Universul, august 1935 (Anul 52, nr. 209-223)

1935-08-01 / nr. 209

Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920. Bucureşti. Griviţei 23 Pentru abonaţii şi cititorii „UNIVERSULUI“. Pentru a da posibilitate de asigurare şi abonaţilor şi ci­titorilor „Universului“, cu resurse mai mici, am introdus şi asigurări de 5.000 lei şi 10.000 lei. Aceste asigurări sunt tot cu amortisment prin trageri lunare şi anume: poliţele de 5.000 lei pot fi amortizate integral cu lei 5.000, sau parţial cu lei 1.000 sau 500 lei; poliţele de 10.000 lei pot fi amortizate integral cu lei 10.000 sau parţial cu lei 2.000 sau lei 1.000.­­ Ratele lu­nare sunt : Capitalul Rata lunară pe durata da pt^^f.rvattttwt asigurat |nfo~ani j 16 5JT^nSTI 1­­5000 Lei 41* Lei 26 Lei 20 „» ^e. acfl'ta deodați cât !■■■........ ' ■■ " " ." 2) Ra­tele sunt inclusiv timbru și I 10000 Lei 80 Lei 52 Lei 39 cu scutire de Uxk po­ jtdl.______ Abonaţii şi cititorii vor completa şi trimite Societăţii, Bucureşti, Griviţei 23, odată cu mandatul poştal, urmă­torul cupon : Cupon pentru o asigurare A. M. „UNIVERSUL" de lei, durata . . . ani. Contractant: D. ............................................................ Asigurat : D...................................." născut la anul, Beneficiar : D................ ............................................. întâmplări in Capitală Intoxicaţi cu amoniac Un băiat de prăvălie mort La birtul „Popular“ al d-lui Iaxim Tripcovici, din str. Ca­rol 30 s’a Întâmplat Luni la prânz ulrmatoruil fapt: In timp ce personalul birtu­lui servea clienţii, s’a constatat lipsa băiatului de prăvălie Va­sile N. Pineru In vârstă de 20 ani, de fel din comuna Şotrile (Prahova). Patronul birtului a trimis pe fate Leonora Preda, de 18 ani, să-l caute. Ea l-a zărit prin deschizătura uşei, căznit in clo-Crezând că i s'a făcut rău, fata a intrat in closet să-l scoată dar fiind 81 ea ameţită, de gazele unei soluţii toxice a căzut. Intrigat de faptul că nici Leonora Preda nu mai vine, bu­cătăreasa Aurelia Helgias, de 33 ani s-a dus să-i caute şi a avut aceiaş soartă. Deasemeni şi ucenicul Costii­­că Dobre, de 16 ani, a fost gă­sit în nesimţire. UN MORT ŞI TREI ASFIXIAŢI D. Tripcovici găsindu-i pe toţi in această stare l-a trans­portat imediat cu un camion pe toţi patru la spitalul Branco­­vertese. Internul de servici a consta­tat că Vasile N. Pineru era mort. Celorlalţi 11 s’a­u dat pri­mele îngrijiri. CUM S’A ÎNTÂMPLAT NENO­ROCIREA Băiatul de prăvălie Vasile N. Pineru, fiind de mai muilită vre­me suferind de o boală lumea­scă, un prieten l-a sfătuit să bea amoniac. Eri, când era puţin mai li­ber, s’a dus în closetul din curtea birtului, unde ţinea sti­cla şi a băut. La prima înghiţitură, Pineru s’a prăbuşit şi după câteva mi­nute a murit. Când băiatul s’a prăbușit s’a spart sticla cu amoniac, iar gazele au asfixiat pe cele trei persoane cari l-a­u căutat. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul lui Pineru a fost dus la institutul medico­legal. încercări de sinucidere Am relatat la timp despre­­ banda de proxeneţi care a răpit două lucrătoare ce treceau prin dreptul gradinei Icoanei, pe când se îndreptau spre casă. In urma denunţului unui e­­lev de liceu, una din acele lu­crătoare, Elena Stan în vârstă de 16 ani, din str. Cercului 14, ■,a fost găsită în casa de tole­ranţă din str. Domniţa Anas­tasia, a cunoscutei proxenete Iea Grilmberg, o veche cu­noştinţă a cazierului judiciar. Fata fiind bolnavă, a încercat să se sinucidă, bând spirt de­naturat. „ „ .. Un intern al Salvării l-a dat îngrijiri. __ Pe şoseaua Basarob, în dreptul casei cu rar. 20 a fost găsită Luni în nesimţire o necunoscută, care luase un toxic puternic. Salvarea fiind anunţată, a dius-o la spitalul Filantropia. — Constantina Gheorghe, de 30 ani, din str. Pâsculescu 30, certându-se ori d. a. cu soţul ei, a băut spirt denaturat. Un intern al Salvării l-a dat îngrijiri. Gardian bătut Gardianul public Dumitru Raicu, din str. Cetatea Albă 12, intervenind ori într’un scan­dal provocat de doi beţivi pe scările poştei centrale, a fost grav bătut de el. Rănitul a fost pansat la se­diul Salvării. Furt D-ra Giga Milrescu, nepoata d-lui inginer Anghel Şerbu, din calea Văcăreşti 130, a recla­mat Luni poliţie, că în tâmpul nopţii, hoţi rămaşi necunoscuţi s’au introdus in casă, pe o fe­reastră deschisă, furând mai multe lucruri. Nu ştie precis ce s’a furat, deoarece, d. Inginer se află Ple­cat la Constanța. Intoxicaţi Culcâţitorului de vagoane Şte­fan Oprea, de 34 ani, de fel din Titu, pe când se afla In halta Griviţei I s’a făcut rău. Dus cu ambulanţa Salvării la spital căilor ferate s’a constatat că e intoxicat. — Pe str. Popa Tatu în drep­tul casei cu nr. 5, a fost găsit în nesimţire un necunoscut de 30—35 ani Salvarea l-a dus la spitalul Filantropia unde i s-au dat în­grijiri, fiind vorba de o in­toxicare gravă. ­ Moarte subită Salahorului Vasile Cotea, de 40 ani, de fel din comuna Topa­­ de Sus (Bihor) In timp ce lu­­i era la o construcţie , dia­stor. ? Arhitect Mincu i s’a făcut râu­­ şi după o jumătate de oră a­­ murit.­­ Numitul era de mai multă vreme suferind de o boală oare nu tentă. Razie in Cişmigiu Poliţia a făcut Luna seară o nouă razie în Cişmigiu, a­res­­tând numeroşi derbedei cari a­­costează lumea. Printre cei arestaţi au fost găsiţi patru inşi cu caziere. Plutonier înjunghiat de un prieten Plutonierul sanitar Petre Sa­­vu, de 43 ani, s’a dus fiundi seară cu trei prieteni să se cinstească intr’o cârciumă de pe şoseaua Jianu. Cârciumarul văzându-1 beţi, a refuzat să-i mai servească. In stradă ei s’au luat la cear­tă şi apoi la bâtae. Unul din prietenii lui Savu­ i-a luat baioneta, injunghindu-1 în partea stângă a pieptului. Rănitul a fost dus la spitalul militar „Regina Elsabeta”. Comisarul circumscripţiei res­pective, a luat măsuri să-i a­­resteze. Surprins de un tren de manevră Elevul de liceu Traian A. Caş­caval, de 17 ani, din str. Şoltu­­zuilui 17, trecând Luni seara pe linia ferată din spatele spitalu­lui Colentina, a fost surprins de un tren de manevră şi rănit grav. In stare disperată a fost dus la spitalul Colentina. Accidentul unui biciclist Legătorul de cărţi Ion Sân­­dulescu, de 24 ani, din str. Vul­turului 114, in timp ce trecea cu bicicleta spre casă, din ne­băgare de seamă a căzut intr’o groapă, fracturându-și clavicula dreaptă. A fost dus la spitalul de ur­gență. D­ nii corespondenţi sunt stăruitor invitaţi să semneze corespondenţele pe care ni le trimit şi să menţioneze, pe fiecare corespondenţă, nu­mărul carnetului de legiti­maţie. Perspectivele internaţionale ale redresării franceze - o O o----­ (Urmare din pag. 3­ a) tragică a datoriilor faţă de Liga Naţiunilor şi a priete­niei preţioase reînsellată cu Italia? Dacă pentru evitarea cri­zei ar trebui numai înţelep­ciune, abilitate şi autoritate, am putea fi liniştiţi, căci împrejurările au asigurat­­­lui Pierre Laval o poziţie cu care puţini oameni de stat au fost favorizaţi. Din neferi­­ce, există în afacerea etiopi­ana consideraţii de prestigiu, atitudini luate public, teme­ri prea justificate şi care ris­că să dejoace toate ingeniozi­tăţile şi bunele voinţi. Liniş­tirea presupune un minim de­­ spirit de împăcare. Iniţiativele nesocotite ale Angliei n’au uşurat acest lu­cru. Trebue să ne amintim­­ de ele, spre a înţelege pru- I denţa diplomaţiei franceze. Prudenţă care n’are nimic comun cu inerţia, dar care a trebuit să se ferească de do­rinţa, cam prea marcată a englezilor, de a lăsa france­zilor grija să dreagă oalele sparte de ei. Unii au primit la Paris cu o vie satisfacţie omagiul deo-­­­sebit de călduros adus de sir Samuel Hoare antantei cor­diale, profesiunea de credin­ţă pentru teoria păcii indivi­zibile, constatarea nevoii de a fi mai întâi tare spre a-ţi asigura apărarea şi spre a participa apoi la apărarea or­dinei, lucru de care Anglia nu se poate dezinteresa. A­­ceastă afirmaţie de solidari­tate a avut un răsunet cu a­­t­­ât mai mare, cu cât mulţi­­ se întrebau dacă englezii, după ce au căutat în acordul I naval o primă garanţie de si- |­guranţă, nu vor rezolva in a­­­­celaş mod problema aeriană,­­ chiar abandonând apoi pe continentali nefericitei lor­­ soarte.­­ La drept vorbind, acest cal­cul nu rezistă examinării. Un acord naval separat poate fi imprudent, nu există nici măcar o bază a hegemoniei indiscutate a flotei britanice. In domeniul aerului, cazul este cu totul diferit. Nu poa­te fi vorba de a limita, chiar pe hârtie, aviaţia germană, în afara unui acord cu pute­rile faţă de care Germania nu se poate lega fără parti­ciparea lor. Mai mult încă, ideea conducătoare a pactu­lui aerian nu este de a aduce pe continent concursul avia­ţiei britanice care a fost ce­rut deja la Locarno. Ceea ce se doreşte, este să se obţi­nă. In profitul Marei Brita­nii, o reciprocitate la care Franţa nu este obligată, de­oarece In pactul din 1925 An­glia joacă rolul de garantă. Angliei li aduce deci foloase solidaritatea. Şi aceasta nu numai in problema pactului aerian. Antanta cordială nu este mai puţin indispensabilă spre a contrabalansa puterea rusă, spre a realiza combinaţia pu­terilor apusene care este ne­apărat ideea directoare a a­­propierii anglo-germane. Cum să ne îndoim de acest fapt, când sir Samuel Hoare a in­vitat direct pe Hitler să dea garanţii de bună voinţă. Şi ce garanţii ! Acceptarea unei formule de pact oriental, pă­răsirea obiecţiunior faţă de pactele de asistenţă mutuală şi un pact al Europei Centra­le limitat la neimixtiune şi la consultare. Acest apel este de­sigur trăsătura esenţială a decla­raţiei ministrului de externe englez. Manevra nu e lipsită de îndemânare in ceea ce pri­veşte interesele britanice. Dacă Hitler o ocoleşte, Marea Britanie este liberată de re­proşurile pe care i le-a adus acordul separat de la 18 iunie, care există totuşi şi e prezen­tat chiar ca o dovadă indis­pensabilă a marei politici de reîmpăcare. Ar trebui să mulţumim englezilor că au acceptat să încerce ei expe­rienţa. Dacă Hitler îmbracă pielea vulpii, Anglia devine agentul de reimpăcare, cu şansa de a i se plăti bunele servicii din toate părţile. Adevăratele riscuri le are Franţa, expusă să fie târîtă în înşelătoria unei organizări uşuratice a siguranţei. Fran­ţa, invitată să consacre re­­înarmarea Germaniei şi să lase să se creeze o falsă im­presie de liniştire care ar a­­dormi-o odată mai mult pe perna iluziilor. Dar manevra presupune complicitatea u­­nei naivităţi sau a unei slă­biciuni care n’a fost nicioda­tă mai contrarie realităţii. Şi aci constatăm fericitele efecte pe care le putem aş­tepta de la calităţile de care­­. Pierre Laval a dat dovadă cu atâta strălucire. Şeful gu­vernului francez a spus şi a repetat că el nu este nici­de­­cum protivnic unei apropieri cu Germania, pe care o soco­teşte drept încoronarea in­dispensabilă a organizării păcii indivizibile in Europa. Dar această apropiere, — a spus el — nu poate fi conce­pută sub forma unui acord bilateral. Ea presupune parti­ciparea tuturor interesaţilor, trebuind să se asigure garan­ţii reale în Răsărit şi în Eu­ropa Centrală, înainte de a se întrevedea putinţa de a distruge neincrederile. Ne-am înșela deci, dacă ne-am închipui că d. Pierre Laval va profita de crește­rea de prestigiu pe care i-au adus-o decretele-legi, spre a face un pas spre Germania sau chiar de a se lăsa prins de intrigile ei. Germaniei i s’au făcut o serie de propuneri asupra or­ganizării Răsăritului şi a ba­zinului dunărean, asupra con­cordanţei pactului franco-so- I­vietic şi de la Locarno şi asu­­­­pra pactului aerian. Ori­cât I de dornic ar fi guvernul fran-­­­cez de a începe cât mai re- I pede cu putinţă o organizare aeriană, care să aducă Marea­­ Britanie în sistemul de asis­­­­tenţă mutuală, el pune mai­­ presus de toate concepţia in- I divizibilităţii păcii, care se traduce prin necesitatea unei rezolvări simultane a pro­blemelor. înainte de toate, Germania trebue să se hotărască deci să dea singurele garanţii care pot fi luate în consideraţie asupra sincerităţii aspiraţii­lor sale paşnice, încetând să pună faţă în faţă Apusul cu Răsăritul şi să speculeze a­­supra frământărilor apără­torilor ordinei. Dar cum ar putea renunţa la toate aces­tea, când ameninţări atât de grave de tulburări apasă a­­supra desfăşurării afacerii etiopiene ? Iată pentru ce trebue să ne felicităm că Franţa atacă această pro­blemă de temut, cu o autori­tate feinoită şi cu o deplină libertate de acţiune. SAINT BRICE In „VESELIA“ de Joi 1 August Duel epigramatiC între un colaborator al „Veseliei“ şi marele scriitor, d. Alex. Albu, de la Galaţi Bilete de plăcintă. — Schimbări de nume. — Indignare legitimă. — Rugăciunea ţiganului. — Cocktail. — Rămas neînsurat din cauza C. F. R. — Scrisoare din Câmpu­lung. — Aerul de mare. — Spaima. — Epigrame. — De cine e ? — La mare. — Cu picioarele în apă rece. — Prea târziu. — O glumă năstrușnică. —­ Un truc reușit. — Amatorul ipocrit — A dispărut o servitoare. — Scene de la plaje (desen). —­ Glume. — Hazuri 5 Lei 16 pag­in . ­jm v K.IVOUI­. Aniversarea bătăliei de la Vistula Varşovia, Iulie In ziua de 20 Iulie, s-au Îm­plinit 15 ani dela marea bătălie de pe Vistula dintre polonezi şi bolşevici. Acum 15 ani, polonezii, mul­ţumită voinţei comandantului lor, mareşalul Josef Pilsudski, au cucerit o victorie, care le-a făcut mare cinste, au apărat nu numai ţara iar, dar au apă­rat ordinea ameninţat­ă a Euro­pei, poate şi mai departe de Rhim spre Apus... ....Anul 1920 va rămâne in frământările a cel puţn două ţări şi două popoare, an de în­delungă pomenire“... Astfel şi-a început mareşalul Josef Pilsudski cuvântul intro­ductiv în cartea sa de critică militară, îmb­­inată „Anul 1920“. Aceste cuvinte ne arată modes­tia marelui luptător, care a ştiut prin faptele sale de prim cetăţean al Poloniei reînviate, să încălzească piepturile osta­şilor polonezi, să le împărtăşeas­că curajul de care a dat dovadă oşteanul polonez şi sub zidurile Vienei ameninţate şi sub co­manda lui Washington şi în iu­reşul luptei de la Rad­awice, sub căpetenia lui Kosciuszko. Din vâltoarea ce clocote® In graniţele imperiului rusesc pră­buşit, valuri pustiitoare ame­ninţau Europa obosită, înjghe­bată imtr’o formă nouă, în gra­niţe adevărate şi naţionale. State noi, neconsolidate, se ri­dicau din toropeala unei sub­jugări de veacuri, altele împli­nite în drepturile lor sfinte, nici n­u avuseseră vremea să se bu­cure de noua lor stare, când vântul rău al bolşevismului le ameninţa iar. Şi a fost scris, ca tot un stat renăscut să pună stavilă puho­iului. „La 20 Iulie, s’a hotărit pe malurile Vlistuleci, soarta lu­­mei întregi“, scrie generalul­ francez Camon, vorbind despre acea bătăile. Contra­ofensiva armatelor poloneze începută la 20 Iulie 1920, în regiunea cuprinsă între Vistula, Bug şi Narew, s-a ter­minat la 22 August, prin ocupa­rea oraşului Bialystok, unde ul­tima unitate bolşevică, armata a 16-a, a fost sfărâmată. In urma atacurilor succesive ale bolşevicilor, sub comanda generalului Tuchaczewsky, din Mai şi până în Iulie 1920, ajun­seseră la câţiva chilometri de Varşovia, ţinta imediată a re­voluţionarilor bolşevici. La 4 Iulie, aşa cum redă Tuchac­zewsky în cartea sa „Pochod nad Wisla“, forţele intrate in luptă numărau­­ 95.000 soldaţi polonezi şi 160.000 bolşevici, ceea ce înclina spre o victorie sigură a ruşilor. Dar bolşevici­lor le lipsea acel suflu de care dispuneau polonezii Bolşevicii visau revoluţia proletară, dis­trugerea burgheziei şi întemeie­rea haosului roşu pe tot pă­mântul, în timp ce polonezii — încercaţi in lanţurile sclaviei— luptau pentru dreptate şi pen­tru apărarea principiului auto­determinării. Ei luptau pentru triumful bunei rându­ii. Aceste principii, în luptă pe viaţă şi pe moarte, au adus victoria de partea polonezilor. Aşa cum declară însuşi Tu­chaczewsky, armatele bolşevice, în urma „insucceselor din anul trecut (1919) avute în luptele cu polonezii, emu pare că cuprinse de o umbră de neîncredere şi lipsite de curaj“, iar mai de­parte adaogă: „afară de acea­sta, din punct de vedere al in­strucţiei militare, starea arma­tei polone era în general supe­rioară“. Totuşi, după ce face a­­ceste afirmaţiuni, fostul co­mandant bolşevic adaugă la capitalul „concluzii“, că „Ade­vărat, armata poloneză, în tot şirul de lupte, a dat dovadă de superioritate in privinţa ins­trucţiei, însă energia, curaj­ul şi perspicacitatea grupării noastre sunt din punct de vedere tactic mai intrepide decât polonezii“. Această afirmaţiune a lui Tu­chaczewsky nu se justifică, a­­tunci când armatele poloneze, comandate de mareşalul Pil­sudski, au străpuns fulgerător frontul bolşevicilor la 100 km. la sud de Varşovia în regiunea Deblinului, tocmai în cilcpa când Tuchaczewsky era mai sigur ca oricând de ocuparea Varşoviei. In timp de câteva zile, din cele 5 armate bolșevice (3, 4, 12, loi și 16), înșirate între Deblin- Warszawa-Dzialdowo, fr. Pru­siei orientale, nu mai rămăsese decât o masă demoralizată de fugari, împrăștiată definitiv la 22 August, prin ocuparea Bia­­lystokului. De aci înainte, rolul armatelor poloneze se reduce la curăţirea Poloniei de resturile bolşevice, flămânde şi demora­lizate. Tuchaczewsky unchee apoi patetic: „Aşa se sfârşeşte acea­stă operaţiune celebră a noas­tră, faţă de care trebuia să tre­mure întreg capitalismul euro­pean, care n’a respirat liniştit decât la terminarea ei“„. Nu se poate însă stăpâni şi îşi desvălue cu toată răutatea in­tenţiile sale destul de puţin no­bile pentru un generalisim, spu­nând: „Nici nu mai încape in­­îndoială, că dacă am fi putut să smulgem din mâinile bur­ghezime! polone, armata ei no­bilă burgheză(I), atunci revo­luţia clasei muncitoare din Po­lonia ar fi fost fapt împlinit. Iar acel foc nu s’ar fi putut opri la zidurile polone; ca un talent năpraznic s’ar fi revăr­sat peste toată Europa Occi­dentală!“... Aceste cuvinte de ură faţă de rezistenţa opusă de armatele poloneze ne mărturisesc groză­via care se pregătea în aluat roşu Europei întregi in 1920. Nu armata de nebuni a lui Tuchac­zewsky ameninţa Europa, ci ur­mările eventualei victorii a a­­cestor nebuni. In cartea sa „Anul 1920“, vic­toriosul mareşal Pilsudski, cu o modestie impunătoare, analizea­ză situaţia cu atâta sinceritate, încât afirmaţiile lui Tuchac­zewsky roşesc deabinen­ea. Vor­bind de suprafaţa enormă pe care se desfăşurau luptele, spu­ne: „Suprafaţă atât de mare, mii de kilometri de front, încât toată Europa civilizată n’a cu­noscut asemenea întindere! Iar armată şi forţe ca să populezi a­­ceastă suprafaţă pentru război, pentru a o stăpâni prin forţă, cu legături şi combinaţiuni lip­seau atât de partea mea cât şi de a „Domnului Tuchaczewsky“. Perspicacitatea de care vorbea Tuchaczewsky, nu pare a fi in concordanţă cu afirmaţiunile mareşalului Pilsdusk. Mareşalul Pilsudski inchee critica sa prin cuvintele:... „Vreau să spun, că acest război — ori bătăile — era aproape să sgudue aşezările Întregii lumi civilizate“... Numai mulţumită energiei şi disciplinei de care a dat dovadă soldatul polon sub comanda primului cetăţean al Poloniei, manevra aceasta „napoleonia­nă“, cum o numeşte generalul francez Camon, a reuşit să pu­nă stavilă haosului şi să înte­meieze o eră de pace şi linişte in Europa. Prima şi ultima în­cercare bolşevică, de a Încălca aşezâmintele temeinice ale tu­rnei civilizate, dăduse greş. George Chiţulescu -xox- Piaţa peştelui la Galaţi 29 Iulie In halele pescăriilor statului au fost aduse spre vânzare 7.756 kg. peşte proaspăt. S’a vândut: morun dela 26-34 lei kg., nisefcru dela 35-36 lei kg., păs­trug­ă dela 30-36 lei kg., a­­lău dela 40-60 lei kg., crap dela 35-47 lei kg., ciortocrap dela 28-31 lei kg., ciortan dela 36-23 lei kgr., pană de somn dela 23-26 lei kg­, știuică dela 9-10 lei kg., lin dela 12-16 lei kg., avat dela 12-18 lei kg., babuşcă de la 7-13 lei kg., biban dela 4-11 lei kg., chefal dela 40-60 lei kg., larma dela, 20-28 lei kg,­ia­­prac dela 14-18 lei kg., soma­tei dela 8-12 lei kg. CITIŢI UNIVERSUL COPIILOR SI AL TINERETULUI l Anul al 57-lea Nr Gctl&ndctr MIERCURI 31 IULIE Se lasă sec de Postul Sf. Măriei. Ort.: Sfântul Eudochim. Cat.: Sf. Ignațiu de Loyola (+ 1556). Prot.: Germania. Evre­esc : 1 Av. 5605. Roş Rho­­des.Mahomedan: 29 Rebi-el-Ahir 1354. Răsăritul Soarelui 5.2. Apu­sul 19.42. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR . 31 IULIE In această zi, In anul... 1790, a apărut in Iaşi cartea ru­sească: Cuvântare la a treia Du­minecă a sf. Postului mare, ţinu­tă la Mănăstirea învierii din Neamţ, la vizitarea Mitropoliei moldo-valahe de către Amvrosie, membru al preasfântului Sinod administrativ, arhiepiscop al Eca­­terinoslavului, Herzonesului din Taurida şi locţiitor al Exarhatu­­lui moldo-valah, în 24 Februarie, in anul 1790. Tipărit la Iaşi, în 31 Iulie­ 1834, o trupă de operă nemţeas­că, de sub direcţiunea lui Théodo­re Müller, reprezintă la Bucureşti Bărbierul din Sevila şi un prolog L'image du Prince, cu ocazia „fe­ricitei sosiri a înălţime! Sale Prin­ţului Domnitor al Valahiei“ (Ale­xandru D. Ghica). 1872, Ion Creangă a adresat ur­mătoarea suplică lui Ch. Tell, mi­nistrul Instrucţiunii şi Cultelor (spicuim): „Simpla expunere a faptelor, şi cât priveşte desbră­­carea mea voluntară de haina cle­ricală, vă va arăta, sper, motivele puţin serioase ce au determinat persecutarea mea, de către supe­riorii mei spirituali. Vă anexez întâi la contestul său copia exactă de pe raportul îngrijitorului bi­sericii, unde eram acum un an ca deservenit, asemene şi protestul meu adresat pretinsei ju­risdicţiuni, ce s-a arogat atributele de a mă judeca. Din aceasta veţi vedea că urmărirea spirituală în contra mea a purces numai singur de la fap­tul că mi-am scurtat părul, su­primând incomoda şi desgraţioa­­sa coadă dela spate. Canonicişte am dovedit că dreptatea eră de partea mea. Ce zice sentinţa dată la contra mea? Nimic altă, decât că sunt suspens de a oficia ca diacon pe timp nedeterminat. N‘am fost eli­minat din cler, că nu eră pentru oe; căci părul fiind vegetabil, poa­te creşte la foc. N‘am fost judecat de altă, fiindcă nu era nimic a mi se imputa, ci numai am fost lovit, cu rigoare extremă drept bătae de joc! Atunci având cunoştinţă, că nu ca cleric meritasem a fi învăţă­tor, ci ca învăţător câştigasem oarecare merit... Văzând că învă­ţătorul continuă a fi persecutat, numai şi numai de către supe­riorii spirituali, pentru că purta haine largi şi părul lung, am ve­nit la ideia de a mă desbrăca ta­­su-mi de aceea ce era un pre­text de persecuţiune din partea superiorilor eclesiastici. Pentru a­­ceasta insă nu mă aşteptam că voi fi lovit şi de Dv... măsura sus­­pensiunei mele dela altar n‘a fost decât o oarbă persecuţiune siste­matică, care s‘a pus din toate pu­terile să mă lovească din toate părţile, până chiar şi în existenţă! Adevărul este că, la contra­ mea de mult a fost întinsă o persecu­ţiune pentru ideile mele de pro­gresaşi această v‘o pot proba prin un fapt anterior. Cu cinci ani la urmă, răutatea şi conmoţiunea unui călugăr a făcut ca eu îm­preună cu unicul copilaş al meu, să fiu abandonat de soţia mea pentru totdeauna, rămânând văduv, şi că pentru această faptă imorală şi scandaloasă, nu s'a luat nici o măsură contra acelui călugăr... Prin urmare, vedeţi că eu nu de azi, de eri, caut a dobândi eman­ciparea mea de sub o atare au­toritate, care nu se respectă , fiindcă nu pedepseşte pe cei ce merită pedeapsa, ci pe cei nevino­vaţi ! Acum cinci ani m’au lovit la fa­milie. Acum un an la serviciul meu dela biserică, cară acum au făcut ca să mă loviţi ,şi dv. la po­­ziţiunea mea dela şcoală“. Şi Creangă cere să fie dat la judecată, şi atunci — dacă va fi găsit vinovat — să fie pedepsit ! Se spune că, la cererea lui Creangă, Teil ar fi strigat: — Ce, pe un râs popă, să-l fac eu dascăl? Fugi din octul mei, că mă înbolnăvesc!“ Şi Creangă a rămas pe dinafară, muritor de foame. Încât a fost nevoit să deschidă un debit de tu­tun, peste doi ani insă, când J. Maior­escu — protectorii lui —­a venit la putere ca ministru al In­strucţiunii, l-a reintegrat la insti­­tuitorat, de unde nu l-a mai scos decât ultima suflare a vieţii. LUCIAN PREDESCU (Nolcile MIERCURI, 31 IULIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13. Cota Dunării. Spectacole. Conferinţe. 13.05 : Concert de prânz. Orches­tra Ionel Cristea; Arii naţionale ; Copii Vienei de Jos. Strauss. Poţi purta de cântece ruseşti de I. Cristea; Inimile noastre se Întâl­nesc, tango de Andreescu; Iubirea e un secret, tango de Doelle; Sunt fericit, de Heimann. 13.45—13.50 ; Bursa. Sport. 13.55 : Continuarea concertului : Vino diseară, foxtrot de Wilnow ; Două valsuri, de Brahms; Arii na­ţionale; Prăjituri dintro mică co­fetărie, potpuriu de Banatzky. 14.15 : Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio Jurnal. 14.40 : Continuarea concertului: Porumbiţa, de Vradier; Anda­lou­se, de Sarasat­; Andalouse de Ru­binstein; Pe o piaţă persană, de Ketelbey; Romanţe şi Arii naţio­nale. 18. Concert de după amiază. Muzică uşoară (discuri) : Viena rămâne Viena, paso­dotele de Mi­­chaeloff şi Drumul către tine nu e niciodată prea departe, de Stolz (Orch. Odeon); Două cântece din filmul „Iubeşte-mă la seara asta“, de Hart, (cântate de Janette Mac­donald); 2 duete din operetele „Contele de Luxemburg“, de Le­­har şi „Bajadera“ de Kalman, cân­tate de Gitta Alpar şi Herbert Ernst Groh; Cântec fără cuvinte şi Cântec trist, de Ceaikowsky (Orch. sim. Court); 2 cântece din filmul „Un cântec străbate lumea“, de May, cântate de Joseph Schmidt; Casanova, de Vellones şi Zâmbeşti, tango de Bixio, (cân­tate de Tino Rossi); Cânt­­­urn Loma, de Metam­oros şi Cântec Argentinian, de Flores, (cântate de Trio Cuban Weene); 2 cântece, de Kahn şi Parish (la pian 'larroll Gibbons); Marlena, carioca de Königsberg şi Pentru un sărut, de Sclearov, cântate de Jean Mos­co­pol ; 2 cântece din opereta „O noapte la Veneţia“ de Joh. Straross cântate de Kelemen von Pataky. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Radio Jurnal. 19.15 : Muzică variată (discuri) . Uvertură la „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini (Onto. Operei din Ber­lin diri­j. de Leo Blech); Voci de primăvară, vals de Joh. 'Strauss (pian Streter); Lehariana, fanta­­zie de Geiger (Orch. Marek We­ber); Vals și Cavalcada din „Han­sel si Gretel“, de Humperdinck (Orch. Operei dta Berlin, dirij. de Schmalstich) ; Selectiuni din „Tannhäuser“ de Wagner (Orch. simf. din Londra, dirij. de Bar­birolli); Pe o piaţă persană şi In grădina unei mănăstiri, de Ke­telbey, (Orch. Odeon). 20 : Dr. Nicolae Roşu: Drumeţii. 20.20: Feerii wagneriene idiseuri); Venusbergul din „Tannhäusser“ (Orch. filarmonică, dirij. de Bru­no Walter); Scena fiicelor Rinului din „Amurgul Zeilor“ (Orch. Ope­rei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); Scena fetelor floni din „Parsifal". (Orch. și corurile Ope­rei din Bayreuth, dirij. de Muck). 21 . Lectură de I. Peltz. 21.15 : Muzică modernă pentru pian. Theodor Sibiceanu: Capriciu vienez de Fritz Kreisler; Dans negru, de Cyril Scott; Jazz Gobe­lins, de Râie da Costa; Durerea iu­birii de Rachmaninow-Kreisler ; Moods, de Râie da Costa; Casca­de, de Râie da Costa; Jongb­urki, de Ernst Toch. 21.45 : Cântece populare de pre­tutindeni. D-na S. Goldstein: Cân­tecul căruţaşului sicilian, de La Monapelia ; Cântec de leagăn, de Grecianinow; Cântec rus, de Grecianinow; Cântecul murgului de Kiriac; Sârba, de Brăiloiu ; Cântecul licuriciului, de Manuel de Falia; Cele trei prinţese, cântec canadian de Vuillermoz; Laissez­­moi planter le mai (Sec. XVII). 22.05 : Concert de seară: Orches­tra de salon Radio : parada so­sește, marș de Ellenbeg; Fox in­termezzo de Kochmann; Vals, de Lucchesi; Jocul copiilor, de Gara­­vagios; Micaela, tango de Smid­­sed­er. 22.30 : Radio Jurnal. 22.50 : Continuarea concertului : Foxtrot, de Krüger; Flori Împrăș­tiate, de Sorbi; La revedere, de R. Stolz; Potpuriu, de Dostal. 23.15 : Jurnal pentru străinătate: Sociale. Culturale. 23.25 : Continuarea concertului : Cântec de leagăn chinezesc, de Bowers ; Sirenele, vals de Wald­teufel ; Tango, de Jum­ann-Ka­­per; Foxtrot de Chernel. Moscova, 1724 m. 500 kw. — 20.30. „Katerina Iznailova“ operă de Chostakoritch. 2130. Muzică de­­ dans pe plăci. 22. Emisie cehă. I 22.55. Clopote. 23.05. Emisie en­­■­gleză. 0.05. Emisie germană. I Deutschlandsender, 1571 m. 60­0 kw. — 20. Concert variat. 21. Inf. I 21.45. Concert de plăci. 22. Ham­­­­burg. Muzică de dans. 23. Meteor,­­ Inf., Sport 23.30. Concert nocturn. I 23.45. Inf. locale. 24. Muzică de dans. 1. Concert nocturn. Londra, 1500 m., 150 kw. — 20.30. Concert de muzică militară. 2116. Concert de mandoline. 22. Plăci. 22.30. Concert de orchestră. 0.05. Muzică de cameră. 1­2. Dans. Varşovia, 1345 mp 120 kw. — 18. Concert de muzică de cameră. 19.15. Toată Polonia cântă. Con­cert coral. 19.40. Viaţa artistică şi culturală. 10.45. Orchestră de sa­lon. 2030. Concert vocal. 21.10. Lwowo. Audiţie muzicală veselă. 22. Concert Chopin. 22.40. Concert de cântece populare. 23. Sport. 28.10. Concert de muzică de dans, , Luxemburg, 1304­ m. 100 kw. — ! 21. Concert de plăci. 21.25. Marș de­­ paradă (Prevost). 21.30. Concert I de muzică variată. 21.45. Inf. și­­ revista presei. 22.10. Concert de­­ muzică cehă. 22.40. Continuarea­­ concertului de muzică cehă. 23. Re-­­­cital de canto. 23.20. Concert de­­ orchestră. 0.15 Continuarea reci­­­­talului de canto 030. Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 550.5 mp 120 kw — 18 30. Orchestră de jazz. 20 Reci­tal de pian. 22.45 inl. 23.05 Or­chestră de țigani.­23.45. Seară co­memorativă pentru Liszt 1.06. Ul­timele inf. Viena, 506.8 m., 100 kw.— 20.20. Plăci. 21.10. Salzburg 1935. Concert. 23. Inf., Meteor. 23 10. Concert de muzică variată. 0.30. Inf. 0.45. Con­cert distractiv. Praga, 470.2 m., 120 kw. — 20.10. Plăci. 20.15. Inf., Meteor. 2025 Plăci. 20.30. Actualităţi. 2130. Buxelles. Concert 22. Ora. 23. Plăci. 23.15. Inf., Meteor. 23.30. Plăci Belgrad, 437.3 m., S­kw.­­ 20. Anunțuri. Plăci. 20.15. Inf. 2030. Ora naţiunei. 21. Salzburg. Con­cert simfonic. 23. Ora, uni. de presă. 2330. Muzică de dans, JOI, 1 AUGUST 1875 m. RADIO-ROMANTA 20 kw. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13: Cota Dunării. Spectacole. Conferinţe. 13.05: Concert de prânz (discuri); Uvertură la „Preaţu­l Igor" de Bo­rodin (Orch. simf. dirij. de Coa­tes); Fierarul armonios, de Hän­del şi Marş turc, de Mozart (cla­vecin : Wanda Landowska); Ma­drigal, de Haart şi Jota, de De Falia (voce: Tito Schipa); Două cântece fără cuvinte, de Mendels­sohn (Orch. New Queen's Hali di­­m­.1; de Henry Wood); Fantazie din „Maeştrii cântăreţi din Nürn­­berg de Wagner (Orch. simf. di­­rij. de Schmaistich); Dansuri per­­­­sane din „Rowanscina", de Mus­sorgsky (Orch. sim. din Londra, dirij. de Coates). ««Tm50­8 -Bursa» Sport. 13.55 . Muzică uşoară (discuri) : Dynamide, vals de Josef Strauss și­­ Vals imperial, de Joh. Strauss (Or­chestra Will); 2 cântece din ope­reta „Giuditta”, de Lehar, can­tate de Rich­ Tauber; Nimic, ni­­mic, nimic şi Ca o femeie, de De­ lettre cântate de Lucienne Boyer; Valsul divin şi Singurătate, cân­­tate de Constantin Csenzov. 14.15 : Ora. Mersul vremii. 14.20 : Radio Jurnal. 14.40 : Continuarea concertului (discuri): Bagă de seamă, cario­­ca de Siegel şi Ţara din­ basme, foxtrot de Ernst (Orch. Rob. Ga­den) ; Iţi doresc noroc Joraly şi Vorbesc prea mulţi despre dragos­­te, de Grau, (cântate de Maria Grandgens); încântător, foxtrot, şi Serenada păstorului, de Stot­­hart (Orch. Ben Selvin); Hora din nai şi Sârba din nai (Fănică Luca). 18 . Concert de muzică româ­nească. Orchestra P. Moţoi: Sus­pinul arlequrinilui, vals de Der­a­­ret; Serenadă cuibană, de Mid­­gley; Mâine la aceeaş oră, tango de Andreescu; Bucureştii cântă şi dansează, foxtrot de Vasilescu; Un cântec drag, tango de Mih­es­­cu; Dorinţa şi In zadar, romanţe; Arii naţionale. • 19 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Gheorghe Pop de Băseşti de canonicul I. Georgescu­ 19.20 : Continuarea concertului S Bonsoir, vals boston de Andreescu* 1. Un cântec de ţigan pribeag tan­go de Dendriac; Romanţa unnui basm de amor, de Miclescu; Ro­manţe şi Arii naţionale; Tot ce vrei, foxtrot de Manzart­; Ro­manţe şi Arii naţionale. 20 : Conjunctura actuală româ­nească, de prof. Octav Onicescu. 20.20 : Const. Ţureanu, flaut, Cantabile şi Presto, de Enescu ; Cântec de leagăn, de Francois Doppler; Studii ta mi, de E­nes­­cu ; Menuet, de Mozart. 20.45 : T. Cosma, pian : Sunt al tău sută la sută, de Clarke. Iartă,, mă dulce copilă de Johnson. Co­­rul­ Corina, de Miller. 21 : Cercetări arheologice recen­te în ţinutul Neamţului, de Radu Vulpe. 21.15 : „Bărbierul dia Sevilla“ o­­peră bufă In 3 acte, de Rossini, (drepuri) : Distribuţia: Rostaa : Mercedes Capsir ; Figaro: Ricardo Straccia­­ri; Aimaviva: Dino Borgioli; Don Basilio: Vincenzo Getto ni ; Bar­­tolo : Salvatore Baccaloni; Berta: Ferrari. Orch. dirij. de Lorenzo Malaioli. Intre acte : Radio Jurnal. Jurnal pentru străinătate: Tu­rism. 24 - 1.30 : Concertul nocturn al arch. Petrică Moțol. Moscova, 1734 m„ 500 kW _ 1­ 8.30: Concert. 19.15: Concert’vo­cal. 20,30: Concert 23: Emisie franceză. 22,55 : Clopote. 23,03 : Emisie germană. 0,05: Emisie­ spa­­niolă. Deutschlandsender, 1571 m„ 60 kw. — 20 : Concert de muzică populară. 21: ini. 21,10: Leipzig. Concert. 22,10: Suită radiofonică. 23: Meteor, Int., Sport. 23,20 : München, Cronică. 24: München. Emisie naţională. Concert de mu­zică contimporană. Londra, 1500 m., 150 kw.—20 30: Muzică distractivă. 31,15: Orches­tra de dans B. B. C 23: Recita­lul pianistei Betty Humbey. 23,30 : ştiri. 23,50: Concert al orchestrei B. B. c. 1-2. Dans. Varşovia, 134 m.. 120 kw­ — 18. Concert de orchestră 19,15. Toată Polonia cântă. Audiţie. 19,40* Via­ţa artistică şi culturală. 19.45 : Plăci. 20,30: Plăci. 2950: Causerie de actualitate. 21: inf. 2­1,10: Con­cert de muzică militară 22: Reci­tal de canto. 23 : Sport. 23,10 : Concert de muzică de dans. Luxemburg, 1304 m„ 100 kw.— 21: Concert de plăci. 21,25: Con­cert de plăci. 21,45: Inf. și revista I presei. 22,10: Concert de orchestră. I 23,40: Continuarea concertului de orchestră. 22 55: Recital de canto. 23,15: Continuarea recitalului de canto. 23,36 : Concert de muzică germană. 0,30: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 550,5 m, 120 kw. — 18,30: Recital de vioară. 19,30 : Concert de orchestră. 28 : Int. 28,20: Orchestră de țigani. 24 : Plăci. Viena, 500,8 m„ 100 kw. — 18,30: Concert de muzică de pian contim­porană. 19.30: Causerie. 20: Ora, Inf., Meteor. Programul pentru mâine. 20,10: „Don Giovanni“, operă de Mozart. 23.35: Infonna­­ţii. Meteor. 23.45: Concert nocturn (Plăci), 0,50: firi. 1,05: Muzică de dans. Orchestra de Jazz. Praga, 4702 m., 120 kw__31,10: Plăci. 20,16: Int., Meteor. 20,28 • Concert de muzică ’ militară’. 2125: Bmo. 22,10: Retransmitere din Elveţia. Concert. 23 : Ora 23,15: fiii., Cronica zilei. Sport! 23.30: Concert de pian. Belgrad, 437,3 m, 3 kw — 20.16: Salzburg, „Don Juan“, operă de Mozart. 23:30: Ora, firi, de presă. 24 : Concert de orchestră. * In jurul asasinatului din com. Valea Cânepei (Brăila) , Arestarea criminalului Brăila, 29 Iulie Am relatat la timp că, pe şo­seaua Brăila-Viziru, în apropie­rea com. Valea Cânepei, s’a co­mis un fioros asasinat. Câţiva săteni, cari se duceau la munca câmpului, au desco­perit într’o porumbişte, un ca­davru omenesc, iar la câteva sute de metri mai departe o căruţă părăsită. S’a stabilit că victima este agricultorul Apostol Popa, din corn. însurăţei. Cum cadavrul prezenta urme de violenţă, s’a ajuns la concluzia că Apostol Popa, a fost ucis prin sugru­mare şi apoi jefuit, deoarece în buzunarele hainei nu s’a găsit nimic. Din ancheta urmată s’a sta-­­ bilit că într’adevăr Apostol I Popa, a fost asasinat de servi­­’ torul său Nicolae Şerban, sol­dat într’un regiment din Bucu­reşti, care i-a furat o mare sumă de bani provenită din vânzarea unei cantităţi de ce­reale. După această ispravă, servi­torul Nicolae Şerban, a fugit la nişte rude din corn, însurăţei, unde a stat ascuns mai multe zile. Şeful postului de jandarmi fi­ind informat unde se află asa­sinul, l-a arestat pe ucigaş care cu actele dresate, a fost îna­intat parchetului. TiJvmEATm D-toi* PROFESOr ilt! Se aduce la cunoştinţa omor. editura „CUGETAREA“ se prezin­t de manuale de curs secundar, cami m­ai au fost selecţionate cu multă mele autorilor — şi prezentate în c­arosabile. Dintre acestea fac­e Părintele profesor I Istoria sfântă a vechiului şi noului Testament — cl. I. Explicarea parabolelor — Cl. II.­­ Istoria Bisericii Universale — cl III. Istoria Bisericii Române — cl. IV. Dogmele Religioase Creştine- Ortodoxe — cl. V. In ceea ce privește manuale’ se pot adresa editurii, in str. . corpului didactic că anul acesta tă pentru prima oară cu o serie constituind astfel un debut -cito­­grijă,­­ după cum indică şi nu­­condiţiuni de execuţie grafică Îm­parte manualele de religie de I. MIHALCESCU : Morala Creştină _­ol VT Noţiuni de Filosofie a ReHgmnii ol. Vil. Elemente de Fîlosofie Creştină c­. vnx pentru consul- aw. d..njî profesor: Alătăsari ZI — M« ore^t* V. I .

Next