Universul, august 1935 (Anul 52, nr. 209-223)
1935-08-01 / nr. 209
Asigurarea „FRANCO-ROMANA“ Fondată 1920 (M. O. 182/920. Bucureşti. Griviţei 23 Pentru abonaţii şi cititorii „UNIVERSULUI“. Pentru a da posibilitate de asigurare şi abonaţilor şi cititorilor „Universului“, cu resurse mai mici, am introdus şi asigurări de 5.000 lei şi 10.000 lei. Aceste asigurări sunt tot cu amortisment prin trageri lunare şi anume: poliţele de 5.000 lei pot fi amortizate integral cu lei 5.000, sau parţial cu lei 1.000 sau 500 lei; poliţele de 10.000 lei pot fi amortizate integral cu lei 10.000 sau parţial cu lei 2.000 sau lei 1.000. Ratele lunare sunt : Capitalul Rata lunară pe durata da pt^^f.rvattttwt asigurat |nfo~ani j 16 5JT^nSTI 15000 Lei 41* Lei 26 Lei 20 „» ^e. acfl'ta deodați cât !■■■........ ' ■■ " " ." 2) Ratele sunt inclusiv timbru și I 10000 Lei 80 Lei 52 Lei 39 cu scutire de Uxk po jtdl.______ Abonaţii şi cititorii vor completa şi trimite Societăţii, Bucureşti, Griviţei 23, odată cu mandatul poştal, următorul cupon : Cupon pentru o asigurare A. M. „UNIVERSUL" de lei, durata . . . ani. Contractant: D. ............................................................ Asigurat : D...................................." născut la anul, Beneficiar : D................ ............................................. întâmplări in Capitală Intoxicaţi cu amoniac Un băiat de prăvălie mort La birtul „Popular“ al d-lui Iaxim Tripcovici, din str. Carol 30 s’a Întâmplat Luni la prânz ulrmatoruil fapt: In timp ce personalul birtului servea clienţii, s’a constatat lipsa băiatului de prăvălie Vasile N. Pineru In vârstă de 20 ani, de fel din comuna Şotrile (Prahova). Patronul birtului a trimis pe fate Leonora Preda, de 18 ani, să-l caute. Ea l-a zărit prin deschizătura uşei, căznit in clo-Crezând că i s'a făcut rău, fata a intrat in closet să-l scoată dar fiind 81 ea ameţită, de gazele unei soluţii toxice a căzut. Intrigat de faptul că nici Leonora Preda nu mai vine, bucătăreasa Aurelia Helgias, de 33 ani s-a dus să-i caute şi a avut aceiaş soartă. Deasemeni şi ucenicul Costiică Dobre, de 16 ani, a fost găsit în nesimţire. UN MORT ŞI TREI ASFIXIAŢI D. Tripcovici găsindu-i pe toţi in această stare l-a transportat imediat cu un camion pe toţi patru la spitalul Brancovertese. Internul de servici a constatat că Vasile N. Pineru era mort. Celorlalţi 11 s’au dat primele îngrijiri. CUM S’A ÎNTÂMPLAT NENOROCIREA Băiatul de prăvălie Vasile N. Pineru, fiind de mai muilită vreme suferind de o boală lumească, un prieten l-a sfătuit să bea amoniac. Eri, când era puţin mai liber, s’a dus în closetul din curtea birtului, unde ţinea sticla şi a băut. La prima înghiţitură, Pineru s’a prăbuşit şi după câteva minute a murit. Când băiatul s’a prăbușit s’a spart sticla cu amoniac, iar gazele au asfixiat pe cele trei persoane cari l-au căutat. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul lui Pineru a fost dus la institutul medicolegal. încercări de sinucidere Am relatat la timp despre banda de proxeneţi care a răpit două lucrătoare ce treceau prin dreptul gradinei Icoanei, pe când se îndreptau spre casă. In urma denunţului unui elev de liceu, una din acele lucrătoare, Elena Stan în vârstă de 16 ani, din str. Cercului 14, ■,a fost găsită în casa de toleranţă din str. Domniţa Anastasia, a cunoscutei proxenete Iea Grilmberg, o veche cunoştinţă a cazierului judiciar. Fata fiind bolnavă, a încercat să se sinucidă, bând spirt denaturat. „ „ .. Un intern al Salvării l-a dat îngrijiri. __ Pe şoseaua Basarob, în dreptul casei cu rar. 20 a fost găsită Luni în nesimţire o necunoscută, care luase un toxic puternic. Salvarea fiind anunţată, a dius-o la spitalul Filantropia. — Constantina Gheorghe, de 30 ani, din str. Pâsculescu 30, certându-se ori d. a. cu soţul ei, a băut spirt denaturat. Un intern al Salvării l-a dat îngrijiri. Gardian bătut Gardianul public Dumitru Raicu, din str. Cetatea Albă 12, intervenind ori într’un scandal provocat de doi beţivi pe scările poştei centrale, a fost grav bătut de el. Rănitul a fost pansat la sediul Salvării. Furt D-ra Giga Milrescu, nepoata d-lui inginer Anghel Şerbu, din calea Văcăreşti 130, a reclamat Luni poliţie, că în tâmpul nopţii, hoţi rămaşi necunoscuţi s’au introdus in casă, pe o fereastră deschisă, furând mai multe lucruri. Nu ştie precis ce s’a furat, deoarece, d. Inginer se află Plecat la Constanța. Intoxicaţi Culcâţitorului de vagoane Ştefan Oprea, de 34 ani, de fel din Titu, pe când se afla In halta Griviţei I s’a făcut rău. Dus cu ambulanţa Salvării la spital căilor ferate s’a constatat că e intoxicat. — Pe str. Popa Tatu în dreptul casei cu nr. 5, a fost găsit în nesimţire un necunoscut de 30—35 ani Salvarea l-a dus la spitalul Filantropia unde i s-au dat îngrijiri, fiind vorba de o intoxicare gravă. Moarte subită Salahorului Vasile Cotea, de 40 ani, de fel din comuna Topa de Sus (Bihor) In timp ce lui era la o construcţie , diastor. ? Arhitect Mincu i s’a făcut râu şi după o jumătate de oră a murit. Numitul era de mai multă vreme suferind de o boală oare nu tentă. Razie in Cişmigiu Poliţia a făcut Luna seară o nouă razie în Cişmigiu, arestând numeroşi derbedei cari acostează lumea. Printre cei arestaţi au fost găsiţi patru inşi cu caziere. Plutonier înjunghiat de un prieten Plutonierul sanitar Petre Savu, de 43 ani, s’a dus fiundi seară cu trei prieteni să se cinstească intr’o cârciumă de pe şoseaua Jianu. Cârciumarul văzându-1 beţi, a refuzat să-i mai servească. In stradă ei s’au luat la ceartă şi apoi la bâtae. Unul din prietenii lui Savu i-a luat baioneta, injunghindu-1 în partea stângă a pieptului. Rănitul a fost dus la spitalul militar „Regina Elsabeta”. Comisarul circumscripţiei respective, a luat măsuri să-i aresteze. Surprins de un tren de manevră Elevul de liceu Traian A. Caşcaval, de 17 ani, din str. Şoltuzuilui 17, trecând Luni seara pe linia ferată din spatele spitalului Colentina, a fost surprins de un tren de manevră şi rănit grav. In stare disperată a fost dus la spitalul Colentina. Accidentul unui biciclist Legătorul de cărţi Ion Sândulescu, de 24 ani, din str. Vulturului 114, in timp ce trecea cu bicicleta spre casă, din nebăgare de seamă a căzut intr’o groapă, fracturându-și clavicula dreaptă. A fost dus la spitalul de urgență. D nii corespondenţi sunt stăruitor invitaţi să semneze corespondenţele pe care ni le trimit şi să menţioneze, pe fiecare corespondenţă, numărul carnetului de legitimaţie. Perspectivele internaţionale ale redresării franceze - o O o---- (Urmare din pag. 3 a) tragică a datoriilor faţă de Liga Naţiunilor şi a prieteniei preţioase reînsellată cu Italia? Dacă pentru evitarea crizei ar trebui numai înţelepciune, abilitate şi autoritate, am putea fi liniştiţi, căci împrejurările au asiguratlui Pierre Laval o poziţie cu care puţini oameni de stat au fost favorizaţi. Din neferice, există în afacerea etiopiana consideraţii de prestigiu, atitudini luate public, temeri prea justificate şi care riscă să dejoace toate ingeniozităţile şi bunele voinţi. Liniştirea presupune un minim de spirit de împăcare. Iniţiativele nesocotite ale Angliei n’au uşurat acest lucru. Trebue să ne amintim de ele, spre a înţelege pru- I denţa diplomaţiei franceze. Prudenţă care n’are nimic comun cu inerţia, dar care a trebuit să se ferească de dorinţa, cam prea marcată a englezilor, de a lăsa francezilor grija să dreagă oalele sparte de ei. Unii au primit la Paris cu o vie satisfacţie omagiul deo-sebit de călduros adus de sir Samuel Hoare antantei cordiale, profesiunea de credinţă pentru teoria păcii indivizibile, constatarea nevoii de a fi mai întâi tare spre a-ţi asigura apărarea şi spre a participa apoi la apărarea ordinei, lucru de care Anglia nu se poate dezinteresa. Această afirmaţie de solidaritate a avut un răsunet cu atât mai mare, cu cât mulţi se întrebau dacă englezii, după ce au căutat în acordul I naval o primă garanţie de si- |guranţă, nu vor rezolva in acelaş mod problema aeriană, chiar abandonând apoi pe continentali nefericitei lor soarte. La drept vorbind, acest calcul nu rezistă examinării. Un acord naval separat poate fi imprudent, nu există nici măcar o bază a hegemoniei indiscutate a flotei britanice. In domeniul aerului, cazul este cu totul diferit. Nu poate fi vorba de a limita, chiar pe hârtie, aviaţia germană, în afara unui acord cu puterile faţă de care Germania nu se poate lega fără participarea lor. Mai mult încă, ideea conducătoare a pactului aerian nu este de a aduce pe continent concursul aviaţiei britanice care a fost cerut deja la Locarno. Ceea ce se doreşte, este să se obţină. In profitul Marei Britanii, o reciprocitate la care Franţa nu este obligată, deoarece In pactul din 1925 Anglia joacă rolul de garantă. Angliei li aduce deci foloase solidaritatea. Şi aceasta nu numai in problema pactului aerian. Antanta cordială nu este mai puţin indispensabilă spre a contrabalansa puterea rusă, spre a realiza combinaţia puterilor apusene care este neapărat ideea directoare a apropierii anglo-germane. Cum să ne îndoim de acest fapt, când sir Samuel Hoare a invitat direct pe Hitler să dea garanţii de bună voinţă. Şi ce garanţii ! Acceptarea unei formule de pact oriental, părăsirea obiecţiunior faţă de pactele de asistenţă mutuală şi un pact al Europei Centrale limitat la neimixtiune şi la consultare. Acest apel este desigur trăsătura esenţială a declaraţiei ministrului de externe englez. Manevra nu e lipsită de îndemânare in ceea ce priveşte interesele britanice. Dacă Hitler o ocoleşte, Marea Britanie este liberată de reproşurile pe care i le-a adus acordul separat de la 18 iunie, care există totuşi şi e prezentat chiar ca o dovadă indispensabilă a marei politici de reîmpăcare. Ar trebui să mulţumim englezilor că au acceptat să încerce ei experienţa. Dacă Hitler îmbracă pielea vulpii, Anglia devine agentul de reimpăcare, cu şansa de a i se plăti bunele servicii din toate părţile. Adevăratele riscuri le are Franţa, expusă să fie târîtă în înşelătoria unei organizări uşuratice a siguranţei. Franţa, invitată să consacre reînarmarea Germaniei şi să lase să se creeze o falsă impresie de liniştire care ar adormi-o odată mai mult pe perna iluziilor. Dar manevra presupune complicitatea unei naivităţi sau a unei slăbiciuni care n’a fost niciodată mai contrarie realităţii. Şi aci constatăm fericitele efecte pe care le putem aştepta de la calităţile de care. Pierre Laval a dat dovadă cu atâta strălucire. Şeful guvernului francez a spus şi a repetat că el nu este nicidecum protivnic unei apropieri cu Germania, pe care o socoteşte drept încoronarea indispensabilă a organizării păcii indivizibile in Europa. Dar această apropiere, — a spus el — nu poate fi concepută sub forma unui acord bilateral. Ea presupune participarea tuturor interesaţilor, trebuind să se asigure garanţii reale în Răsărit şi în Europa Centrală, înainte de a se întrevedea putinţa de a distruge neincrederile. Ne-am înșela deci, dacă ne-am închipui că d. Pierre Laval va profita de creșterea de prestigiu pe care i-au adus-o decretele-legi, spre a face un pas spre Germania sau chiar de a se lăsa prins de intrigile ei. Germaniei i s’au făcut o serie de propuneri asupra organizării Răsăritului şi a bazinului dunărean, asupra concordanţei pactului franco-so- Ivietic şi de la Locarno şi asupra pactului aerian. Oricât I de dornic ar fi guvernul fran-cez de a începe cât mai re- I pede cu putinţă o organizare aeriană, care să aducă Marea Britanie în sistemul de asistenţă mutuală, el pune mai presus de toate concepţia in- I divizibilităţii păcii, care se traduce prin necesitatea unei rezolvări simultane a problemelor. înainte de toate, Germania trebue să se hotărască deci să dea singurele garanţii care pot fi luate în consideraţie asupra sincerităţii aspiraţiilor sale paşnice, încetând să pună faţă în faţă Apusul cu Răsăritul şi să speculeze asupra frământărilor apărătorilor ordinei. Dar cum ar putea renunţa la toate acestea, când ameninţări atât de grave de tulburări apasă asupra desfăşurării afacerii etiopiene ? Iată pentru ce trebue să ne felicităm că Franţa atacă această problemă de temut, cu o autoritate feinoită şi cu o deplină libertate de acţiune. SAINT BRICE In „VESELIA“ de Joi 1 August Duel epigramatiC între un colaborator al „Veseliei“ şi marele scriitor, d. Alex. Albu, de la Galaţi Bilete de plăcintă. — Schimbări de nume. — Indignare legitimă. — Rugăciunea ţiganului. — Cocktail. — Rămas neînsurat din cauza C. F. R. — Scrisoare din Câmpulung. — Aerul de mare. — Spaima. — Epigrame. — De cine e ? — La mare. — Cu picioarele în apă rece. — Prea târziu. — O glumă năstrușnică. — Un truc reușit. — Amatorul ipocrit — A dispărut o servitoare. — Scene de la plaje (desen). — Glume. — Hazuri 5 Lei 16 pagin . jm v K.IVOUI. Aniversarea bătăliei de la Vistula Varşovia, Iulie In ziua de 20 Iulie, s-au Împlinit 15 ani dela marea bătălie de pe Vistula dintre polonezi şi bolşevici. Acum 15 ani, polonezii, mulţumită voinţei comandantului lor, mareşalul Josef Pilsudski, au cucerit o victorie, care le-a făcut mare cinste, au apărat nu numai ţara iar, dar au apărat ordinea ameninţată a Europei, poate şi mai departe de Rhim spre Apus... ....Anul 1920 va rămâne in frământările a cel puţn două ţări şi două popoare, an de îndelungă pomenire“... Astfel şi-a început mareşalul Josef Pilsudski cuvântul introductiv în cartea sa de critică militară, îmbinată „Anul 1920“. Aceste cuvinte ne arată modestia marelui luptător, care a ştiut prin faptele sale de prim cetăţean al Poloniei reînviate, să încălzească piepturile ostaşilor polonezi, să le împărtăşească curajul de care a dat dovadă oşteanul polonez şi sub zidurile Vienei ameninţate şi sub comanda lui Washington şi în iureşul luptei de la Radawice, sub căpetenia lui Kosciuszko. Din vâltoarea ce clocote® In graniţele imperiului rusesc prăbuşit, valuri pustiitoare ameninţau Europa obosită, înjghebată imtr’o formă nouă, în graniţe adevărate şi naţionale. State noi, neconsolidate, se ridicau din toropeala unei subjugări de veacuri, altele împlinite în drepturile lor sfinte, nici nu avuseseră vremea să se bucure de noua lor stare, când vântul rău al bolşevismului le ameninţa iar. Şi a fost scris, ca tot un stat renăscut să pună stavilă puhoiului. „La 20 Iulie, s’a hotărit pe malurile Vlistuleci, soarta lumei întregi“, scrie generalul francez Camon, vorbind despre acea bătăile. Contraofensiva armatelor poloneze începută la 20 Iulie 1920, în regiunea cuprinsă între Vistula, Bug şi Narew, s-a terminat la 22 August, prin ocuparea oraşului Bialystok, unde ultima unitate bolşevică, armata a 16-a, a fost sfărâmată. In urma atacurilor succesive ale bolşevicilor, sub comanda generalului Tuchaczewsky, din Mai şi până în Iulie 1920, ajunseseră la câţiva chilometri de Varşovia, ţinta imediată a revoluţionarilor bolşevici. La 4 Iulie, aşa cum redă Tuchaczewsky în cartea sa „Pochod nad Wisla“, forţele intrate in luptă numărau 95.000 soldaţi polonezi şi 160.000 bolşevici, ceea ce înclina spre o victorie sigură a ruşilor. Dar bolşevicilor le lipsea acel suflu de care dispuneau polonezii Bolşevicii visau revoluţia proletară, distrugerea burgheziei şi întemeierea haosului roşu pe tot pământul, în timp ce polonezii — încercaţi in lanţurile sclaviei— luptau pentru dreptate şi pentru apărarea principiului autodeterminării. Ei luptau pentru triumful bunei rânduii. Aceste principii, în luptă pe viaţă şi pe moarte, au adus victoria de partea polonezilor. Aşa cum declară însuşi Tuchaczewsky, armatele bolşevice, în urma „insucceselor din anul trecut (1919) avute în luptele cu polonezii, emu pare că cuprinse de o umbră de neîncredere şi lipsite de curaj“, iar mai departe adaogă: „afară de aceasta, din punct de vedere al instrucţiei militare, starea armatei polone era în general superioară“. Totuşi, după ce face aceste afirmaţiuni, fostul comandant bolşevic adaugă la capitalul „concluzii“, că „Adevărat, armata poloneză, în tot şirul de lupte, a dat dovadă de superioritate in privinţa instrucţiei, însă energia, curajul şi perspicacitatea grupării noastre sunt din punct de vedere tactic mai intrepide decât polonezii“. Această afirmaţiune a lui Tuchaczewsky nu se justifică, atunci când armatele poloneze, comandate de mareşalul Pilsudski, au străpuns fulgerător frontul bolşevicilor la 100 km. la sud de Varşovia în regiunea Deblinului, tocmai în cilcpa când Tuchaczewsky era mai sigur ca oricând de ocuparea Varşoviei. In timp de câteva zile, din cele 5 armate bolșevice (3, 4, 12, loi și 16), înșirate între Deblin- Warszawa-Dzialdowo, fr. Prusiei orientale, nu mai rămăsese decât o masă demoralizată de fugari, împrăștiată definitiv la 22 August, prin ocuparea Bialystokului. De aci înainte, rolul armatelor poloneze se reduce la curăţirea Poloniei de resturile bolşevice, flămânde şi demoralizate. Tuchaczewsky unchee apoi patetic: „Aşa se sfârşeşte această operaţiune celebră a noastră, faţă de care trebuia să tremure întreg capitalismul european, care n’a respirat liniştit decât la terminarea ei“„. Nu se poate însă stăpâni şi îşi desvălue cu toată răutatea intenţiile sale destul de puţin nobile pentru un generalisim, spunând: „Nici nu mai încape inîndoială, că dacă am fi putut să smulgem din mâinile burghezime! polone, armata ei nobilă burgheză(I), atunci revoluţia clasei muncitoare din Polonia ar fi fost fapt împlinit. Iar acel foc nu s’ar fi putut opri la zidurile polone; ca un talent năpraznic s’ar fi revărsat peste toată Europa Occidentală!“... Aceste cuvinte de ură faţă de rezistenţa opusă de armatele poloneze ne mărturisesc grozăvia care se pregătea în aluat roşu Europei întregi in 1920. Nu armata de nebuni a lui Tuchaczewsky ameninţa Europa, ci urmările eventualei victorii a acestor nebuni. In cartea sa „Anul 1920“, victoriosul mareşal Pilsudski, cu o modestie impunătoare, analizează situaţia cu atâta sinceritate, încât afirmaţiile lui Tuchaczewsky roşesc deabinenea. Vorbind de suprafaţa enormă pe care se desfăşurau luptele, spune: „Suprafaţă atât de mare, mii de kilometri de front, încât toată Europa civilizată n’a cunoscut asemenea întindere! Iar armată şi forţe ca să populezi această suprafaţă pentru război, pentru a o stăpâni prin forţă, cu legături şi combinaţiuni lipseau atât de partea mea cât şi de a „Domnului Tuchaczewsky“. Perspicacitatea de care vorbea Tuchaczewsky, nu pare a fi in concordanţă cu afirmaţiunile mareşalului Pilsdusk. Mareşalul Pilsudski inchee critica sa prin cuvintele:... „Vreau să spun, că acest război — ori bătăile — era aproape să sgudue aşezările Întregii lumi civilizate“... Numai mulţumită energiei şi disciplinei de care a dat dovadă soldatul polon sub comanda primului cetăţean al Poloniei, manevra aceasta „napoleoniană“, cum o numeşte generalul francez Camon, a reuşit să pună stavilă haosului şi să întemeieze o eră de pace şi linişte in Europa. Prima şi ultima încercare bolşevică, de a Încălca aşezâmintele temeinice ale turnei civilizate, dăduse greş. George Chiţulescu -xox- Piaţa peştelui la Galaţi 29 Iulie In halele pescăriilor statului au fost aduse spre vânzare 7.756 kg. peşte proaspăt. S’a vândut: morun dela 26-34 lei kg., nisefcru dela 35-36 lei kg., păstrugă dela 30-36 lei kg., alău dela 40-60 lei kg., crap dela 35-47 lei kg., ciortocrap dela 28-31 lei kg., ciortan dela 36-23 lei kgr., pană de somn dela 23-26 lei kg, știuică dela 9-10 lei kg., lin dela 12-16 lei kg., avat dela 12-18 lei kg., babuşcă de la 7-13 lei kg., biban dela 4-11 lei kg., chefal dela 40-60 lei kg., larma dela, 20-28 lei kg,iaprac dela 14-18 lei kg., somatei dela 8-12 lei kg. CITIŢI UNIVERSUL COPIILOR SI AL TINERETULUI l Anul al 57-lea Nr Gctl&ndctr MIERCURI 31 IULIE Se lasă sec de Postul Sf. Măriei. Ort.: Sfântul Eudochim. Cat.: Sf. Ignațiu de Loyola (+ 1556). Prot.: Germania. Evreesc : 1 Av. 5605. Roş Rhodes.Mahomedan: 29 Rebi-el-Ahir 1354. Răsăritul Soarelui 5.2. Apusul 19.42. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR . 31 IULIE In această zi, In anul... 1790, a apărut in Iaşi cartea rusească: Cuvântare la a treia Duminecă a sf. Postului mare, ţinută la Mănăstirea învierii din Neamţ, la vizitarea Mitropoliei moldo-valahe de către Amvrosie, membru al preasfântului Sinod administrativ, arhiepiscop al Ecaterinoslavului, Herzonesului din Taurida şi locţiitor al Exarhatului moldo-valah, în 24 Februarie, in anul 1790. Tipărit la Iaşi, în 31 Iulie 1834, o trupă de operă nemţească, de sub direcţiunea lui Théodore Müller, reprezintă la Bucureşti Bărbierul din Sevila şi un prolog L'image du Prince, cu ocazia „fericitei sosiri a înălţime! Sale Prinţului Domnitor al Valahiei“ (Alexandru D. Ghica). 1872, Ion Creangă a adresat următoarea suplică lui Ch. Tell, ministrul Instrucţiunii şi Cultelor (spicuim): „Simpla expunere a faptelor, şi cât priveşte desbrăcarea mea voluntară de haina clericală, vă va arăta, sper, motivele puţin serioase ce au determinat persecutarea mea, de către superiorii mei spirituali. Vă anexez întâi la contestul său copia exactă de pe raportul îngrijitorului bisericii, unde eram acum un an ca deservenit, asemene şi protestul meu adresat pretinsei jurisdicţiuni, ce s-a arogat atributele de a mă judeca. Din aceasta veţi vedea că urmărirea spirituală în contra mea a purces numai singur de la faptul că mi-am scurtat părul, suprimând incomoda şi desgraţioasa coadă dela spate. Canonicişte am dovedit că dreptatea eră de partea mea. Ce zice sentinţa dată la contra mea? Nimic altă, decât că sunt suspens de a oficia ca diacon pe timp nedeterminat. N‘am fost eliminat din cler, că nu eră pentru oe; căci părul fiind vegetabil, poate creşte la foc. N‘am fost judecat de altă, fiindcă nu era nimic a mi se imputa, ci numai am fost lovit, cu rigoare extremă drept bătae de joc! Atunci având cunoştinţă, că nu ca cleric meritasem a fi învăţător, ci ca învăţător câştigasem oarecare merit... Văzând că învăţătorul continuă a fi persecutat, numai şi numai de către superiorii spirituali, pentru că purta haine largi şi părul lung, am venit la ideia de a mă desbrăca tasu-mi de aceea ce era un pretext de persecuţiune din partea superiorilor eclesiastici. Pentru aceasta insă nu mă aşteptam că voi fi lovit şi de Dv... măsura suspensiunei mele dela altar n‘a fost decât o oarbă persecuţiune sistematică, care s‘a pus din toate puterile să mă lovească din toate părţile, până chiar şi în existenţă! Adevărul este că, la contra mea de mult a fost întinsă o persecuţiune pentru ideile mele de progresaşi această v‘o pot proba prin un fapt anterior. Cu cinci ani la urmă, răutatea şi conmoţiunea unui călugăr a făcut ca eu împreună cu unicul copilaş al meu, să fiu abandonat de soţia mea pentru totdeauna, rămânând văduv, şi că pentru această faptă imorală şi scandaloasă, nu s'a luat nici o măsură contra acelui călugăr... Prin urmare, vedeţi că eu nu de azi, de eri, caut a dobândi emanciparea mea de sub o atare autoritate, care nu se respectă , fiindcă nu pedepseşte pe cei ce merită pedeapsa, ci pe cei nevinovaţi ! Acum cinci ani m’au lovit la familie. Acum un an la serviciul meu dela biserică, cară acum au făcut ca să mă loviţi ,şi dv. la poziţiunea mea dela şcoală“. Şi Creangă cere să fie dat la judecată, şi atunci — dacă va fi găsit vinovat — să fie pedepsit ! Se spune că, la cererea lui Creangă, Teil ar fi strigat: — Ce, pe un râs popă, să-l fac eu dascăl? Fugi din octul mei, că mă înbolnăvesc!“ Şi Creangă a rămas pe dinafară, muritor de foame. Încât a fost nevoit să deschidă un debit de tutun, peste doi ani insă, când J. Maiorescu — protectorii lui —a venit la putere ca ministru al Instrucţiunii, l-a reintegrat la instituitorat, de unde nu l-a mai scos decât ultima suflare a vieţii. LUCIAN PREDESCU (Nolcile MIERCURI, 31 IULIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13. Cota Dunării. Spectacole. Conferinţe. 13.05 : Concert de prânz. Orchestra Ionel Cristea; Arii naţionale ; Copii Vienei de Jos. Strauss. Poţi purta de cântece ruseşti de I. Cristea; Inimile noastre se Întâlnesc, tango de Andreescu; Iubirea e un secret, tango de Doelle; Sunt fericit, de Heimann. 13.45—13.50 ; Bursa. Sport. 13.55 : Continuarea concertului : Vino diseară, foxtrot de Wilnow ; Două valsuri, de Brahms; Arii naţionale; Prăjituri dintro mică cofetărie, potpuriu de Banatzky. 14.15 : Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio Jurnal. 14.40 : Continuarea concertului: Porumbiţa, de Vradier; Andalouse, de Sarasat; Andalouse de Rubinstein; Pe o piaţă persană, de Ketelbey; Romanţe şi Arii naţionale. 18. Concert de după amiază. Muzică uşoară (discuri) : Viena rămâne Viena, pasodotele de Michaeloff şi Drumul către tine nu e niciodată prea departe, de Stolz (Orch. Odeon); Două cântece din filmul „Iubeşte-mă la seara asta“, de Hart, (cântate de Janette Macdonald); 2 duete din operetele „Contele de Luxemburg“, de Lehar şi „Bajadera“ de Kalman, cântate de Gitta Alpar şi Herbert Ernst Groh; Cântec fără cuvinte şi Cântec trist, de Ceaikowsky (Orch. sim. Court); 2 cântece din filmul „Un cântec străbate lumea“, de May, cântate de Joseph Schmidt; Casanova, de Vellones şi Zâmbeşti, tango de Bixio, (cântate de Tino Rossi); Cânturn Loma, de Metamoros şi Cântec Argentinian, de Flores, (cântate de Trio Cuban Weene); 2 cântece, de Kahn şi Parish (la pian 'larroll Gibbons); Marlena, carioca de Königsberg şi Pentru un sărut, de Sclearov, cântate de Jean Moscopol ; 2 cântece din opereta „O noapte la Veneţia“ de Joh. Straross cântate de Kelemen von Pataky. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Radio Jurnal. 19.15 : Muzică variată (discuri) . Uvertură la „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini (Onto. Operei din Berlin dirij. de Leo Blech); Voci de primăvară, vals de Joh. 'Strauss (pian Streter); Lehariana, fantazie de Geiger (Orch. Marek Weber); Vals și Cavalcada din „Hansel si Gretel“, de Humperdinck (Orch. Operei dta Berlin, dirij. de Schmalstich) ; Selectiuni din „Tannhäuser“ de Wagner (Orch. simf. din Londra, dirij. de Barbirolli); Pe o piaţă persană şi In grădina unei mănăstiri, de Ketelbey, (Orch. Odeon). 20 : Dr. Nicolae Roşu: Drumeţii. 20.20: Feerii wagneriene idiseuri); Venusbergul din „Tannhäusser“ (Orch. filarmonică, dirij. de Bruno Walter); Scena fiicelor Rinului din „Amurgul Zeilor“ (Orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); Scena fetelor floni din „Parsifal". (Orch. și corurile Operei din Bayreuth, dirij. de Muck). 21 . Lectură de I. Peltz. 21.15 : Muzică modernă pentru pian. Theodor Sibiceanu: Capriciu vienez de Fritz Kreisler; Dans negru, de Cyril Scott; Jazz Gobelins, de Râie da Costa; Durerea iubirii de Rachmaninow-Kreisler ; Moods, de Râie da Costa; Cascade, de Râie da Costa; Jongburki, de Ernst Toch. 21.45 : Cântece populare de pretutindeni. D-na S. Goldstein: Cântecul căruţaşului sicilian, de La Monapelia ; Cântec de leagăn, de Grecianinow; Cântec rus, de Grecianinow; Cântecul murgului de Kiriac; Sârba, de Brăiloiu ; Cântecul licuriciului, de Manuel de Falia; Cele trei prinţese, cântec canadian de Vuillermoz; Laissezmoi planter le mai (Sec. XVII). 22.05 : Concert de seară: Orchestra de salon Radio : parada sosește, marș de Ellenbeg; Fox intermezzo de Kochmann; Vals, de Lucchesi; Jocul copiilor, de Garavagios; Micaela, tango de Smidseder. 22.30 : Radio Jurnal. 22.50 : Continuarea concertului : Foxtrot, de Krüger; Flori Împrăștiate, de Sorbi; La revedere, de R. Stolz; Potpuriu, de Dostal. 23.15 : Jurnal pentru străinătate: Sociale. Culturale. 23.25 : Continuarea concertului : Cântec de leagăn chinezesc, de Bowers ; Sirenele, vals de Waldteufel ; Tango, de Jumann-Kaper; Foxtrot de Chernel. Moscova, 1724 m. 500 kw. — 20.30. „Katerina Iznailova“ operă de Chostakoritch. 2130. Muzică de dans pe plăci. 22. Emisie cehă. I 22.55. Clopote. 23.05. Emisie en■gleză. 0.05. Emisie germană. I Deutschlandsender, 1571 m. 600 kw. — 20. Concert variat. 21. Inf. I 21.45. Concert de plăci. 22. Hamburg. Muzică de dans. 23. Meteor, Inf., Sport 23.30. Concert nocturn. I 23.45. Inf. locale. 24. Muzică de dans. 1. Concert nocturn. Londra, 1500 m., 150 kw. — 20.30. Concert de muzică militară. 2116. Concert de mandoline. 22. Plăci. 22.30. Concert de orchestră. 0.05. Muzică de cameră. 12. Dans. Varşovia, 1345 mp 120 kw. — 18. Concert de muzică de cameră. 19.15. Toată Polonia cântă. Concert coral. 19.40. Viaţa artistică şi culturală. 10.45. Orchestră de salon. 2030. Concert vocal. 21.10. Lwowo. Audiţie muzicală veselă. 22. Concert Chopin. 22.40. Concert de cântece populare. 23. Sport. 28.10. Concert de muzică de dans, , Luxemburg, 1304 m. 100 kw. — ! 21. Concert de plăci. 21.25. Marș de paradă (Prevost). 21.30. Concert I de muzică variată. 21.45. Inf. și revista presei. 22.10. Concert de muzică cehă. 22.40. Continuarea concertului de muzică cehă. 23. Re-cital de canto. 23.20. Concert de orchestră. 0.15 Continuarea recitalului de canto 030. Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 550.5 mp 120 kw — 18 30. Orchestră de jazz. 20 Recital de pian. 22.45 inl. 23.05 Orchestră de țigani.23.45. Seară comemorativă pentru Liszt 1.06. Ultimele inf. Viena, 506.8 m., 100 kw.— 20.20. Plăci. 21.10. Salzburg 1935. Concert. 23. Inf., Meteor. 23 10. Concert de muzică variată. 0.30. Inf. 0.45. Concert distractiv. Praga, 470.2 m., 120 kw. — 20.10. Plăci. 20.15. Inf., Meteor. 2025 Plăci. 20.30. Actualităţi. 2130. Buxelles. Concert 22. Ora. 23. Plăci. 23.15. Inf., Meteor. 23.30. Plăci Belgrad, 437.3 m., Skw. 20. Anunțuri. Plăci. 20.15. Inf. 2030. Ora naţiunei. 21. Salzburg. Concert simfonic. 23. Ora, uni. de presă. 2330. Muzică de dans, JOI, 1 AUGUST 1875 m. RADIO-ROMANTA 20 kw. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13: Cota Dunării. Spectacole. Conferinţe. 13.05: Concert de prânz (discuri); Uvertură la „Preaţul Igor" de Borodin (Orch. simf. dirij. de Coates); Fierarul armonios, de Händel şi Marş turc, de Mozart (clavecin : Wanda Landowska); Madrigal, de Haart şi Jota, de De Falia (voce: Tito Schipa); Două cântece fără cuvinte, de Mendelssohn (Orch. New Queen's Hali dim.1; de Henry Wood); Fantazie din „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg de Wagner (Orch. simf. dirij. de Schmaistich); Dansuri persane din „Rowanscina", de Mussorgsky (Orch. sim. din Londra, dirij. de Coates). ««Tm508 -Bursa» Sport. 13.55 . Muzică uşoară (discuri) : Dynamide, vals de Josef Strauss și Vals imperial, de Joh. Strauss (Orchestra Will); 2 cântece din opereta „Giuditta”, de Lehar, cantate de Rich Tauber; Nimic, nimic, nimic şi Ca o femeie, de De lettre cântate de Lucienne Boyer; Valsul divin şi Singurătate, cântate de Constantin Csenzov. 14.15 : Ora. Mersul vremii. 14.20 : Radio Jurnal. 14.40 : Continuarea concertului (discuri): Bagă de seamă, carioca de Siegel şi Ţara din basme, foxtrot de Ernst (Orch. Rob. Gaden) ; Iţi doresc noroc Joraly şi Vorbesc prea mulţi despre dragoste, de Grau, (cântate de Maria Grandgens); încântător, foxtrot, şi Serenada păstorului, de Stothart (Orch. Ben Selvin); Hora din nai şi Sârba din nai (Fănică Luca). 18 . Concert de muzică românească. Orchestra P. Moţoi: Suspinul arlequrinilui, vals de Deraret; Serenadă cuibană, de Midgley; Mâine la aceeaş oră, tango de Andreescu; Bucureştii cântă şi dansează, foxtrot de Vasilescu; Un cântec drag, tango de Mihescu; Dorinţa şi In zadar, romanţe; Arii naţionale. • 19 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Gheorghe Pop de Băseşti de canonicul I. Georgescu 19.20 : Continuarea concertului S Bonsoir, vals boston de Andreescu* 1. Un cântec de ţigan pribeag tango de Dendriac; Romanţa unnui basm de amor, de Miclescu; Romanţe şi Arii naţionale; Tot ce vrei, foxtrot de Manzart; Romanţe şi Arii naţionale. 20 : Conjunctura actuală românească, de prof. Octav Onicescu. 20.20 : Const. Ţureanu, flaut, Cantabile şi Presto, de Enescu ; Cântec de leagăn, de Francois Doppler; Studii ta mi, de Enescu ; Menuet, de Mozart. 20.45 : T. Cosma, pian : Sunt al tău sută la sută, de Clarke. Iartă,, mă dulce copilă de Johnson. Corul Corina, de Miller. 21 : Cercetări arheologice recente în ţinutul Neamţului, de Radu Vulpe. 21.15 : „Bărbierul dia Sevilla“ operă bufă In 3 acte, de Rossini, (drepuri) : Distribuţia: Rostaa : Mercedes Capsir ; Figaro: Ricardo Stracciari; Aimaviva: Dino Borgioli; Don Basilio: Vincenzo Getto ni ; Bartolo : Salvatore Baccaloni; Berta: Ferrari. Orch. dirij. de Lorenzo Malaioli. Intre acte : Radio Jurnal. Jurnal pentru străinătate: Turism. 24 - 1.30 : Concertul nocturn al arch. Petrică Moțol. Moscova, 1734 m„ 500 kW _ 1 8.30: Concert. 19.15: Concert’vocal. 20,30: Concert 23: Emisie franceză. 22,55 : Clopote. 23,03 : Emisie germană. 0,05: Emisie spaniolă. Deutschlandsender, 1571 m„ 60 kw. — 20 : Concert de muzică populară. 21: ini. 21,10: Leipzig. Concert. 22,10: Suită radiofonică. 23: Meteor, Int., Sport. 23,20 : München, Cronică. 24: München. Emisie naţională. Concert de muzică contimporană. Londra, 1500 m., 150 kw.—20 30: Muzică distractivă. 31,15: Orchestra de dans B. B. C 23: Recitalul pianistei Betty Humbey. 23,30 : ştiri. 23,50: Concert al orchestrei B. B. c. 1-2. Dans. Varşovia, 134 m.. 120 kw — 18. Concert de orchestră 19,15. Toată Polonia cântă. Audiţie. 19,40* Viaţa artistică şi culturală. 19.45 : Plăci. 20,30: Plăci. 2950: Causerie de actualitate. 21: inf. 21,10: Concert de muzică militară 22: Recital de canto. 23 : Sport. 23,10 : Concert de muzică de dans. Luxemburg, 1304 m„ 100 kw.— 21: Concert de plăci. 21,25: Concert de plăci. 21,45: Inf. și revista I presei. 22,10: Concert de orchestră. I 23,40: Continuarea concertului de orchestră. 22 55: Recital de canto. 23,15: Continuarea recitalului de canto. 23,36 : Concert de muzică germană. 0,30: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 550,5 m, 120 kw. — 18,30: Recital de vioară. 19,30 : Concert de orchestră. 28 : Int. 28,20: Orchestră de țigani. 24 : Plăci. Viena, 500,8 m„ 100 kw. — 18,30: Concert de muzică de pian contimporană. 19.30: Causerie. 20: Ora, Inf., Meteor. Programul pentru mâine. 20,10: „Don Giovanni“, operă de Mozart. 23.35: Infonnaţii. Meteor. 23.45: Concert nocturn (Plăci), 0,50: firi. 1,05: Muzică de dans. Orchestra de Jazz. Praga, 4702 m., 120 kw__31,10: Plăci. 20,16: Int., Meteor. 20,28 • Concert de muzică ’ militară’. 2125: Bmo. 22,10: Retransmitere din Elveţia. Concert. 23 : Ora 23,15: fiii., Cronica zilei. Sport! 23.30: Concert de pian. Belgrad, 437,3 m, 3 kw — 20.16: Salzburg, „Don Juan“, operă de Mozart. 23:30: Ora, firi, de presă. 24 : Concert de orchestră. * In jurul asasinatului din com. Valea Cânepei (Brăila) , Arestarea criminalului Brăila, 29 Iulie Am relatat la timp că, pe şoseaua Brăila-Viziru, în apropierea com. Valea Cânepei, s’a comis un fioros asasinat. Câţiva săteni, cari se duceau la munca câmpului, au descoperit într’o porumbişte, un cadavru omenesc, iar la câteva sute de metri mai departe o căruţă părăsită. S’a stabilit că victima este agricultorul Apostol Popa, din corn. însurăţei. Cum cadavrul prezenta urme de violenţă, s’a ajuns la concluzia că Apostol Popa, a fost ucis prin sugrumare şi apoi jefuit, deoarece în buzunarele hainei nu s’a găsit nimic. Din ancheta urmată s’a sta- bilit că într’adevăr Apostol I Popa, a fost asasinat de servi’ torul său Nicolae Şerban, soldat într’un regiment din Bucureşti, care i-a furat o mare sumă de bani provenită din vânzarea unei cantităţi de cereale. După această ispravă, servitorul Nicolae Şerban, a fugit la nişte rude din corn, însurăţei, unde a stat ascuns mai multe zile. Şeful postului de jandarmi fiind informat unde se află asasinul, l-a arestat pe ucigaş care cu actele dresate, a fost înaintat parchetului. TiJvmEATm D-toi* PROFESOr ilt! Se aduce la cunoştinţa omor. editura „CUGETAREA“ se prezint de manuale de curs secundar, cami mai au fost selecţionate cu multă mele autorilor — şi prezentate în carosabile. Dintre acestea face Părintele profesor I Istoria sfântă a vechiului şi noului Testament — cl. I. Explicarea parabolelor — Cl. II. Istoria Bisericii Universale — cl III. Istoria Bisericii Române — cl. IV. Dogmele Religioase Creştine- Ortodoxe — cl. V. In ceea ce privește manuale’ se pot adresa editurii, in str. . corpului didactic că anul acesta tă pentru prima oară cu o serie constituind astfel un debut -citogrijă, după cum indică şi nucondiţiuni de execuţie grafică Împarte manualele de religie de I. MIHALCESCU : Morala Creştină _ol VT Noţiuni de Filosofie a ReHgmnii ol. Vil. Elemente de Fîlosofie Creştină c. vnx pentru consul- aw. d..njî profesor: Alătăsari ZI — M« ore^t* V. I .