Universul, iulie 1935 (Anul 52, nr. 193-208)
1935-07-16 / nr. 193
O anticipare istorică Studenţimea bucovineană s’a întrunit un congres la Suceava. Din dările de seamă despre discuţiunile şi lucrările urmate, s’a văzut câtă cuminţenie şi cât românism s’au afirmat acolo. Faptul redă actualitate unui eveniment de mare însemnătate de acum peste treizeci ani. In 1904, se împlineau patru sute ani dela moartea lui Ştefan cel Mare. Studenţimea universitară din Bucureşti a voit să comemoreze pe ilustrul voevod şi peste hotarele ţării, acolo unde sceptrul său domnise cu prestigiul istoriceşte statornicit. I s’a îngăduit să-şi satisfacă această dorinţă, care interpreta sentimentul naţiune! întregi. Pelerinagiul mulţime! intelectuale la mănăstirea Putna, unde se găseşte mormântul lui Ştefan cel Mare, a luat atunci proporţii mari fiindcă s’a dus din regat şi multă lume preoţească, dăscălească, şcolară, având in frunte pe istoricul Grigore Tocilescu, a cărui elocinţă vibrantă făcea din el unul din cei mai calzi şi mai ascultaţi interpreţi culturali şi populari ai suferinţelor şi aspiraţiunilor neamului românesc. Cine a avut norocul să ia parte la acea manifestaţiune naţională nu va uita nicio- j dată măreţia şi semnificaţia ei. Măreţie şi semnificaţie, pentru că populaţiunea bul covineană s’a ridicat atunci cu sufletul la o înnălţime afirmând de-a dreptul conştiinţa Unirei ce avea să vină. Era o neasemuită bucurie In ochii şi In cuvintele zecilor de mii de ţărani, impunători prin ţinuta demnă şi mândră, prin pletele de plăeşi ai lui Ştefan-cel- Mare, prin vestmintele pitoreşti, printr’un tot de însufleţire care, îmbinat cu emoţiunea mulţimei de oaspeţi, alcătuia o anticipare înflăcărată a fericirei ce avea să vină după cincisprezece ani Când buciumile flăcăilor de pe dealuri au salutat începutul solemnităţii; când venerabilul mitropolit Vladimir de Repta, căruia soarta îi hărăzise să apuce ziua liberării, a binecuvântat întrunirea laolaltă a românilor intre cari se suspendase hotarele; când profesorul bucovinean Eusebiu Popovici a slăvit această apropiere cu tâlc adânc în viitor; când glasul de patriot al lui Tocilescu a tunat peste toată câmpia rumenită de soarele ce lua parte din plin la mândreţea desfăşurată, mulţimea întreagă, fără alt îndemn decât al instinctului naţional, a îngenunchiat şi s’a rugat. Acea tăcere a unei imensităţi vii era un puternic şi istoric strigăt de mântuire, isbucnit năvalnic la Putna, lângă Suceava, care a îmbrăţişat deunăzi tinerimea ce formează un gir moral şi naţional al veciniciei întregirei neamului. 100 CĂLĂTORI ÎNECAȚI Shanghai, 13 (Rador). — O sută de călători au pierit cu ocazia scufundării unui vapor chinez in dreptul localității Sim-Ceghai din provincia Klang. Au fost salvaţi de la Înec 400 de pasageri. r**is Epidemia „culturalizării“ de prof. S. MEHEDINŢI Nici o ţară din Europa nu are atâta gloată de tineri la universitate. Germania, cu o populaţie de 65 de milioane, s’a oprit la 15 mii de studenţi. România, cu 19 milioane, are numai în Bucureşti 20 de mii ! Să ne mai mirăm atunci de numărul mare al „şomerilor în haine negre“? Şi mirarea, şi critica sunt a- ■ cum de prisos. Singurul lucru cu minte e să căutăm cât mai repede leacul Iar lecuirea va trebui să înceapă dela cap. Ti • neretul, care a dat năvală spre diplome, n’a pornit aşa, din , senin, pe calea care l-a dus la ,infiaţie“. De vină sunt câteva mari erori, sub a căror apăsare am trăit şi trăim încă. Cea mai respectabilă dintre aceste erori a fost iluzia roma- năzării oraşelor prin şcoală. E atât de dureroasă, dar şi copl-Numai universitatea din Bucureşti a dat în cei din urmă 5 ani: 5000 de licenţiaţi şi 3224 de licenţiate. i laro&să această Iluzie, In cât nici nu mal Insistăm asupra ei. (Dacă s’ar putea cuceri oraşele cu ajutorul unor petece de hârtie, numite diplome, multe de toate s’ar schimba)... Altă eroare, mai puţin respectabilă, este Iluzia că valoarea unui popor se măsoară în- I tâl şi întâi după numărul ştiutorilor de carte. Nerozia asta ! ar trebui odată pentru totdeauna să iasă din mintea celor . , care au în adevăr minte. Cele j ; mal murdare grâne din toată j j România sunt cele dimprejurul I I Capitalei, unde şi ciorile ştiu la ceftd... ! Dar cea mal gravă dintre toate erorile este concepţia I noastră cu privire la învăţâ- I mânt Amintesc un singur fapt. (Continuare in pag. 2-a) Coșmarul unui moștenitor. Gravul accident de automobil al cancelarului Schuschnigg O o D-na Schuschnigg a murit pe loc. — Cancelarul şi fiul sau au fost internaţi in spital Viena, 13 (Rador). — Cancelarul Schuschnigg şi d-na Schuschnigg au suferit un accident de automobil cu urmări tragice. In timp ce automobilul cancelarului trecea pe o şosea din împrejurimile localităţii Ebelsberg din regiunea Linz, şoferul a avut o sincopă şi a pierdut controlul volanului. Maşina s-a izbit cu violenţă de un arbore de pe marginea şoselei. Cancelarul Schuschnigg a suferit o comoţiune nervoasă. D-na Schuschnigg, foarte grav rănită, a încetat din viaţă după puţin timp. Şoferul, de asemenea grav rănit, este în primejdie de moarte. Fiul cancelarului a fost uşor rănit, iar o servitoare, care se afla deasemenea în maşină, a scăpat neatinsă. Ştirea a produs la Viena o impresie profundă. CANCELARUL SCHUSCHNIGG Cutremurul de Vineri noaptea om o Fiind vertical n’au fost pagube. — Epicentrul e in regiunea Vrancei După cum am anunţat în numărul de eri, în noaptea de Vineri spre Sâmbătă s’a simţit în Capitală un cutremur de o intensitate neobişnuită. Seismul a fost însoţit de sgomote subterane, fapt ce a îngrozit şi mai mult populaţia trezită din somn. Aparatele de înregistrare a cutremurelor, instalate în subteranele observatorului astronomic de la Filaret, au fost cercetate ori dimineaţă, constatându-se odată mai mult că atunci când intensitatea fenomenului depăşeşte o anumită limită, ele nu mai pot să funcţioneze, acele seismografelor sărind din cadrul de înregistrare. Seismogramele obţinute au putut totuşi să aducă unele indicaţiuni preţioase specificate în comunicatul dat de observatorul astronomic. FAZELE CUTREMURULUI Orice înregistrare sismică evidenţiază trei faze ale unui cutremur: faza preliminară, faza principală şi faza finală. Faza preliminară permite sa ne facem o idee asupra locului de unde porneşte cutremurul, adică asupra epicentrului. Cu cât această fază are o durată lunar, atât epicentrul este mai depărtat. Seismogramele descifrate eri au fixat începutul oscilaţiilor la orele 2, 4 minute şi 12 secunde. Faza preliminară a avut o durată extrem de scurtă, ceea ce arată că epicentrul a fost foarte aproape. Din studiul primelor empulsiuni chiar, s-a putut preciza că el se află la circa 155 km. în direcţia N E, adică în regiunea munţilor Vrancei. De altfel cele mai multe cutremure din ţara noastră îşi au origina în această regiune, aci găsindu-se faliile tectonice cele mai primejdioase. Faza principală în care ne întâlnim cu oscilaţiile de amplitudine maximă, ne dă o idee de tăria cutremurului. Faptul că acele sismogramelor ofi sărit de pe benzile de înregistrare, ilustrează intensitatea cutremurului din noaptea trecută. Judecând şi după celelalte efecte produse — ca deschide- I rea uşilor, troznirea pereţilor I trezirea oamenilor din somn etc., — se poate afirma că se- I ismul a avut tăria 5 după sca- I ra lui Rossi-Forel. ‘ In timpul fazei principali s’au simţit două sguduituri , prima fiind cu mult mai puternică decât cea de a doua. Faza finală, în care mişcările au continuat fără a mai fi simţite de oameni, a durat până la orele două şi 22 minute. Cutremurul a fost de natură verticală. Dacă mişcare ar fi avut caracterul unei balansări, atunci efectele ar fi fost cu mult mai grozave şi am fi avut de semnalat poate chiar pagube. In orice caz, în regiunea epicentrală, tăria cutremurui a crescut până la gradul 7 . Ştirile primite din ţară, arată că seismul s-a simţit din Banat până la mare şi de la Dunăre până la Chişinău. Probabil că el a fost înregistrat şi dincolo de hotare. Faţă de cutremurele trecute, semnalate la noi, cutremurul de la 13 iulie nu prezintă nimic excepţional. El a fost mult mi slab de exemplu ca cel dela 1 Noembrie 1930, pentru a nu citi decât pe cel mai recent. Inutil deasemenea să adăugii că acest cutremur desigur de natură tectonică, n’am nici o legătură cu erupţia vulcanului Krakatoa, cum s’ai grăbit să stric unele ziare, n nici cu sta»«» dwpuJi^ «azi mulți ar putea să creadă! I Cum s’a întâmplat nenorocirea Viena, 13 (Rador). — Accidentul de automobil, în care şi-a găsit moartea soţia cancelarului Schuschnigg, s’a produs astăzi, la ora 13, în apropiere de biserica Weinzierl dela periferia localităţii Ebelsberg, situată în apropiere de Linz. Cancelarul şi familia sa se duceau tocmai la o staţie climaterică unde trebuiau să petreacă vacanţa. Automobilul s-a isbit de un arbore cu o violenţă extraordinară. D-na Schuschnigg a fost omorîtă pe loc. Corpul ei a fost depus în capela mortuară din Ebelsberg. Cancelarul, care a fost aruncat din maşină la o distanţă apreciabilă, a fost transportat in neiimţire la un spital din Linz. In urma îngrijirilor ce i s-au dat, d. Schuschnigg şi-a revenit complet. Din Linz se anunţă că medicii nu l-au informat încă despre moartea soţiei sale. Conform programului stabilit, cancelarul trebuia să-şi întrerupă călătoria la Linz, unde urma să rostească mâine un discurs. Un consiliu de miniştri a fost convocat pentru azi după amiază pentru a lua măsurile impuse de doliul provocat prin moartea d-nei Schuschnigg. Ştirea accidentului, transmisă prin radio, a provocat în toată populația Austriei o adâncă consternare. Şoferul a fost lovit de insolaţie a fiului său Starea cancelarului şi Viena, 13 (Rador). Ultimele ştiri sosite din Lim aduce următoarele amănunte asupra accidentului şi a stării actuale a cancelarului: Cu privire la cauza accidentului, medicii au stabilit că şoferul pierduse controlul volanului din cauza unei insolaţii. Cancelarul Schuschnigg, cu toate că s’a restabilit din comoţiunea nervoasă pe care a suferit-o, se află încă într’o stare de slăbiciune care nu-i va îngădui să părăsească spitalul decât, cel mai curând, mâine dimineaţa. In urma sdruncinării nervoase, cancelarul nu-şi mai aminteşte nimic din împrejurările în care s’a petrecut accidentul. Aceasta explică şi fap- OHEk^BMEBQBBOHM tul că el nu ştie nimic despre soarta soţiei sale. Fiul cancelarului, care a fost şi el rănit la obrazul stâng, a fost supus unei operaţii care a reuşit perfect.* Automobilul în care se afla cancelarul Schuschnigg împreună cu familia sa, era urmat la mică distanţă de un automobil în care se găseau colonelul Barter, secretarul cancelarului, şi un ofiţer de jandarmi. La cancelariatul federal se declară că raportul făcut imediat de aceşti doi ofiţeri a permis să stabilească cu precizie împrejurările în care s-a produs accidentul, înlăturând astfel orice ipoteză. Un porumbel voiajor a traversat Oceanul Londra, 13 (Rador). Un porumbel obosit, care a coborât la Portished, în Somerset (Anglia), avea prins de un picior un inel pe care era scris: „Aparține lui Victor Kubska, negustor american din Livingstone Manor, New-York, Statele Unite“. Porumbelul a traversat oceanul Atlantia.ooO’.R. NENOROCIRE IN MUNŢII DAMBOVIŢEI Un vagon cu excursionişti s’a prăbuşit in prăpastie Doi morţi, patru grav răniţi Târgovişte, 13 Iulie O groaznică nenorocire s’a întâmplat, astăzi, în munţii din nordul judeţului nostru. Trenul societăţii „Lomas“ din Moreni. In timp ce urca muntele, la punctul numit Plităria, a deraiat, din cauze ce nu se cunosc. Vagonul clasă, în care erau mai multi prieteni din Oradea ai directorului Kupfermann dela „Losuas”, f'a răsturnat imprejună cte două platforme într’o râpă. De subt sfărâmâturile vagonului au fost scoase moarte Elisabeta dr. Emil György, fiica sa Ana în etate de 3 ani, iar d-na Judith, precum soţii Hass şi guvernanta lor, au fost grav răniţi şi transportaţi la un spital din Braşov. La locul nenorocirii au plecat procurorul Alex. Popescu, prim pretorul C-tin Georgesc din Pucioasa şi medicul legist Coaduratewott. 0 iulie 1789—14 Iulie 1335 Poporul francez a sărbătorit ori împlinirea a 146 ani dela căderea Bastiliei, care a fost semnalul deslânţuirii marei revoluţiuni pentru cucerirea drepturilor şi libertăţilor publice. Generos şi vizionar, poporul francez n’a înţeles să ţărcuiască beneficiile victoriei şi jertfelor sale numai la membrii marei naţiuni franceze. La încheierea socotelilor, el n’a proclamat drepturile şi libertăţile cetăţeanului francez, ci, spărgând spaţiul egoist şi limitat al familiei franceze, a înscris în cartea desrobirii popoarelor drepturile OMULUI şi CETĂŢEANULUI, sub aspectul entităţii lor universale. Amintirea acestui eveniment epocal a fost reţinută în schimb în patrimoniul sacrosanct al naţiunei franceze, fiind consacrată ca cea mai mare şi mai simbolică sărbătoare naţională. Dar după 146 de ani, Bastilii noi au fost ridicate in calea drepturilor şi libertăţilor individuale, in calea drepturilor şi libertăţilor naţiunilor. Uneori chiar în numele doctrinelor ticluite pe canavaua ideologiei din 1789 şi chiar de către acei cari se bat în piept pentru libertăţile oamenilor şi popoarelor Priviţi ce jucărie a ajuns cetăţeanul în oricare din ţările lumii In faţa puterii hipertrofiate a noului tiran, care este Statul. Urmăriţi cum se Înscăunează şi se întinde dictatura peste toate actele şi manifestările omului, fie Individ, fie colectivitate, în state cu conducere de dreapta ca şi în state cu conducere democratică. Sub formule noi de economie dirijată, economie de stat, economie organizată, planuri cincinale, New Deal, etc. se ascunde aceeaşi veche dramă a uzurpârii prerogativelor omului, a înfrângerii personalităţii individului şi a reîntoarcerii lui la forme camuflate de sclavaj, care a format de fapt fermentul psichologic al răsmeriţei din 1789, ca şi al tuturor mişcărilor de descătuşare. ,____, _ D. ALBERT LEBRUN preşedintele republicii franceze Deţinuţii politici din Viena au declarat greva foamei Viena, 13 (Rador). Din sursă oficială se anunţă că din ordinul partidului comunist prizonierii comunişti încarceraţi în închisorile poliţieneşti sau la parchet, precum şi cei internaţi în taberele de muncă din Wosllersdorf au proclamat grev Iva foamei, în ziua de 10 iulie. De eri s’au asociat la grevă şi arestaţii naţional-socialişti. -xOx- ■ Preoţi catolici atacaţi de tineri hitlerişti Paris, 13 (Rador). — Agenţia „Havas” anunţă din Coloria că Incidentele dintre preoţii catolici şi tineretul hitlerist german devin din ce în ce mai numeroase în Renania. După preotul din Birkingen, a venit acum rândul abatelui Roth din Dattenfeld să fie atacat de tineretul hitlerist. Organizaţia locală a tineretului hitlerist şi-a mobilizat toţi membrii, aducând şi membri ai altor organizaţii, şi au făcut o mare manifestaţie „de protestare“, în apropierea bisericii. Tineretul hitlerist acuză pe abatele Roth că ar fi criticat educaţia ce se dă tineretului în organizaţiile hitleriste. _______ In haosul european Tactica d-lui Pierre Laval de SAINT BRICE D. Pierre Laval este absolut hotărît să nu ia nici o Iniţiativă diplomatică atâta vreme cât nu va fi demonstrat că în opera sa de redresare financiară este puternic susţinut de francezi. Nu e vorba de o presupunere raţională, ci de o asigurare pe care o avem chiar din gura d-sale. Ideea sa conducătoare este că o acţiune internaţională nu poate fi fecundă decât dacă ea se bucură de prestigiul for- I ţei. Pe drept sau pe nedrept, I s’a răspândit în afară impre- I sia că Franţa riscă să fie târâtă pe panta unor mari complicaţii Interne, că lipsesc mijloacele politice spre a pune din nou în ordine un stat ale cărui resurse sunt cunoscute şi produc chiar destulă invidie şi a cărui energie şi spirit de iniţiativă nu sunt contestate. Atâta vreme cât acest prejudiciu defavorabil va continua, autoritatea exterioară lipseşte şi intervenţiile riscă numai să dea noi ocazii de intrigă. Fiecare lucru la timpul său. Mai întâi, să prindem în flagrant delict de eroare pe acei cari s’au grăbit prea mult spre a sconta greşelile. Apoi, să exploatăm reînoirea de prestigiu care va fi cu atât mai mare, cu cât rezultatul ar fi părut mai îndo Ielnic. • Raţionamentul este de o logică impecabilă şi de o înţelepciune evidentă, dar cu o singură condiţie : împrejurările să ne permită a-1 atinge. E foarte bine să spui că aştepţi timpul tău, că măreşti prin aceasta valoarea viitoarelor intervenţii, rămânând insensibil solicitărilor prea grăbite. E nevoie însă ca evenimentele să nu strice socotelile. Din acest punct de vedere, d. Pierre Laval se arată optimist. E una din trăsăturile temperamentului său, pe care o explică şi cariera sa. El n’a avut să se plângă de concursul pe care i -a adus norocul ascensiunii sale. Acest fiu al operilor sale a obţinut în douăzeci de ani pe toate tărâmurile succese remarcabile. A reuşit în barou, în politică, în afaceri. El apare ca suprema speranţă a regimului şi are o fiică încântătoare pe cale de a face o căsătorie strălucită. Nu se obţin astfel de rezultate mai ales când rămâi în afara coteriilor, fără calităţi rare care explică încrederea în steaua sa. Desigur că omul nu-şi face nici o iluzie asupra imensei dificultăţi a sarcinii, pe care nu fi dorit-o decât pentru că îi era imposibil să se ferească de ea. F. ştie că-şi joacă viitorul şi că-i pândesc multe invidii, dar crede în vechea zicală : Audaces fortuna juvat. El e de asemeni dintre aceia cari cred că o voinţă puternică are mai multe şanse să domine evenimentele, decât să fie surprinsă de ele. Confuzia internaţională prezentă preocupă viu pe d. Lava fără să-l turbure însă afară din cale. Ce demonstraţie mai bună s’ar putea dori pentru inconvenienetele improvizării şi ale precipitării, decât aceia pe care au făcut-o englezii ? In ciuda tuturor avantajelor aparente, acordul naval anglogerman a produs destule decepţii pentru că a dat impresia unei slăbiciuni britanice. Efectul a fost îndoit prin intervenţia neîndemânatecă în treburile etiopiei. Franţa nu are motiv să se emoţioneze prea mult pentru că ea îşi păstrează întreaga sa libertate de manevră. Dacă ea îşi dovedeşte forţa, îşi păstrează toate mijloacele de a-şi salva interesele. Iar dacă ea se pleacă, consecinţele de(Continuare în pag 2 a) A. S. R. înaltul regent Paul al Iugoslaviei, M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai, Sâmbătă după amiază, la Breaza, urmărind demonstraţiile străjereşti " (Vezi de ace de seamă, în corpul ziarului).