Universul, mai 1935 (Anul 52, nr. 132-147)

1935-05-16 / nr. 132

2 ASIGURAREA ,FRANCO-ROMANA, Fondată 1920 (M. O. 182 1920), Bucureşti, Griviţei 25 Astăzi, 15 Mai 1935, orele 9-30 a. m., are loc tragerea Societăţii. Iau par­­te toţi abonaţii şi cetitorii zia­rului „UNIVERSUL”, la cu­rent cu piaţa ratelor. Publicul este rugat să asiste. Primăria Municipiului Bucureşti Publicaţiuni In zilele mai jos notate, ore­le 10 dim., a. c., se vor ţine în localul Municipiului, din str. Vasile Boerescu nr. 13, licita­­ţiuni şi concurenţe pentru tra­tarea prin­­bună­­învoială, ast­fel : 23 Mai Concurenţe pentru tratarea vânzării prin bună învoială a materialelor vechi de construc­ţie, ce va rezulta din dărâma­rea imobilelor proprietatea Mu­nicipiului, din : a) Str. Şepcari colţ str. Fr. Bouillon­­ (Calavrezo) ; b) Str. Colţei 24, colţ cu str. Patraşcu-Vodă (Boissy) ; c) Str. C. A. Rosetti 12, colţ B-dul Brătianu (Burileanu). Dărâmarea şi scoaterea mate­rialului privesc pe adjudecatar. 25 Mai Licitaţiuni pentru : a) Vânzarea grăsimei şi piei­lor animale ce se vor recolta de Ecarisaj până la 31 Martie 1936. b) Plantarea cu flori a mor­mintelor şi decorul capelei din cimitirul Colentina, precum şi aprinsul candelelor. c) Concurenţă pentru aprovi­zionarea prin bună învoială cu 3000 buc. borcane pentru iaurt. Orice informaţiuni asupra a­­cestor licitaţiuni, se pot lua de la Serv. Licitaţiilor str. V. Boere­scu 13, unde se pot vedea şi con­diţiile speciale, etc. Nr. 254 L/935. Mai 9. Dir. Financiară 7730 Dispărută în ziua de 8 Mai 1935, Tudora Ionescu Fulger Petrescu, înaltă, smeadă, păr castaniu închis, nas puţin lung, ochi căprui, pri­vire mioapă, dinţii de sus scoşi afară, 45 ani, îmbrăcată cu pi­jama maron şi capod bleuma­­ron vechi, papuci şi ciorapi ne­gri. Anunţaţi Dudeşti-Cioplea Il­fov, Ionescu Fulger. 3 4-M-t ♦ ♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦ I. R. C. O. aduce la cunoştinţa onoratei sale clientele că d. Mişu Bern­stein nu mai e în serviciul său cu începere de la 5 Mai a. c., astfel că nu mai poate primi comenzi şi face încasări vala­bile în numele firmei. 5 Domnii abonaţi sunt ru­gaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă, să binevoiască a ne tri­mite eticheta cu care pri­mesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reinoi­­rea abonamentului să li­pească pe cuponul man­datului poştal eticheta a­­bonamentului expirat. întâmplări din Capitală Scandalul şi rănirea de la cârciuma „Da­fu“ La cârciuma „Dafu” din spa­tele halei centrale, a fost ori d­in zorii zilei, un scandal enorm. Câţiva derbedei, cari au con­sumat în local au refuzat să plătească costul consumaţiei. A intervenit personalul câr­­ciumei, şi atunci s-a încins o­­ bătaie. Au fost răniţi : muncitorul ; Scar­lat; Plesneanu, de 28 , ani, din str. Crivineni 26; Vasile Croitoru, de 34 ani, chelner, din str. Măgurele 21 şi picorul Pe­tre Popa. Răniţii au fost pansaţi de un intern al Salvării. Autorul scandalul­ui este chel­nerul Vasile Croitoru, care nu vroia să plătească consumaţia­ El a fost arestat de comisa­rul circumscripţiei respective. încercări de sinucidere Muncitoarea Leama Micu, de 30 ani, din str. Palade 35 a în­cercat aseară, să se sinucidă bând tinctură de iod. A fost dusă la spitalul Col­­ţea.­­ In calea Dudeşti 220, în urma unei certe avute cu o ve­cină, muncitoarea Maria Ma­­teescu, de 19 ani, a băut un toxic puternic. Sinucigaşa a fost transporta­tă la spitalul Branco­vene­sc.­­ In faţa casei cu nr. 45, din str. C. parcul Călăraşi a fost găsit, aseară, in nesimţire, Con­stantin T. Gonţescu, de 28 ani, contabil, din str. Ciocan 29. Salvarea l-a dus la spitalul Brâncovenesc, unde internul de serviciu a constatat că e vorba de otrăvire. Asupra sinucigaşului s-au gă­sit patru scrisori adresate pro­curorului de serviciu, tatălui său şi la doi prieteni. Motivul încercării de sinuci­dere nu se cunoaşte. — Fiindcă a fost bătută de soţul ei, Maria Anesterine, de 25 ani din şoseaua Grozăveşti 50 a băut esenţă de oţet. Accidentul de automobil din gara de Nord Automobilul 3760 a călcat ,a­­seară, în faţa gării de Nord pe lăcătuşul Gheorghe Herăscu, de 25 ani,­ din str. Clucerului 19, rânindu-l la picioare. Salvarea l-a dus la spitalul casei­­patronale Agresiuni Salahorul Vasile Atârnase, de 26 ani, din șoseaua Mihai Bra­­vu 220, a fost bătut de un ne­cunoscut. Rănitul a fost pansat la Sal­vare — Parlagiul Florea Marines­­cu, din str. Ferentari 134, a fost acostat ori de un necunoscut, care l-a lovit cu un lemn în cap A fost internat la spitalul Brâncovenesc. Intoxicaţii Muncitorul Victor Florian, de 39 ani, din calea Griviţei 179, mâncând ori nişte gogoşi, la un vânzător ambulant s’a intoxi­cat. Salvarea l-a d­us la spitalul Colţea.­­ Funcţionarul comercial I. Morghenstern, de 54 ani, pe când trecea pe str. Schitu Mai­­celor, i s’a făcut rău. . A fost dus la spitalul Brânco­­venesc unde s’a constatat că­­prezintă simptome de intoxi­­care. Imprudența unei servitoare In str. Alexandru Lahovari 21, la apartamentul dela etajul I a isbulcnit ori un foc din cau­za unei servitoare care a voit să facă focul cu benzină. Benzina a făcut explozie şi servitoarea s’a ales cu arsuri grave pe corp. Victima, Varvara Zachi, a fost internată la spitalul Col­­ţea. Flăcările s’au intens la lucru­rile din bucătărie şi apoi au trecut la nişte uşi de pe co­ridor. Postul Cometa a dat aju­toare. O elevă a încercat să se sinucidă Tânăra Elena ştefan, elevă în clasa V-a profesională, cu locuinţa în str. Ştefănescu-Tei 31, a încercat să se sinucidă, luând tiinctură de iod ameste­cată cu alcool. Salvarea i-a dat îngrijiri. Elena a recurs la gestul dis­perat pentru că părinţii i-au re­fuzat o sumă de bani necesară la școală. xp­x Nenorocirea din Lazuri (Dâmboviţa) Tărgovişte, 13 Mai Gheorghe I. David, din co­muna Lazuri, a pornit d’acasă, cu căruţa cu cai, la o schelă petroliferă din apropiere. Pe drum, caii s’au speriat, luând-o la goană. Neputând stăpâni caii, căru­ţa s’a răsturnat, iar Gheorghe David a căzut cu spatele în­­tr’o ţepuşă de la căruţă. Victima a fost transportată imediat la spitalul din Târgo­­vişte, unde a fost supus unei operaţii chirurgicale. A murit însă, după o oră d­e chinuri. Parchetul a fost sesizat, dis­punând facerea cercetărilor. -------ooO: *>: Ooo------­O CARTE DE PRESTIGIU este interesanta lucrare : Idei asupra pro­ blemelor actuale de N. IORGA în care marele cărturar își ex­pune vastele sale păreri asupra celor mai arzătoare probleme politico-sociale. 1132 Citiţi cărţile apărute in editura ziarului „Universul“ Se găsesc de v­atizare la librăria ziarului nostru şi la toate libră­­riile din ţară UNIVERSUL Curier Judiciar A început instruirea afacerii „Skoda“ Comisiunea de cercetări a înaltei curţi de justiţie ce sa constituit deunăzi, potrivit prevederilor legii asupra răs­punderilor ministeriale, cu d-nii Eugen Bănescu, Vasile Popovici, Petre Patriciu, Ion Cetăţeanu şi Eugen Petit con­silieri la înalta curte de casa­ţie şi justiţie, şi căreia ii re­vine sarcina de a reface an­cheta în afacerea furniturilor de armament livrate de fabri­cile Skoda Statului român, s’a întrunit prima oară Luni. S’a stabilit că preşidenţia şi direcţia lucrărilor revine d-lui consilier Eugen Bănescu, ca cel mai vechi în grad. In adevăr d-sa, încadrat în corpul judecătoresc încă din anul 1900 — după ce a urcat toate treptele magistraturii şi a împlinit toate atribuţiile slu­jitorilor justiţiei: ajutor de ju­decător, grefier la înalta curte, judecător de instrucţie, procu­ror şi prim procuror, preşe­dinte şi prim preşedinte de tri­bunal, consilier şi inspector la curţile de apel etc.,­­ a fost promovat la suprema instanţă in anul 1925. Astfel că împlineşte zece ani de activitate în această su­premă demnitate. Preşedinţia, în lipsa d-sale, trece d-lui consilier Vasile Po­povici (înaintat la înalta curte in 1926). * Comisiunea a examinat ac­tele şi dosarele cercetărilor ce s’au făcut în această afacere de ancheta parlamentară şi şi-a fixat cadrele lucrărilor. * Tot Luni d. Const. G. Rătescu preşedintele înaltei curţi de casaţie s. II — de, acord cu comisiunea de cercetări — a desemnat pe d. cons. Ştefănes­­cu, fost procuror de secţie în trib. Ialomiţa şi actual magis­trat asistent la înalta curte, ca secretar de şedinţă. D. Al. Cantacuzino Paşcanu­—contra d-lui Al. Cantacuzino Paşcanu Trib. Ilfov s. II. a judecat Luni acţiunea pornită de d. Alex. Cantacuzino Păşcanu împotriva d-lui Alex. Canta­cuzino Paşcanu directorul a­­viaţiei civile pe baza dis. art. 20 din legea asupra numelui. Reclamantul contestă, anume, pârîtului dreptul de a purta numele actual; susţine că nu­mele adevărat ar fi doar cel ce i se recunoaşte din partea ma­mei,, fostă Ghica, şi cere de­­aceea să se pronunţe o sentinţă judecătorească prin care, pe­­de o parte, să se constate uşur­­parea şi să se aplice sancţiunile legii, iar pe de altă parte să se interzică pe viitor utilizarea numelui ce nu-i aparţine. Reprezentantul ministerului public a pus concluzii pentru admiterea acţiunii, observând că oricât drept ar avea pîrîtul la numele ce-l poartă şi oricâtă distincţie i-ar fi dat d-sa însuşi prin meritele personale ce i-au încununat viaţa, e neîndoios însă că după litera, rigidă a legii n’are îngăduinţă să se mai numească Alex. Cantacu­­zino-Paşcani decât, cel mult, după ce va cere şi dobândi, pe căile prescrise de rege, schimba­rea numelui propriu în acela preferit. Tribunalul a amânat pronun­țarea. Prâdăciunile de la Banca Viticolă Trib. Ilfov s. II, a conti­nuat luni judecata prădâ­­ciunilor săvârşite de foştii conducători ai Băncii Viticole din Bucureşti: directorul Ţă­­ţulescu, administratorul dele­gat M. Floriţă şi contabilul şef D. Manitescu. Cei trei, precum am scris la timp, au sustras din cassa băn­cii vreo douăzeci de milioane de lei prin nemaipomenit de îndrăzneţe şi iscusite măsluiri în actele justificate şi mistifi­cări în registrele comerciale ale întreprinderii. Iar când s’au simţit în pra­gul parchetului, au oferit pă­gubaşilor o tranzacţie perfidă, astfel ticluită încât — pe baza unei despăgubiri derizorii şi „globale", — să stingă şi să ză­dărnicească­­orice urmărire pe­nală , împotrivă-le. încercarea nu le-a reuşit însă pe deplin, căci tot s’au mai descoperit deturnări de fonduri altele de cât cele cu­prinse în tranzacţie. Astfel că pentru acestea (a­­proape zece milioane de lei) au fost trimişi liberi, în judecată corecţională. In şedinţa de eri inculpatul Manitescu a cerut să i să ad­mită o probă cu martori în a­­părare. Tribunalul a admis. La rândul lui Tătulescu a ce­rut să se facă o nouă exper­tiză contabilă în scriptele băn­cii prădate. Tribunalul a admis şi aceas­tă cerere, desemnând însă ca experţi pe d-nii Schina, Cră­­ciunescu şi D. Ionescu, dela Banca Naţională a României. Procesul s-a amânat apoi la 30 ort. Generalul Dimitrescu in faţa instan­ţei de control al averilor Curtea de apel s. III urma să judece Luni procesul se­ralului C o n sit a n ti n Dimi­trescu, trimis în faţa acestei instanţe pe temeiul că n’a pu­tut justifica originea avuţiei considerabile ce a acumulat în scurtul răstimp cât a coman­dat jandarmeria ţării. Au răspuns în instanţă atât denunţătorii­­ d-nii Ştefan Florescu şi general Gh. Cons­­tantinescu ( cât şi ministerele interesate de interne, de fi­nanţe şi al apărării naţionale). Denunţatul şi soţia d-sale, s-au prezentat însă prin procu­ratori cari au cerut amânarea dezbaterii. In sprijinul cererii s’a invo­cat împrejurarea că pârâtul e judecat concomitent și de con­siliul de război al corpului 2 armată. D. procuror Prodan a sem­nalat că cererea e justificată Procesul fraudelor de la Iași Tribunalul Ilfov s. r. .urma să pronunţe Luni sentinţa în procesul fraudelor uriaşe, de milioane, dovedite în gestiunea construcţiei Palatu­lui administrativ din Iaşi­ Concluziile scrise, ale apărării, depunându-se însă în ultimul moment, pronunţarea a trebuit să sufere o nouă amânare. I s’a fixat adică nou termen la 22 ort. Iarăş cazul Mirto! Precum am scris la timp, un grup de avocaţi, în frunte cu d. Florian, a făcut nouă ce­rere de revizuire a înscrierii d-lui Eduard Mirto în baroul avocaţilor Capitalei. Petiţionarii repetă obiecţiu­­nea, ce a mai făcut obiectul unei cereri, anterioare de revi­zuire ------dar care a fost cla­sată de consiliul de ordine — că intimatul n’ar fi cetăţean român şi că astfel nu satisface condiţiunea primordială de a profesa ca avocat in Româ­nia.Cazul fiind repartizat în cer­cetarea d-lui Dim. Pascu, mem­bru în consiliul de disciplină, a fost cercetat minuţios iar Luni urma să fie redezbătut. Semnatarii cererii de revi­zuire luând însă act că d. Mirto a depus un memoriu scris la dosar, cuprinzând apă­rarea d-sale în cauză, au ce­rut amânarea judecăţii spre a lua cunoştinţă şi eventual a combate susţinerile şi obiec­­ţiunile propuse în memoriu. Cercetarea s’a amânat la 27 crt. şi prin aceea ca însuşi preşe­dintele consiliului de război, d. general Manu, a comunicat — printr’un ofiţer de serviciu — că generalul Dimitrescu tre­buie să compară zi de zi înain­tea justiţiei militare ca incul­pat în procesul fraudelor dela comandamentul jandarmeriei. D. general Gh. Constanti­­nescu, unul dintre denunţători, s’a opus la amânare. D-sa a amintit că acestei cereri se opune în prim rând chiar jurnalul precedent al Curţii prin care s’a precizat că se acordă ultim termen. Se opune însă deopotrivă rostul însuşi al legii controlului averilor ce a impus procedurii absolută urgenţă. Curtea, după deliberare, şi faţă cu împrejurarea neîn­doielnică — referită şi de or­ganele judecăţii militare — a amânat din nou afacerea la 3 iunie a. c. şi arestare ilegală. Procesul s’a amânat însă din nou — după aproape doi ani de amânări — din cauză că procedura a fost necompletă cu... ministerul de interne! Noul termen s’a fixat la 1 Iulie a. c. Deasemenea s’a amânat la 1 Iulie a. c. procesul identic fă­cut de patronii foii „Nasa Reci“ contra fostului subsecre­tar de stat de la interne, d. Armand Călinescu, tot pentru abuz de putere (comis prin a­­ceea că a interzis apariţia ga­zetei). Procesul firmei Hutchinson Trib. Hfow s. r. a dezbătut Luni pe larg acţiunea penală pornită contra unora dintre administratorii societăţii Hut­chinson filiala locală pentru contravenţie la legea devizelor. Contravenţia se dresase pe baza unor operaţii de importan­­te virimente de conturi, găsite în registrele firmei, şi cari au fost privite ca înfăţişând circu­lari clandestine de fonduri. Apărarea, prin d. av. Holescu, a susţinut că în fapt fiind vorba doar de înregistrări contabile — mai mult sau mai puţin ero­nat operate sau necorespunză­­toare vreunor încasări sau plăţi efective — n’ar intra în prevederile şi sub sancţiunile legii, cu atât mai puţin cu cât conturile însuşi erau ale sucursalelor faţă de centrală, cea ce însemnează că circulau în acelaşi patrimoniu. Tribunalul a amânat pronun­ţarea pe Sâmbătă. -----------x 0 x----------­ Procedură necompletă cu ministerul de interne! Tribunalul Ilfov s. N­ trebuia să judece acţiunea penală di­rectă pornită de d. inginer Virgil Ionescu în contra subse­cretarului de stat Victor Ia­­mandi, pentru abuz de putere Moartea unui octogenar Focşani, 13 Mai Muncitorul Sava Moldoveanu, de 80 ani, originar din jud. Bis­­triţa-Năsăud, aflându - se la muncă în podgoria Odobeştilor, a fost găsit mort. S-a stabilit că moartea a fost naturală. A­N DE LA ACADEMIA ROMANA In şedinţa intimă a Academi­ei Române de la 10 Mai, d. pre­şedinte L. Mrazec, la deschide­rea şedinţei, a arătat însemnă­tatea zilei de 10 Mai pentru po­porul românesc şi a făcut cal­de urări M. S. Regelui să dom­nească cât mai mulţi ani spre a duce la mare prosperitate şi înălţare naţiunea românească. D. prof. G. Ţiţeica, secretarul general al Academiei, a înfăţi­şat Imnul regal român în ver­suri autografe ale marelui poet naţional Vasile Alecsandri, în prima redactare, trimis cu scri­soare din 1881 maiorului Eduard Hübsch, compozitorul imnului regal român. Preţiosul docu­ment a fost primit în dar dela d. Alfred Halasz-Hübsch, ne­potul compozitorului, împreună cu portretul compozitorului. S’au prezentat apoi următoa­rele publicaţiuni primite în dar­:1) R. W. Seton-Watson, „Dis­raeli, Gladstone and The Eas­tern Question-A study in diplo­macy and party politics“ (volu­mul tratează despre: Chestiu­nea Orientală), London, 1935. 2) C. Galassi Paluzzi ; „Per l’Incremento della coscienza e della cultura romana attraver­­so le bibliotecile popolari“ (Es­­trato della Rivista „Roma”, 1935, Fasc. marzo). 31 Piero Addeo, „Addeo di Mi­­tilene - Epigrammista Alessan­­drino“ (Napoli, 1933). 4) Observatorul Social-Econo­mic (l’Observateur Social-Eco­­noimique) anul V, Ianuarie- Martie 1935, nr. 1, Cluj. 5) Lucia Santangelo, „Giorgio Coşbuc, Nella vita e nelle ope­re“, Roma. Institute per l’Eu­­ropa orientale, 1934. 6) Anna Colombo. „Vita e o­­pere di Ion Luca Caragiale“, Roma. Institute per l’Europa Orientale, 1934. 7) Marcello Camilucci, „La vi­ta e l’opera di Panait Cérna“, Roma, Institute per l’Europa Orientale, 1935. 8) Robert Willis & John Wil­lis Clark, „The Architectural Hustory of the University of Cambridge and of the Colleges of Cambridge and Eton“, volu­mele I—VI (1886. Cambridge). 9) G. V. Wilson, Wilfrid Ed­wards, John Knox, R. C. Jones, J. V. Stephens, „The Geology of the Orkneys“, Published by his Majesty’s Stationery Office, (E- dinburgh. 1935). 10) Julian Grande, „La Place du Japon dans le monde“, tra­­duit de l’Anglais par Ed- Com­be, (Paris, 1935). 11) Archives de la Société Tu roue des Sciences Physiques et Naturelles“, No. 1, Février 1935 (Istanbul). 12) J. H. Baxter, Charles Johnson, Phyllis Abrahams, „Medieval Latin Word-List— From British and Irish Sour­ces“, London 1934. 13) Dr. S Fenyes, „Ungaria Revizionistă“, în româneşte de dr. Hie­răianu şi Leontin Ilies­cu, editura Excelsior, Bucureşti, 1935. 14) Roman Ciorogariu, epis­cop, „Din trecutul revistelor şi ziarelor dela noi — Tribuna şi Tribuniştii“. Biblioteca ziaristi­că a Sindicatului presei româ­ne din Ardeal şi Banat, n-rele 3—4, 1935. Inaugurarea primei cooperative forestiere din Munţii Apuseni Serbarea de la Someşul Rece­’— Programul de muncă al unei cooperative Cluj, 12 Mai In cadrele programului de înzestrare economică a regiunei Munţilor Apuseni, au fost în­fiinţate două cooperative ce vor exploata pădurile din ţinuturi­le moţeşti ale judeţului Cluj. In conformitate cu proectul guvernului, cele două coopera­tive au primit spre exploatare pădurile Statului, urmând să elimine pe intermediarii, care au făcut până acum imposibil traiul bieţilor moţi, în majori­tate mici producători forestieri. După îndeplinirea lucrărilor pregătitoare, una din cele două cooperative, s-a inaugurat Du­minica trecută în cadrul unei serbări prezidate de d. ministru Alex. Lapedatu. Este vorba de cooperativa „Moţul“ din Someşul-Rece, care va exploata­­pădurile, din­ plasa Gilău, întinderea, acestor pă­duri­ este de 12 mii iugăre, cu parchete anuale de câte 100 iugăre, la care se vor mai adău­ga parchetele ce vor fi achizi­­ţionate de la comune şi compo­­sesorate. Alături de pădurile statului ,cooperativa „Moţul“ a luat în primire fabrica cu trei gatere din Someşul Rece, cu inventarul ei, în valoare de 2 şi jumătate milioane lei, amor­tizarea urmând să se facă în rate lunare, pe măsura vânză­rilor. PRIMIREA OASPEŢILOR In vederea acestei serbări, de inaugurare a unei noui etape în acţiunea de ajutorare a mo­ţilor, s’au adunat la Someşul Rece locuitorii din cele peste 15 comune interesate, în frunte cu păr. protopop Stănescu, proto­pop dr. Victor Pop, părintele dr. Radu­­,părintele Paşca, me­dicii dr. Caşiu şi dr. Prodan, inginer Peter, şeful ocolului silvic. D. ministru Alex. Lapedatu a sosit, însoţit de d-nii dr. Eugen Dunca, prefectul ju­d. Cluj, de­putat Vasile Candrea, senator St. Fabius, Mişu Ştefănescu. Din partea centralei Coopera­tivelor erau de faţă d-nii ins­pectori Vâlceanu şi Cioc, iar din partea inspectoratului sil­vic din Cluj d. insp. Caramina. D. ministru a fost salutat în­­numele populaţiei de d. dr. Septimiu Bariţiu, insp. regional sanitar. D. deputat Petre Bucoveanu, preşedintele consiliului de ad­ministraţie al cooperativei, a înmânat d-lui ministru cartea de membru şi de preşedinte de onoare al cooperativei Intre punctele acestui pro­gram era şi organizarea muncii naţionale prin cooperative. In Munţii Apuseni problema era acută, căci populaţia trebuia scoasă din ghiarele exploata­torilor străini. Cu conducătorii pe cari îi are izbânda nouei cooperative este asigurată, iar încrederea populaţiei în coope­raţie nu va putea decât să spo­rească. Sufletul cu care se mun­ceşte pentru Moţi nu va putea să nu rodească. Apoi s’a dat citire telegrame­­lor omagiale ce au fost expe­diate d-lor primministru Tătă­­răscu şi subsecretar de stat Negură. -ooO: ♦>: Ooo----— SFINŢIREA APEI. - TARILE CUVAN­ Urmat de sutele de săteni, oaspeţii au intrat pe terenul fabricei, unde s’a oficiat tradi­ţionala sfinţire a apei şi s’au rostit cuvântările ocazionale. Cel dintâi a vorbit d. deputat Petre Bucoveanu, care a relevat greutăţile întâmpinate şi mul­ţumeşte d-lui ministru Lapeda­tu pentru concursul fără de care această inaugurare ar fi întârziat încă mult timp. Roa­dele vor putea fi verificate abia după încheierea primului bi­lanţ de activitate. Au urmat cuvântările d-lor: Mişu Ciura, insp. Vâlceanu, de­putat Candrea, fruntaşului ţă­ran Buzgariu, senator Fabius, dr. Virgil Şortan. D. dr. Eugen Dunca, prefec­tul judeţului, a expus fazele muncii de organizare a coope­rativelor în judeţ, amintind meritul d-lui deputat Bucovea­nu. De încheiere rosteşte câte­va îndemnuri din prilejul săp­tămânii cărţii şi anunţă că a adus câte o bibliotecă pentru comunele : Someșul Rece, Mun­tele Rece, Răcătău și Măguri. CUVÂNTAREA D-LUI MINIS­TRU LAPEDATU D. ministru Alex. Lapedatu a rostit o cuvântare, cuprinzând o expunere rezumativă a acţiu­­nei de ajutorare a moţilor. A­­ceastă acţiune se desfăşoară, în temeiul programului pe care partidul liberal şi l-a fixat încă în opoziţie. Mişcarea portului Constanţa in ziua de 13 Mai VAPOARE INTRATE Cu mărfuri- generale■: „Spor­­tivemto“, italian, dela Genova „Albano“, italian dela Trieste ; „Ganymedes“, olandez, dela Amsterdam; „Viln­é de Toulon“, polonez, de­la Metelini; „Ionian“ şi „Ag. Marina“, greceşti, dela Pireu spre a încărca vite. „As­­siria“, italian, cu 2500 tone ce­reale de la brăila; „Har Car­mel“, englez de la Hai­ffa, cu 168 pasageri; „Polonia“, polo­nez, cu 450 pasageri şi mărfuri generale de la Haiffa; „Princi­pesa Maria“, român, de la Sa­lonic cu 14 pasageri şi mărfuri generale. Tancuri venite să încarce produse petrolifere: „Mlaran­­gona“, „Toneline“, „Selene“, „Antares“, „Myreli“, „Artemis“ și „Miocene". VAPOARE PLECATE „Ganysneides“, olandez, cu 700 tone combustibil pentru Am­sterdam ; „Assiria", italian, cu 2500 tone cereale pentru Triest; „Spartivento“, italian, cu res­tul caricului la Galaţi; „Viile de Toulon“, polonez, cu restul caricului la Galaţi; „Ionion“, grec, cu 250 vite la Pireiu; „Ag. Marina“, grec, cu 475 vite la Pireu; „Ardeal“ şi „Durostor“, române­ cu restul caricului la Galaţi. Tancuri cari au încărcat pro­duse petrolifere : „Nevona“, i­­talian, cu 1500 tone pentru Al­ger; „Tonefine“, englez, cu 860 tone la Alexandria; „Theodora“, grec, cu 1380 tone pentru Flo­­micino; „Catherine“, grec, cu 3200 tone la Pireu; „Berne“, englez, cu 3600 tone pentru A­­lexandria; „Svithod“, Danzig cu 9500 tone pentru Helsing­fors; „Housatenie", englez, cu 8000 tone la Londra; „Cereno", italian, cu 5550 tone la Messina. Exportul: 34.290 tone produse petrolifere, 2500 tone cereale si 725 vite. Anul al 52-lea Nr. 132 Joi 16 Mai 1935 Scrisori din Londra (Urmare diai pag. I-a) cumpere încă din străinătate cu aur. Câtva timp s’a sperat la Roma că s’a găsit acest debu­şeu şi aceste pământuri pe coa­sta africană a Mediteranei, a­­dică în Lybia şi în Tripolitania. Fără îndoială, aceste teritorii, cari încă de pe vremea roma­nilor au fost ţări de mare pro­ducţie agricolă, sunt capabile de o frumoasă desvoltare. To­tuşi, experienţa a dovedit că, a­­cest rezultat nu poate fi atins de­cât după câţiva ani şi cu un capital important. Ceea ce în­seamnă că Tripolis şi Lybia nu pot fi în adevăr utile de­cât în­­tr’un timp foarte îndepărtat. Trebue căutat deci aiurea. In fond, nu trebue căutat mult, fiindcă de multă vreme Abisinia e obiectul aspiraţiilor italiene la crearea unei sfere de influ­enţă economică în continentul african. Acţiunea italiană în aceasta parte a lumii nu datează de eri şi planul unui protectorat ita­lian asupra Abisiniei era gatd să fie înfăptuit la sfârşitul vea­cului trecut (tratatul de la Xic­­ciali), când înfrângerea pe care a suferit-o generalul Baratieri din partea negusului Menelik a r­ăturnat totul. Ministerul lui Crispi (în ochii italienilor de azi) a săvârşit marea greşală de a primi această înfrângere ca definitivă şi să oprească efor­tul de pătrundere în Abisinia. Totuşi, Italia n’a părăsit nici­o­­dată intenţiile pe care le nutrea asupra acestei ţări. Dovadă, tra­tatul încheiat cu Marea Brita­­nie şi Franţa pentru împărţi­rea sferelor de interes. Acest acord, încheiat înainte de ultimul război, a fost confir­mat prin aranjamente ulterioa­re, dar cari n’au primit nici­o­­dată o execuţie practică, dată fiind împotrivirea îndârjită a abisinienilor contra pătrunde­rii în ţara lor a influenţei eu­ropene. Căci trebue să se no­teze că italienii nu sunt singu­rii cărora li se refuză avanta­­gii economice de guvernul etio­pian. Marea Britanie are şi ea o lungă experienţă a procedee­lor puţin satisfăcătoare şi dila­­torii de la Addis-Abeba spre a scăpa de orice concesie intere­selor străine. Francezii sunt singurii cari se pot făli că au dobândit un folos adevărat, când le-a fost dată permisiunea de a construi calea ferată care leagă colonia lor de pe coastă la Djibuti cu capitala Abisiniei. Multă vre­me, influenţa franceză a oprit cu ori­ce chip la Addis Abeba acţiunea diplomaţiei italiene tinzând să obţină concesiuni de ordin economic. Dar azi, unul din punctele importante ale în­ţelegerii franco-italiene înfăp­tuită în acest an în vederea a­­meninţării militarismului ger­man de la Berlin, a pus capăt concurenţei. Faptul acesta, ca şi dorinţa de a trece în goană peste obstacole, înainte că să izbucnească criza europeană, explică activitatea desfăşurată în timpul ultimelor luni de Mussolini ca să aducă Abisinia la un acord definitiv şi potri­vit intereselor italiene. Poziţia Marii Britanii e grea. De multă vreme, relaţiile cu A­­bisinia lasă de dorit. Incursiu­nile bandelor abisiniene în Su­danul englez continuă în ciuda făgăduielilor de la Addis-Abeba. Apoi, o chestiune şi mai gravă, sursa Nilului în marele lac Tsa­na, se află pe teritoriu etio­­pian. E cea mai mare însemnătate , pentru Sudan, ca şi pentru E­ ■ gipt, ca revărsarea apelor să fie controlată de mari instalaţii hi­draulice. Până acum, această chestiune n’a putut fi rezolva­tă spre mulţumirea noastră şi lucrările prevăzute rămân în stare de proiect. Dar, dimpotri­vă, Abisinia a fost admisă în Liga Naţiunilor. Guvernul bri­tanic s’a opus din răsputeri, prevăzând complicaţiile inter­naţionale pe care le va aduce intrarea Abisiniei la Geneva. "­* Opoziţia britanică era bazată pe faptul indiscutabil că impe­riul etiopian n’a desfiinţat scla­via pe teritoriul ei şi că supuşiii săi mai practică târgul de ne­gri între Africa şi Arabia. Dar Franţa, care lucra atunci într’un sens opus aceluia al Italiei, era favorabilă admiterii Abisiniei, şi Italia nu s’a împotrivit, ca să nu fie acuzată de intrigi egois­te. Rezultatul e că guvernul e­­tiopian se prevalează cu multă iscusinţă de drepturile sale de membru în Liga Naţiunilor spre a creia încurcături politicii Ita­liei. Marea Britanie, care res­pectă instituţiile de la Geneva, şovăieşte să întreprindă vreo acţiune, care să poată da naş­tere unor învinuiri susceptibile de a fi exploatate în Cameră Comunelor şi în ţară. Totuşi, numai intervenind la Addis Abeba în favoarea unui tratament mai prielnic pentru cererile Italiei, guvernul britanic poate obţine o destindere la Roma. Situaţia pare nespus de încurcată multora. Dacă lucru­rile stau astfel, în adevăr, nu vedem cum o intervenţie ener­gică italiană în Abisinia poate fi împiedicată în cele din urmă. Oameni cari cunosc Africa, pretind că italienii trebue să se aştepte la dificultăţi enorme dacă întreprind o expediţie în interior. Fără îndoială, aceasta e adevărat şi înaintarea într-o ţară sălbatecă şi accidentată, locuită de o populaţie războini­că, nu va fi o plimbare. Clima însăşi reprezintă o piedică pen­tru nişte soldaţi neantrenaţi la război. Numai chestiunea apei potabile e destul de îngrijoră­toare. Totuş, mijloacele tehnice şi moderne permit să se rezolve în chip practic probleme, cari odinioară păreau de neînvins şi un temperament războinic nu e deajuns ca să organizeze re­zistenţa faţă de un corp de ar­mată cu arme perfecţionate. Mai­ ales, e cu putinţă aviaţiei să înfrunte obstacole puse de natură şi de oameni, ca să lo­vească pe adversar. Mussolini nu e Crispi şi de data asta, are toată naţiunea de partea lui, care vrea şi ea să rezolve defi­nitiv problema cibisiniană. Onoarea naţională şi presti­giul personal al şefului, guver­nului sunt în joc, întreprinde­rea, odată începută, trebue să fie dusă la capăt cu bine. Pro­cedura de la Geneva nu va pu­tea să-l împiedice. Mussolini, dacă trebue să aleagă între Li­ga Naţiunilor şi ceea ce crede el că e în interesul esenţial al Ita­liei, nu va şovăi. Nu ne îndoim asupra alegerii pe care o va face. AUGUR Examenul de capacitate (fete) Specialitatea principală Geo­grafia, specialităţi secundare nţe naturale Istoria şi Ştil I Candidate declarate total reuşite la grupa geografia cu istoria, în ordinea clasificării : 1. Suhan Holubiuc Hortensia; Lolu Cecilia; Mihalcea Maria; Prodan Gh. Stela; Protopopescu Georgeta; Băleanu Ana; Lele­­scu Alexandrina; Paraschivescu Victoria; Codreanu Valeria. II Candidate declarate total reuşite la grupa Geografia cu şt. naturale, în ordinea clasifi­cării : Atanasiu Constanţa; Hăpăia­­nu Maria; Oeneanu Georgeta; Poni Florica; Ghergheli Maria; Tarhon Ana; Călinescu Heria; Popescu Miorica; Părău Po­povici Ana; Ceuca Maria; Ni­­culescu Georgeta; Cojemeaco Lidia; Leonte Veronica; Po­povici Adelina; Roşu Stela; Po­pescu V. Maria; Vântu Spe­ranţa; Mânecuţă Stela; Lupu Fevronia; Florescu Olga; Pavel Aurelia; Vidraşcu Florica; Ni­­colau Aurelia; Săghiuţă Corne­lia; Corlătescu Maria; Anghe­­lescu Elena; Naiman Cornelia; Pandelea Viorica; Ionescu Puş­­cariu Florica; Leviţchi Aurelia. III Candidate declarate reu­şite numai la geografie (mate­ria principală). A. ) Grupa geografia cu isto­ria, în ordinea clasificării: Petrescu Matilda; Iliuţ Lucia; Paşchivschi Matrona; Ţanu Su­­zana; Bială Atena; Săndulescu Aurelia; Luscalov Larisa; Ro­­maniţă Sofia. B. ) Grupa geografia cu st. naturale, în ordinea clasificării: • Andreescu Magdalena; Danilo­­vici Silvia; Boguş Sofia; Ca­­minschi Valentina; Cordoneţ Nădejde; Năsturaş Elisabeta; Bujoreanu Neovila; Cehulescu Coralia. IV Grupa restanţierelor reu­şite. A. ) Geografia principală : Grigoraş Ecaterina; Ţăndărică Maria. B. ) Istoria secundară : Con­stantinescu Margareta; Ivane­­scu Zinca ; Netoliczka Luise; Petruțiu Eugenia; Stătescu Ma­tilda. C. ) Șt. naturale secundară: Sumnevici Taisia. PAŞTILE LA IERUSALIM Locţiitorul de patriarh, arhie­piscopul Meliton, împreună cu înalţii demnitari ai Patriarhiei Ierusalimului şi cu arhiepisco­pul rus Anastasie, în vizită de Paşti la consulatul României, unde au fost primiţi de d. con­sul general Marcu Beza, de e­piscopii Cozma al Dunării de Jos. Gherondie al Constanței și de d. Tr. Săvulescu, profesor la universitatea din București.­­ -

Next