Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 163-177)
1935-06-16 / nr. 163
Alul al 52-bea 14 Pagini Taxa poştală plătită în numerar conform LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 * SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.13 STELIAN POPESCU No*. 163 Duminică 16 Iunie 1935 P A A înscrierile la Universitate Ne-am pronunţat împotriva limitării numărului de studenţi la facultăţile universităţilor noastre Această inovaţiime n’ar putea decât să lase in afară de limitele arbitrar stabilite elemente care ar putea să fie folositoare ţării prin aptitudinile lor. Dacă ea ar fi funcţionat in trecut, foarte multe din personalităţile de valoare care au contribuit la progresul existent, ar fi fost înlăturate de la rodnica lor activitate. Verificarea cunoştinţelor aspiranţilor, la intrarea în universitate, este admisibilă. Ceea ce se impune insă pentru ca această dispoziţie să-şi atingă scopul, este ca să fie aplicată in mod drept şi prevăzător. Altfel, ea poate să aibă rezultate contrarii celor urmărite. Dreptatea este neapărat de trebuinţă, pentru ca selecţiunea să funcţioneze în chip general şi strict pe singurele baze ce pot Îndreptăţi admiterea în facultăţi a unor elemente şi îndepărtarea altora. Această selecţiune trebue să fie caracterizată de un desăvârşit spirit democratic. Meritul real, serios verificat şi bine stabilit, să dea dreptul la continuarea cursurilor secundare în Învăţământul superior. Descoperirea însuşirilor necesare pentru recunoaşterea acestui drept să fie garantată de obiectivitate, de atenţiune, de pătrundere, a căror lipsă, a căror superficialitate, ar putea să dea drumul unor structuri intelectuale şubrede şi să îndepărteze pe altele solide. Rezultat de trei ori dăunător: pentru cei încurajaţi la sterilitatea învăţăturii’ univer-U.«A A11 ull/tu. C, puii!fI U W1 i VO'pmifi toate că posedau destule aptitudini, pentru cultura generală a ţării, care trebue să nu fie lipsită de nici o valoare reală. Orice preocupări şi criterii străine de prioritatea însuşirilor intelectuale trebue să fie înlăturate. Chestiunea nu este simplă. Dovadă că în alte ţări ştiinţa evaluării capacităţii spirituale formează o preocupare deosebită. La facultăţile de filosofie, există catedre şi clinici speciale în această materie. Şi la universităţile noastre s’a manifestat un început, spre a se despărţi însuşirile reale de cele aparente, confuziunea lor fiind păgubitoare din toate punctele de vedere. Reforma trebue să fie aplicată şi prevăzătoare. Prevedere pentru înlăturarea stărilor de care se resimte astăzi întreaga noastră viaţă naţională. Pe viitor, caracterul românesc trebue să domine toată activitatea profesională, administrativă, industrială, comercială, de toate felurile, un raport exact cu numărul populaţiunii româneşti şi cu drepturile naţionale de conservare, apărare şi desvoltare. Uimitorul dezechilibru actual, de natură aproape generală, care zilnic se dovedeşte tot mai nedrept şi mai periculos, va trebui să aibă în noua fază a Învăţământului universitar începutul celei mai hotărite reacţionări pentru restabilirea situaţiunii fireşti şi indispensabile în statul nostru. O ancheta severă se impune la aviaţie Se spune că In raport cu zborurile efectuate, numărul accidentelor In aviaţie este aproape acelaş cu acela înregistrat în transporturile pe uscat cu calea ferată. Poate in alte ţări să fie stabilit acest raport, dar nu la noi. De câtva timp, aviaţia noastră militară a înregistrat o serie de accidente grave. Numeroase aparate s-au distrus, în urma unor accidente, ale căror cauze rămân todeauna neprecizate şi prea mulţi piloţi au avut un sfârşit tragic. In accidentul de eri, întâmplat la aerodromul Pipera, cu prilejul unor exerciţii de zbor, două avioane militare de şcoală s’au ciocnit, au luat foc şi s’au prăbuşit la pământ. Piloţii, aflaţi în cele două avioane, au încercat să se salveze cu paraşutele, dar n’au reuşit, deoarece paraşutele n’au funcţionat. Se spune că acest groaznic accident ar fi avut drept cauză, manevra greşită a unuia dintre piloţi, care n’a ştiut să evite ciocnirea. Se poate. Dar nu e vorba numai de cauza iniţială, sau presupusă iniţială, ci şi de celelalte împrejurări, cari au contribuit să dea accidentului un deznodământ atât de tragic. Notăm, că cele două aparate, pornite în zbor pentru exerciţii, au trebuit să fie sub controlul şi supravegherea organelor technice şi militare ale aeroportului Pipera; că, după ciocnire, aparatele luând foc, s’au prăbuşit şi distrus prin ardere ; că piloţii lor, dându-şi seama de pericol, au încercat să se salveze cu paraşutele, dar n’au reuşit, deoarece paraşutele n’au funcţionat în condiţiuni normale. Ce fel de paraşute sunt introduse şi întrebuinţate în serviciul aviaţiei, dacă ele nu funcţionează în caz de pericol ? Nu se face controlul lor de nimeni ? Nu există la aeroportul Pipera şi la celelalte aeroporturi din ţară, un serviciu organizat de pompieri şi un serviciu sanitar şi de salvare, în caz de accidente ? Aparatele pentru zborurile de şcoală pot să fie încredinţate unor piloţi neexperimentaţi ? Dacă un accident ca cel de la Pipera s’ar fi întâmplat, în altă parte, departe de un aeroport, într’o regiune muntoasă, sau in câmpie, nu se putea evita distrugerea aparatelor prin foc. Dar, cum accidentul acesta s’a întâmplat chiar în raza aeroportului nostru principal, unde se presupune, că funcţionează toate serviciile impuse de organizarea modernă a aviaţiei şi de eventuale accidente, nu ne mai putem mulţumi cu anchete sumare şi superficiale, în care numai fatalitatea este considerată responsabilă de toate nenorocirile. Nu. O anchetă severă este necesară, care să stabilească precis şi fără menajamente, cauzele reale ale accidentelor înregistrate la dese intervale de timp, în aviaţia noastră militară, să dezvălue toate lacunele şi lipsurile, să determine responsabilităţile, ca pe baza constatărilor făcute, să se ia urgente măsuri de îndreptare. R. SEIȘANU -----------x p x---------- Senatul american votat prelungirea codurilor N. R. A. Washington, 13 (Rador). — Cu 41 voturi pentru și 13 contra Senatul a votat astăzi prelungirea codurilor modificate ale organizației N. R. A. până la Aprilie 1936. . EXEMPLAR Două măsuri Nimic nu micşorează mai mult autoritatea unui guvern ca lipsa unei linii de conduită bine stabilită, mai ales în ce priveşte exercitarea autorităţii sale. Când un guvern are două măsuri, pe care le aplică după interese sau după calcule politice, autoritatea lui dispare şi opera lui de guvernământ devine efemeră şi fără continuitate. Aşa se întâmplă cu guvernul actual. Noi nu am acordat prea mare importanţă indisciplinei d-lui colonel Marinescu, care a vorbit la radio fără autorizaţia ministerului de interne, dar cu autorizaţia comitetului de direcţie al societăţii de Radio, pusă sub controlul statului. Şi fiindcă cunoaştem destul de bine pe oamenii noştri politici şi ştim că în dosul manifestărilor lor publice se ascund mai totdeauna anumite calcule, n’am dat prea multă importanţă alarmei aparente pe care a provocat-o conţinutul conferinţei. Este însă altă chestiune care se pune: dacă nu era nimic grav în conferinţă şi dacă cenzura, care funcţionează şi la radio, a găsit că ea putea fi rostită şi auzită de mii de oameni, pentru ce au fost confiscate ziarele care au publicat apoi textul conferinţei, aşa cum a fost rostită? Acesta e sistemul celor două măsuri, care dovedeşte că cenzura nu se aplică decât după capricii sau după persoane şi că ea nu este menţinută ca o necesitate de stat, ci pu şi simplu ca o armă politică. Dacă însă guvernul a considerat într’adevăr că d. colonel Marinescu a rostit lucruri grave, menite să pue în joc liniştea şi siguranţa statului, atunci de ce s’a autorizat rostirea ei şi de ce nu s’a aplicat sancţiunea cuvenită celor cari au îngăduit-o şi celui care a rostit-o? Acum câteva zile, în chiar ziua Restauraţiei, cenzura a tăiat pasagii, cari nu conţineau absolut nimic grav, dintr’un articol semnat de directorul nostru. In aceiaşi zi a vorbit şi d. colonel Marinescu, spunând lucruri considerate atât de grave Incât ziarele cari au reprodus conferinţa au fost confiscate. Cu alte cuvinte, tot sistemul celor două măsuri: una faţă de „Universul”, alta faţă de prefectul poliţiei. Dar acest sistem se aplică şi faţă de ziare care sunt împărţite în două categorii: protejate şi persecutate. Aşa de pildă. Miercuri, cenzura a permis ziarului „Dimineaţa” să publice că Suveranul a plecat la Constanţa, iar „Universului” nu i-a îngăduit să publice aceeaşi ştire. Suntem siguri că oricât ne-am plânge guvernului, el nu va lua nici o măsura de îndreptare şi de aceea sperăm că se va găsi cineva care să aducă la cunoştinţa Majestăţii Sale această atitudine a cenzurii d-lui Tătărăscu faţă de Universul de câte ori publică vre-o ştire despre M. Sa. Avem credinţa că Suveranul nu va lăsa să se creadă,— cum se pare că vrea cenzura — că sunt ziare care se bucură de privilejul de a scrie despre activitatea şi deplasările M. Sale şi că numai Universului acest lucru nu-i este îngăduit. S’ar putea trage de unii concluziuni pe care poate le doreşte guvernul ca să răsplătească astfel ziare cari îl servesc, dar cari desigur nu corespund realităţii. Sistemul acesta de două măsuri pune în lumină adevăratul rost al cenzurii şi al stării de asediu, cari nu sunt menţinute decât spre a da putinţa guvernului de a împedica cunoaşterea adevărului asupra actelor lui şi de a avea o armă în potriva acelora cari nu-i sunt pe plac şi nu-l servesc cura vrea el. D-na Roosevelt, întâmpinând la Casa Albă pe d-na Lebrun, soţia preşedintelui Republicii franceze, sosită în America cu marele vapor francez „Normandie”, plecat în prima cursă n Pagini Lei. G-le P. T. T. No. 120.288/932. O explozie formidabilă in Germania A sărit in aer fabrica de explosibile dela Rheinsdorf Weste SO morţi, sute de răniţi Berlin, 13 (Rador) —— O formidabilă explozie, care a pricinuit moartea a câteva suta de lucrări tori, s’*i produs aaî după amiază la fabrica de explozibile din Rheinsdorf din apropiere de Wittemberg. Nenorocirea s-a întâmplat în momentul când uzina era în plină activitate. Câteva sute de lucrători îşi vedeau de lucru în diferitele ateliere ale fabricei. întreaga uzină a sărit în aer. Sunt temeri că toţi lucrătorii cari se aflau în uzină în momentul exploziei au fost ucişi sau grav răniţi. Forţa exploziei a fost atât de mare încât pe o rază de mai mulţi kilometri au fost sparte geamurile tuturor clădirilor. Sfărâmături de maşini, blocuri de piatră şi de metal au fost aruncate la mari distanţe de puterea exploziei. Toate ambulanţele sanitare, precum şi toţi medicii din districtul Wittemberg se găsesc la faţa locului. Detaşamente din Reichswehr, trupe de asalt şi membrii serviciului muncii cooperează la lucrările de scoaterea cadavrelor şi răniţilor de sub dărâmături. Catastrofa de la Rheinsdorf este una din cele mai mari nenorociri care Asupra acestei catastrofe, s’a publicat următorul comunicat oficial : ,,Azi după amiază, la ora 15, s’a produs o explozie în fabrica de explozibile ,,Westfaerische Anhaltmische Sprengsstofffabrik” (Wasag), dela Rheinsdorf, în apropiere de Wittemberg. O parte a fabricii a avut de suferit stricăciuni grave. Cauzele sinistrului nu au fost încă stabilite. Berlin, 13 (Rador). — La ora 20, s’a produs o nouă explozie în fabrica sinistrată dela Rheinsdorf. Pereţii afumaţi, cari mai rămăseseră încă în picioare, s-au prăbuşit cu un huruit infernal. Cărămizi şi bucăţi de maşini au fost aruncate la o foarte mare distanţă. Ravagiile exploziei sunt înspăimântătoare. Autorităţile au ordonat evacuarea satului Rheinsdorf, situat la 3-4 km. de Wittenberg. Populaţia şi-a Pentru moment este greu să se obţină amănunte precise asupra împrejurărilor şi despre întinderea catastrofei. O zonă vastă de jur împrejurul locului unde s-a produs catastrofa este păzită de cordoane ale trupelor de asalt naţional-socialiste. Nici o persoană şi nici un vehicul nu pot să pătrundă în această zonă, sub nici un motiv. Toate spitalele din Wittemberg şi împrejurimi sunt pline de răniţi. Toate şcoalele şi toate sălile publice din regiune au fost rechiziţionate şi transformate în lazarete. * Berlin, 13 (Rador). —Cifra de 1.000 de morţi, care circula astăseară, în legătura cu catastrofa dela Rheinsdorf, pare să fie mult exagerată. Efectele exploziei au s’a».! întâmplat în ultimul timp în Germania. Prima explozie a fost urmată de un incendiu, care a provocat mai multe alte explozii succesive din care prima s’a produs la ora 18. Deabia la ora 20 au putut pompierii şi echipele de salvare să ajungă la locul sinistrului, încă nu se poate preciza întinderea catastrofei. Până acum au fost scoşi de sub ruine 10 morţi”, părăsit satul, care a fost ocupat de detaşamentele armatei, venite de la Jüterburg şi de unităţi ale poliţiei secrete care păzesc ordinea, interzicând apropierea oricui“. Comunicaţiile telefonice între Rheinsdorf şi Witteraberg sunt atât de grele încât pot fi considerate ca întrerupte. Toate ziarele din Germania au primit ordin să nu publice altceva decât comunicatul oficial a fost resimţite pe o rază de 10 km. în jurul fabricei. Berlin, 14 (Rador). — Bilanţul actual al catastrofei din Reinsdorf este de 52 morţi, 75 de persoane grav rănite şi 300 de răniţi uşor. Primejdia unor noui explozii pare înlăturată, deşi la miezul nopţii se mai vedeau flăcări mari pe locul sinistrului. Fabrica din Reinsdorf era singura uzină pentru producţiunea de explosibile, autorizată prin tratatul din Versailles a lucra pentru nevoile armatei. In această fabrică se produceau, în special, dinamită şi pulbere. De câtăva vreme uzina lucra cu trei schimburi, ziua şi noaptea, şi ocupa 7000 lucrători. In momentul când s’a produs explozia nu se aflau însă prezenţi decât 300 lucrători. Prima explozie în această fabrică s’a produs în 1917, a doua în 1925, dar cea de eri este cea mai gravă. Un pitrîm conica*cai oficîal asupra catastrofei O nouă explozie Numărul victimelor * CAUZELE EXPLOZIEI Berlin, 13 (Radio-Central).— Direcţia uzinei „Rheinsdorf“ nu cunoaşte până acum cauzele catastrofei. Se pare că aceasta se datoreşte alterării materialelor explosibile, din cauza căldurilor tropicale. La ora 10 noaptea s-a aflat că în fabrica cuprinsă de flăcări se află închiși încă numeroși muncitori. Groaznica nenorocire dela Pipera Două avioane s’au ciocnit în aer şi s’au prăbuşit in flăcări. Piloţii celor două avioane s’au aruncat cu paraşuta, dar s’au zdrobit de pământ Joi după amiază, la ora 5 şi 40 minute, s’a întâmplat o groaznică nenorocire la aeroportul Pipera, unde se făceau sboruri de şcoală. Două avioane militare P. R. L., unul pilotat de plutonierul Negacevschi şi altul de locotenentul Ostapov, ambii dela centrul de instrucţie, s-au ciocnit în aer, în urma unei manevre greşite, lasot înălţime de peste 2000 metri. Ciocnirea a fost atât de puternică, încât rezervorul de benzină al unui avion a făcut explozie şi aparatul s-a prăbuşit în flăcări, pe câmp, în apropierea comunei Andronache. Bubuitul exploziei a alarmat populaţia din cartierul Obor-Moşi-Gara de Est. Oamenii, ieşind din case, au putut vedea cum unul din avioane cobora ca o torţă aprinsă. Celălalt, prăbuşindu-se direct spre pământ, a făcut deasemeni explozie în atingere cu solul. PARAŞUTE... BLESTEMATE Piloţii, în momentul ciocnirii, au încercat să se salveze cu paraşuta şi s-au desprins de curelele care îi ţineau legaţi de carlingă, aruncându-se în gol. Din nefericire însă, nici unul din ei n’a ajuns teafăr pe pământ. Una din paraşute n’a funcţionat, iar celeilalte, în clipa când s’a produs smuncitura prin deschidere, i-au plesnit curelele care îl legau pe aviator de ea. Corpul pilotului şi-a continuat vertiginoasa-i cădere, iar paraşuta a rămas deschisă în aer, singură şi inutilă, ca vântul s’o legene multă vreme pe deasupra Capitalei. Şi mulţi martori îngroziţi, ai accidentului, mai trăgeau nădejde că sărmanul sburător mai este agăţat de ea şi se minunau cum curenţii de aer îl poartă ca pe un fulg şi-l duc cine ştie unde. Corpurile celor doi aviatori zăceau însă însângerate, sfărâmate, unul pe acoperişul fabricei Plumbuita, unde căzuse, altul în apropierea clădirii, pe câmp. Avionul care a făcut explozie deabia la atingerea cu pământul, a căzut în curtea unui cârciumar, anume Anghel Mihăilescu, de pe şos. Colentina, lângă primăria comunei. Au fost chemaţi imediat pompierii, ca să împiedice un dezastru, deoarece rezervorul făcuse explozie. Soldaţii postului Cometa au stins benzina cu pământ, iar din groapa unde se înfundase aparatul, au mai scos doar bucăţi de tablă, înroşită de flăcări. * Această nenorocire, întâmplată după accidentul de dimineaţă de la Cotroceni, al căpitanului Şendreanu, a produs o profundă impresie, atât in lumea aviaţiei, cât şi in populaţia Capitalei. Organele superioare ale aviaţiei au plecat la faţa locului spre a stabili împrejurările In care s’a produs tragicul accident, in urma căruia s’au pierdut două vieţi şi două avioane. — o—— Avionul prăbuşit lângă Andronache .1 Cele doua victime de la Pipera Plutonierul adjutant Pache Negacevschi, de 32 ani, era originar din Tulcea. ■ Negacevschi aparţinea flotilei de hidroaviaţie de la Mamaia- Constanţa, apoi, adus la Bucureşti, făcea parte din escadrila 2-a de vânătoare. Are peste 800 ore de sbor. Absolvent a 6 clase de liceu Negacevschi era un sportiv desăvârşit, iar în aviaţie trecea drept un bun acrobat cu avioanele de vânătoare. 13Bi Locot. Gh. Ostapov era originar din Basarabia, de 30 ani, căsătorit. Eşise ofiţer de aviaţie în 1926 şi era acum şeful centuriei de cercetaşi aviatori, având ca ajutor pe Negacevschi. D. subsecretar de stat Caranfil, care s-a dus imediat la locul nenorocirii, a declarat că va participa personal la ancheta ce se face pentru stabilirea camelor. Grindina a făcut mari pagube in Dâmboviţa Târgovişte, 13 iunie O furtună violentă, însoţită de grindină, de mărimea unei nuci, s-a abătut astăzi la ora 5 d. a., asupra regiunilor Fieni, Pietroşiţa, Moroeni. Căderea grindinei a durat 15 minute, cauzând pagube enorme, prin distrugerea livezilor de pruni și a pomilor fructiferi. De asemeni a căzut grindină măruntă și în regiunea Pucioasa, dar de scurtă durată. Pagubele sunt importante în această regiune. mm Teroriştii de la Marsilia in faţa unui corp delict Marsilia, 13 (Rador). — Cei trei terorişti inculpaţi în atentatul contra regelui Alexandru, au fost puşi astăzi în faţa valizei găsită ori la gara Saint- Lazare din Paris. Judecătorul de Instrucţie le-a cerut să declare ce ştiu in legătură cu armele aflate în valiză. Cei trei teroriști au rămas foarte calmi și au refuzat să răspundă la întrebări. SCRISORI DIN LONDRA Chestiuni navale de AUGUR Londra, Iunie D. von Ribbentrop, ambasador extraordinar şi consilier intim al d-lui Hitler, revine cu experţii lui după Rusalii, ca să continue Convorbirile navale. Ca să fim exacţi, trebue să spunem că delegaţii germani se întorc la Londra ca să ne aducă consimţământul d-lui Hitler la capitularea germană, obţinută de d. von Ribbentrop prin negociatori britanice. Spunem capitulare, şi în adevăr e una. Judecaţi şi dv. Se ştie că, odată cu vizita lui sir John Simon şi a d-lui Eden la Berlin, d. Hitler şi-a anunţat voinţa de a avea marină egală cu 35% din tonajul total al marinei engleze, sul alternativ egală cu marina Franţei. D. Eden a ripostat exclamând că o egalitate cu marina franceză înseamnă că Germania cere cu mult mai mult decât 35% din tonajul posedat de Marea Britanie. Amiralitatea a comunicat de atunci, că o cerere de 35% din tonajul total lasă germanilor toată latitudinea să construiască pasele de categoria ce le convine mai mult, ceea ce putea crea o adevărată preponderenţa germană în Marea Nordului, deoarece escadrele britanice sunt împrăştiate în lumea toată. Condiţia pusă de d. Hitler, de la prima vedere, părea inacceptabilă. Dar germani cu orice preţ voiau să ajungă la un acord anglo-german, oricare ar fi. Aceasta le e necesar ca un element al manevrelor lor diplomatice, al căror scop e de a se înfige ca un cui între Marea Britanie şi Franţa, desprinzând, opinia publică a Angliei de afacerile continentului. D. von Ribbentrop primise deci instrucţiuni de a face concesii treptate ca să ajungă la un acord. După cum oricine îşi poate închipui, negociatorii britanici au profitat de această atitudine psihologică a interlocutorilor lor. La început, au indepărtat posibilitatea de a discuta alternativa propusă de d. (Continuu» In jml», 2-a) X