întreruptă. Trenurile circulă cu viteza de 5 km. pe oră. Toate organele de întreţinere lucrează la întocmirea devizelor pentru lucrările de refacere, dictate de împrejurări şi la menţinerea circulaţiei, în condiţii cari să nu primejduiască viaţa călătorilor. Dacă ploile vor conteni şi va continua scăderea apelor, se speră ca până la sfârşitul săptămânii să se refacă toate liniile, cari au fost stricate şi să se reia circulaţia tuturor trenurilor, în mod normal. Pe valea Mureşului Apele furioase distrug totul in calea lor. — Sunt şi victime omeneşti Deda, 29 Aprilie De Vineri seara a început să cadă, in regiune, o ploaie rece abundentă, care a ţinut toată noaptea şi Sâmbătă toată ziua. Până dimineaţa, toate pâraele, care adună apele de pe munţii şi dealurile din împrejurimi, s’au umplut şi apa a început să se reverse peste maluri. Aceste pârae şi râuleţe, dintre care unele seacă în timpul verii, iar altele ■ care strâng şi aduc la vale apa isvoarelor din creerul munţilor şi învârtesc în cursul lor, roţi de mari, ferăstrae, etc., sunt foarte periculoase în timpul inundaţiilor. Coborând de pe munţi şi dealuri, având o înclinare la vale, luând bolovani, mişcând stânci şi desrădăcinând chiar copaci, aceste râuleţe fac mai mari ravagii şi sunt mai de temut chiar decât Mureşul a cărui apă, şi atunci când se umflă, curge mai domol. APELE FURIOASE DISTRUG TOTUL IN CALEA LOR In localitate au fost inundate până în prezent 30 de case. Mai multe gospodării au fost distruse. Câteva mori s’au dus pe apă. Două poduri de pe şoseaua naţională şi altele de Pe drumurile comunale sunt stricate, aşa că circulaţia vehiculelor e întreruptă. Şcoala primară n rule în pericol, fiind înconjurată de ape. Terasamentul liniei ferate este spălat pe alocurea. Trenurile circulă cu întârzieri. In corn. Pietriş au fost distruse de „Valea Pietrişului“ şase gospodării. Mai multe coteţe şi un car din curtea săteanului Dămian s’au dus pe apă. Sunt multe case inundate. Şoseaua naţională este stricată pe o mare distanţă. Serviciul judeţean de poduri şi şosele s’a deplasat la faţa locului. APELE SUNT IN CREŞTERE Prin localitate, pe unde Mureşul a fost indiguit vara trecută, apele lui nu au putut face stricăciuni mari, dar în jos, de la podul de cale ferată din dreptul corn. Pietriş, totul e sub apă. Au suferit mari stricăciuni semănăturile şi locurile arabile. Pagubele se urcă la câteva milioane. SUNT ŞI VICTIME OMENEŞTI In apele Mureşului şi-au găsit moartea doi bărbaţi a căror indentitate n’a putut fi încă stabilită. Cadavrele s’au pierdut în valuri. 41 Toate autorităţile comunelor inundate şi-au făcut datoria. D-nii Horea Mosora, notar cercual, Ioan Vaneti primar şi Ene Simion, şeful postului de jandarmi au dat ajutoare acolo unde primejdia era mai mare. n Pagini , tmmmL.91.mmm III» mm III 'eg—■ I —mmmm ETUNII Germania construește 12 submarine îngrijorare la Londra.— La Berlin faptul a fost confirmat oficial * mitra, XZ (ftador) . Corespondentul diplomatic al ziarului „News Chronicle” crede a ști că guvernul german a decis să înceapă imediat construirea a 12 submarine de câte 250 tone fiecare. Acelaş corespondent mai anunţă că Germania a făcut destule rezerve de benzină pentru a putea face faţă tuturor nevoilor sale pe timp de un an. Ştirea este transmisă simultan şi de corespondentul ziarului „Daily Herald”. Oştirea se confirma? ^ Paris, 27 (Rador). — Corespondentul din Londra al agenţiei „Havas” anunţă: In cercurile bine informate se confirmă ştirea că Reichul a pus în lucru 12 ■submarine a câte 250 de tone fiecare. Ştirea a produs o impresie din cele mai rele, în a........dip). — Cercurile politice sovietice au informaţii după care la 31 Mai, cu ocazia aniversării bătăliei navale de la Yutlanda, cancelarul Hitler va pune lumea în faţa unei nouă surprize: programul de înarmări navale al Germaniei. In ultimele luni, şantierele navale germane au fiilor navale arglo-germane Consiliul de miniştri care se va întruni săptămâna viitoare va hotărî dacă în condiţiile acestea negocierile germano-engleze mai sunt oportune. GUVERNUL GERMAN DESMINTE Berlin, 27 (Rador). — Agenţia „D. N. B.“ comunică: Ministerul Reichswehrului desminte oficial ştirea apărută în unele ziare străine că Germania a început construirea de submarine. Ministerul socoteşte util să anunţe că nimic nu a fost schimbat în programul construcţiilor navale, program care urmează să fie realizat intrun timp mai îndelungat. SUBMARINELE VOR FI CONSTRUITE LA HAMBURG ŞI KIEL Londra, 29 (Rador. — Corespondentul din Berlin al agenţiei „Reuter“ precizează că construirea celor 12 submarine germane a fost încredinţată unei firme din Hamburg şi altor două firme din litural zi şi noapti, unor tipuri de submarine şi crucişătoare uşoare, cu un echipament ofensiv egal elementelor de un tonaj mai mare, engleze sau americane. Rusia urmăreşte cu mare atenţie realizările, navale germane şi a şi luat măsuri în consecinţă, face acum obiectul unii examen. Cred că nu este onorabil pentru un deputat să insiste ca să dau azi alt răspuns”. Deputatul laburist din opoziţie, Thorne, a întrebat pe sir John Simon dacă nu crede că în timpul conversaţiilor pe cari le-a avut cu d. Hitler, Fuehrerul nu i-a spus tot adevărul, întrebarea a fost primită cu ilaritate de către deputaţi. Un alt deputat a întrebat dacă intenţia guvernului german, de a reîncepe construirea submarinelor, nu constitue o nouă dovadă, dacă mai era nevoie de o Paris, 29 (Rador).. — Corespondentul din Londra al agenţiei „Havas“ anunţă: Cercurile guvernamentale continuă să reflecteze la o notă de protestare ce ar urma să fie adresată guvernului din Berlin, asupra nouiei violări a tratatului de la Versailles pe care o constitue punerea pe şantier a celor 12 submarine. • • O hotărâre în acest sens nu va putea fi luată însă decât de consiliul de cabinet. Guvernul din Londra nu şi-a fixat încă politica pe care va trebui să o urmeze faţă de reinarmarea navală a Germaniei. Cabinetul va discuta in cursul consiliului obişnuit de Miercuri. Pentrumoment negocierile tehnice anglo-germane care trebue să se ţină după serbănouă dovadă, că reiiormarea Germaniei este îndreptată în primul rând contra Marei Britanii. In sfârşit, alt deputat a întrebat dacă sir John Simon nu va încerca, înainte de a fi prea târziu, să se pună de acord cu puterile reprezentate la Stresa şi poate cu Rusia Sovietică în vederea măsurilor de luat pentru stăvilirea acestei unilaterale primejdioase şi stăruitoare repudieri a tratatului de la Versailles. Ministrul de externe nu a dat nici un răspuns la ultimele două întrebări. nile Jubileului nu au fost contramandate şi nu se ştie dacă vor fi. * Londra, 29 (Rador). — Cu toate că Sir John Simon, ministrul afacerilor străine, n’a dat în şedinţa de azi a Camerei Comunelor nicio indicaţie despre atitudinea pe care o va lua guvernul englez faţă de reînarmările navale ale Germaniei, se afirmă cu o insistenţă crescândă în cercurile bine informate, că e foarte probabil ca guvernul din Londra să adreseze în curând celui din Berlin ,o notă de protestare împotriva acestor înarmări, care constitue o nouă violare a tratatului de la Versailles. O noua surpriza ! Anglia va adresa Germaniei o notă de protestare Precizările lui sir John Simon în Camera comunelor Londra, 29 (Rador). — Un deputat a întrebat azi guvernul în Camera Comunelor, dacă a fost informat că guvernul Reichului a ordonat punerea în lucru a mai multor submarine şi reînfiinţarea şcolii pentru echipajele submarinelor, de la Kiel. Sir John Simon a răspuns că guvernul german a lăsat să se înţeleagă că ar fi făcut o comandă de 12 submarine a 250 tone fiecare. Chestiunea este în momentul de faţă, în studiu. Cât despre şcoala pentru echipajele submarinelor, de la Kiel, nu există nici o informaţie oficială. La întrebarea lui sir Austin Chamberalain, privitoare la data când a fost informat guvernul britanic despre chestiunea construirii submarinelor germane, sir John Simon a răspuns că nu-şi aminteşte data exactă, dar că este probabil că această informaţie a fost primită la 25 Aprilie. Alt deputat a întrebat guvernul dacă va lua măsuri imediate pentru a aduce în faţ Societăţii Naţiunilor această nouă călcare a tratatului de la Versailles. Deasemeni, guvernul a mai fost întrebat dacă se mai gândeşte la conversaţii navale intre Germania şi Marea Britanie. Sir John Simon a răspuns: „Astfel cum am mai spus-o şi cum o justifică gravitatea lucrului, chestiunea Comentariile presei engleze Londra, 29 (Rador). — Presa engleză arată oarecare nervozitate faţă de reînarmările intensive ale Germaniei în domeniul aviaţiei şi marinei „Times“ scrie că aceste informaţiuni au surprins cercurile guvernamentale britanice. „Oarecari ştiri în legătură cu aceste înarmări sosiseră la Londra încă de acum două săptămâni, scrie ziarul. Guvernul englez consideră stranie atitudinea Germaniei în preziua conversaţiilor navale angio-germane care urmează să se ţină la Londra. Se vede că d. Hitler este hotărît să atace cu toate mijloacele articolul 5 din tratatul de la Versailles. D-sa îşi manifestă din nou intenţiile sale prin construirea unor noui vase în afară de procentul acordat prin tratatele în chestiune“. . .„Dan Telegraph“ scrie: Noua situaţie creiată de reînarmările navale ale Germaniei nu cere o modificare a politicei engleze şi o revizuire a programului său de apărare naţională. „Prin atitudinea Germaniei, securitatea Europei nu mai poate fi stabilită prin acorduri. Trebuiesc creiate alte mijloace pentru garantarea păcei, continuă ziarul. Germania ar voi să convingă pe celelalte puteri că submarinele pe care le-a pus în lucru nu ar fi arme ofensive ci defensive. Insă, unele din submarinele în construcţie au o rază de acţiune care trece dincolo de Gibraltar. Este posibil acum să se construiască submarine cu un tonaj de numai 250 tone şi cu toate acestea ele să fie capabile să întreacă la luptă pe cele utilizate în timpul răsboiului,“ termină „Daily Telegraph*. ..„Daily Express“ declară că în viitorul consiliu de miniștri se va examina dacă este necesar să se protesteze pe (CsQif&R&re le pagtaa. 1°«) Mtn. 118 Joi 2 Mai 1925 P STELIAN POPESCU Cântecul muncii Trăiască munca sfântă şi veşnic roditoare, Mântuitoarea muncă, isvor de bogăţii... Trăiască munca , visul şi pâinea viitoare, Ce pun în mers imense şi mândre energii ! Ea cântă ’rs ritm de roate şi 'n ritmuri de ciocane, în vuet de motoare şi ’re simfonii de fier... Ea e motorul veşnic al vieţii cotidiane Ce’şi cântă epopeea gigantică sub cer... In muncă e nădejdea şî-al ţârei scump tezaur, In încordări suprem© de braţe în avânt... E holda de smaralde ce se preschimba î n aur, E aurul ce cântă în spice de grâu sfânt !... E simfonia vieţii în veşnică vibrare, Sclipiri de-oţel şi aripi spre lumile cereşti, Oraşe noi şi mândre pe câmpul plin de floare... Trăiască munca sfântă pe ogoare româneşti ! MIRCEA DEM. RADULESCU Semnarea contractului cu Skoda Sâmbătă seara, d. Victor Antonescu, ministrul finanţelor, care se află la Praga, a comunicat d-lui G. Tatărăscu, preşedintele consiliului, că a lichidat toate chestiunile de transfer dintre Cehoslovacia şi ţara noastră, atât în legătură cu contractul Skoda cât şi cu comanda Sbrojowska. In urma acestei ştiri, d. preşedinte al consiliului a semnat în aceeaş seară contractul definitiv cu uzinele Skoda, — contract încheiat fe baza legii votate de Parament. Contractul a fost semnat la ministerul armamentului. Din partea uzinelor Skoda a semnat d. Fiala, director general al acestor uzine. La semnarea contractului au asistat şi d-nii: Jan Şeba, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti, I. Inculeţ, ministru ad.interim la finanţe, Mitiţă Constantinescu, subsecretar de stat la finanţe, g-ral Gellu Petrescu, secretarul general al ministerului armamentului şi B. Brovsky, directorul reprezentanţei uzinelor Skoda in Bucureşti. _____ Dejun la Paris in or.&Fred Stelian Popescu Paris, 27. — Astăzi, d. Laval a oferit la quai d’Orsay, un dejun în onoarea d-lui Stelian Popescu, fost mbustru, directorul ziarului „Universul”. La acest dejun au participat numeroase personalităţi politice. Consiliul superior al apărării ţării a aprobat planul de înzestrarea oştirii Şedinţa a fost prezidată de M. S. Regele Sâmbătă după amiază, in amiază în ajunul sărbătorilor Paştilor, s-a întrunit sub preşedinţia M. S. Regelui consiliul superior al apărării ţării. Prima oară, conform nouei legi de organizare a consiliului superior al apărării ţării, votată recent în Parlament, au participat la această şedinţă, în vederea asigurării spiritului de continuitate în opera de înzestrare a armatei, şi foştii preşedinţi de consiliu d-nii: N. Iorga, G. G. Mironescu, general Văitoianu şi dr. C. Angelescu. D-nii prim-ministru G. Tătărăscu şi general Paul Angelescu, ministrul apărării naţionale, au expus amănunţit noul plan de înzestrare a oştirii, care a întrunit aprobarea unanimă a consiliului. D. mareşal Prezan a subliniat că noul program de inzestrare constitue un plan eroic. Planul acesta este eşalonat pe timp de zece ani. Spre deosebire de lucrările fragmentare de pânăacum, noul program este complet şi elaborat în timp de 6 luni, cu consultarea tuturorcompetenţelor şi organismelor calificate şi legale ale oştirii. Pentru realizarea acestui program de lucrări s-au prevăzut şi posibilităţile bugetare care vor rezulta pe de oparte din împrumutul de înzestrare, iar pe de altă parte din nouile taxe destinate înarmării. Şedinţa consiliului superior al apărării ţării a durat 3 ore jumătate. Paris, 24 Aprilie 1935 Semnarea contractului de căsătorie dintre Mariana şi ursul roşu a fost brusc amânată. Condiţiile, în care s’a produs amânarea, cât mai ales anumite gesturi şi incidente, ce au urmat, au mărit considerabil aprinderea şi interesul discuţiilor şi polemicilor care se desfăşoară de o bucată de vreme aici referitor la foloasele sau neajunsurile alianţei cu Sovietele. Deci, în locul marşului nupţial, prevăzut de protocol în onoarea „fericitului eveniment“ oficial scontat, opera franco-rusă face să se audă un preludiu mai puţin alegru decât grav, pe care marele public îl găseşte chiar deconcertant. A deconcertat, mai intâi, purtarea d-lui Litvinov, care a plecat pe neaşteptate la Moscova, deşi era aşteptat la Paris, după propria-i dorinţă, cu actele gata să fie iscălite şi conform riturilor, cu banchetul pregătit să-l sărbătorească. Fireşte, nu i se contestă diplomatului bolşevic dreptul său,atoria de a se duce să-şi pună în curent guvernul cu stadiul negocierilor, insă francezii au fost neplăcut surprinşi că viitorii aliaţi s’au supărat că d. Laval, cu care totuşi d. Litvinov stabilise bazele alianţei, a căutat să-i dea acesteia o formă cât mai frumoasă şi precisă. De asemeni, francezii au fost neplăcut surprinşi de textul comunicatului agenţiei oficioase ruse Tass, care a răspândit ştirea„suspendării tratativelor“, contrazicând astfel afirmaţia comunicatului emis de către Quai d’Orsay, după care încheierea alianţei n’ar fi întârziată decât de rezolvarea câtorva „dificultăţi de redactare“. TRATATUL SECRET GERMANO -POLON In sfârşit, francezilor le-au displăcut, fără să-i surprindă peste măsură, diferite fapte, a căror coincidență li se pare semnificativă. De pildă, un ziar din Lyon, de salut public, a publicat textul unui tratat secret pe care Germania l-ar fi încheiat la 25 Februarie 1934 cu Polonia, de unde ar rezulta că Polonia ar fi auxiliara efectivă a Reichului, cu toate asigurările-i de până acum că Înţelege să rămână credincioasă convenţiunii franco-poloneze Adversarii de aici ai alianţei cu Sovietele observă că dacă tratatul desvăluit de ziarul din CURIERUL PARISULUI JOC înainte de nuntă de POMPIUU PÂITĂNEA AW—MIMIInw LiMrimnwiiwi I -rumlim (CoBtiauar© ia pagina,