Universul, mai 1935 (Anul 52, nr. 132-147)
1935-05-16 / nr. 132
2 ASIGURAREA ,FRANCO-ROMANA, Fondată 1920 (M. O. 182 1920), Bucureşti, Griviţei 25 Astăzi, 15 Mai 1935, orele 9-30 a. m., are loc tragerea Societăţii. Iau parte toţi abonaţii şi cetitorii ziarului „UNIVERSUL”, la curent cu piaţa ratelor. Publicul este rugat să asiste. Primăria Municipiului Bucureşti Publicaţiuni In zilele mai jos notate, orele 10 dim., a. c., se vor ţine în localul Municipiului, din str. Vasile Boerescu nr. 13, licitaţiuni şi concurenţe pentru tratarea prinbunăînvoială, astfel : 23 Mai Concurenţe pentru tratarea vânzării prin bună învoială a materialelor vechi de construcţie, ce va rezulta din dărâmarea imobilelor proprietatea Municipiului, din : a) Str. Şepcari colţ str. Fr. Bouillon (Calavrezo) ; b) Str. Colţei 24, colţ cu str. Patraşcu-Vodă (Boissy) ; c) Str. C. A. Rosetti 12, colţ B-dul Brătianu (Burileanu). Dărâmarea şi scoaterea materialului privesc pe adjudecatar. 25 Mai Licitaţiuni pentru : a) Vânzarea grăsimei şi pieilor animale ce se vor recolta de Ecarisaj până la 31 Martie 1936. b) Plantarea cu flori a mormintelor şi decorul capelei din cimitirul Colentina, precum şi aprinsul candelelor. c) Concurenţă pentru aprovizionarea prin bună învoială cu 3000 buc. borcane pentru iaurt. Orice informaţiuni asupra acestor licitaţiuni, se pot lua de la Serv. Licitaţiilor str. V. Boerescu 13, unde se pot vedea şi condiţiile speciale, etc. Nr. 254 L/935. Mai 9. Dir. Financiară 7730 Dispărută în ziua de 8 Mai 1935, Tudora Ionescu Fulger Petrescu, înaltă, smeadă, păr castaniu închis, nas puţin lung, ochi căprui, privire mioapă, dinţii de sus scoşi afară, 45 ani, îmbrăcată cu pijama maron şi capod bleumaron vechi, papuci şi ciorapi negri. Anunţaţi Dudeşti-Cioplea Ilfov, Ionescu Fulger. 3 4-M-t ♦ ♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦ I. R. C. O. aduce la cunoştinţa onoratei sale clientele că d. Mişu Bernstein nu mai e în serviciul său cu începere de la 5 Mai a. c., astfel că nu mai poate primi comenzi şi face încasări valabile în numele firmei. 5 Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă, să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reinoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. întâmplări din Capitală Scandalul şi rănirea de la cârciuma „Dafu“ La cârciuma „Dafu” din spatele halei centrale, a fost ori din zorii zilei, un scandal enorm. Câţiva derbedei, cari au consumat în local au refuzat să plătească costul consumaţiei. A intervenit personalul cârciumei, şi atunci s-a încins o bătaie. Au fost răniţi : muncitorul ; Scarlat; Plesneanu, de 28 , ani, din str. Crivineni 26; Vasile Croitoru, de 34 ani, chelner, din str. Măgurele 21 şi picorul Petre Popa. Răniţii au fost pansaţi de un intern al Salvării. Autorul scandalului este chelnerul Vasile Croitoru, care nu vroia să plătească consumaţia El a fost arestat de comisarul circumscripţiei respective. încercări de sinucidere Muncitoarea Leama Micu, de 30 ani, din str. Palade 35 a încercat aseară, să se sinucidă bând tinctură de iod. A fost dusă la spitalul Colţea. In calea Dudeşti 220, în urma unei certe avute cu o vecină, muncitoarea Maria Mateescu, de 19 ani, a băut un toxic puternic. Sinucigaşa a fost transportată la spitalul Brancovenesc. In faţa casei cu nr. 45, din str. C. parcul Călăraşi a fost găsit, aseară, in nesimţire, Constantin T. Gonţescu, de 28 ani, contabil, din str. Ciocan 29. Salvarea l-a dus la spitalul Brâncovenesc, unde internul de serviciu a constatat că e vorba de otrăvire. Asupra sinucigaşului s-au găsit patru scrisori adresate procurorului de serviciu, tatălui său şi la doi prieteni. Motivul încercării de sinucidere nu se cunoaşte. — Fiindcă a fost bătută de soţul ei, Maria Anesterine, de 25 ani din şoseaua Grozăveşti 50 a băut esenţă de oţet. Accidentul de automobil din gara de Nord Automobilul 3760 a călcat ,aseară, în faţa gării de Nord pe lăcătuşul Gheorghe Herăscu, de 25 ani, din str. Clucerului 19, rânindu-l la picioare. Salvarea l-a dus la spitalul caseipatronale Agresiuni Salahorul Vasile Atârnase, de 26 ani, din șoseaua Mihai Bravu 220, a fost bătut de un necunoscut. Rănitul a fost pansat la Salvare — Parlagiul Florea Marinescu, din str. Ferentari 134, a fost acostat ori de un necunoscut, care l-a lovit cu un lemn în cap A fost internat la spitalul Brâncovenesc. Intoxicaţii Muncitorul Victor Florian, de 39 ani, din calea Griviţei 179, mâncând ori nişte gogoşi, la un vânzător ambulant s’a intoxicat. Salvarea l-a dus la spitalul Colţea. Funcţionarul comercial I. Morghenstern, de 54 ani, pe când trecea pe str. Schitu Maicelor, i s’a făcut rău. . A fost dus la spitalul Brâncovenesc unde s’a constatat căprezintă simptome de intoxicare. Imprudența unei servitoare In str. Alexandru Lahovari 21, la apartamentul dela etajul I a isbulcnit ori un foc din cauza unei servitoare care a voit să facă focul cu benzină. Benzina a făcut explozie şi servitoarea s’a ales cu arsuri grave pe corp. Victima, Varvara Zachi, a fost internată la spitalul Colţea. Flăcările s’au intens la lucrurile din bucătărie şi apoi au trecut la nişte uşi de pe coridor. Postul Cometa a dat ajutoare. O elevă a încercat să se sinucidă Tânăra Elena ştefan, elevă în clasa V-a profesională, cu locuinţa în str. Ştefănescu-Tei 31, a încercat să se sinucidă, luând tiinctură de iod amestecată cu alcool. Salvarea i-a dat îngrijiri. Elena a recurs la gestul disperat pentru că părinţii i-au refuzat o sumă de bani necesară la școală. xpx Nenorocirea din Lazuri (Dâmboviţa) Tărgovişte, 13 Mai Gheorghe I. David, din comuna Lazuri, a pornit d’acasă, cu căruţa cu cai, la o schelă petroliferă din apropiere. Pe drum, caii s’au speriat, luând-o la goană. Neputând stăpâni caii, căruţa s’a răsturnat, iar Gheorghe David a căzut cu spatele într’o ţepuşă de la căruţă. Victima a fost transportată imediat la spitalul din Târgovişte, unde a fost supus unei operaţii chirurgicale. A murit însă, după o oră de chinuri. Parchetul a fost sesizat, dispunând facerea cercetărilor. -------ooO: *>: Ooo------O CARTE DE PRESTIGIU este interesanta lucrare : Idei asupra pro blemelor actuale de N. IORGA în care marele cărturar își expune vastele sale păreri asupra celor mai arzătoare probleme politico-sociale. 1132 Citiţi cărţile apărute in editura ziarului „Universul“ Se găsesc de vatizare la librăria ziarului nostru şi la toate librăriile din ţară UNIVERSUL Curier Judiciar A început instruirea afacerii „Skoda“ Comisiunea de cercetări a înaltei curţi de justiţie ce sa constituit deunăzi, potrivit prevederilor legii asupra răspunderilor ministeriale, cu d-nii Eugen Bănescu, Vasile Popovici, Petre Patriciu, Ion Cetăţeanu şi Eugen Petit consilieri la înalta curte de casaţie şi justiţie, şi căreia ii revine sarcina de a reface ancheta în afacerea furniturilor de armament livrate de fabricile Skoda Statului român, s’a întrunit prima oară Luni. S’a stabilit că preşidenţia şi direcţia lucrărilor revine d-lui consilier Eugen Bănescu, ca cel mai vechi în grad. In adevăr d-sa, încadrat în corpul judecătoresc încă din anul 1900 — după ce a urcat toate treptele magistraturii şi a împlinit toate atribuţiile slujitorilor justiţiei: ajutor de judecător, grefier la înalta curte, judecător de instrucţie, procuror şi prim procuror, preşedinte şi prim preşedinte de tribunal, consilier şi inspector la curţile de apel etc., a fost promovat la suprema instanţă in anul 1925. Astfel că împlineşte zece ani de activitate în această supremă demnitate. Preşedinţia, în lipsa d-sale, trece d-lui consilier Vasile Popovici (înaintat la înalta curte in 1926). * Comisiunea a examinat actele şi dosarele cercetărilor ce s’au făcut în această afacere de ancheta parlamentară şi şi-a fixat cadrele lucrărilor. * Tot Luni d. Const. G. Rătescu preşedintele înaltei curţi de casaţie s. II — de, acord cu comisiunea de cercetări — a desemnat pe d. cons. Ştefănescu, fost procuror de secţie în trib. Ialomiţa şi actual magistrat asistent la înalta curte, ca secretar de şedinţă. D. Al. Cantacuzino Paşcanu—contra d-lui Al. Cantacuzino Paşcanu Trib. Ilfov s. II. a judecat Luni acţiunea pornită de d. Alex. Cantacuzino Păşcanu împotriva d-lui Alex. Cantacuzino Paşcanu directorul aviaţiei civile pe baza dis. art. 20 din legea asupra numelui. Reclamantul contestă, anume, pârîtului dreptul de a purta numele actual; susţine că numele adevărat ar fi doar cel ce i se recunoaşte din partea mamei,, fostă Ghica, şi cere deaceea să se pronunţe o sentinţă judecătorească prin care, pede o parte, să se constate uşurparea şi să se aplice sancţiunile legii, iar pe de altă parte să se interzică pe viitor utilizarea numelui ce nu-i aparţine. Reprezentantul ministerului public a pus concluzii pentru admiterea acţiunii, observând că oricât drept ar avea pîrîtul la numele ce-l poartă şi oricâtă distincţie i-ar fi dat d-sa însuşi prin meritele personale ce i-au încununat viaţa, e neîndoios însă că după litera, rigidă a legii n’are îngăduinţă să se mai numească Alex. Cantacuzino-Paşcani decât, cel mult, după ce va cere şi dobândi, pe căile prescrise de rege, schimbarea numelui propriu în acela preferit. Tribunalul a amânat pronunțarea. Prâdăciunile de la Banca Viticolă Trib. Ilfov s. II, a continuat luni judecata prădâciunilor săvârşite de foştii conducători ai Băncii Viticole din Bucureşti: directorul Ţăţulescu, administratorul delegat M. Floriţă şi contabilul şef D. Manitescu. Cei trei, precum am scris la timp, au sustras din cassa băncii vreo douăzeci de milioane de lei prin nemaipomenit de îndrăzneţe şi iscusite măsluiri în actele justificate şi mistificări în registrele comerciale ale întreprinderii. Iar când s’au simţit în pragul parchetului, au oferit păgubaşilor o tranzacţie perfidă, astfel ticluită încât — pe baza unei despăgubiri derizorii şi „globale", — să stingă şi să zădărniceascăorice urmărire penală , împotrivă-le. încercarea nu le-a reuşit însă pe deplin, căci tot s’au mai descoperit deturnări de fonduri altele de cât cele cuprinse în tranzacţie. Astfel că pentru acestea (aproape zece milioane de lei) au fost trimişi liberi, în judecată corecţională. In şedinţa de eri inculpatul Manitescu a cerut să i să admită o probă cu martori în apărare. Tribunalul a admis. La rândul lui Tătulescu a cerut să se facă o nouă expertiză contabilă în scriptele băncii prădate. Tribunalul a admis şi această cerere, desemnând însă ca experţi pe d-nii Schina, Crăciunescu şi D. Ionescu, dela Banca Naţională a României. Procesul s-a amânat apoi la 30 ort. Generalul Dimitrescu in faţa instanţei de control al averilor Curtea de apel s. III urma să judece Luni procesul seralului C o n sit a n ti n Dimitrescu, trimis în faţa acestei instanţe pe temeiul că n’a putut justifica originea avuţiei considerabile ce a acumulat în scurtul răstimp cât a comandat jandarmeria ţării. Au răspuns în instanţă atât denunţătorii d-nii Ştefan Florescu şi general Gh. Constantinescu ( cât şi ministerele interesate de interne, de finanţe şi al apărării naţionale). Denunţatul şi soţia d-sale, s-au prezentat însă prin procuratori cari au cerut amânarea dezbaterii. In sprijinul cererii s’a invocat împrejurarea că pârâtul e judecat concomitent și de consiliul de război al corpului 2 armată. D. procuror Prodan a semnalat că cererea e justificată Procesul fraudelor de la Iași Tribunalul Ilfov s. r. .urma să pronunţe Luni sentinţa în procesul fraudelor uriaşe, de milioane, dovedite în gestiunea construcţiei Palatului administrativ din Iaşi Concluziile scrise, ale apărării, depunându-se însă în ultimul moment, pronunţarea a trebuit să sufere o nouă amânare. I s’a fixat adică nou termen la 22 ort. Iarăş cazul Mirto! Precum am scris la timp, un grup de avocaţi, în frunte cu d. Florian, a făcut nouă cerere de revizuire a înscrierii d-lui Eduard Mirto în baroul avocaţilor Capitalei. Petiţionarii repetă obiecţiunea, ce a mai făcut obiectul unei cereri, anterioare de revizuire ------dar care a fost clasată de consiliul de ordine — că intimatul n’ar fi cetăţean român şi că astfel nu satisface condiţiunea primordială de a profesa ca avocat in România.Cazul fiind repartizat în cercetarea d-lui Dim. Pascu, membru în consiliul de disciplină, a fost cercetat minuţios iar Luni urma să fie redezbătut. Semnatarii cererii de revizuire luând însă act că d. Mirto a depus un memoriu scris la dosar, cuprinzând apărarea d-sale în cauză, au cerut amânarea judecăţii spre a lua cunoştinţă şi eventual a combate susţinerile şi obiecţiunile propuse în memoriu. Cercetarea s’a amânat la 27 crt. şi prin aceea ca însuşi preşedintele consiliului de război, d. general Manu, a comunicat — printr’un ofiţer de serviciu — că generalul Dimitrescu trebuie să compară zi de zi înaintea justiţiei militare ca inculpat în procesul fraudelor dela comandamentul jandarmeriei. D. general Gh. Constantinescu, unul dintre denunţători, s’a opus la amânare. D-sa a amintit că acestei cereri se opune în prim rând chiar jurnalul precedent al Curţii prin care s’a precizat că se acordă ultim termen. Se opune însă deopotrivă rostul însuşi al legii controlului averilor ce a impus procedurii absolută urgenţă. Curtea, după deliberare, şi faţă cu împrejurarea neîndoielnică — referită şi de organele judecăţii militare — a amânat din nou afacerea la 3 iunie a. c. şi arestare ilegală. Procesul s’a amânat însă din nou — după aproape doi ani de amânări — din cauză că procedura a fost necompletă cu... ministerul de interne! Noul termen s’a fixat la 1 Iulie a. c. Deasemenea s’a amânat la 1 Iulie a. c. procesul identic făcut de patronii foii „Nasa Reci“ contra fostului subsecretar de stat de la interne, d. Armand Călinescu, tot pentru abuz de putere (comis prin aceea că a interzis apariţia gazetei). Procesul firmei Hutchinson Trib. Hfow s. r. a dezbătut Luni pe larg acţiunea penală pornită contra unora dintre administratorii societăţii Hutchinson filiala locală pentru contravenţie la legea devizelor. Contravenţia se dresase pe baza unor operaţii de importante virimente de conturi, găsite în registrele firmei, şi cari au fost privite ca înfăţişând circulari clandestine de fonduri. Apărarea, prin d. av. Holescu, a susţinut că în fapt fiind vorba doar de înregistrări contabile — mai mult sau mai puţin eronat operate sau necorespunzătoare vreunor încasări sau plăţi efective — n’ar intra în prevederile şi sub sancţiunile legii, cu atât mai puţin cu cât conturile însuşi erau ale sucursalelor faţă de centrală, cea ce însemnează că circulau în acelaşi patrimoniu. Tribunalul a amânat pronunţarea pe Sâmbătă. -----------x 0 x---------- Procedură necompletă cu ministerul de interne! Tribunalul Ilfov s. N trebuia să judece acţiunea penală directă pornită de d. inginer Virgil Ionescu în contra subsecretarului de stat Victor Iamandi, pentru abuz de putere Moartea unui octogenar Focşani, 13 Mai Muncitorul Sava Moldoveanu, de 80 ani, originar din jud. Bistriţa-Năsăud, aflându - se la muncă în podgoria Odobeştilor, a fost găsit mort. S-a stabilit că moartea a fost naturală. AN DE LA ACADEMIA ROMANA In şedinţa intimă a Academiei Române de la 10 Mai, d. preşedinte L. Mrazec, la deschiderea şedinţei, a arătat însemnătatea zilei de 10 Mai pentru poporul românesc şi a făcut calde urări M. S. Regelui să domnească cât mai mulţi ani spre a duce la mare prosperitate şi înălţare naţiunea românească. D. prof. G. Ţiţeica, secretarul general al Academiei, a înfăţişat Imnul regal român în versuri autografe ale marelui poet naţional Vasile Alecsandri, în prima redactare, trimis cu scrisoare din 1881 maiorului Eduard Hübsch, compozitorul imnului regal român. Preţiosul document a fost primit în dar dela d. Alfred Halasz-Hübsch, nepotul compozitorului, împreună cu portretul compozitorului. S’au prezentat apoi următoarele publicaţiuni primite în dar:1) R. W. Seton-Watson, „Disraeli, Gladstone and The Eastern Question-A study in diplomacy and party politics“ (volumul tratează despre: Chestiunea Orientală), London, 1935. 2) C. Galassi Paluzzi ; „Per l’Incremento della coscienza e della cultura romana attraverso le bibliotecile popolari“ (Estrato della Rivista „Roma”, 1935, Fasc. marzo). 31 Piero Addeo, „Addeo di Mitilene - Epigrammista Alessandrino“ (Napoli, 1933). 4) Observatorul Social-Economic (l’Observateur Social-Econoimique) anul V, Ianuarie- Martie 1935, nr. 1, Cluj. 5) Lucia Santangelo, „Giorgio Coşbuc, Nella vita e nelle opere“, Roma. Institute per l’Europa orientale, 1934. 6) Anna Colombo. „Vita e opere di Ion Luca Caragiale“, Roma. Institute per l’Europa Orientale, 1934. 7) Marcello Camilucci, „La vita e l’opera di Panait Cérna“, Roma, Institute per l’Europa Orientale, 1935. 8) Robert Willis & John Willis Clark, „The Architectural Hustory of the University of Cambridge and of the Colleges of Cambridge and Eton“, volumele I—VI (1886. Cambridge). 9) G. V. Wilson, Wilfrid Edwards, John Knox, R. C. Jones, J. V. Stephens, „The Geology of the Orkneys“, Published by his Majesty’s Stationery Office, (E- dinburgh. 1935). 10) Julian Grande, „La Place du Japon dans le monde“, traduit de l’Anglais par Ed- Combe, (Paris, 1935). 11) Archives de la Société Tu roue des Sciences Physiques et Naturelles“, No. 1, Février 1935 (Istanbul). 12) J. H. Baxter, Charles Johnson, Phyllis Abrahams, „Medieval Latin Word-List— From British and Irish Sources“, London 1934. 13) Dr. S Fenyes, „Ungaria Revizionistă“, în româneşte de dr. Hierăianu şi Leontin Iliescu, editura Excelsior, Bucureşti, 1935. 14) Roman Ciorogariu, episcop, „Din trecutul revistelor şi ziarelor dela noi — Tribuna şi Tribuniştii“. Biblioteca ziaristică a Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat, n-rele 3—4, 1935. Inaugurarea primei cooperative forestiere din Munţii Apuseni Serbarea de la Someşul Rece’— Programul de muncă al unei cooperative Cluj, 12 Mai In cadrele programului de înzestrare economică a regiunei Munţilor Apuseni, au fost înfiinţate două cooperative ce vor exploata pădurile din ţinuturile moţeşti ale judeţului Cluj. In conformitate cu proectul guvernului, cele două cooperative au primit spre exploatare pădurile Statului, urmând să elimine pe intermediarii, care au făcut până acum imposibil traiul bieţilor moţi, în majoritate mici producători forestieri. După îndeplinirea lucrărilor pregătitoare, una din cele două cooperative, s-a inaugurat Duminica trecută în cadrul unei serbări prezidate de d. ministru Alex. Lapedatu. Este vorba de cooperativa „Moţul“ din Someşul-Rece, care va exploatapădurile, din plasa Gilău, întinderea, acestor păduri este de 12 mii iugăre, cu parchete anuale de câte 100 iugăre, la care se vor mai adăuga parchetele ce vor fi achiziţionate de la comune şi composesorate. Alături de pădurile statului ,cooperativa „Moţul“ a luat în primire fabrica cu trei gatere din Someşul Rece, cu inventarul ei, în valoare de 2 şi jumătate milioane lei, amortizarea urmând să se facă în rate lunare, pe măsura vânzărilor. PRIMIREA OASPEŢILOR In vederea acestei serbări, de inaugurare a unei noui etape în acţiunea de ajutorare a moţilor, s’au adunat la Someşul Rece locuitorii din cele peste 15 comune interesate, în frunte cu păr. protopop Stănescu, protopop dr. Victor Pop, părintele dr. Radu,părintele Paşca, medicii dr. Caşiu şi dr. Prodan, inginer Peter, şeful ocolului silvic. D. ministru Alex. Lapedatu a sosit, însoţit de d-nii dr. Eugen Dunca, prefectul jud. Cluj, deputat Vasile Candrea, senator St. Fabius, Mişu Ştefănescu. Din partea centralei Cooperativelor erau de faţă d-nii inspectori Vâlceanu şi Cioc, iar din partea inspectoratului silvic din Cluj d. insp. Caramina. D. ministru a fost salutat înnumele populaţiei de d. dr. Septimiu Bariţiu, insp. regional sanitar. D. deputat Petre Bucoveanu, preşedintele consiliului de administraţie al cooperativei, a înmânat d-lui ministru cartea de membru şi de preşedinte de onoare al cooperativei Intre punctele acestui program era şi organizarea muncii naţionale prin cooperative. In Munţii Apuseni problema era acută, căci populaţia trebuia scoasă din ghiarele exploatatorilor străini. Cu conducătorii pe cari îi are izbânda nouei cooperative este asigurată, iar încrederea populaţiei în cooperaţie nu va putea decât să sporească. Sufletul cu care se munceşte pentru Moţi nu va putea să nu rodească. Apoi s’a dat citire telegramelor omagiale ce au fost expediate d-lor primministru Tătărăscu şi subsecretar de stat Negură. -ooO: ♦>: Ooo----— SFINŢIREA APEI. - TARILE CUVAN Urmat de sutele de săteni, oaspeţii au intrat pe terenul fabricei, unde s’a oficiat tradiţionala sfinţire a apei şi s’au rostit cuvântările ocazionale. Cel dintâi a vorbit d. deputat Petre Bucoveanu, care a relevat greutăţile întâmpinate şi mulţumeşte d-lui ministru Lapedatu pentru concursul fără de care această inaugurare ar fi întârziat încă mult timp. Roadele vor putea fi verificate abia după încheierea primului bilanţ de activitate. Au urmat cuvântările d-lor: Mişu Ciura, insp. Vâlceanu, deputat Candrea, fruntaşului ţăran Buzgariu, senator Fabius, dr. Virgil Şortan. D. dr. Eugen Dunca, prefectul judeţului, a expus fazele muncii de organizare a cooperativelor în judeţ, amintind meritul d-lui deputat Bucoveanu. De încheiere rosteşte câteva îndemnuri din prilejul săptămânii cărţii şi anunţă că a adus câte o bibliotecă pentru comunele : Someșul Rece, Muntele Rece, Răcătău și Măguri. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU LAPEDATU D. ministru Alex. Lapedatu a rostit o cuvântare, cuprinzând o expunere rezumativă a acţiunei de ajutorare a moţilor. Această acţiune se desfăşoară, în temeiul programului pe care partidul liberal şi l-a fixat încă în opoziţie. Mişcarea portului Constanţa in ziua de 13 Mai VAPOARE INTRATE Cu mărfuri- generale■: „Sportivemto“, italian, dela Genova „Albano“, italian dela Trieste ; „Ganymedes“, olandez, dela Amsterdam; „Vilné de Toulon“, polonez, dela Metelini; „Ionian“ şi „Ag. Marina“, greceşti, dela Pireu spre a încărca vite. „Assiria“, italian, cu 2500 tone cereale de la brăila; „Har Carmel“, englez de la Haiffa, cu 168 pasageri; „Polonia“, polonez, cu 450 pasageri şi mărfuri generale de la Haiffa; „Principesa Maria“, român, de la Salonic cu 14 pasageri şi mărfuri generale. Tancuri venite să încarce produse petrolifere: „Mlarangona“, „Toneline“, „Selene“, „Antares“, „Myreli“, „Artemis“ și „Miocene". VAPOARE PLECATE „Ganysneides“, olandez, cu 700 tone combustibil pentru Amsterdam ; „Assiria", italian, cu 2500 tone cereale pentru Triest; „Spartivento“, italian, cu restul caricului la Galaţi; „Viile de Toulon“, polonez, cu restul caricului la Galaţi; „Ionion“, grec, cu 250 vite la Pireiu; „Ag. Marina“, grec, cu 475 vite la Pireu; „Ardeal“ şi „Durostor“, române cu restul caricului la Galaţi. Tancuri cari au încărcat produse petrolifere : „Nevona“, italian, cu 1500 tone pentru Alger; „Tonefine“, englez, cu 860 tone la Alexandria; „Theodora“, grec, cu 1380 tone pentru Flomicino; „Catherine“, grec, cu 3200 tone la Pireu; „Berne“, englez, cu 3600 tone pentru Alexandria; „Svithod“, Danzig cu 9500 tone pentru Helsingfors; „Housatenie", englez, cu 8000 tone la Londra; „Cereno", italian, cu 5550 tone la Messina. Exportul: 34.290 tone produse petrolifere, 2500 tone cereale si 725 vite. Anul al 52-lea Nr. 132 Joi 16 Mai 1935 Scrisori din Londra (Urmare diai pag. I-a) cumpere încă din străinătate cu aur. Câtva timp s’a sperat la Roma că s’a găsit acest debuşeu şi aceste pământuri pe coasta africană a Mediteranei, adică în Lybia şi în Tripolitania. Fără îndoială, aceste teritorii, cari încă de pe vremea romanilor au fost ţări de mare producţie agricolă, sunt capabile de o frumoasă desvoltare. Totuşi, experienţa a dovedit că, acest rezultat nu poate fi atins decât după câţiva ani şi cu un capital important. Ceea ce înseamnă că Tripolis şi Lybia nu pot fi în adevăr utile decât într’un timp foarte îndepărtat. Trebue căutat deci aiurea. In fond, nu trebue căutat mult, fiindcă de multă vreme Abisinia e obiectul aspiraţiilor italiene la crearea unei sfere de influenţă economică în continentul african. Acţiunea italiană în aceasta parte a lumii nu datează de eri şi planul unui protectorat italian asupra Abisiniei era gatd să fie înfăptuit la sfârşitul veacului trecut (tratatul de la Xicciali), când înfrângerea pe care a suferit-o generalul Baratieri din partea negusului Menelik a răturnat totul. Ministerul lui Crispi (în ochii italienilor de azi) a săvârşit marea greşală de a primi această înfrângere ca definitivă şi să oprească efortul de pătrundere în Abisinia. Totuşi, Italia n’a părăsit niciodată intenţiile pe care le nutrea asupra acestei ţări. Dovadă, tratatul încheiat cu Marea Britanie şi Franţa pentru împărţirea sferelor de interes. Acest acord, încheiat înainte de ultimul război, a fost confirmat prin aranjamente ulterioare, dar cari n’au primit niciodată o execuţie practică, dată fiind împotrivirea îndârjită a abisinienilor contra pătrunderii în ţara lor a influenţei europene. Căci trebue să se noteze că italienii nu sunt singurii cărora li se refuză avantagii economice de guvernul etiopian. Marea Britanie are şi ea o lungă experienţă a procedeelor puţin satisfăcătoare şi dilatorii de la Addis-Abeba spre a scăpa de orice concesie intereselor străine. Francezii sunt singurii cari se pot făli că au dobândit un folos adevărat, când le-a fost dată permisiunea de a construi calea ferată care leagă colonia lor de pe coastă la Djibuti cu capitala Abisiniei. Multă vreme, influenţa franceză a oprit cu orice chip la Addis Abeba acţiunea diplomaţiei italiene tinzând să obţină concesiuni de ordin economic. Dar azi, unul din punctele importante ale înţelegerii franco-italiene înfăptuită în acest an în vederea ameninţării militarismului german de la Berlin, a pus capăt concurenţei. Faptul acesta, ca şi dorinţa de a trece în goană peste obstacole, înainte că să izbucnească criza europeană, explică activitatea desfăşurată în timpul ultimelor luni de Mussolini ca să aducă Abisinia la un acord definitiv şi potrivit intereselor italiene. Poziţia Marii Britanii e grea. De multă vreme, relaţiile cu Abisinia lasă de dorit. Incursiunile bandelor abisiniene în Sudanul englez continuă în ciuda făgăduielilor de la Addis-Abeba. Apoi, o chestiune şi mai gravă, sursa Nilului în marele lac Tsana, se află pe teritoriu etiopian. E cea mai mare însemnătate , pentru Sudan, ca şi pentru E ■ gipt, ca revărsarea apelor să fie controlată de mari instalaţii hidraulice. Până acum, această chestiune n’a putut fi rezolvată spre mulţumirea noastră şi lucrările prevăzute rămân în stare de proiect. Dar, dimpotrivă, Abisinia a fost admisă în Liga Naţiunilor. Guvernul britanic s’a opus din răsputeri, prevăzând complicaţiile internaţionale pe care le va aduce intrarea Abisiniei la Geneva. "* Opoziţia britanică era bazată pe faptul indiscutabil că imperiul etiopian n’a desfiinţat sclavia pe teritoriul ei şi că supuşiii săi mai practică târgul de negri între Africa şi Arabia. Dar Franţa, care lucra atunci într’un sens opus aceluia al Italiei, era favorabilă admiterii Abisiniei, şi Italia nu s’a împotrivit, ca să nu fie acuzată de intrigi egoiste. Rezultatul e că guvernul etiopian se prevalează cu multă iscusinţă de drepturile sale de membru în Liga Naţiunilor spre a creia încurcături politicii Italiei. Marea Britanie, care respectă instituţiile de la Geneva, şovăieşte să întreprindă vreo acţiune, care să poată da naştere unor învinuiri susceptibile de a fi exploatate în Cameră Comunelor şi în ţară. Totuşi, numai intervenind la Addis Abeba în favoarea unui tratament mai prielnic pentru cererile Italiei, guvernul britanic poate obţine o destindere la Roma. Situaţia pare nespus de încurcată multora. Dacă lucrurile stau astfel, în adevăr, nu vedem cum o intervenţie energică italiană în Abisinia poate fi împiedicată în cele din urmă. Oameni cari cunosc Africa, pretind că italienii trebue să se aştepte la dificultăţi enorme dacă întreprind o expediţie în interior. Fără îndoială, aceasta e adevărat şi înaintarea într-o ţară sălbatecă şi accidentată, locuită de o populaţie războinică, nu va fi o plimbare. Clima însăşi reprezintă o piedică pentru nişte soldaţi neantrenaţi la război. Numai chestiunea apei potabile e destul de îngrijorătoare. Totuş, mijloacele tehnice şi moderne permit să se rezolve în chip practic probleme, cari odinioară păreau de neînvins şi un temperament războinic nu e deajuns ca să organizeze rezistenţa faţă de un corp de armată cu arme perfecţionate. Mai ales, e cu putinţă aviaţiei să înfrunte obstacole puse de natură şi de oameni, ca să lovească pe adversar. Mussolini nu e Crispi şi de data asta, are toată naţiunea de partea lui, care vrea şi ea să rezolve definitiv problema cibisiniană. Onoarea naţională şi prestigiul personal al şefului, guvernului sunt în joc, întreprinderea, odată începută, trebue să fie dusă la capăt cu bine. Procedura de la Geneva nu va putea să-l împiedice. Mussolini, dacă trebue să aleagă între Liga Naţiunilor şi ceea ce crede el că e în interesul esenţial al Italiei, nu va şovăi. Nu ne îndoim asupra alegerii pe care o va face. AUGUR Examenul de capacitate (fete) Specialitatea principală Geografia, specialităţi secundare nţe naturale Istoria şi Ştil I Candidate declarate total reuşite la grupa geografia cu istoria, în ordinea clasificării : 1. Suhan Holubiuc Hortensia; Lolu Cecilia; Mihalcea Maria; Prodan Gh. Stela; Protopopescu Georgeta; Băleanu Ana; Lelescu Alexandrina; Paraschivescu Victoria; Codreanu Valeria. II Candidate declarate total reuşite la grupa Geografia cu şt. naturale, în ordinea clasificării : Atanasiu Constanţa; Hăpăianu Maria; Oeneanu Georgeta; Poni Florica; Ghergheli Maria; Tarhon Ana; Călinescu Heria; Popescu Miorica; Părău Popovici Ana; Ceuca Maria; Niculescu Georgeta; Cojemeaco Lidia; Leonte Veronica; Popovici Adelina; Roşu Stela; Popescu V. Maria; Vântu Speranţa; Mânecuţă Stela; Lupu Fevronia; Florescu Olga; Pavel Aurelia; Vidraşcu Florica; Nicolau Aurelia; Săghiuţă Cornelia; Corlătescu Maria; Anghelescu Elena; Naiman Cornelia; Pandelea Viorica; Ionescu Puşcariu Florica; Leviţchi Aurelia. III Candidate declarate reuşite numai la geografie (materia principală). A. ) Grupa geografia cu istoria, în ordinea clasificării: Petrescu Matilda; Iliuţ Lucia; Paşchivschi Matrona; Ţanu Suzana; Bială Atena; Săndulescu Aurelia; Luscalov Larisa; Romaniţă Sofia. B. ) Grupa geografia cu st. naturale, în ordinea clasificării: • Andreescu Magdalena; Danilovici Silvia; Boguş Sofia; Caminschi Valentina; Cordoneţ Nădejde; Năsturaş Elisabeta; Bujoreanu Neovila; Cehulescu Coralia. IV Grupa restanţierelor reuşite. A. ) Geografia principală : Grigoraş Ecaterina; Ţăndărică Maria. B. ) Istoria secundară : Constantinescu Margareta; Ivanescu Zinca ; Netoliczka Luise; Petruțiu Eugenia; Stătescu Matilda. C. ) Șt. naturale secundară: Sumnevici Taisia. PAŞTILE LA IERUSALIM Locţiitorul de patriarh, arhiepiscopul Meliton, împreună cu înalţii demnitari ai Patriarhiei Ierusalimului şi cu arhiepiscopul rus Anastasie, în vizită de Paşti la consulatul României, unde au fost primiţi de d. consul general Marcu Beza, de episcopii Cozma al Dunării de Jos. Gherondie al Constanței și de d. Tr. Săvulescu, profesor la universitatea din București. -