Universul, mai 1935 (Anul 52, nr. 118-131)
1935-05-02 / nr. 118
CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI" Toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“ cu Începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO-ROMâNA“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, suma de lei 274, vor primi: 10 poliţă de asigurare de lei 20.000, cu ratele achitate pe Mai, Iunie, Iulie, August 1935, in VALOARE TOTALA de LEI 472. 2) Anexa cu 8 numere de premii participând la tragerile speciale de la 15 MAI 1935 15 IUNIE 1935 15 IULIE 1935 15 AUGUST 1935 3) UN CEASORNIC CRONOMETRU de buzunar de modalul expus In vitrina ziarului „UNIVERSUL“. 4) Un frumos bloc-notes in culori pentru biurou. Cei cari vor continua cu plata ratelor la Septembrie 1935, câte iei 103 lunar, vor mai beneficia de alte două rate gratuite. * 6 • Costul abonamentului, dimpreună cu suma de lei 274 se va trimite direct Societăţii „P M A N C ORO M Â N E“, București, Calea Oriviţei 23, de unde se va expedia imediat poliţa cu anexa ei, chitanţele, CEASORNICUL DE BUZUNAR şi blocul notes, sau direct la ziarul „UNIVERSUL“. Cetitorii din Capitală vor achita sumele direct la Societatea „FRANCO-ROMÂNA“, de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, CEASORNICUL şi blocul. Cetitorii care sunt deja abonaţi pot trimite direct Societăţii numai suma de lei 2741 şi vor primi cele arătate mai sus. Costul abonamentului la „UNIVERSUL“ este: Lei 750.- asinal Lei 380.- 6 luni Lei 200.- 5 luni ■4+ 4444.4+44 ♦+++> + ♦♦» + ♦ + ♦♦+♦ ♦+♦♦♦♦♦+♦ + WfWH+♦» iwwwii ii II iii iii mu ilium ii—l■l■n^lln^lll^ rMwi—mnimiwi CEREȚI CEASORNICELE i iffy tf De vânzare la toate ceasornicăriile mai bune din Țară. 444 .44-44 + — 1 M — 11111 MM —I — 1 IBM —— ULTIMELE LOCURI de VANZARE la BUCUREŞTII-JUOUI pentru Case, Fabrici, ®©possie, etc., etc. Preţul de la l00 lei m.p, plătibil. Una treime la subscriere, şi restul în 24 rate lunare. Biroul de Vânzare PROFESOR N. BASILESCU Bucureşti - Hotel Capşa - camera Ho. 4 sau Bucureştii - X pui fabrica tiecere. Tramvai electric, lumină electrică, apă excelentă, Primărie, Şcoală, Biserică, Abatoriu, Strade drepte şi largi de 12 metri, etc., etc. Mari lucrări edilitare în curs. BUCUREŞTII-NOUI este cea mai sănătoasă şi cea mai frumoasă localitate din jurul Capitalei, BUCUREŞTII-NOUI fiind situat la Nord-Vestul Capitalei este ferit de vânturile şi miasmele Capitalei; BUCUREŞTII-NOUI are deja o populaţiune de peste 5000 locuitori; BUCUREŞTII-NOUI are cel mai mare şi cel mai frumos viitor. 1 Consultaţi medicul Dv. asupra tratamentului TUBERCULOZEI PULMONARE şi CHIRURGICALE prin „UMCRALOABO“ medicaţie vegetală internă deja cunoscută în Elveţia, Franţa, Anglia, etc. şi aprobată de onor. Min. Săn. sub No. 35.679. Cereţi broşura (1934) a d-lui Dr. Séchehaye din Geneva (Elveţia) şi atestările medicale de la „U M C K A", S. A. R., Ştirbey-Vodă 108, Bucureşti 2, 44 W Brmmst. Societatea MOVILA - TIKIBÓL Cin CARMEN SYIVA, anunţă onor vizitatorii, că conducerea hotelurilor „Movila”, „Băi” şi „Nou”, a trecut sub administraţia Organizaţiei Naţionale Române de voiaj şi turism „Europa”, str. Doamnei 1. Informaţiuni şi reţineri de camere cu sau fără pensiune, cu sau fără băi calde de nămol, etc., în condiţiuni avantajoase la toate agenţiile „Europa”. Hotelurile au fost complect renovate şi hotelul Movila, s-a înzestrat cu apă curgătoare în fiecare cameră şi băi la fiecare etaj. so universul REMING Perfecţia ■ maşinilor ■ de reprodus Lei 9750 REPREZENTANŢA GENERALA« NICOLAE IVANOVICI, Pasajul Vilagros Furnisorul Curtei Regale şi a Sf. Patriarhii BUCUREŞTI — Telefon 40630m TunsiLiea ni i»i hamene din Ungaria Unde duce pe un popor lipsa de măsură. — Ungurii pretind că derivă dela Maica Domnului. — Christos şi Turanul. — Horaţiu poet naţional maghiar Cluj, 23 Aprilie In timp ce poporul românesc este înzestrat cu mult simţ al măsurii, care dă fiecărei acţiuni a lui o doză de cumpănire şi prevedere, ferindu-l de ridicol, poporul unguresc în schimb e lipsit de simţul proporţiilor. In aparenţă simţul măsurii nu este ceva atât de important, dar dacă vom cerceta mai amănunţit manifestările ungureşti sub raport colectiv şi individual, vom ajunge la constatări surprinzătoare. După patrioţii de la Budepesta naţiunea maghiară e mai presus de toate şi ea are o chemare civilizatoare în Estul Europei. Cultura maghiară e mai presus de toate, şi chiar un cap luminat ca Apponi, susţinea „fostul culturalizator“ al Ungariei faţă de ţările cari o înconjoară punând ideea aceasta în slujba revizionismului, ca un pretins argument serios. Ne amintim prea bine, că în Ungaria dinainte de război naţiunea de „magyar ember“ era ceva tot atât de sublim, dupăcum era de înjositor să fi valah, ori slovac, pentru cari dicţionarul unguresc avea cele mai dispreţuitoare expresiuni. Sentimentul religios la ungur exaltează in enormităţi cari expropriază fiinţa Dumnezeirii pe seama maghiarilor.. Ştim cu toţii că ungurul nu vorbeşte decât despre „Dumnezeul ungurilor“. In sfârşit în toate manifestările de orice fel, poporul maghiar se prezintă fără simţul măsurii, cu o mândrie hipertrofiată atingând de foarte multe ori limitele ridicolului. Nu ne-am propus însă a scrie fără nici un control şi fără documente, aducând injurii ungurilor. Acest lucru îl fac adesea revizioniştii, noi niciodată. Vom da câteva exemple, luate din presa ungurească, pentru a dovedi cu ele, cât de adevărată este afirmaţia noastră, că ungurii nu au simţul măsurii. La Budapesta apare o publicaţiuine catolică cu titlul „Vigilia“. Intr’un număr recent al acestei publicaţiuni a apărut un articol cu titlul: „De ce este periculos turanismul“. Autorul articolului arată apoi în mai multe pagini ale revistei exagerările ridicole ale aşa numitului curent „turanist“ din Ardeal, care a început să devină un pericol pentru concepţiile europene şi pentru cultura apuseană a ungurilor. Dar ce este „turaniamul“ ? In Ungaria de după război, mai cu seamă sub influenţa ideilor rassiste germane, a pornit şi anii din urmă o acţiune, care ar vrea să amintească ungurilor originea lor turanică. „Prea mult ne-am îndepărtat de Turan“, constată ungurii de viţă (uneori şvăbească ori slovacă), şi propun o desbrăcare de balastul culturii apusene, pentruca astfel naţiunea maghiară să poată rămâne goală nap, în întreaga ei splendoare în faţa Europei, aşa cum au adus-o între Dunăre Arpad şi Tubutum, şi cum a lăsat-o „Dumnezeul ungurilor“. Revista maghiară despre care vorbim constată exagerările ridicole şi tendinţele păgâne revoltătoare ale acestui curent şi constată, că el e pornit de „creeri înguşti de mici burghezi, ridicaţi la trepte nemeritate de liberalismul de după război“, „întreg trecutul maghiar glorios — după turanişti, scrie revista, — se încheie la Hoppony, unde ungurii s’au botezat în religia creştină şi ceea ce a urmat apoi, nu este decât prăpăd şi decadenţă. Curentul dovedeşte, că poporul maghiar e încă departe de conştiinţa şi de independenţa de concepţie a naţionalismului sau turanismul este naţionalismul, mare parte naţionalismul pervertit şi incult al micilor burghezi provinciali semidocţi, cu origini sociologice şi spirituale asemănătoare cultului german al lui Wotan. E un soi de patriotism ce se mistue în forme, reprezentativ şi lipsit de simţ critic. Apoi autorul articolului ne dă câteva perle de gândire ale ţărăniştilor, pledând admirabil pentru teza pe care am pus-o noi în fruntea acestui articol. Iată câteva titluri de articole, cari denotă mentalitatea acestor oameni, spune autorul maghiar. „Sporturile la fraţii noştri (adică ai ungurilor N. R.) başchiri„Crăciunul la fraţii noştri chinezi“; „Complezenţa fraţilor noştri chinezi“; o odă dedicată hoardelor tătare ale Chanului Djinghis; un alt articol pledează pentru originea din Maica Preacurată a viteazului popor maghiar; alt articol dintr’o publicaţiune turanistă susţine că numeroase familii maghiare sunt descendente directe ale Chanului Djinghis. Una din cele mai elocvente perle de gândire turanistă a apărut în revista „Poporul din Turan“, această publicaţune de legătură dintre maghiarimea din ţară şi din străinătate şi popoarele consângene, cum îşi zice revista. Un articol al ei poartă titlul următor: „Christos şi Turanul“. Altele au următoarele titluri sugestive: „rudenia noastră cu polonezii: palóc polecz“, şi unul şi mai şi: „Săcuii latinizaţi (siculii) sunt originari din Sicilia (Siculia), fiind siculi cartaginezi,,! ! Credem că e tocmai suficient. Bunul simţ românesc nu ar putea suporta mai multe înşiruiri de stupidităţi de acest fel. Cu toate acestea, fiecare din cele de mai sus, îşi lăbărţează grandios argumentele trase de păr pe nenumărate pagini ale publicaţiunilor turaniste ungureşti, fără simţul măsurii şi fără nici-o teamă de ridicol. Nu vom mai insista. Relevăm numai unul dintre argumentele cele mai puternice pe cari se întemeiază cultura maghiară, care pretinde a avea un rol de frunte în Estul european. In ziarul de la Budapesta „Nemzeti Újság“ din 9 Martie 1935 (pagina 9, col. II) se publică un articolaş cu titlul: „Horaţiu aparţine rândurilor poeţilor naţionali maghiari“, în care nemuritorul poet român e expropriat în mod foarte serios pe seama naţiunii maghiare, şi se dau argumente câte vreţi pentru această teorie îndrăzneaţă. Oare nu la aceşti proaspeţi latini cari îl «reclamă se va fi gândit Horaţiu, când a scris: „Risum teneatis, amici ?“ Aurel Gociman -------ooO:«»:Oao-------Scaun anevoios Şefii de clinici dovedesc că apa naturală purgativă „FRANZ-IOSEF“ este de o netăgăduită valoare şi pentru muncitorii intelectuali, neurastenici, fiind un purgativ care acţionează repede şi plăcut. In drog şi farmacii.5004 --------ooO: *: Ooo------ Mare proprietar condamnat pentru fraude fiscale Varşovia, 27 (Rador). — Marele proprietar de terenuri Rudroff a fost condamnat pentru fraude fiscale la o amendă de opt milioane şi jumătate de zloţi şi la un an Închisoare. Cfttifi : „VESELIA ”9 A ars o şcoală primară Babadag, 26 Aprilie Eii dimineaţă, pe la ora 7, a izbucnit un puternic incendiu la şcoala primară mixtă, din comuna M. Bravu. Acoperişul a ars în întregime, iar două săli de clasă au fost complect distruse, cu duşumele cu tot. Şcoala era construcţie nouă din 1923 şi anul acesta i se refăcuse învelişul care era din tablă neagră înlocuindu-se cu tablă galvanizată. I se făcuse şi unele mici reparaţiuni. Se bănuieşte că focul a luat naştere din cauza neglijenţei tinichigiului Radu L. Puşcaşu, din Babadag, precum şi a antreprenorilor Dogaru Constantin şi Raiciu T. Ilie, ambii din Isaccea. Aceştia au fost arestaţi azi, în Babadag. D. prim pretor Nicolau, de la pretura Babadag, cercetează personal cazul, ducându-se eri, la Mihai Bravul, împreună cu cei bănuiţi. Din primele cercetări ar rezulta că cei cari lucraseră la acoperiş au lăsat focul nestins, dela care s’a aprins nişte talaş, apoi duşumeaua. Cum şcoala nu era locuită, focul a ars înăbuşit până ce a isbucnit cu putere. Germania construeşte 12 submarine (Urmare din pag. I-a) lângă guvernul german împotriva nouei violări a tratatului de la Versailles prin punerea în construcţie a celor 12 submarine. „Morning Post“ scrie: „Desminţirile Germaniei arată numai cât de mare este interesul d-lui Hitler ca să nu cu formule goale“. Impresia in America Washington, 29 (Rador). — In cercurile competente ale marinei americane se crede că nouile construcţii de submarine germane vor duce la sporirea forţelor navale engleze şi că Anglia va invoca desigur clauza tratatului din Londra, care autoriză pe semnatarii acestui tratat să-şi mărească tonajul flotei în cazul când echilibrul stabilit ar fi răsturnat pran mărirea forţelor navale ale unui alt semnatar. Statele Unite se tem că Japonia va profita de această situaţie pentru a invoca şi ea piardă simpatiile engleze. In actuala situaţie negocierile navale anglo-germane sunt nu numai zadarnice dar chiar periculoase pentru că îndeamnă pe oamenii de stat ai Angliei să continue să înlocuiască apărarea pozitivă aceeaşi clauză, complicând astfel situaţia Americei, ale cărei şantiere dau acum maximum de producţie în timp ce Japonia are încă multe şantiere disponibile pe care le poate pune oricând în funcţiune. Pe de altă parte, Statele Unite ar putea să-şi organizeze şantierele pentru a da o producţie mai mare, dar la departamentu marinei se crede că ar fi dificil să se adopte o asemenea politică atâta timp cât şantierele Japoniei ar rămâne la ritmul normal de producţie. Atacatul naval englez la Berlin a primit confirmarea oficială Berlin, 29 (Radio-Central). — Ataşatul naval englez la Berlin s’a prezentat azi d-lui Raeder, şeful serviciului naval al ministenului de externe, spre a discuta cu acesta amănunte asupra delegaţiei navale dintre Anglia şi Germania. Cu ocazia aceasta, atașatul naval englez a fost informat în mod oficial că guvernul german a făcut o comandă pentru 12 submarine de câte 25 tone fiecare. Adunarea generală a Băncii Româneşti a Orientului Joi 25 Aprilie, s-a ţinut adunarea generală ordinară a acţionarilor Băncii Româneşti a Orientului, în imobilul său propriu din Bucureşti str. Doamnei No. 21. A prezidat d. dr. I. GHIULA MILA, preşedintele consiliului de administraţie, asistat de d-nii: contrafamilial C. Boerescu, vice-preşedinte şi consilier , G. Georgescu, cenzor la Banca Naţională a Românei, Gr. Constantinescu, director general al soc. „Credit Minier Franco-Roumain“ Paris, Al. Stamatin, directorul Băncii Sindicatului Agricol Ilfov şi N. Diamandi, proprietar. La discuţia bilanţului şi dării de seamă, d. ATH. BURICESCU subliniază situaţia excepţională în care se găseşte Banca, datorită prudenţei şi spiritului de economie de care sunt călăuziţi conducătorii ei. Relevă activitatea continuă a băncii ,pe toată durata crizei, şi sacrificiile făcute pentru menţinerea încrederei atât de necesare unei instituţiuni de bancă. Angajamentele au fost respectate cu sfinţenie : s-a renunţat la beneficiile art. 52 al legii de conversiune care proteja banca faţă de creditorii săi, iar pagubele rezultate din aplicarea acestei legi şi cari puteau figura în bilanţ la activ 17 ani, au fost amortizate dintr-o dată şi numai cu parte din rezervele băncii, mai rămânând încă o rezervă specială de cca. lei 1.750.000 pentru acoperirea eventualelor pagube inerente operaţiunilor în curs. Mai constată că lichidarea plasamentului in ultimii 5 ani de criză a fost aşa de mare. Încât banca a putut face faţă angajamentelor sale, fără a-şi spori datoriile sau greva imobilele proprii ce posedă in plin centrul Capitalei. Pentru toate aceste merite, d-sa aduce laude consiliului de adiţie , comitetului şi directorului băncii, d. I. V. Neaţă. D. consul general G. Ionescu ca şi d-nii Marius Piella, ing. Pio Benzi, etc., felicită conducerea pentru rezultatele obţinute şi grija avută de a se acorda şi acţionarilor un dividend anul acesta ca şi anii trecuţi. Răspunde d. I. Neaţă, directorul băncii, exprimând mulţumiri acţionarilor pentru frumoasele aprecieri făcute bilanţului şi situaţiei în genere ,arătând că rezultatele obţinute se datoresc într’o largă măsură sprijinului acordat instituţiei de Banca Naţională a României şi Banca Românească, cărora le exprimă recunoştinţă. Termină, asigurând adunarea de aceeaşi sănătoasă gospodărie şi un viitor. Se aprobă bilanţul şi contul de profit şi pierdere , hotărindu-se distribuirea unui dividend de 3 la sută pentru anul 1934. ■-----—ooO: O :Uoo--------- Un apel pentru pace Londra, 30 (Rador). — la catedrala din Westminster a fost ieri, instalat în scaunul arhiepiscopal catolic al Angliei, meseniorul Hinsley, succesorul cardinalului Bourne. După ce a făcut panegiricul predecesorului, noul arhiepiscop a declarat că ,,aduce de la Roma un apel stăruitor al Sfântului Părinte în favoarea păcii“. __ Anul al 52-lea Nr. 118 Joi 2 Mai 1935 Joc înainte de nuntă (Uirmare din pag. 2-a) Lyon e autentic, el singur ar fi suficient să dovedească primejdia pactului franco-sovietic, întru cât Franţa s’ar expune unui bloc inamic polon-german de 110 milioane de oameni. In general, insă, la Paris domneşte credinţa că tratatul secret germano-polonez ar fi apocrif; această credinţă se întemeiază pe interpretările a două paragrafe ale insuş tratatului încriminat; într’adevâr, paragraful nr. 2 subordonează Reichului direcţia politicii externe a Poloniei, care se ştie că nu totdeauna a pretins să fie considerată ca o mare putere independentă, iar paragraful nr. 3, prevede libera trecere a trupelor germane prin teritoriul Poloniei, care se știe deopotrivă că întotdeauna a refuzat să admită atare ipoteză. Apocrif sau autentic, textul tratatului polono-german i-a fost comunicat ziarului din Lyon, care e fieful d-lui Herriot, al cărui zel pro-sovietic s’a manifestat în mod extrem de activ cu prilejul negocierilor în curs, de către fostul ministru radical-socialist, d. Lamoureux, căruia i-ar fi fost la rându-i comunicat de către d. Potemkin, ambasadorul rus la Paris, deoarece — după telegramele din Moscova şi din Riga, reproduse aici, ale corespondenţilor ziarelor engleze — exact acelaş text ar fi apărut tocmai în aceste momente în presa sovietică. SE ÎNCEARCĂ„FORŢAREA MAINE“ D-LUI LAVAL Presa sovietică — tot după telegramele, reproduse aici, ale corespondenţilor ziarelor engleze — publică, pe de altă parte, articole, în care, fără să susţină răspicat teza concilierii şi apropierii Sovietelor cu Germania, ameninţă Franţa să-i răpească „patronajul“ pe care republica occidentală îl exercită asupra puterilor din centrul şi Estul Europei, ce alcătuesc „Mica înţelegere“! In plus, se semnalează un curios articol, de inspiraţie oficială mărturisită, care s’ar fi înserat, după ordinul autorităţilor din Moscova, în toate ziarele ruseşti din provincie, prin care Germania e tratată cu neaşteptată îngăduinţă, iar tratatul de pace dela Versailles criticat cu neobişnuită severitate. Toate aceste articole şi publicaţii, menite, după francezi, să creieze aici teama că republica occidentală s’ar putea din nou găsi izolată, precum s’ar fi simţit în urma încheierii tratatului ruso-german dela Rappallo n’ar vrea un definitiv altceva decât să „forţeze mâna“ d-lui Laval, să iscălească imediat pactul franco-rus, renunţând la obiecţiunile, ce a ridicat, şi la precauţiunile, pe care le-a formulat înscris in proiect. PRECAUŢIUNILE MINISTRULUI DE EXTERNE FRANCEZ Obiecţiunile d-lui Laval şi precauţiunile, la care nu pare dispus să renunţe, privesc în special patru puncte de importanţă diferită, dar certă. Primul punct se referă la aşa zisa clauză a intervenţionismului automatic în caz de conflict ori de război. Eventualitatea unei cooperări militare franco-rusă e in firea lucrurilor, însă raţiunea profundă a încheierii pactului de asistenţă mutuală — asupra necesităţii căruia stăruesc şi puterile Micii înţelegeri, adică statele amice şi aliate Franţei — fiind împiedecarea primejdiei germane şi menţinerea ordinei europene stabilită prin ultimele tratate de pace, guvernul de aici cere să i se lase „libertatea de apreciere“ în materie de intervenţionism armat, în cazurile imprecise ori dubioase, deoarece opinia publică franceză n’ar îngădui ca Franţa să ia armele decât atunci când propria-i soartă şi propriile-i interese ar fi direct şi serios ameninţate, iar nu bunăoară dacă Sovietele ar avea vre-un diferend local sau particular ca Lituania sau Japonia. Al doilea punct priveşte integritatea convenţiunii francosovietice în cadrul protocolurilor de la Geneva şi Locarno, cu alte cuvinte, înţelegerea defensivă de ordin aerian sau militar trebue să sprijine mijloacele paşnice şi nu pot intra practic în acţiune decât după epuizarea acestora, ceea ce i-ar conserva Franţei garanţia, la care ţine, a Angliei şi Italei. Punctul al treilea îmbrăţişează delicata problemă a consecinţelor politice ale alianţei în domeniul intern, adică chestia propagandei comuniste în Franţa. Această propagandă se desvoltă aici pe o scară întinsă şi cu o metodică şi violentă perseverenţă, utilizând acum tema prelungirei duratei serviciului militar, iar deputatul bolşevic francez, d. Gabriel Pieri anunţă, în fruntea ziarului „Humanite“, că apropiata încheiere a pactului franco-rus va fi considerată de militanţii comunişti din Franţa ca o încurajare şi consacrare a propagandei ce se desfăşoară. In acelaş timp, celelalte ziare pariziene relatează un episod caracteristic, care s’a petrecut la congresul laburiştilor englezi extremişti, un membru al congresului propunând un amendament, prin care reclama colaborarea cu grosul partidului travaist, deputatul Mac Govern, aprobat de preşedintele grupării extremiste, d. Maxton, ca de întreaga adunare, s-a opus amendamentului, declarând: „Aurul din Moscova nu-i o invenţie de romancieri. Partidul comunist englez primeşte fonduri importante de la conducătorii Sovietelor, ale căror ordine le execută cu stricteţă. Cu atât mai mult, deci, guvernul francez e îndreptăţit să le ceară viitorilor aliaţi de a nu se amesteca unde nu le fierbe oala, dând astfel o dovadă de bună credinţă, care ar lăsa să se nădăjduiască aici că şi celelalte angajamente subscrise vor fi deopotrivă respectate. Al patrulea şi ultimul punct atinge o chestie nu mai puţin delicată de natură financiară şi comercială ! Sovietele reclamă : maşini, echipamente, materii prime, etc., care săfie plătite cu sumele ce le-ar avansa francezii sub forma deschiderii de credite; or, francezii n’au uitat încă ce s’a întâmplat cu împrumuturile acordate Rusiei ţariste şi nerecunoscute de actualul regim de acolo. ATITUDINEA ZIARELOR FRANCEZE ^Aceste patru puncte formează în realitate „dificultăţile“ pe care d. Laval caută să le rezolve. Fireşte, leaderii şi organele comuniste de aici il atacă vehement pe d. Laval, reproşindu-i că ar fi adversar al înţelegerii cu Rusia şi partizan al apropierei cu Germania, unde prietenii săi politici, deputaţii foşti combatanţi Scapini şi Goy, ar fi fost trimişi să „sondeze terenul“. Violent atacat e d. Laval şi de cronicarul politicii externe de la ziarul catolic şi conservator „l’Echo de Paris“, d. Pertinax, tot din cauză că nu se grăbeşte să semneze pactul cu Sovietele. Dimpotrivă, un ziar de stânga, „le Quotidien“,"şi ziare naţionaliste independente, ca „le Jour“, în afară bine înţeles de gazetele extremiste de dreapta, îl critică aspru pe d. Laval tocmai fiindcă se sileşte să găsească modalitatea înţelegerii cu Sovietele. In schimb, presa moderată, care „se resemnează“ socotind alianţa cu Rusia din nefericire inevitabilă, îl invită pe d. Laval să ia absolut toate garanţiile necesare înainte de a semna pactul, pe care organele de stânga şi carteliste, ca cele oficioase, il recomandă şi apără cu căldură. DUBLĂ MANEVRĂ DIPLOMATICĂ In aceste condiţii, scepticii se întreabă, reamintindu-şi proverbul: „Pactul trebuia să se semneze la Paşti; se va semna poate la Sfânta Treime, adică pe româneşte, în traducere liberă, la Sfântul Aşteaptă ! Insă iniţiaţii afirmă surâzând că toate neînţelegerile ce s’au ivit înaintea căsătoriei Marianei cu ursul roşu ar consta în fond într’o vastă şi savantă manevră diplomatică atât din partea d-lui Litvinov, care ar fi vrut să scutească Sovietele de obligaţiuni precise, cât şi din partea d-lui Laval, care ar fi urmărit şi isbutit chiar să-i asigure Franţei precauţiunile indispensabile, aşa încât uvertura discordantă pe care a făcut-o să se audă opera franco-rusă s’ar reduce la un fel de... joc înainte de nuntă.... Pompiliu Păltânea ----------pop: *: O°o-------— Un avocat austriac s’a sinucis in faţa soţiei Viena, 29 (Rador). — Unul din cei mai mari avocaţi din Klagenfurth (Carinthia), numit Arnulf Zenkl, şi-a sburat creierii Duminică, acasă la el, în faţa soţiei. Dr. Zenkl, care era acuzat de propagandă naţional-socialistă și contra căruia se depusese plângeri la parchet, începându-se și o urmărire judiciară, se temea că i se va lua dreptul de liberă practică a profesiunii sale. APARTAMENTE şi GARSONIERE BLOK - HOUSE StR. COL. POEM MRU BORDER Mo. 6 - PIMTM SEMINZULUI precum, şi ultimele 2 apartamente în Brok-Mouse Str. Clemenceau 4 (Mteneu) Informaţiuni: Birou Architect GALIA — Str. Episcopiei 5 CUM PÂRÂŢI IN