Universul, mai 1935 (Anul 52, nr. 118-131)

1935-05-02 / nr. 118

CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI" Toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“ cu Începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO-ROMâNA“, Bucureşti, Calea Gri­­viţei 23, suma de lei 274, vor primi: 1­­0 poliţă de asigurare de lei 20.000, cu ratele achitate pe Mai, Iunie, Iulie, August 1935, in VALOA­RE TOTALA de LEI 472. 2) Anexa cu 8 numere de premii participând la tragerile speciale de la 15 MAI 1935 15 IUNIE 1935 15 I­U­L­IE 1935 15 AUGUST 1935 3) UN CEASORNIC CRONOMETRU de buzunar de modalul expus In vitrina ziarului „UNIVERSUL“. 4) Un frumos bloc-notes in culori pentru biurou. Cei cari vor continua cu plata ratelor la Septembrie 1935, câte iei 103 lunar, vor mai beneficia de alte două rate gratuite. * 6 • Costul abonamentului, dimpreună cu suma de lei 274 se va trimite direct Societăţii „P M A N C O­RO M Â N E“, București, Calea Oriviţei 23, de unde se va expedia imediat poliţa cu anexa ei, chitanţele, CEASORNICUL DE BUZUNAR şi blocul notes, sau direct la ziarul „UNIVERSUL“. Cetitorii din Capitală vor achita sumele direct la Societatea „FRANCO-ROMÂNA“, de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, CEASORNICUL şi blocul. Cetitorii care sunt deja abonaţi pot tri­mite direct Societăţii numai suma de lei 2741 şi vor primi cele arătate mai sus. Costul abonamentului la „UNIVERSUL“ este: Lei 750.- asinal Lei 380.- 6 luni Lei 200.- 5 luni ■4+ 4444.4+44 ♦+++> + ♦♦» + ♦ + ♦♦+♦ ♦+♦♦♦♦♦+♦ + WfWH+♦» iwwwii ii II iii iii mu ilium ii—l■l■n^lln^lll^ rMwi—mnimiwi CEREȚI CEASORNICELE i iffy tf De vânzare la toate ceasornicăriile mai bune din Țară. 4­4­4 .4­4-4­4 + — 1 M — 11111 MM —I — 1 IBM —— ULTIMELE LOCURI de VANZARE la BUCUREŞTII-JUOUI pentru Case, Fabrici, ®©possie, etc., etc. Preţul de la l00 lei m.p, plătibil. Una treime la subscriere, şi restul în 24 rate lunare. Biroul de Vânzare­­ PROFESOR N. BASILESCU Bucureşti - Hotel Capşa - camera Ho. 4 sau Bucureştii - X pui­­ fabrica tie­cere. Tramvai electric, lumină electrică, apă excelentă, Pri­mărie, Şcoală, Biserică, Abatoriu, Strade drepte şi largi de 12 metri, etc., etc. Mari lucrări edilitare în curs. BUCUREŞTII-NOUI este cea mai sănătoasă şi cea mai frumoasă localitate din jurul Capitalei, BUCUREŞTII-NOUI fiind situat la Nord-Vestul Capita­lei este ferit de vânturile şi miasmele Capitalei; BUCUREŞTII-NOUI are deja o populaţiune de peste 5000 locuitori; BUCUREŞTII-NOUI are cel mai mare şi cel mai frumos viitor. 1 Consultaţi medicul Dv. asupra tratamentului TUBERCULOZEI PULMONARE şi CHIRURGICALE prin „UMCRALOABO“ medicaţie vegetală internă deja cunoscută în Elveţia, Franţa, Anglia, etc. şi apro­bată de onor. Min. Săn. sub No. 35.679. Cereţi bro­şura (1934) a d-lui Dr. Séchehaye din Geneva (Elveţia) şi atestările medicale de la „U M C K A", S. A. R., Ştirbey-Vodă 108, Bucureşti 2, 44 W Brmmst. Societatea MOVILA - TIKIBÓL Cin CARMEN SYIVA, anunţă onor vizitatorii, că conducerea hoteluri­lor „Movila”, „Băi” şi „Nou”, a trecut sub administraţia Organizaţiei­ Naţionale Române de voiaj şi turism „Europa”, str. Doamnei 1. Informaţiuni şi reţineri de camere cu sau fără pensiune, cu sau fără băi calde de nămol, etc., în condiţiuni avantajoase la toate agen­ţiile „Europa”. Hotelurile au fost complect renovate şi ho­telul Movila, s-a înzestrat cu apă curgătoare în fiecare cameră şi băi la fiecare etaj. so universul REMING Perfecţia ■ maşinilor ■ de reprodus Lei 9750 REPREZENTANŢA GENERALA« NICOLAE IVANOVICI, Pasajul Vilagros Furnisorul Curtei Regale şi a Sf. Patriarhii BUCUREŞTI — Telefon 4­0630m Tun­siL­iea ni i»i hamen­e din Ungaria Unde duce pe un popor lipsa de măsură. — Ungurii pretind că derivă dela Maica Domnului. — Christos şi Turanul. — Horaţiu poet naţional maghiar Cluj, 23 Aprilie In timp ce poporul românesc este înzestrat cu mult simţ al măsurii, care dă fiecărei acţiuni a lui o doză de cumpănire şi prevedere, ferindu-l de ridicol, poporul unguresc în schimb e lipsit de simţul proporţiilor. In aparenţă simţul măsurii nu este ceva atât de important, dar dacă vom cerceta mai amănun­ţit manifestările ungureşti sub raport colectiv şi individual, vom ajunge la constatări sur­prinzătoare. După patrioţii de la Budepesta naţiunea maghiară e mai pre­sus de toate şi ea are o che­mare civilizatoare în Estul Eu­ropei. Cultura maghiară e mai presus de toate, şi chiar un cap luminat ca Apponi, susţinea „fostul culturalizator“ al Unga­riei faţă de ţările cari o în­conjoară punând ideea aceasta în slujba revizionismului, ca un pretins argument serios. Ne amintim prea bine, că în Ungaria dinainte de război na­ţiunea de „magyar ember“ era ceva tot atât de sublim, după­­cum era de înjositor să fi valah, ori slovac, pentru cari dicţiona­rul unguresc avea cele mai dis­preţuitoare expresiuni. Sentimentul religios la ungur exaltează in enormităţi cari expropriază fiinţa Dumnezeirii pe­ seama maghiarilor.. Ştim cu toţii că ungurul nu vorbeşte de­cât despre „Dumnezeul ungu­rilor“. In sfârşit în toate manifestă­rile de ori­ce fel, poporul ma­ghiar se prezintă fără simţul măsurii, cu o mândrie hiper­trofiată atingând de foarte multe ori limitele ridicolului. Nu ne-am propus însă a scrie fără nici un control şi fără do­cumente, aducând injurii un­gurilor. Acest lucru îl fac ade­sea revizioniştii, noi nici­odată. Vom da câteva exemple, lua­te din presa ungurească, pentru a dovedi cu ele, cât de adevă­rată este afirmaţia noastră, că ungurii nu au simţul măsurii. La Budapesta apare o publi­­caţiuine catolică cu titlul „Vigi­­lia“. Intr’un număr recent al a­­cestei publicaţiuni a apărut un articol cu titlul: „De ce este pe­riculos turanismul“. Autorul articolului arată apoi în mai multe pagini ale revistei exagerările ridicole ale aşa nu­mitului curent „turanist“ din Ardeal, care a început să devină un pericol pentru concepţiile eu­ropene şi pentru cultura apu­seană a ungurilor. Dar ce este „turaniamul“ ? In Ungaria de după război, mai cu seamă sub influenţa ideilor rassiste germane, a pornit şi anii din urmă o acţiune, care ar vrea să amintească unguri­lor originea lor turanică. „Prea mult ne-am îndepărtat de Tu­ran“, constată ungurii de viţă (uneori şvăbească ori slovacă), şi propun o desbrăcare de ba­lastul culturii apusene, pentru­­ca astfel naţiunea maghiară să poată rămâne goală nap, în întreaga ei splendoare în faţa Europei, aşa cum au adus-o în­tre Dunăre Arpad şi Tubutum, şi cum a lăsat-o „Dumnezeul ungurilor“. Revista maghiară despre care vorbim constată exagerările ri­dicole şi tendinţele păgâne re­voltătoare ale acestui curent şi constată, că el e pornit de „cre­­eri înguşti de mici burghezi, ri­dicaţi la trepte nemeritate de liberalismul de după război“, „întreg trecutul maghiar glo­rios — după turanişti, scrie re­vista, — se încheie la Hoppony, unde ungurii s’au botezat în religia creştină şi ceea ce a ur­mat apoi, nu este decât pră­păd şi decadenţă. Curentul do­vedeşte, că poporul maghiar e încă departe de conştiinţa şi de independenţa de concepţie a naţionalismului sau turanismul este naţionalismul, mare parte naţionalismul pervertit şi incult al micilor burghezi provinciali semidocţi,­­ cu origini sociolo­gice şi spirituale asemănătoare cultului german al lui Wotan. E un soi de patriotism ce se mistue în forme, reprezentativ şi lipsit de simţ critic. Apoi autorul articolului ne dă câteva perle de gândire ale ţă­răniştilor, pledând admirabil pentru teza pe care am pus-o noi în fruntea acestui articol. Iată câteva titluri de articole, cari denotă mentalitatea aces­tor oameni,­­ spune autorul maghiar. „Sporturile la fraţii noştri (adică ai ungurilor N. R.) başchiri„Crăciunul la fraţii noştri chinezi“; „Complezenţa fraţilor noştri chinezi“; o odă dedicată hoardelor tătare ale Chanului Djinghis; un alt arti­col pledează pentru originea din Maica Preacurată a viteazului popor maghiar; alt articol din­­tr’o publicaţiune turanistă sus­ţine că numeroase familii ma­ghiare sunt descendente directe ale Chanului Djinghis. Una din cele mai elocvente perle de gândire turanistă a a­­părut în revista „Poporul din Turan“, această publicaţ­une de legătură dintre maghiarimea din ţară şi din străinătate şi popoarele consângene, cum îşi zice revista. Un articol al ei poartă titlul următor: „Christos şi Turanul“. Altele au urmă­toarele titluri sugestive: „rude­nia noastră cu polonezii: palóc polecz“, şi unul şi mai şi: „Să­­cuii latinizaţi (siculii) sunt ori­ginari din Sicilia (Siculia), fiind siculi cartaginezi,,! ! Credem că e tocmai suficient. Bunul simţ românesc nu ar pu­tea suporta mai multe înşiruiri de stupidităţi de acest fel. Cu toate acestea, fiecare din cele de mai sus, îşi lăbărţează gran­dios argumentele trase de păr pe nenumărate pagini ale pu­­blicaţiunilor turaniste ungu­reşti, fără simţul măsurii şi fără nici-o teamă de ridicol. Nu vom mai insista. Relevăm numai unul dintre argumente­le cele mai puternice pe cari se întemeiază cultura maghiară, care pretinde a avea un rol de frunte în Estul european. In ziarul de la Budapesta „Nemzeti Újság“ din 9 Martie 1935 (pagina 9, col. II) se pu­blică un articolaş cu titlul: „Horaţiu aparţine rândurilor poeţilor naţionali maghiari“, în care nemuritorul poet român e expropriat în mod foarte se­rios pe seama naţiunii maghia­re, şi se dau argumente câte vreţi pentru această teorie în­drăzneaţă. Oare nu la aceşti proaspeţi latini cari îl «reclamă se va fi gândit Horaţiu, când a scris: „Risum teneatis, amici ?“ Aurel Gociman -------ooO:«»:Oao-------­Scaun anevoios Şefii de clinici dovedesc că apa naturală­ purgativă „FRANZ-IO­­SEF“ este de o netăgăduită valoa­re şi pentru muncitorii intelec­tuali, neurastenici, fiind un pur­gativ care acţionează repede şi plăcut. In drog­ şi farmacii.5004 --------ooO: *: Ooo------­ Mare proprietar condamnat pentru fraude fiscale Varşovia, 27 (Rador). — Ma­rele proprietar de terenuri Ru­­droff a fost condamnat pentru fraude fiscale la o amendă de opt milioane şi jumătate de zloţi şi la un an Închisoare. Cfttifi : „VESELIA ”9 A ars o şcoală primară Babadag, 26 Aprilie Eii dimineaţă, pe la ora 7, a izbucnit un puternic incendiu la şcoala primară mixtă, din co­muna M. Bravu. Acoperişul a ars în întregime, iar două săli de clasă au fost complect dis­truse, cu duşumele cu tot. Şcoala era construcţie nouă din 1923 şi anul acesta i se re­­făcuse învelişul care era din tablă neagră înlocuindu-se cu tablă galvanizată. I se făcuse şi unele mici reparaţiuni. Se bănuieşte că focul a luat naştere din cauza neglijenţei tinichigiului Radu L. Puşcaşu, din Babadag, precum şi a an­treprenorilor Dogaru Constan­tin şi Raiciu T. Ilie, ambii din Isaccea. Aceştia au fost ares­taţi azi, în Babadag. D. prim pretor Nicolau, de la pretura Babadag, cercetează personal cazul, ducându-se eri, la Mihai Bravul, împreună cu cei bănuiţi. Din primele cerce­tări ar rezulta că cei cari lu­craseră la acoperiş au lăsat focul nestins, dela care s’a aprins nişte talaş, apoi duşu­meaua. Cum şcoala nu era lo­cuită, focul a ars înăbuşit până ce a isbucnit cu putere. Germania construeşte 12 submarine (Urmare din pag. I-a) lângă guvernul german împo­triva nouei violări a tratatu­lui de la Versailles prin pu­nerea în construcţie a celor 12 submarine. „Morning Post“ scrie: „Des­­minţirile Germaniei arată numai cât de mare este inte­resul d-lui Hitler ca să nu cu formule goale“. Impresia in America Washington, 29 (Rador). — In cercurile competente ale marinei americane se crede că nouile construcţii de sub­marine germane vor duce la sporirea forţelor navale en­gleze şi că Anglia va invoca desigur clauza tratatului din Londra, care autoriză pe sem­natarii acestui tratat să-şi mărească tonajul flotei în cazul când echilibrul stabi­lit ar fi răsturnat pran mări­rea forţelor navale ale unui alt semnatar. Statele Unite se tem că Ja­ponia va profita de această situaţie pentru a invoca şi ea piardă simpatiile engleze. In actuala situaţie negocierile navale anglo-germane sunt nu numai zadarnice dar chiar periculoase pentru că în­deamnă pe oamenii de stat ai Angliei să continue să în­locuiască apărarea pozitivă aceeaşi clauză, complicând astfel situaţia Americei, ale cărei şantiere dau acum ma­ximum de producţie în timp ce Japonia are încă multe şantiere disponibile pe care le poate pune oricând în func­ţiune. Pe de altă parte, Statele Unite ar putea să-şi organi­zeze şantierele pentru a da o producţie mai mare, dar la departamentu marinei se crede că ar fi dificil să se a­­dopte o asemenea politică a­­tâta timp cât şantierele Ja­poniei ar rămâne la ritmul normal de producţie. Atacatul naval englez la Berlin a primit confirmarea oficială Berlin, 29 (Radio-Cen­tral). — Ataşatul naval englez la Berlin s’a pre­zentat azi d-lui Raeder, şeful serviciului naval al ministenului de externe, spre a discuta cu acesta amănunte asupra delega­ţiei navale dintre Anglia şi Germania. Cu ocazia a­­ceasta, atașatul naval en­glez a fost informat în mod oficial că guvernul german a făcut o coman­­­­dă pentru 12 submarine­­ de câte 25 tone fiecare. Adunarea generală a Băncii Româneşti a Orientului Joi 25 Aprilie, s-a ţinut aduna­rea generală ordinară a acţionari­lor Băncii Româneşti a Orientului, în imobilul său propriu din Bucu­reşti str. Doamnei No. 21. A prezidat d. dr. I. GHIULA MI­­LA, preşedintele consiliului de ad­ministraţie, asistat de d-nii: con­­trafamilial C. Boerescu, vice-pre­­şedinte şi consilier , G. Georgescu, cenzor la Banca Naţională a Ro­mânei, Gr. Constantinescu, direc­tor general al soc. „Credit Minier Franco-Roumain“ Paris, Al. Sta­­matin, directorul Băncii Sindicatu­lui Agricol Ilfov şi N. Diamandi, proprietar. La discuţia bilanţului şi dării de seamă, d. ATH. BUR­ICESCU sub­liniază situaţia excepţională în care se găseşte Banca, datorită pruden­ţei şi spiritului de economie de care sunt călăuziţi conducătorii ei. Relevă activitatea continuă a băncii ,pe toată durata crizei, şi sacrificiile făcute pentru menţi­nerea încrederei atât de necesare unei instituţiuni de bancă. Angajamentele au fost respecta­te cu sfinţenie : s-a renunţat la beneficiile art. 52 al legii de con­versiune care proteja banca faţă de creditorii săi, iar pagubele re­­zultate din aplicarea acestei legi şi cari puteau figura în bilanţ la activ 17 ani, au fost amortizate dintr-o dată şi numai cu parte din rezervele băncii, mai rămânând încă o rezervă specială de cca. lei 1.750.000 pentru acoperirea even­tualelor pagube inerente operaţiu­nilor în curs. Mai constată că lichidarea pla­samentului in ultimii 5 ani de criză a fost aşa de mare. Încât banca a putut face faţă angaja­mentelor sale, fără a-şi spori da­toriile sau greva imobilele proprii ce posedă in plin centrul Capitalei. Pentru toate aceste merite, d-sa aduce laude consiliului de adiţie , comitetului şi directorului băncii, d. I. V. Neaţă. D. consul general G. Ionescu ca şi d-nii Marius Piella, ing. Pio Benzi, etc., felicită conducerea pentru rezultatele obţinute şi grija avută de a se acorda şi acţionari­lor un dividend anul acesta ca şi anii trecuţi. Răspunde d. I. Neaţă, directo­rul băncii, exprimând mulţumiri acţionarilor pentru frumoasele a­­precieri făcute bilanţului şi situa­ţiei în genere ,arătând că rezulta­tele obţinute se datoresc într’o lar­gă măsură sprijinului acordat ins­tituţiei de Banca Naţională a Ro­mâniei şi Banca Românească, că­rora le exprimă recunoştinţă. Termină, asigurând adunarea de aceeaşi sănătoasă gospodărie şi un viitor. Se aprobă bilanţul şi contul de profit şi pierdere , hotărindu-se distribuirea unui dividend de 3 la sută pentru anul 1934. ■-----—ooO: O :Uoo---------­ Un apel pentru pace Londra, 30 (Rador). — la ca­tedrala din Westminster a fost ieri, instalat în scaunul arhie­­piscopal catolic al Angliei, me­­seniorul Hinsley, succesorul cardinalului Bourne. După ce a făcut panegiricul predecesorului, noul arhiepis­cop a declarat că ,,aduce de la Roma un apel stăruitor al Sfântului Părinte în favoarea păcii“. __ Anul al 52-lea Nr. 118 Joi 2 Mai 1935 Joc înainte de nuntă (Uirmare din pag. 2-a) Lyon e autentic, el singur ar fi suficient să dovedească pri­mejdia pactului franco-sovie­­tic, întru cât Franţa s’ar expu­ne unui bloc inamic polon-ger­­man de 110 milioane de oa­meni. In general, insă, la Paris domneşte credinţa că tratatul secret germano-polonez ar fi apocrif; această credinţă se în­temeiază pe interpretările a două paragrafe ale insuş tra­tatului încriminat; într’adevâr, paragraful nr. 2 subordonează Reichului direcţia politicii ex­terne a Poloniei, care se ştie că nu totdeauna a pretins să fie considerată ca o mare pu­tere independentă, iar para­graful nr. 3, prevede libera tre­cere a trupelor germane prin teritoriul Poloniei, care se știe deopotrivă că întotdeauna a refuzat să admită atare ipo­teză. Apocrif sau autentic, textul tratatului polono-german i-a fost comunicat ziarului din Lyon, care e fieful d-lui Her­­riot, al cărui zel pro-sovietic s’a manifestat în mod extrem de activ cu prilejul negocierilor în curs, de către fostul minis­tru radical-socialist, d. Lamou­­reux, căruia i-ar fi fost la rân­­du-i comunicat de către d. Po­temkin, ambasadorul rus la Paris, de­oarece — după tele­gramele din Moscova şi din Riga, reproduse aici, ale cores­pondenţilor ziarelor engleze — exact acelaş text ar fi apărut tocmai în aceste momente în presa sovietică. SE ÎNCEARCĂ„FORŢAREA MAINE“ D-LUI LAVAL Presa sovietică — tot după telegramele, reproduse aici, ale corespondenţilor ziarelor en­gleze — publică, pe de altă par­te, articole, în care, fără să susţină răspicat teza concilie­rii şi apropierii Sovietelor cu Germania, ameninţă Franţa să-i răpească „patronajul“ pe care republica occidentală îl exercită asupra puterilor din centrul şi Estul Europei, ce al­­cătuesc „Mica înţelegere“! In plus, se semnalează un curios articol, de inspiraţie oficială mărturisită, care s’ar fi înse­rat, după ordinul autorităţilor din Moscova, în toate ziarele ruseşti din provincie, prin care Germania e tratată cu neaştep­tată îngăduinţă, iar tratatul de pace dela Versailles criticat cu neobişnuită severitate. Toate aceste articole şi pu­blicaţii, menite, după francezi, să creieze aici teama că repu­blica occidentală s’ar putea din nou găsi izolată, precum s’ar fi simţit în urma încheierii trata­tului ruso-german dela Rap­­pallo n’ar vrea un definitiv alt­­ceva decât să „forţeze mâna“ d-lui Laval, să iscălească ime­diat pactul franco-rus, renun­ţând la obiecţiunile, ce a ridi­cat, şi la precauţiunile, pe care le-a formulat înscris in proiect. PRECAUŢIUNILE MINISTRU­LUI DE EXTERNE FRANCEZ Obiecţiunile d-lui Laval şi precauţiunile, la care nu pare dispus să renunţe, privesc în special patru puncte de impor­tanţă diferită, dar certă. Primul punct se referă la aşa zisa clauză a intervenţionismu­­lui automatic în caz de con­flict ori de război. Eventualita­tea unei cooperări militare franco-rusă e in firea lucrurilor, însă raţiunea profundă a înche­ierii pactului de asistenţă mu­tuală — asupra necesităţii că­ruia stăruesc şi puterile Micii înţelegeri, adică statele amice şi aliate Franţei — fiind îm­piedecarea primejdiei germane şi menţinerea ordinei europene stabilită prin ultimele tratate de pace, guvernul de aici cere să i se lase „libertatea de apre­ciere“ în materie de interven­ţionism armat, în cazurile im­precise ori dubioase, de­oarece opinia publică franceză n’ar îngădui ca Franţa să ia armele de­cât atunci când propria-i soartă şi propriile-i interese ar fi direct şi serios ameninţate, iar nu bunăoară dacă Sovietele ar avea vre-un diferend local sau particular ca Lituania sau Japonia. Al doilea punct priveşte in­tegritatea convenţiunii franco­­sovietice în cadrul protocoluri­­lor de la Geneva şi Locarno, cu alte cuvinte, înţelegerea de­fensivă de ordin aerian sau mi­litar trebue să sprijine mijloa­cele paşnice şi nu pot intra practic în acţiune de­cât după epuizarea acestora, ceea ce i-ar conserva Franţei garanţia, la care ţine, a Angliei şi Italei. Punctul al treilea îmbrăţi­şează delicata problemă a con­secinţelor politice ale alianţei în domeniul intern, adică ches­tia propagandei comuniste în Franţa.­ Această propagandă se desvoltă aici pe o scară întinsă şi cu o metodică şi violentă perseverenţă, utilizând acum tema prelungirei duratei ser­viciului militar, iar deputatul bolşevic francez, d. Gabriel Pieri anunţă, în fruntea ziarului „Hum­anite“, că apropiata în­cheiere a pactului franco-rus va fi considerată de militanţii comunişti din Franţa ca o în­curajare şi consacrare a propa­gandei ce se desfăşoară. In a­­celaş timp, celelalte ziare pari­ziene relatează un episod ca­racteristic, care s’a petrecut la congresul laburiştilor englezi extremişti, un membru al con­gresului propunând un ame­n­dament, prin care reclama co­laborarea cu grosul partidului travaist, deputatul Mac Govern, aprobat de preşedintele grupă­rii extremiste, d. Maxton, ca de întreaga adunare, s-a opus amendamentului, declarând: „Aurul din Moscova nu-i o in­venţie de romancieri. Partidul comunist englez primeşte fon­duri importante de la conducă­torii Sovietelor, ale căror ordi­ne le execută cu stricteţă. Cu atât mai mult, deci, guvernul francez e îndreptăţit să le cea­ră viitorilor aliaţi de a nu se amesteca unde nu le fierbe oa­la, dând astfel o dovadă de bună credinţă, care ar lăsa să se nădăjduiască aici că şi cele­lalte angajamente subscrise vor fi deopotrivă respectate. Al patrulea şi ultimul punct atinge o chestie nu mai puţin delicată de natură financiară şi comercială ! Sovietele recla­mă : maşini, echipamente, ma­terii prime, etc., care să­­fie plătite cu sumele ce le-ar a­­vansa francezii sub forma des­chiderii de credite; or, fran­cezii n’au uitat încă ce s’a în­tâmplat cu împrumuturile acor­date Rusiei ţariste şi nerecu­noscute de actualul regim de acolo. ATITUDINEA ZIARELOR FRANCEZE ^Aceste patru puncte formea­ză în realitate „dificultăţile“ pe care d. Laval caută să le rezolve. Fireşte, leaderii şi or­ganele comuniste de aici il a­­tacă vehement pe d. Laval, re­­proşindu-i că ar fi adversar al înţelegerii cu Rusia şi parti­zan al apropierei cu Germania, unde prietenii săi politici, de­putaţii foşti combatanţi Sca­­pini şi Goy, ar fi fost trimişi să „sondeze terenul“. Violent atacat e d. Laval şi de cronicarul politicii externe de la ziarul catolic şi conserva­tor „l’Echo de Paris“, d. Perti­nax, tot din cauză că nu se grăbeşte să semneze pactul cu Sovietele. Dimpotrivă, un ziar de stânga­, „le Quotidien“,"şi ziare naţionaliste independente, ca „le Jour“, în afară bine în­ţeles de gazetele extremiste de dreapta, îl critică aspru pe d. Laval tocmai fiindcă se sileşte să găsească modalitatea înţe­legerii cu Sovietele. In schimb, presa moderată, care „se re­semnează“ socotind alianţa cu Rusia din nefericire inevitabi­lă, îl invită pe d. Laval să ia absolut toate garanţiile nece­sare înainte de a semna pac­tul, pe care organele de stânga şi carteliste, ca cele oficioase, il recomandă şi apără cu căldură. DUBLĂ MANEVRĂ DIPLOMA­TICĂ In aceste condiţii, scepticii se întreabă, reamintindu-şi proverbul: „Pactul trebuia să se semneze la Paşti; se va sem­na poate la Sfânta Treime, a­­dică pe româneşte, în tradu­cere liberă, la Sfântul Aşteap­tă ! Insă iniţiaţii afirmă surâ­zând că toate neînţelegerile ce s’au ivit înaintea căsătoriei Marianei cu ursul roşu ar con­sta în fond într’o vastă şi sa­vantă manevră diplomatică a­­tât din partea d-lui Litvinov, care ar fi vrut să scutească So­vietele de obligaţiuni precise, cât şi din partea d-lui Laval, care ar fi urmărit şi isbutit chiar să-i asigure Franţei pre­cauţiunile indispensabile, aşa în­cât uvertura discordantă pe care a făcut-o să se audă o­­pera franco-rusă s’ar reduce la un fel de... joc înainte de nuntă.... Pompiliu Păltânea ----------pop: *: O°o-------— Un avocat austriac s’a sinucis in faţa soţiei Viena, 29 (Rador). — Unul din cei mai mari avocaţi din Klagenfurth (Carinthia), nu­mit Arnulf Zenkl, şi-a sburat creierii Duminică, acasă la el, în faţa soţiei. Dr. Zenkl, care era acuzat de propagandă naţional-socialistă și contra căruia se depusese plângeri la parchet, începân­­du-se și o urmărire judiciară, se temea că i se va lua dreptul de liberă practică a profesiunii sale. APARTAMENTE şi GARSONIERE BLOK - HOUSE StR. COL. POEM MRU BORDER Mo. 6 - PIMTM SEMINZULUI precum, şi ultimele 2 apartamente în Brok-Mouse Str. Clemenceau 4 (Mteneu) Informaţiuni: Birou Architect GA­LI­A — Str. Episcopiei 5 CUM PÂRÂŢI IN

Next