Universul, iulie 1935 (Anul 52, nr. 178-192)
1935-07-01 / nr. 178
r Organizarea apărării naţionale Generalul englez, I. F. C. Fuller, scria acum câţiva ani: „Perioada, care urmează imediat după un război mare, este totdeauna, din puţictul de vedere militar, letargică, din cauza lipsei de bani şi a stimulentelor. Treizeci sau patruzeci de ani mai târziu, când naţiunile s’au dezmeticit şi noi interese s’au creat, este posibil ca rivalitatea militară să reînceapă, dacă, cel puţin, în acest interval de timp, natura umană n’a suferit o schimbare profundă In ce situaţie ne găsim astăzi ? Problemele militare, navale şi aeriene au trecut pe primul plan. In toate ţările se iau măsuri şi se votează credite, în vederea sporirei forţelor armate şi a organizării moderne a apărării naţionale. Zonele frontierelor, considerate vulnerabile, se fortifică ; aviaţia se întăreşte; armamentul divers, creşte . Industria de război se dezvoltă ; noi construcţii navale se anunţă ; termenul serviciului sub arme se prelungeşte... In Franţa, credite suplimentare destinate nevoilor armatei, de câteva miliarde franci, sunt examinate acum de Parlament. S’a propus şi naţionalizarea industriei de război franceză, înarmările Germaniei şi recentul acord naval, încheiat între Anglia şi Germania, au deşteptat atenţia Franţei, care nu poate rămâne pe continent într-o situaţie ce l-ar putea primejdui siguranţa. In asemenea condiţii putem considera sfârşită perioada letargică pe care generalul Fuller o prelungise până în anii 1950—1960. Odată sfârşită această perioadă letargică, ce s'a caracterizat prin oboseala generaţiilor cari au luat parte la război şi au suferit consecinţele lui, ca şi printr’un exces de pacifism înşelător, naţiunile conştiente de interesele lor au revenit la realitate. Azi nu se mai spune că războiul este pentru totdeauna înlăturat şi pacea este pe deplin asigurată, graţie unui păienjeniş de tratate, de pacte de neagresiune şi de Înţelegeri regionale şi continentale. Nici puterile mari, nici cele mici, nu mai sunt încrezătoare în aceste multiple instrumente, pe care diplomaţia modernă le-a pus cu îmbelşugare la dispoziţia naţiunilor cu dorinţa sinceră de a întări şi asigura pacea pretutindeni. Sunt alte imponderabile care pot sfâşia vălul diafan al pacifismului de cabinet, sau al pacifismului idealist de esenţă filozofică. Statele mici, foarte sensibile din cauza rivalităţii militare intre puterile principale, au început şi ele să ia măsuri preventive de apărare, impuse de propria lor siguranţă. Belgia — care n’a uitat tragedia din 1914— 1918 , vecina sa dela Nord, Olanda şi chiar mica Elveţie, acoperită de neutralitate şi care găzdueşte pe teritoriul ei Societatea Naţiunilor, sunt preocupate de ’ situaţia lor intr’un viitor război european şi de organizarea apărării teritoriului lor, spre a nu fi expuse unei agresiuni. Fireşte, că materialul este prima condiţie a victoriei. De calitatea sa, de natura şi compoziţia sa depinde buna organizaţie technică a armatei. Războiul mondial a evidenţiat importanţa covârşitoare a armamentului şi a materialului. Puterea focului a crescut considerabil de la 1918 până azi şi ea domină pe toate distanţele şi zonele de operaţiuni. Cum să nu se ia în seamă această evoluţie şi predominanţă a materialului, ce asigură forţa distructivă şi tinde să economisească oamenii ? Aşa se şi explică pentru ce se acordă mai multă atenţiune dotării armatei cu instrumentele distrugătoare cele mai puternice şi perfecţionate. Cum nici o armă nu lucrează izolat, ci combinat, adică articulate, problema armamentului şi a întregului material de război este complexă, deoarece e în legătură, nu numai cu experienţa câştigată în războiul mondial, dar mai cu seamă cu progresele technice şi ştiinţifice, cu dezvoltarea aeronauticei şi a mijloacelor de transport şi de comunicaţie, cu toate cerinţele celor cinci arme combinate şi articulate, ce vor acţiona în ansamblu pe un teatru de operaţiuni mult mai întins, pe pământ, pe apă, sub apă şi în aer şi cu potenţialul de război de care dispune fiecare stat. Trebue să eşim şi noi din perioada letargică. In ultimul timp s’au luat unele măsuri cu privire la înzestrarea oştirei cu armamentul necesar; dar ceea ce se impune, în împrejurările create de situaţia internaţională, este organizarea metodică a apărărei noastre naţionale, nn toate direcţiile şi fără întârziere. Iugoslavia rămâne ataşată Franţei Telegrama d-lui Stoiadinovici către d. Laval Paris, 28 (Rador). — D. Stoiadinovici, preşedintele consiliului de miniştri iugoslav, a adresat d-luî Laval, primul ministru, o telegramă prin care exprimă nestrămutatul ataşament al Iugoslaviei pentru Franţa, „marea sa aliată’. D. Stoiadinovici îşi exprimă în acelaş timp via sa dorinţă de a colabora în mod activ cu d. Laval la opera de apropiere europeană şi la consolidarea păcii, către care tinde, în mod invariabil, politica celor două ţări. D. Laval a răspuns, mulţumind d-lui Stoiadinovici de a se fi făcut interpretul sentimentelor iugoslave față de Franța. CASTELUL BRÂNCOVEANU DELA SÂMBĂTA DE SUS JUD. FĂGĂRAȘ (Vezi articolul din pagina II). M. BARZON Naufragiul unui vas italian in Bosfor Galaţi, 28 Iunie Din Istanbul se cablează că vaporul italian „Pilsna“, ex„Adria“, de 3673 tone registru, plecat din Triest pentru Turia, a naufragiat la San-Stefano.. Căpitanul vasului chemând ajutoare prin T. F. F., au sosit la locul naufragiului, salvatoarele „Cezar II“ și „Alemtar“. S-a încheiat un contract de salvare cu compania maritimă tracă de salvare și cu „The Ocean Salvage Company“. O cantitate de 350 tone din mărfurile aflătoare în hambare, a fost descărcată. -------X"X-------- Criminal executat la Roma Roma, 28 (Rador). — Azi dimineaţă a fost executat criminalul Gregorio Mercuri, condamnat la moarte, la 13 Martie, de către Curtea cu juraţi, pentru vina de a fi omorît o femeie. După asasinat, Gregorio Mercuri a dat foc cadavrului acesteia, pentru a face dispară urmele crimei sale. sa ■ XIX S'a prăbuşit acoperişul şcolii peste elevi Paris, 28 (Rador). — Din Pampeluna se anunţă ■ că în comuna Larraga, s’a prăbuşit peste şcolari acoperişul unei şcoli. O fetiţă a murit asfixiată. Alţi zece elevi sunt răniţi, dintre cari unul este în stare gravă. Congresul catolic de la Praga Sosirea cardinalului Merelor al Parisului la gaite5. ■iCfc Praga | Cutremurul din Germania a fost puternic S’au dărâmat clopotniţe de biserici Bertin, 28 (Bartor). — Cutremurul de eri din j ’a J iVuf ' Ary’/: stricăciuni. Este cel mai violent cutremur simţit în Germania dela 1911 până acum. La Kappel, lângă Buchau, s’au dărâmat clopotniţele a două biserici catolice. Trei preoţi au fost prinşi sub dărâmături şi numai cu greu au putut fi scoşi. In regiunea lacului Constanţa şi în ţinutul Pădurii Negre, sguduiturile au fost foarte puternice. In apartamentele de la etaje au căzut şi s’au sfărâmat toate obiectele de porţelan şi de cristal. La HyterexWrg cutremurul a fost atât de violent încât în primul moment s’a crezut că este o explozie. In cafenele, multe persoane au fost aruncate de pe scaune. La Augsburg străzile sunt pline de olane şi dărâmături. Pretutindeni seismografele au avut de suferit şi n’au mai funcționat. La multe biserici, clopotele sguduite de cutremur au început să sune singure. Altă zi de cuptor Zile foarte călduroase. — Temperaturi ridicate in toată Europa. — Zăpezile Alpilor se topesc cu repeziciune Căldurile sunt’ in continuare. Vom trebui să ne convingem că nu există nici-o scăpare din fața lor, că în definitiv urcarea mercurului în termometru nu este un fenomen catastrofal ci cât se poate de normal şi de aşteptat. E drept că nu totdeauna asfaltul devine marmeladă chiar din iunie. Dar soarele n’are nici un motiv' să respecte cu sfinţenie ordinea calendaristică şi în consecinţă e dreptul lui să dogorească oricând. CÂTEVA TEMPERATURI DE VINERI Din datele pe care ni le-a comunicat Vineri seară Institutul meteorologic central, rezultă că la ora 20 temperatura era încă de 34 grade. Aceeaş temperatură s-a înregistrat, tot la ora 20, la Galaţi, în timp ce Iaşii şi Cernăuţii prezentau respectiv 33 şi 34 grade. La ora 13, în Capitală, temperatura pe sol atingea 43 GRADE. Primejdia de insolaţie pândeşte pe toate persoanele sângeroase, care vor face bine să evite a circula în pinsoare în orele călduroase ale amiezii şi după amiezii. Inourarea produsă asupra Capitalei spre înserat dădea speranţa unei ploi răcoritoare. Norii s’au risipit însă curând. . bruşte de temperatură se semnalează topirea neobişnuită de repede a zăpezilor din Alpi.O telegramă dirn Friedrichshafen înştiinţează că lacul Constanţa, cu apele scăzute până acum, se umflă cu tendinţa de a produce revărsări îngrijorătoare. La Er.matingere apa a' năvălit pe străzi', iar la Stecjeborn apele lacului au• crescut atât' “ de mult încât spre a face loc de trecere, vapoarelor a fost nevoe să se ridîce podul. In anii obişnuiţi, apele lacului încep să crească de-abia în Iulie. IN ITALIA Roma, 28 (Rador). — Un val de căldură s’a abătut asupra Italiei. Azi s’a înregistrat la Roma şi la Milano 37 grade, la Florenţa 39 grade. In Istria a căzut grindina, pricinuind stricăciuni considerabile. IN STRĂINĂTATE Căldurile intense au cuprins continentul începând cu Anglia. Acum 3 zile s-au înregistrat acolo cele mai ridicate temperaturi din ultimii 57 ani. In Franţa, Germania şi Italia, căldurile au fost însoţite de furtuni puternice. Tot din pricina ridicărilor Furtună in Ungaria După o căldură de 39 grade Budapesta, 20 (Rador). Azi a fost înregistrată cea mai mare temperatură în Budapesta, de când există Institutul meteorologic şi până în prezent. Termometrele au indicat 39,2 grade la umbră. După amiază a izbucnit o furtună, însoţită de o ploaie torenţială care a durat două ore. Ploaia şi furtuna au provocat mari pagube. La marginea ora Lisabona, 20 (Rador). — O violentă furtună, însoţită de o ploaie torenţială, s’a abătut azi asupra regiunei. Comunicaţiile dintre Lisabona şi Porto au fost Suiul, un puternic curent de aer întrerupe mai multe ore, a dărâmat un zid care despărţea două camere. Deasemeni, în provincie, se semnalează mai mulţi morţi din cauza trăznetelor. IN PORTUGALIA Pentru dezvoltarea marinei comerciale Washington, 28 (Radar). — Congresul a votat un proect de lege recomandat de d. Roosevelt, prin care se fixează credite pentru desvoltarea marinei comerciale americane. In felul acesta se crede că marina comercială (amarcană va votea) susţine ‘ cu succes Concurența vaselor străine. ----------XO x-------— FILME Intre magistrați. — Ai avut vre-un neajuns mai mare în carieră? — Unul singiur. Dar era cât p’aci s’o pierd. — Zău? — Era pe vremea când se făceau farse la telefon. Niște colegi insipizi se amuzau să mă cheme tocmai când eram mai ocupat: „Allo! aici ministrul!“ După ce răspundeam așa cum se vorbește cu un ministru, izbucneau râsete şi telefonul se închidea. Mă plictisise atât de mult, în, cât, într’o noapte, sculându-mădin somn, cum am auzit: „Aici ministrul“, i-am tras o înjurătură d’aia, să n’o uite niciodată. — Și-o fi fost ministrul! — Chiar el. — Vai! — Nu-ţi mai spui ce-am păţit, ce-am alergat, ce m-am sbătut, ca să ies cu faţa curată. Of! — Lumea tribunalelor e plină de pitoresc. In fiecare zi auzi o glumă, o epigramă, o anecdotă. Repetate, desigur, dar noul pentru cei cari nu le cunosc. —De pidă?’ — Sunt procese cu acuzaţi de flagrant delict. In chestiuni corecţionale, în divorţuri. — Da. — Ştii cum 11 se zice acum, mai ales celor dio urmă? — Nu. /. • . v — Flagrant delicios!; — Nu e rău.. . . .. — ştii că în afacerile pasionale se tot .repetă, adesea: „Chienchez la femipp", ‘ — E o banalitate. . ‘ ' —. Ca să nu mai fie aşa, spiritul public s’a întors contra bărbatului. Acum ce zice: „Cherchez l’infame!“ Don José In numele cui? Este firesc ca atunci când cineva care, nici prin trecutul Lui, nici prin activitatea, sau personalitatea lui nu reprezintă o autoritate indiscutabilă, intervine şi-şi spune părerea într-o chestiune gravă şi de interes general, să i se pue întrebarea: în numele cui vorbeşte? Este firesc deoarece nu orice părere izolată merită să fie ţinută în seamă şi să tulbure opinia publică. Este insă tot atât de firesc ca oamenii cari deţin o putere, cari au o răspundere în stat, cari au rolul de conducători ai treburilor publice, să aibă şi datoria să-şi spue părerea în toate chestiunile în strânsă legătură cu treburile publice şi cu interesele permanente ale statului şi ale ţarei. Surprizele, inovaţiile şi hotărâile de ultimă oră sunt mai totdeauna şi in cel mai bun caz ineficace dacă nu dăunătoare. Oportunismul nu poate fi o lege de guvernare. El poate da soluţiuni de scăpare, aparentă şi momentană, acelora cari nu găsesc în însuşirile lor destule resurse pentru a face faţă problemelor mari, obligaţi să le rezolve dar el nu soluţionează în fond nimic şi nici nu asigură vieţii politice o bază de moralitate şi continuitatea absolut necesară. Şi dacă este astfel — şi aşa este — intervenţia d-lui Constantin Brătianu în chestiunea revizuirii Constituţiei a fost nu se poate mai bine venită. O personalitate politică de valoarea d-lui Constantin Brătianu, păstrătorul tradiţiei unei familii care şi-a legat numele de cele mai mari acte naţionale, istorice şi politice ale acestui neam, şef al unui partid strâns legat de tot trecutul ţării şi, prin aceasta, cu drepturi de răspunderi pentru viitorul ei, a găsit cu cale ca într-o chestie gravă care a fost aruncată în discuţia publică şi care de un timp încoace este continuu agitată, să-şi spue deschis, hotărît şi fără întorsături de fraze, părerea: • In numele cui a vorbit d. Constantin Brătianu? Iată o întrebare care poate veni numai dela naivi sau dela cei stăpâniţi de ipocrizie. Chestiunea revizuirii Constituţiei este de cea mai mare gravitate. Constituţia ţării nu se revizueşte nici după capricii, nici după interesele unora sau ale altora. Revizuirea Constituţiei aduce o perturbare generală administrativă, financiară, economică şi socială. Alegerile pentru Constituantă opresc mersul treburilor publice, ele provoacă o stagnare generală, mai ales în ordinea încasărilor fiscale. In asemenea condiţiuni, un om cu răspundere nu poate arunca ţara în această totală anarhizare a vieţii de stat, în momentul când situaţia internaţională este întunecată şi când nevoile ţării, nevoile statului sunt atât de mari şi trebuesc sforţări supraomeneşti pentru a le face faţă. Iată adevărul pe care l-a văzut limpede d. Constantin Brătianu şi pe care şeful partidului liberal s’a crezut dator — şi bine a făcut — să-l spue fără înconjur. Faţă de carenţa altora, atitudinea d-lui Constantin Brătianu apare în lumina marilor acţiuni patriotice cari rânduesc pe acei cari le îndeplinesc printre păzitorii adevăraţi ai intereselor statului şi ale ţării. În numele cui a vorbit d. Brătianu ? D-sa a vorbit desigur in numele partidului al cărui şef este, dar mai presus de toate, d-sa a vorbit în numele intereselor permanente ale ţărei, în numele înţelepciunei care ştie să pătrundă realitatea lucrurilor, în numele acelei conştiinţe politice care obligă pe orice om cu răspundere, să înlăture din preocupările sale interesele personale, oportunismul, toate acele mici şi meschine chestiuni subiective, cari te ţin cu şira spinărei încovoiată sau cari îţi pun pe faţă masca linguşirei şi a ipocriziei. D. Brătianu a vorbit în numele atâtor mari interese cari îngrijorează toate straturile sociale ale ţarei. Ce mici apar in faţa opiniei publice acei, cari în momente ca cele de azi, momente aproape tragice pentru statul român, îndrăznesc să întrebe: în numele cui? Cu atât mai mici cu cât ei înşişi se feresc să aibă o părere şi nu sunt nici în car nici în căruţa.. .10". Şi în mijlocul demoralitâroi vieţei noastre politice, este o fericire să constaţi că tot se mai găsesc oameni cu răspundere cari ştiu să aibă curajul opiniei lor şi cari îşi afirmă hotărirea de a apăra interesele mari şi permanente ale ţarei cu autoritatea personalităţii lor şi cu forţa morală a rolului pe care-l au şi al situaţiei pe care o ocupă. SCRISORI DIN LONDRA Problema Genevei de AUGUR Londra, Iunie D. Eden n’a izbutit în misiunea lui, de a convinge pe M. Mussolini de utilitatea pentru Italia a ofertei guvernului britanic spre a regula diferendul său cu Abisinia. Criza continuă deci să se desfășure ca în trecut. Aceasta înseamnă că Soc. Naţiunilor e din nou serios ameninţată. Noua propunere britanică adusă la Roma de d. Eden, era următoarea: Marea Britanie întreprinde demersuri pe lângă Abisinia, ca aceasta să facă concesii economice, spre a satisface cererile italiene şi spre a uşura acest aranjament, adică pentru a-l face acceptabil abysinienilor, se acordă acestora portul Zeila în Somalia engleză. Faptul că această ofertă a fost făcută, dovedeşte că guvernul Majestăţi Sale a ajuns la convingerea că o soluţie pur şi simplu în cadrul de la Geneva, nu e cu putinţă. Totuş, prin ea însăşi, oferta nu rezolvă definitiv problema relapilor între Italia şi Abisinia. Dimpotrivă, s’a creat pentru aceasta o situaţiei, care pe viitor, poate să-i permită să se arate şi mai independentă faţă de ingerinţele politiceiitaliene. Să ne mai miram ca d. Mussolini a respins propunerea? D-sa a spus d-lui Eden că nu vrea războiul şi că acesta mai poate fi evitat printr’un acord prin care Abisinia s’ar angaja să acorde Italiei o largă sferă de interese economice. Dar dacă războiul izbucneşte, a spus şeful guvernului italian, scopul urmărit va fi o soluţie definitivă prin stabilirea unui protectorat italian asupra întregii Abisinii. Iată-ne deci lămuriţi. Abisinia e într’o situape grea. Totuş, nu cazul ei e cel mai tragic. Căci Soc. Naţiunilor însăşi e ameninţată. Abisinia, într’un fel sau altul, va supravieţui desigur şi, cu timpul, locuitorii ei vor profita economiceşte de ce se întâmplă. Dar organismul de la Geneva e expus la un pericol de moarte. In adevăr, situaţia e periculoasă pentru asociaţiunilor. In ultimul consiliu care a avut să se ocupe de conflictul intre Abisinia si Italia cele două mari puteri interesate mai de aproape la o soluție (Continuare in pag. 2-a) Fațada principală a pavilionului României la expoziția dein Bruxells .