Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 163-177)

1935-06-16 / nr. 163

Staur al 52-lea Nr. 163 Duminică 16 Iunie 1936 LA SOARE I O ■■■..... in. O pasăre cu somn adânc Grădina zoologică, din Londra a primit de curând o pasăre despre care se pretinde că este animalul cu somnul cel mai a­­dânc. Locuitorii din Noua Gui­nee au n­umit-o „gura broaştei". Este vorba de o pasăre de noap­te, care se hrăneşte cu şoareci şi’reptile. In timpul zilei ea doarme atât de adânc încât poate fi luată de pe craca unde se odihneşte, fără să se deş­tepte. Mai mulţi exploratori au is­torisit că împuşcănd într’un pom una dintre aceste păsări, celelalte, care se aflau în ace­­laş copac, n’au fost trezite din somn de sgomotul armei. Cio­cul acestui animal ciudat este atât­ de lat încât atunci când e deschis ,el poate fi asemănat cu drept cuvânt cu gura unei broaște. In trio grădină publică din Londra Un muzeu napoleo­­ nian La Paris sta inaugurat a­cum câteva zile, în imobilul în care a locuit marele bărbat de stat Thiers, un muzeu al lui Napo­leon. Maricul Frederic Masson, care şi-a închinat viaţa amin­tirii împăratului, a rem­ite acestui muzeu biblioteca sa cuprinzând un foarte mare număr de­­memorii” privind epoca napoleoniană. De ase­meni sun­t expuse aci o­biecte care au aparţinut lui ne­­olleon şi pe care Masson le strânsese cu sarguiniţa to­­canişul vieţii sale. Astăzi, când istoria şi litera­­tura se ocupă atât de mult de glorioasa epopee a împăratului, noua muzeu a obţinut un suc­ces desăvârşit în faţa publicu­lui francez. Un oraş dispărut In împrejurimile oraşului Kertch, în Crimea, s’au­ desco­perit, în urma unor săpături, resturile oraşului Dia, care fă­cea parte din Imperiul bosforic al cimerienilor, cu capitala Pamticapea, astăzi Kertch. Ora­şul era înconjurat de un zia gras de piatră, inzestrat cu mai multe turnuri­­ se pot distinge printre dărâmături cartiere în­­tregi cu străzile lor. S-au găsit şi 2 sculpturi de piatră, repre­zentând un om şi o fence care aparţineau rasei cimeriene, sta­bilită în Taurida înainte de so­sirea grecilor. Principala înde­letnicire a locuitorilor era pes­cuitul, după cum se poate con­stata din instalaţiile dezgropate şi ca­re serveau tot satraitul pe sts­­­iul; ele puteau conţine sute de tone de saramură. „Tacotipie” Un inventator francez a pus la punct un model de maşină de scris, botezată maşina de „tacotipie“. Cu ajutorul ei cu­vintele în loc să fie „bătute“ literă cu literă, vor fi scrise si­labă cu silabă. Această inova­ţie va permite să se scrie la maşină cu o repeziciune aproa­pe­­ stenografică, „Tacotipie“, vine de la cuvântul grecesc „ta­­chus“, care înseamnă repede. DE AZIPEMÂIN£­IN FAMILIE Copilul familiei Grigorescu a fost crescut cu bonă. Este ex­trem de deştept şi înţelege to­tul. De fapt este şi timpul, a tre­cut cu mult peste trei ani. E chiamă Tudorei şi familia Gri­­giorescu îi zice mai mult Borel. Bona e o fată­­tânără şi des­tul de nostimă. O simpatizează deopotrivă și domnul Grigores­­cu și doamna Grigorescu. A­­mândoi fi fale din când în când cu cadiouriilei, adevărate sur­prize. Totuși d­omnul Grigorescu, di­­rector de minister, între două vârste, apropiiat div-ae mai mult de Ultima, se pare că o simpati­zează mai mulți. Simpatie la care tânăra bo­nă nu răspunde de loc. Este fată de la ţară cu primici­pii sănătfco­sie. In fiecare seară, înainte de a merge la culcare, Dorel îşi sărută părinţii şi la sfârşit pe bonă. Seara trecută după ce a săru­tat, ca deobiceiu, întâi pe doa­mna Grigorescu şi apoi pe dom­nul Grigorescu, a voit să plece. Doamna Grigorescu l-a oprit pe un ton sever : — Dorel, ce înseamnă asta ? Dace nu săruți și pe domnișoa­ra ta ? — Mămicule d­ragă, nu pot, mie frică !... — Frică ? Ce înseamnă asta ? — Da, cine o sărată capătă palme, întreabă pe tătîcu dacă nu mă crezi ! Keops Cea mai perfecţion­­nată invenţie împo­triva hoţilor America priveşte cu mult in­teres în clipa de faţă invenţia unui tânăr radiotehnician mul­ţumită căreia orice atac asupra bănicilor, magazinelor sau case­lor de bani este exclus. Aparatul tânărului se com­pune dint­r’un sistem de celule fotoelectrice şi dintr-o serie de întrerupătoare foarte complica­te care înregistrează cu o sigu­ranţă abso­lultă intrarea unui om în orice cameră. Dacă cine­va se află la doi metri depăr­tare de noul dispozitiv de ala­mă, pe o placă luminoasă aşe­zată la exteriorul locuinţei, sau prin legătură telefonică , auto­mată chiar, aptare cuvântul „hoţ“. In ac­elaş timp, din casa atacată răsună o sirenă ce se aude de foarte departe şi care nu încetează decât atunci când poliţiştii au ajuns la faţa locu­lui. Foloasele acestei invenţii sunt netăgăduite. Reînvie cadrilul la Curtea Angliei Programul marilor serbări de vară ce se vor desfăşura la Londra cu ocazia jubileului su­veranilor englezi a pus în în­curcătură tineretul invitat. Cel dintâi bal la curte se va des­chide printr’un cadril. Nimeni din rândurile tineretului nu cu­noaşte însă acest dans. S-a ţi­nut un mic consiliu şi au în­ceput imediat cercetări în toa­tă Londra pentru descoperirea bătrânilor maeştri de balet. Toţi câţi au fost găsiţi au fost mobilizaţi de tinerele ladys şi lorzi, care iau lecţii zi şi noap­te şi fac exerciţii până la ex­tenuare. Introducerea cadrilului în programul dansurilor s’ar fi fă­cut in urma dorinței speciale a reginei Angliei și după toate probabilitățile cadrilul va re­veni la modă pentru un timp oarecare. AUTOMOBILUL VIITORULUI? Cei doi inventatori de la postul de conducere cred că astfel se va prezenta scheletul automobilului de mâine Soldaţii francezi vor bea dimineaţa cafea cu lapte In Franţa se vântură ideea de a se servi soldaţilor din ca­zărmi, dimineaţa, cafea cu lapte. Ideea nu e nouă. Tot în Fran­­a, în 1818, cafeaua a fost adop­tată în marina militară pentru calităţile ei anti-scorbubice: în 1857 se servea cafea tuturor ar­melor. Obiceiul a fost apoi pă­răsit, spre a fi probabil readop­­tat. lin in rmulicnip CLIMATOLOGIA Prin schimbarea­­ climatului se caută să se obţină o acţiune fortifiantă asupra unui orga­nism bolnav sau slăbit. Pe marginea mării şi a lacu­rilor, lumina totală este mărită cu 30—40 fe din cauza reflectă­rii suprafeţii apei. In munţi, la înălţime peste 1000 metri se poate folosi mai bine acţiunea luminii. Aci se găseşte la maxi­mum uscăciunea şi transparen­ţa aerului, lipseşte fumul, pra­ful, umezeala şi impurităţile, ce absorb mare cantitate de raze. Intensitatea luminii şi a soa­relui este elementul cel mai important al curii de altitudi­ne. La aceeaş latitudine lumi­­nositatea este de 2—4 ori mai mare la munte de­cât la câm­pie.Durata anuală a timpului de fasolaţie, variază după altitu­dine, este de 1576 ore la 400 metri, 1857 ore la 1800 metri. Căldura razelor solare are importanţă — în munţi înalţi, termometrul în acelaş loc poate arăta minus 10 grade la umbră şi plus 50 grade la soare; se pot vedea pe munţi de 2000 me­tri, pe frigul cel mai mare, a­­dulţi şi copii, făcând sporturi aproape goi. Diferenţa între temperatura aerului şi intensitatea căldurii solare este un element impor­tant în helioterapia în munţi. La nivelul mării diferenţa ce­lor două temperaturi este de 5 grade, la 1800 metri este de 3 ori mai mare, la 3000 metri este de 10 ori mai mare. Această diferenţă de tempe­ratură stimulează organismul, producând reacţii asupra circu­laţii periferice, schimburile nu­tritive devin mai active, de unde rezultă stimularea func­ţiilor de nutriţie şi de asimila­­ţie.Scăderea presiunii şi a den­sităţii aerului, constitue după insolaţie factorul principal al curii muntelui. La altitudine, cantitatea de oxigen este mai mică; organismul pentru a compensa această scădere a oxigenului în aer, pulmonii sunt siliţi să respire mai pro­fund şi mai des; climatul de altitudine stimulează deci funcţia respiratorie, deci acti­vitatea circulaţiei. Activitatea respiraţiei şi a circulaţiei pro­duc oboseală, ce cu timpul ar deveni vătămătoare, dar la al­titudine numărul globulelor roşii se măreşte, ajungând la 5, 6, 7 milioane, se măreşte şi cantitatea de hemaglobină. Evaporaţia este mai activă la suprafaţa pielii şi în alveolele pulmonare, deci eliminarea to­xinelor prin piele şi pulmoni este mărită. .(Presse­m&Ucale),­­ Dr. F. UNIVERSUL% ♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦-♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦"♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦•♦♦-♦•m-m-m-mm Protestele comercianţilor constănţeni contra căilor ferate O măsură nedreaptă, care trebue ridicata Constanţa, 13 iunie Am anunţat într’un număr trecut, acţiunea de protest în­cepută de majoritatea institu­ţiilor negustoreşti din localitate, contra unor dispoziţiuni ale re­giei c. f. r. ,care a suprimat fă­ră avizul nimănui, vagoanele de cl. IlI-a, de la trenurile rapide Constanţa-Bucureşti. Cum era­ firesc, comercianţii au reacţionat, arătând că prin această măsură se loveşte di­rect în interesele lor, ei fiind nevoiţi să călătorească mai tot­deauna cu această clasă. In acest scop, s’a trimis d-lui ministru al­ comunicaţiilor, ur­mătoarea telegramă: In sursele comerţului şi in­dustriei dobrogene ai căror le­giuiţi reprezentanţi suntem, ve­nim respectuos a supune Exce­lenţei Voastre cele ce urmează : Ne considerăm egali cu toţi cetăţenii ţârei la îndatoriri şi drepturi şi cerem înalta dv. protecţie contra procedeului di­­recţiunei generale a c. f. r. care, acum câteva zile a desfiinţat vagonul de clasa treia dela tre­nurile rapide ce au legătură cu Constanţa lipsindu-ne de acest singur avantaj, în timp ce le-a menţinut la trenurile ce merg spre Ardeal, Moldova şi Galaţi. Protestăm contra acestui tra­tament vitreg, nedrept şi dău­nător comerţului şi industriei dobrogene care plăteşte inter grai transportul, care are zilnic interese urgente cu Capitala şi care nu poate călători în va­goane de lux. Sfatul Negusto­resc Constanţa. Asociaţia Cerea­­liştilor Constanţa. Uniunea Mi­cilor Industria şi Constanţa. încălţămintea de cauciuc, un pericol economic şi social Cauciucul distruge sănătatea.—Revendicările industriaşilor.— In atenţia ministrului de industrie şi de muncă O delegaţie, de mari şi miei ,• industriaşi de comercianţi pie­­lari, de lucrători tăbăcari şi crescători de vite s’a prezen­tat ori la ziarul nostru şi ne-a arătat marele per pol ce îl cons­titue pentru industria naţiona­lă introducerea încălţămintei de cauciuc în marea massă consumatoare. Aceeaşi delegaţie a expus nşî d-lui minstru de industrie şi comerţ, precum şi d-lui minis­tru al muncii, sănătăţii şi o­­crotirilor sociale ce repercusi­uni nenorocite produce intro­ducerea încălţămintei de cau­ciuc, atât pentru întreprinderi­le existente în ţară, cât şi pen­tru sănătatea consumatorilor. Într’adevăr, prin introduce­rea încălţămintei de cauciuc, e­­conomia naţională suferă e­­norm. Se distruge întreaga cla­să producătoare, de la crescăto­rul de vite, măcelarul, comer­ciantul de pielărie, până la cuis­­mar şi industriaş. Creşterea şo­majului în această branşă va mări şi mai mult sărăcia în care ne sbatem azi. Crescătorul de vite nu va mai putea plasa cu succes produsele sale, iar ţăranul va da ultimul ban pen­tru opinia de cauciuc care, după constatările medicilor, poduce urmări dintre cele mai nesănătoase asupra organismu­lui. Pe lângă acest aspect so­­­cial, mai trebue insistat şi asu­pra celui economic şi sanitar. Industria tăbăcăriei îşi pro­cură cea mai mare parte, din materiile prime necesare, nu- i mai din ţară. Ea cere foarte­­ puţină valută pentru câteva chimicale şi materii tanante. Este, prin urmare, un factor de producte care aduce enorme foloase statului. Din contră, noua industrie a cauciucului îşi trage întreaga sursă de mate­rii prime din străinătate, îşi dă fiecare seama că nu este pa­triotic ca prin devizele ce le luăm pe grâul sau petrolul no­stru, să încurajăm crearea unei industrii care foloseşte mate­rial prim ce trebue importat din alt continent. Din punct de vedere al sănă­tăţii publice, dacă se continuă cu încălţămintea de cauciuc, vom asista la o nouă boală so­cială. In alte ţări, ca Cehoslo­vacia şi Polonia, asistăm la o susţinută ofensivă contra în­călţămintei de cauciuc. Intr’o documentată lucrare a unui specialist englez I. John Ste­­wart, citată de revista franceză ,Ouir technique“ în numărul din 15 Aprilie 1935, se vede lim­pede pericolul ce-l prezintă pentru sănătatea omului încăl­ţămintea de cauciuc. Izolând complet corpul omenesc de pă­mânt, afirmă specialistul en­glez, fluidul electric din corpul omenesc, din cauza cauciucului, nu-şi mai găseşte scurgerea na­turală către pământ şi se for­mează o rezistenţă în corp, care dă naştere la o încălzire a or­ganismului, asemenea unei ba­teri electrice ce se descarcă singură. Rezultatul acestui pro­ces ce se petrece în organismul omenesc, nu este altceva decât o pierdere de energi­­e fizică şi o depresiune, întrucât una din forţele noastre naturale n’a pu­tut să-şi exerciteze liberă una din funcţiunile sale. Comentând mai departe efectele acestei în­călţăminte, revista citată mai sus arată, printre altele, că „pu­tem să atribuim încălţămintei de cauciuc un număr întreg de dureri de gât, de oxiflamaţiuni, amigdalite la copii, de reuma­tisme cari toate îşi au origina în întrebuinţarea încălţămintei fără talpă. O­ferite experienţe s’au făcut în acest domeniu de către spe­cialiştii elveţieni. Astfel, poliţia municipală din Zürich a inter­zis, în urma constatărilor me­dicilor, întrebuinţarea tălpii de cauciuc a personalului, iar în şcolile cantonate s-a recoman­dat să nu se întrebuinţeze ast­fel de încălţăminte decât la orele de gimnastică. In Elveţia, experienţele făcute asupra re­cruţilor, cari au fost puşi sub observaţie med­ială, au dovedit că soldatul oboseşte repede a­­tunci când nu are încălţăminte cu talpă şi că întreg organis­mul suferă din cauza aceasta. Tot pe baze de experienţe, în Norvegia, importul încălţămin­tei de cauciuc a fost pur şi sim­plu interzis. Faţă cu întrebuinţarea pro­gresivă a încălţămintei de cau­ciuc în massa consumatoare şi date fiind repercusiunile pe care le produce această situa­ţie asupra economiei naţionale şi asupra sănătăţii sociale, ne unim şi noi alături de protes­tele pe care le-au făcut indus­triaşi, fie prin întruniri publi­ce, ca cele ţinute în Bucureşti, la Ploeşti şi la Piteşti, fie prin demersuri pe lângă departa­mentele cărora le incumbă gri­ja bunei organizări economice a ţării şi a sănătăţii societăţii noastre. Supunem conducătorilor la drept, ministerului de muncă, sănătate şi ocrotire socială, a­­ceastă siituaţiune şi nădăjduim că dându-şi seama de pericolul ce-l prezintă răspândirea, mai ales în pătura rurală, a încăl­ţămintei cu cauciuc, se vor lua măsurile pe cari şi alte state le-au luat în interesul econo­miei naţionale şi vieţii sănă­toase a cetăţenilor lor. Numai că, în această chestiune, trebui­esc luate măsuri grabnice şi te­meinice. In primul rând şi mai presus de orice, interzi­cerea importului de cauciuc. Şi în al doilea rând, luarea de măsuri cari să stânjenească răspândirea acestui produs in massa consumatoare. !« M apărut din­ nu N­rul 157 din CEI TREI CERCETAŞI De vânzare la toţi chioşcarii şi depozitarii de ziare• PREŢUL LEI 4 ECONOMIE, CALITATE iată ce înseamnă LUBOIL • Pentru un automobilist inteligent, cali­tatea uleiului este o problemă care îl preo­cupă în cel mai înalt grad, deoarece îşi dă seama de importanţa acestui factor. El ştie ce înseamnă calitatea uleiului pentru buna func­ţionare a motorului, pentru însăşi viaţa acestuia. • După calitate se pune chestiunea pre­ţului. Şi aci Luboil triumfă, deoarece întruneşte două elemente preponderente: economie şi calitate. Un produs românesc care prezintă toate avantajiile oferite de industria româ­nească, Luboil se vinde la un preţ care per­mite schimbarea uleiului la fiecare 1500 kilo­metri, cu o cheltuială minimă. LUBOIL UN PRODUS AL BASLE­EF0R2EIKBETZDLBSCD Cămpulung-Muscel Având secţiunile de: Aer Comprimat, Inhalaţii, Pulverizaţii, Hidroterapie, Halbaduri, Etuve, Băi simple şi cu Săruri, Duşuri Scoţiene. Se deschid la 30 Iunie. 50% reducere C.F.R.; De vânzare Teren Industrial.­Suprafață 22.000­­­m. p. Cu linie de garaj, lângă gara Filaret. Fost depozit de lemne de foc. Adresa Banca Agricolă. Strada Lipscani 19, București. 522 ♦ ♦♦♦♦♦♦♦MM ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦ VICHY 5 ORE DE PARIS MAI—OCTOMBRIE Afecţiunile ficatului şi ale stomacului, maladiile nutriţiunei (guta, diabet, obe­­s­tare, artritism). Instalaţiuni termale, cele mai bine ame­najate din toata lumea. Hidroterapie com­plectă. Thermoterapie, Mecanoterapie, Rec­­troterapie. C A SIN OU Rl—TEATRE CONCERTE Sporting-Club din Ytchy, Coif, Tennis. Concursuri blpico. Curse. Stadion. Numeroase hoteluri și vile de toate categoriile. COLONIALE Uleiuri vegetale comestibile dublu rafinate, FAItA MIROS Ing. Gh. Manoliu-Roman (Fabrica C. F. Rohrlich) De vânzare la depozitul din Str. Cobălcescu 29, orice can­titate de la un butoi în sus. Re­prezentant : M. Vigder. Telefon 3.81.94. 536 ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦-♦ mm-m-4 DUDLDI DL CAP BINE RAS rflnX1 AVSRN­S De la Camera româno-palestiniană Primim următoarele: Eri a sosit în Capitală d. Z. Chelouche, preşedintele Came­rei de comerţ palestino-română din Tel-Aviv, spre a duce tra­tative cu guvernul român în ca­drul noului regim al exportului şi importului. Cum, pe de altă parte, un nu­măr însemnat de firme din Pa­lestina, Siria şi Orientului mai apropiat, s’au adresat d-lui dr. I. Berkowitz, ataşatul comercial român din Palestina şi Siria, exprimându-şi dorinţa­ să im­porte din România tot felul de articole fabricate şi produse na­turale; invită pe industriaşii români, producători de toate branşele şi comisionarii lor, chiar şi acei cari până în pre­zent nu s’au ocupat încă cu ex­portul de mărfuri, să se adrese­ze biroului central al Camerei de comerţ româno—palestinea­­nă din Bucureşti, str. Academiei 8, etaj II, spre a obţine îndru­mările necesare în vederea ex­portului. m°t°arefe , Pentru I93s°că bo­­nte w * froh*?,! °*'s,a S0026 Partie ''taten !? ,ceeace °°recore ,„e adre loială'' L^onest0e co-' tobo/7 arrepfio^le o/°0j/e cc­­£e/.Dr. este fS°JOarele re.es'e SOCIETĂȚII „UNIREA" Prinderea unei bande de hoţi la Comat Comrat, 12 iunie . De peste doi ani, se comiteau furturi şi spargeri la Comrat,­­ fără ca hoţii să poată fi prinşi. Lui Iulian Arnăutu, fost po­liţist, i s’a furat din beciu o cantitate de lână de oaie. Bă­­nuelile au căzut asupra tână­rului recidivist şi bătăuş Vasi­le A. Panaiutov zis Ganciu. Bănuitul, fiind arestat, a ne­gat faptul, dar făcându-i-se­ percheziţie la domiciliu, fără ca­­ el să ştie, într’o şiră de paie s’a­u găsit ascunsă lâna dela Arnă-­­­utu, două piei de miel, furaţi­­ dela Ion Cecusta, 10 saci plini cu orz şi 4 saci goi, furaţi de la comerciantul Ianchel Aronovici din acest oraş. Aducându-i-se la cunoştinţă rezultatul percheziţiei, hoţul a recunoscut furturile, declarând că le-a comis în complicitate cu prietenul său Ivan şt. recu zis Dobre, amândoi având­­ ca tovarăşi şi musafiri la masă pe Leolea M. Dulgheru, Câlcic şi alţii. Fiind arestaţi şi cercetaţi, au declarat că ei nu au luat parte l­­a comiterea furturilor, dar au b­enefica de rezultatele lor.­­ Panaiatov şi Jecov, — din a­­ceiaş bandă — au mai declarat că cu această meserie se ocupă de mai mulţi ani şi că au co­mis 13 furturi până acum şi a­­nume dela : croitorul Neculaiu zis Tumba, 5 găini; 6 găini de la brutarul Iancu Pivnic; mai multe găini dela învăţătorul Petre Ivanov; multe păsări de la poliţistul Andrei Cazacu, ve­cin cu hoţi; curcani de la Pan­­telimon Susac; un număr în­semnat de păsări de la Strul Rozental funcţionar la notarul public, precum şi alte păsări de la Maria Nedelcova, Mihai Gargalâc şi Avram Cantor. La furtul de găini, hoţii au declarat că au mai avut com­plici pe fraţii Neculaiu şi Du­mitru Chisiacov zis Palcovici. Bucătarul bandei a fost Dumi­tru Chisiacov, care acum e mi­litar la un regiment din Tighi­­na. Gazdele hoţilor au fost ma­ma ,lui Jecov şi a lui Chisia­cov. Ca autori principali şi mai­­ primejdioşi au fost dovediţi Va­­­­sile Panaiutov şi Ivan Jecov,­­ cari au fost înaintaţi parchetu­lui. " •­1 ♦-M M-M-f »♦♦♦♦♦♦♦"♦■»♦♦♦♦♦. Spre a fi prompt serviţi, d-nii abonaţi sunt rugaţi, ca la orice reclamaţie sau schim­bare de adresă, să binevoias­­că a ne trimete eticheta cu care primesc ziarul,­­şi la RENNOIREA ABONAMENTU­LUI a lipi pe cuponul manda­tului poştal eticheta abona­mentului expirat,

Next