Universul, august 1935 (Anul 52, nr. 224-239)
1935-08-16 / nr. 224
asigurarea »franco-rumana* Fondată 1920 (M. O. 182/920), Bucureşti, Griviţei 25 Ieri 14 august, s'a făcut tragerea. Au participat toate poliţele cu amortisment şi premiis beneficiază, însă, numai poliţele la curent cu plata primelor, ale căror câştiguri se achita imediat. Câştigurile poliţelor cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în „UNIVERSMC** până la 18 curent. VOIAJE „CIT“ cu autocar PULLMAN de LUX. La Budapesta : 24-31 August Joi 15 August (Sf. Maria) LA SINAIA DUMINICA 18 AUGUST LA CURTEA DE ARGEŞ şi Ocnele Mari Informaţiuni la Biroul de voiaj CIT Calea Victoriei 53 şi la Biroul de voiaj ING ERDES Calea Victoriei 168 MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIMĂRIA SECTORULUI III ALBASTRU — Serviciul Administrativ — Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 27 August 1935 orele 11, se va ţine în localul acestei primării din cal. Rattovei nr. 39 licitaţiune publică prin oferte închise şi sigilate pentru pavarea cu piatră cioplită pe fundaţie de nisip la partea căruţabilă a str. Brutus conform planului, procesului şi condiţiunilor speciale de cari domnii amatori pot lua cunoştinţă in fiecare zi de lucru între orele 11-13 la serviciul administrativ al primăriei din cal. Rahovei nr. 39. Ofertele se vor depune în dublu exemplar. Garanția provizorie 5% asupra ofertei în numerar sau efecte de stat, însoţite de borderoul lor. Art. 88—110 din legea asupra contabilităţii publice sunt aplicabile acestei întreprinderi. p. Primar, Aurel N. Lasenp. Secretar General, Gh. Gheorghiu „ Nr. 2076/3831/R/935. 1935 August 9 * 8231 4»4 4* 4 414 4V64 444^4 4 44 V4 44-44 cUMPMR COAJE DE STEJAR tocată din recolta acestui an, neplouat*. Oferte însoţite de mostre, adresaţi urgent Str. Apele Minerale 75. — București. ______________________1819 + + 4 4 44-4-44-44 4 MINISTERUL APARARII NAŢIONALE Direcţia Geniului PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală, că, Ministerul Apărării Naţionale, Direcţia Geniului, va ţine, în localul său din Piaţa Valter Mărăcineanu, (camera Biur. de Informaţii), o licitaţie publică, in ziua de 11 Septembrie 1935, ora 9, pentru procurarea de aparate T. F. F. Licitaţia se va ţine cu respectarea dispoziţiunilor art. 88- 100, din LC. P, art. 31-53 din Regulamentul C. C. L., precum şi conform normelor generale pentru ţinerea licitaţiilor publice. Concurenţii vor prezenta la licitaţie oferte închise şi sigilate, întocmite conform modelului din costul de sarcini, şi garanţia de 5% din valoarea furniturii oferite, în plic sigilat, în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Castul de sarcini, cantitatea materialului, condiţiile de predare şi de detaliu, recepţie, precum şi modalitatea de plată, etc., se pot vedea In orice zi de lucru, între orele 12—13 jum., la M. A. N., Direcţia Geniului. Directorul Geniului, 1 (ss) Colonel Cioroianu 3660, 13 August 1935 10160 4-M-4-4-4 44+4444 PIEI MARI de OAIE si BERBEC 3U si FARA LANA, TABTURA INUL ACESTA, CUMPĂR ORICE CANTITĂȚI ttr. APELE MINERALE 75 BUCUREȘTI 1819 ♦ 4+44444++444 ♦♦ ♦ 4 4 4 ♦ 444-Veniţi la Fenomenala M-me HINZARAH „PruloiMoarea miam.“ din Calcutta, care prezice uimitor destinul oricărei persoane. Spune totul si pe nume sigur. Amor, casătorie, afaceri, judecăţi, boli, descoperiri, comori, loterii, fericire şi orice. Reuşirea dorinţelor Stere in interesul D-voastră să consultaţi imediat să vedeţi totul. Consultaţii zilnic dela 10 dimineaţa până la 8 seara in fetru' Iaşii No. 30, î inga. Atenţiune 1!_! in curte pe da Buzeşti No. 30, stânga. Atenţiune ! M-me Hinzarah face adevărate minuni cu prezicerile ei senzaţionale. Vestita şi Veritabila Prezicătoare este adevărata Indiană Magician şi deci nu trebuie confundată cu imitatorii. 8fl ^ s Direcţiune*, . . :\' lAGEOL '/Maladii secrete O prejudecată pe care nu avem destule cuvinte pentru a combate este aceia de a considera ca „secrete” maladiile organelor genito-urinare, a vezicei şi a anexelor sale Consecinţele funeste a acestei false pudori pentru rasă, sunt incalculabile. Cu toate acestea este nevoie de a acţiona repede PAGEOL, cel mai puternic dintre antisepticele urinare, linişteşte suferinţele, opreşte scurgerile, calmează prostata PAGEOL procură o uşurare imediată şi constitue un tratament pe cât de energic pe atât de definitiv. La farmacii şi drocMoril ■ .4 4 A 4 e- A A A-féj-ié-é- AAAAAAA ’TTTTT t v T v T~ yTTYTTv 4+4 444444444444444444+M O cămașe de jalene englezească, la DANDY O pijama mătase, de jalene sau poplin, la DANDY O cravată matasă pură, la DANDY Cea mai modernă și elegantă pălărie de paie și fetru, mărci străine Habig, Mossant, Borsalino, etc. tot la DANDY care este cel mai bine asortat în orice fel de lingerie şi galanterie bărbătească DANDY Calea Victoriei No. 16 vis-a-vis de Prefectura Poliţiei 44+444+4444444444444444« Pentru inimile caritabile — Fostul comerciant C. Negreanu, care nu de mult a fost victima unui accident de circulaţie, alegându-se cu fractura unui braţ, nu poate încă munci şi trăeşte în cumplită mizerie cu familia sa. Roagă inimile miloase să-i vină un ajutor, trimiţând obolul pe adresa d-lui I. Teodoru, proprietar, str. Berzei 64, pentru C. Negreanu. -- Ajutaţi următoarele persoane, care sunt lipsite de orice sprijin şi se sbat în neagră mizerie: Gheorghe Mandache, din str. Ţepeş-Vodă 91, infirm, cu soţia oarbă şi grav bolnavă şi cu 2 copilaşi. — Ecaterina Ionescu, din str. General Anghelescu 69, văduvă bătrână şi infirmă. — Toma Lupescu, din fund, Alexe-Tei 5, de 80 ani, neputând munci, cu soţia oarbă. —• Bădiţa Georgescu, din str. Sebastian 69, văduvă împovărată cu 5 copii. — Lina Iile, din str. Doamna Ghica 47, văduvă bolnavă, cu o casă de 6 copii. — Bătrâna Zamfira, din fund. I. Doamna Ghica nr. 10, de 60 ani, bolnavă, cu 4 nepoţei orfani. — Lina Ionescu, din șos. Vitan 79, văduvă bătrână, oarbă şi bolnavă .»44+44444 44 4 4+4 44 44 44++ CITITI UNIVERSUL COPIILOR SI AL TINERETULUI ! UNIVERSUl. PURGATIVUL IDEAL tai iii anil Mimii (Urmare din la Constanţa înainte de a fi inspector general al jandarmeriei, iar astăzi, are o avere de 10—12 milioane făcută în 4—5 ani ? Este oare posibil să creadă cineva că această avere a fost strânsă din economiile sale... din soldă, sau că aceşti bani i-au fost daţi de fiul său, Puiu Dumitrescu, cânoi dovada nu s’a putut face ? S’a plătit de Jandarmerie un cont de 800.000 lei la magazinul „Lafayette“ pentru „miei“ furnituri luate de familia generalului Dumitrescu. Apărătorii acuzatului au pretins că vinovaţi sunt subalternii cari au plătit, iar nu cei cari au beneficiat și toate s’au pus in sarcina generalului Dumitricescu. Sărmanul Dumitrescu ! Pentru toate aceste culpe manifeste, cariconsbiruie tot atâtea crime, este oare imeroe de judecători speciali având o „pregătire juridică“ ? Criminalii nu sunt ei oare judecaţi de către juraţi ? Dar, intre Curtea de Justiţie militară ,şi Curtea de Casaţie civilă, este o mare deosebire. Cea dintâi este compusă din 2 maiori, 2 coloneii şi un general, pe când cealaltă e formată din gradele cele mai înalte din magistratură, din tot ce are magistratura noastră mai bun, mai demn, mai integru, din magistraţi stăpâni pe ştiinţa dreptului şi cu o mare experienţă şi spirit juridic. Nu numai atât. După lege (art. 19), Curtea superioară de justiţie militară este ţinută să respecte existenţa faptelor constatate de instanţele de fond (Consiliile de războiu) rămânând numai să se pronunţe asupra formei aplicării legilor. Necesitatea de a se repara această gravă eroare, apare in mod imperios, pentru menţinerea prestigiului armatei şi a principiilor ce trebue să ne conducă în viaţa publică şi particulară. Căci vai de o ţară, când şefă oştire şi-au pierdut prestigiul şi nu mai inspiră încredere ! In orice caz, generalul Dumitrescu trebuie trimis în faţa consiliului de reformă pentru faptele ce i se impută şi care nu cadrează cu demnitatea de ofiţer. Înainte vreme, severitatea cu care se reprima abaterile era intr’adevăr drastică. Amintesc cazul generalul Maicap care numai bănuit de fapte incorecte a fost judecat, condamnat şi reformat. Astăzi se fură şi se... casează sentinţe de condamnare. Până când nu se vor aplica sancţiuni, nu se vor stârpi hoţiile, ba mai mult, se vor înmulţi şi ţara va merge cu paşi repezi spre prăpastie. Pe timpurile acestea de criză, de suferinţă, de încordare, absolvirea unui general vinovat, îmbogăţit prin fraude şi abuzuri grave, descoperă anumite slăbiciuni, ipocrizii şi laşităţi ce pot destemta ecouri profunde în sensibilitatea populară. De aceea se impun reparaţiuni şi sancţiuni, pentru cinstea ţării şi a armatei. pagina I-a) Scrisori din Londra (Urmare din pag. II a) taxă de intrare, reprezintă, după părerea noastră, un succes pentru politica poloneză. Se spune că rezultatul se datoreşte hotăririi Berlinului de a nu sprijini rezistenţa oraşului liber. Dacă lucrurile stau astfel, iată o nouă înfrângere a pangermanismului pe care o avem de înregistrat. Fireşte, guvernul Reichului a părăsit pe locuitorii din Danzig, nu de plăcere, ci pentru că in situaţia actuală din Europa, socotea că nu trebue să procedeze altfel spre a nu se lipsi, de atitudinea favorabilă a vecinului Germaniei, la Răsărit. Aceasta explică faptul, dar nu schimbă, intru nimic natura sa, care reprezintă, insistăm, o înfrângere a tendinţei germane „Drang nach Osten. Să ne întoarcem puţin înai voi spre a recapitula toate stadiile incidentului. Oraşul liber,n momentul ultimelor sale alegeri, a fost ales ca teatru al unui mare triumf al ideii naţional-socialiste. Cu toată sforţarea principalilor conducători ai partidului hitlerist, sprijiniţi puternic de banii d-rului Schacht, guvernatorul băncii Reichului, Danzigul n'a dat rasiştilor majoritatea absolută necesară pentru reforma constituţiei oraşului liber, polonia s-a ţinut înţeleaptă departe de orice intervenţie în politica Danzigului, ori căt de neloială ar fi fost aceasta faţă de Varşovia. După nereuşita alegerilor, Berlinul a părut că se dezinteresează de afacerile Danzigului. La urma urmei, făcea să rişte să piardă bunele relaţii stabilite cu polonezii când situaţia în Europa era pe cale să se întunece cu mare repeziciune? Lipsit de o parte a ajutoarelor d-rului Schacht, Danzigul se văzu ameninţat de un deficit uriaş. Moneda din Danzig, guldenul, atât de aprig apărat împotriva zlotului polonez ca semn de rezistenţă, a fost repede devalorizat. Polonia, cu care oraşul liber formează un singur tot din punct de vedere vamal, s’a văzut ameninţată de un val de mărfuri vândute cu un preţ ce excludea orice concurenţa. Fireşte, după ce a fost refuzată de Danzig de a-i da asistenţă financiară, Polonia procedează la măsuri de represiune. Danzigul a fost despărţit de Polonia printr-o linie vamală, ceeace făcea ca orice comerţ să devină imposibil. Se desenase chiar o mişcare în scopul de a face din portul polonez Gdynia singurul debuşeu pentru relaţiunile maritime ale republicei. Danzigul era ameninţat de o moarte economică sigură. Totuşi, Senatul Oraşului liber continua să lupte. Am avut impresia la Londra că locuitorii din Danzig erau siguri că dacă vor rezista, Germania, în cele din urmă, le va veni un ajutor procurându-le mijloacele financiare spre a le apăra independenţa împotriva valului napăditor, ale economiei poloneze. Dar, fireşte, la Berlin, Polonia e mai puternică decât senatorii din Danzig. Se cunoaşte rezultatul afacerii. A venit tocmai in momentul când la Londra lumea începea să se intereseze in deosebi de chesitiunea comerţului maritim al Marii Britanii cu Polonia. Un tratat de comerţ fiind încheiat, e vorba de a exploata posibilităţile pe cari le oferă de a spori tranzacţiile anglo-poloneze. Dar chestiunea ce trebuia luminată era de a, se şti cărui port să se dea preferinţă: vechiului Danzig sau portului Gdynia, care există de abia de câţiva, ani. Influenţe puternice se exercitau la Londra în favoarea concentrării comerţului britanic la Danzig, situaţia din Gdynia, prezentând anumite inconveniente. Cel puţin aşa afirmat oamenii plini de respectul tradiţional al culturii germane, cari n’au o încredere deplină în organizaţia şi in soliditatea poloneză. Incidentele ce s’au petrecut de curând între Danzig şi Polonia trebue, după noi ,să facă să se plece balanţa in favoarea portului Gdynia, care nu poate fi despărţit in nici un caz de hinterlandul polonez prin vreo barieră vamală sau politică. PARALELISM FINANCIAR In răstimp, Londra e pustie. Prosperitatea, a cărei întoarcere a început să se simtă, a permis câtorva sute de mii de locuitori ai Capitalei să-şi ia un concediu de vară. Astfel, Duminica trecută a putut fi fotografiat un copil de vreo 2-3 ani, care se juca în mijlocul unei străzi, de obicei foarte animată. Totuşi, lumea afacerilor urmăreşte cu interes evenimentele ce se petrec la New- York, unde, în ciuda căldurilor, se ivesc semnele premergătoare ale unei adevărate inflaţii de afaceri la bursă. In această ţară uimitoare, care se numeşte Statele Unite, asistăm oare la o reluare adevărată a afacerilor sau suntem numai martorii unui foc de artificii care se vă stinge tot atăt de repede pe cât s’a aprins? Iată întrebarea pe care ne-o punem la Londra. City fiind centrul financiar al lumii, urmăreşte cu o atenţie încordată evenimentele concurentului ei din Wal Street. Căci o afluenţă a capitalurilor libere şi dornice de a participa la afacerile Bursei la New-York nu e de loc pe placul bancherilor londonezi. AUGUR In jurul unui pretins atac banditesc Lămuririle date de autorităţi Borsec, 13 August întrucât in unele ziare din Capitală s’a scris despre un atac banditesc, comis pe drumul dintre Piatra-Neamţ şi Borsec, suntem rugaţi de autorităţi, pentru stabilirea adevărului, să comunicăm următoarele: Duminică 11 August, la ora 6 d. a, doi tineri mergeau cu motocicleta spre Borsec, dar pe drum au avut o pană de motor, fiind nevoiţi să oprească. Pe când reparau maşina,, au sfeşit la iaşi luravera la şoseaua, venind spre ei. Tinerii au avut impresia că cei doi inşi sunt mascaţi şi au luat-o la fugă. Adevărul este că ei nu erau nici înarmaţi şi nici n’au atacat pe cei doi tineri. Fiind interogaţi de jandarmi, motocicliştii au declarat că li s’a părut numai că cele două persoane erau bandiţi. Iată, deci, la ce se reduce pretinsul atac banditesc, pe care unele ziare din Capitală l-au descris cu atâta, lux de aduttuiafei. I 351*5 Casă de odihnă pentru ziariştii din provincie in insula Ada Kaleh Cu ocazia excursiei ce a făcut, in insula Ada Kaleh anul trecut, „Federaţia generală a presei din provincie“, care cuprinde 13 organizaţii de presă din ţara noastră, administraţia comunală a insulei, a donat „Federaţiei“, un teren pentru a se clădi o casă de odihnă pentru ziariştii din provincie. Administraţia comunală din Ada Kaleh a invitat „Federaţia“, să-şi ia in primire terenul. „Sindicatul presei din Oltenia“ a organizat o excursie la Ada Kaleh, în ziua de Duminică, 18 August, când va ţine dinţa festivă, sub preşedln■ia de onoare a d-lui Iulian edeseu, prefectul jud. Mehedinţi, un distins intelectual şi prieten al presei, pentru luarea in primire a terenului- Programul întocmit de „Sindicatul presei din Oltenia", pentru această excursiune, la care sunt invitaţi să participe, toţi ziariştii din provincie, cem sunt membrii asociaţiilor de zi, federalizate, este urmă. Sâmbătă, 17 Autist, ora 15 : Plecarea cu autobuzele din Craiova (piaţa prefecturii). Cei cari nu pleacă din Craiova, vor veni direct, cu trenul, la T. Severin. Ora 18 : sosirea la T. Severin; incartiruirea la hotel „Europa“, apoi vizitarea oraşului. Ora 21 : masă comună în parcul ,,General Dragalina“. Duminică, 18 August, ora 6 : îmbarcarea pe vaporul „Brâncoveanu“, pentru Ada Kaleh, prin „Porţile de fier". Ora 8 : Debarcarea pe insulă. Ora 1Q : şedinţa festivă . Ora 12: Masa la restaurantul „Moca“, oferită de ,,Sindicatul presei din Oltenia”. Ora 14 : Plimbare pe Dunăre, de la Ada Kaleh până la Cazane, cu şalupele Comisiei Europene a Dunărei şi a serv. hydraulic din Orşova. Ora 18: Plecarea cu trenul din gara Orşova. Se cer bilete de tren pentru Ada Kalek, cu 50% reducere c. f. r. ca stație climatică. St. I. N. m Şedinţa delegaţiei permanente a primăriei Capitalei S’a modificat şi s’a votat ordonanţa privitoare la exercitarea comerţului ambulant Membrii delegaţiei permanente a primăriei Capitalei s’au întrunit in şedinţă publici. Marţi, la ora 10 dim., sub preşedinţia d-lui Al. Donescu, asistat de d-nii: ing. I. Sabăreanu, I. Anastasiu, M. Berceanu şi Al. Maiak, primarii de sectoare; V. Vasilescu, ajutor de palmar general şi C. Georgescu, locţiitor de secretar general. S-au aprobat: Darea în întreprindere a lucrărilor pentru infrastructura barajului dela Bilciureşti, care va costa 12 milioane. Sa admis tranzacţia cu d-na Alexandrina Cantacuzino. S-a hotărit demontarea supra lărgirilor podului dela halele centrale, pavarea şoselei Regele Ferdinand din corn. suburbană Colentina, care va costa 3 milioane 600 mii lei şi a străzilor din satul Fundeni (940 mii lei), din Plumbuita (930 mii lei) şi din Andronache (3 milioane 860 mii lei). S-au aprobat bugetele comunelor suburbane : Griviţa, cu condiţia de a da 45 mii lei comuneiBăneasa, Colentina, Băneasa, Şerban-Vodă, Pantelmon, Roşu, Principele Nicolae, Popeşti-neoverii, Lupeasca, Militari şi Marele Voevod Mihai. Bugetul corn. Dudeşti-Cioplea, n’a fost, ratificat pentru că n’a fost alcătuit in conformitate cu legea. * Cererea soc. „Distribuţia“ de a prelua dela soc. „Sfinx“ trei puncte pentru vânzare de produse petrolifere, a fost respinsă. Cererea d-lui maior C. Orășeanu, cavaler al ordinului „Mihai Viteazul“ de a fi scutit de plata lucrărilor edilitare pentru terenul cu care a fost impropietărit, s’a admis. S’au ratificat, modificările de alinieri ale străzilor Eliza Fili- Pascu, in dreptul imobilului de la nr. 2 si Cazărmii. S’au aprobat parcelările terenurilor soc. „Tesâtoria mecanică“ din șos. Bonaparte 43—45 și soc. cooperative a funcţionarilor ministerului de domenii. S’a mai aprobat parcelarea terenului din str. Pâaculescu Tei 42, proprietatea d-nei E. Toneanu, însă, cu obligaţiunea de a se prezenta un plan care să cuprindă toate indicaţiile proprietăţilor învecinate. Cererea d-lui N. Băndulescu de a face o fermă pe şos. Bucureşti-Popeşti, a fost amânată. A fost amânată şi cererea de parcelare a proprietăţii Montesquieu din com. Băneasa. S’a ratificat procesul-verbal din 10 Iulie, al comisiunii de împroprietărire și s’a amânat ratificarea procesului-verbal din 4 Iulie a. c., al comisiei de nomenclatură Nu s’a aprobat la renunțarea la recurs in procesul ce-l are primăria cu d. ing. Bolintineanu. S’au ratificat apoi procesulverbal al delegaţiei primăriei sect. I (Galben) dela 29 Iulie a. c. procesele-verbale ale delegaţiei primăriei sect. III (Albastru) dela 17, 24, şi 31 Mai dela 4, 11, 14 şi 21 Iunie şi dela 17 şi 23 Iulie ; procesele-verbale ale primăriei sect. IV (Verde), dela 5, 9, 12, 17 şi 23 Iulie a. c. S’a aprobat arendarea terenurilor de păşune dela carierele de nisip şi pietriş ale comunei, aprovizionarea cu borduri de piatră andezit şi pavarea şoselei Bucureşti-Pioeşti, intre vila d-lui dr. N. Minoviei şi Băneasa. S’a respins cererea d-lui I. Clinceanu, de a parcela terenul ce-l are pe şos. Mogoşoaia. COMERŢUL AMBULANT P. V. VASILESCU a cerut şi s-a admis aprobarea ordonanţei privitoare la exercitarea comerţului ambulant. Ea va fi afişată pe străzile Capitalei. Prin noua ordonanţă nu se va mai permite vânzarea porumbului coptar, fiert in nici o parte a oraşului. Floricelele nu se vor putea face decât in aparate sistematice şi nu se vor putea vinde în perimetrul oprit, adică in centrul municipiului. Geamgii, lăcătuşii, spoitorii şi curse gratare nu-şi pot exercita comerţul decât pe străzile laterale ale oraşului şi fără să aiba dreptul să anunţe cu glas tare, trecerea lor. Autorizaţii de funcţionare pentru chioşcuri noul, nu se mai acordă. ____________________M. L. Coloniştii bucovineni au sosit 1st Dobrogea Sdlistra, 12 August Duminică, au sosit în oraşul nostru 35 familii de „arcaşi“ bucovineni, cari urmează să fie colonizate in acest judeţ. Autorităţile, deşi înştiinţate la vremie, n’au incunoştinţat populaţia, încât apariţia arcaşilor, în costume naţionale, încinşi cu tricolorul şi încolonaţi milităneşte a produs o profundă impresie. Strada principală s-a populat ca prin farmec. Fraţii lor macedoneni şi olteni au fost impresionaţi până la lacrimi, mai ales de ţinuta atât de demnă şi manifestaţia atât de cuminte a acestor strănepoţi ai „plăiiştor” şi arcaşilor lui ştefan cel Mare. La rândul lor, arcaşii au rămas foarte mulţumiţi de călduroasa primire a autorităţilor. D. dir. Taşciu Ruperea, prefectul judeţului, şi el fiu al românilor înstrăinaţi din Macedonia subjugată, le-a dat o masă şi le-a pus la dispoziţie câteva autobuze să viziteze judeţul, adică saitelle model ale vechilor colonişti cari de mult s’au, aşezaii pe picior de egalitate cu cele mai frumoase sate din vechiul. regat. D. Virgil Ciofesau, directorul serviciului agricol, a fixat locul nouilor aşezări ale fraţilor din „Dulcea Bucovină”. Primul centru se va înfiinţa în apropierea fostului sat turcesc Suned, din regiunea Dolmuştar. Arcaşii sunt mai toţi înstăriţi. Ei sunt originari din comuna Arbore. Pe lângă cele 10 ha, şt ajutorul în natură pentru construcţia locuinţelor, acordate de O. N. A. C.’ fiecare arcaş va, mail cumpăra teren agricol, deocamdalbă, ei vor fi Încartiruiţi in casele turcilor emigranţi. Cu această oca®« amintim ei, a* Jaieteui m cei Jgutia, acum, în cel din urma ceas, să aloce un fond de câteva zeci de milioane, pentru cumpărarea terenurilor turcilor cani emigrează, terenuri cari prin diferite eludări a legilor in vigoare, contracte pe termene lungi, procuri generale, etc. intră in stăpânirea ministeritor bulgari. In judeţul nostru, esse o cooperativă românească „Alecu Gonstamtinescu”, condusă de d. deputat George Taşcu Pubcerea, înfiinţată numai de colonişti, care, cu toate intervenţiile, n’a obţinut nici un credit creia sitait, a cumpărat până in prezent câteva zeci de ha terenuri arabile şi câteva case, în care s’au şi instalat câteva familii de colonişti, că nora li s’au făcut largi păsuiri de plată. Prin această cooperativă ministerul de agricultură şi domenii, dacă ar reuşi să obţină un fond mai însemnat, ar putea să intre cu mai multă uşurinţă in stăpânirea terenurilor emigranţilor. Să nu se uite că guvernul are o datorie sfântă de a româniza ţimutiuil acesta plătit cu atâtea sacrificii, cu atâtea vieţi şi de a ajuta pe colonişti, din orice parte a ţării ar fi ei. ooO: & : O co- MIŞCARE IN DIPLOMAŢIA ITALIANĂ Berlin, 13 (Rador). — D. Vittorio Cernuţi, ambasadorul Italiei la Berlin, a plecat astă seară spre Paris, unde va înlocui pe contele di Custozza, actualul ambasador al Italiei. Succesorul d-lui Cernuţi, la la Berlin este d. Attolico, care va sosi lui, pentru a-și lua în primire postul. —— S* 5 Q § SS *— 'Axil *l 52-lea Nr. 224 Vineri 16 Augut 1935 (lexle/rbULI, JOI, 15 AUGUST Ortodox: f Adormirea Maici Domnului. Catolic: f Adormiea, Maicii Domnului. Potestant: Adormirea Maicii Domnului. Evreesc : 16 Av 5895. Mahomedan: 16 Gemadi-el-Aver 1354. Ziua Morţilor. Răsărituil soarelui 5.20; apusul lfi.no. Sfântă-Măria Mare. Uspenia. Constantin Brâncoveanu este ucis de turci la Constantinopol (1714). Magazinele deschise. Biurourile C. F. R. deschise. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR 15 AUGUST II această zi, în anul... 1714, a fost decapitat la Cojistantinopal, de către turci. Constantin Brâncoveanu, Domnul Ţării Româneştii, împreună, cu întreaga-i familie. Deoarece Brâncoveanu fusese pârât la turci, că s'ar fi înţeles cu ruşi şi nemţii (in războiul de atunci dintre turci şi ruşi), un trimis al Porţii veni pe neaşteptate, luă pe Domn din scaunul dela Bucureşti, împreună cu Doamna sa Maria, cu fiii şi cu partea din bogăţie care era mai uşor de ridicat, se duse la Constanitinopol. Aci toată familia fu aruncată in temniţa celor şapte turnuri. Dar judecata şi osânda ai se prelungi aşa de mult, încât Brâncoveanu putea nădăjdui să scape in adevăr, dacă vărul şi in locuitorul său, Ştefan Caratacuzino, n’ar fi grămădit pârile asupra lui. La urmă, i se pregăti soarta pe care o avuseră, printre Domnii români, Alexandrucel-Rău, care a fost spânzurat la Constantinopol in haine domneşti, şi Miron Barnovski, care a fost tăiat înaintea Sultanului Pentru a nimici întregul neam al Brâncovenilor, turcii au tăiat, împreună cu bătrânul Domn, şi capetele fiilor lui — el rămânând la urmă. După această groaznică faptă, trupurile lor fură aruncate în mare, , de unde le culeseră pescăriţi greşi, îngropându-le pe ascuns. In urmă oasele lui Brâncoveanu au fost duse de văduva lui la Bucureşti şi aşezate sub olespede in biserica Sf. Gheorghe cel nou, făcută de dânsul, unde d in urma unei întâmplării — au fost descoperite acuma în urmă (după o inscripţie de pe o candelai şi înhumate cu mare cinste morga). 1837, s'a născut în Huşi Nicolae Dabija, general si ministru român. Şi-a făcut situde militare in Franţa, a intrat la 1860 ca sublocotenet în armata română, in timpul războiului din 1877-78 a comandat o divizie de artilerie la Grivatti şi la 1880 a fost înaintat general. A trst apoi Ministru de război (1879-1884) şi de lucrări publice in cabinetul lui I. Brătaru. 1865, a apărut la Bucureşti Buletinul instrucţiune publice, ce ieşia bilunar. Pub sub conducerea istoricului V. A Ureche, Buletinul a dăinuit, — cu întreruperi — până la 1868, August, 1877, marele actor Matei Millo a jucat la Iaşi in piesa Un poet romantic. „Atât jocul de scenă — ne spune „Curierul de Iaşi“ de atunci cât, şi dibăcia de a se grima, au fost la înălţimea eminentelor sale calităţi artisttice. Nimeni n’ar fi putut spune că sub înfăţişarea unui otţioare are deja paste 60 de orci, a mai jucat şi pe faimoasa Cucoana Chinta la Paris, care a, fost, bine interpretată de decanul scenei române“. 1883, scrie T. Maiorescu in „însemnările zilnice“ ale sale, referitoare la Emînescu: „Luni 15/27 August 1883. Am fost la Sanatoriul SuntaQ să văd pe Emînescu- Dettibitu, necontenit. Nu m’a cunoscut. Trist aspect. Venise fratele său la mine — a profitat de ocazie ca să ia ceasornicul de aur al sărmanului nebun, și tată,-săiu a venit la o pinte , cu câteva lunii mai Înainte Emînescu mebunfee pentru prima dată. 1884 este născut în Bârlad poetul şi fostul preşedinte al societăţii scriitori altor românii, Corneliu Moldovanul. Profesor de literatură dramatica la conservatorul din Bucureşti şi fost director general al teatrelor naţionale, c. Moldovanu a scris volumele: Poezii (1924), Cântarea cântărilor (poem), Fg aicea nu se trece (poem erele, in colaborare cu Mircea D- RădulesCU), O privire asupra evoluţiei artei dramatice, Negustorul de arome (ruvele), Purgatoriu! (romani, 3 vol.), Flăcări (versurii, Cetatea soarelui şi alte poeme, Venus şi Gioconda, Fluturii (comedie), Maiestatea morţii (schiţe), Sărbătoarea pâinii (schiţe), Autori şi actori, etc. LUCIAN PREDESCU JOI, 15 AUGUST BUCUREŞTI, 13 kw. 364,5 m. RADIO-ROMANIA 30 kW. 1875 m. 13: Cota apelor Dunării, Spectacole, Conferinţe. 13.05: Concert de prânz. Muzică variată (discuri); Uvertura la opera „Flautul fermecat“, de Mozart, (orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); Fata cu păr bălai și Ministres, de Debussy; Poloneza de Chopin-Liszt, (pian: Alf. Cortot); Moldova, poem simfonic de Smetana, (orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); Toamna din baletul „Anotimpurile“, de Glazunow, (orchestra Alex. Glazunow); Marş de Schubert-Liszt, (orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech). 13,45—13,50: Bursa, Sport. 13,55: Muzică uşoară (discuri): Dulce Lorena de Burwell şi Umăr lăngă umăr, de Lombardo, (arch. Isham Jones-Brunswick); Tu, eu, noi şi Pentru o oră, de Maurice Remite, (ansamblul deja Folies Bergieres); Două valsuri de Borders şi Holzhaus, (orch. Will Glahe); Senor Comisario de Del Barrio şi Canţonetă de Grever, cântate de Pilar Arcos). 14,15: Ora, Mersul vremii. 14:30: Radio-jurnal. 14:40: Muzică uşoară (discuri); Două cântece de Anderson şi Noble, (arch. Bright); Arde-mi-te-al codru des de Brediceanu şi Eţhe-m‘aş şi m'aş tot duce, de Monţia, cântate de Grozuţă; Dansul lanternelor de Yoshitomo şi când dragostea moare, de Crémieux, (arch. Wiener Boheme); Două cântece ruseşti, (Schulakowsky cu cor). 18. Concert de muzică variată: Orchestra Sandu Marcu: Romanţe şi Arii naţionale; Cavalerul razelor, vals de Rich Strauss; Marica, tango romanţă de Sandu Marcu; Ţigancuşa, tango de Petrescu; Tutu-tu, foxtrot de Vasilescu; Vals trist, de Ochi Albi; Romanţe şi Arii naţionale. 19: Ora. Mersul vremii. 19.05: Radio-jurnal. 1945; Continuarea concertului: Nu plâng pentru nimeni, tango d® Siroe şi Vasilache; Două chitari şi Dansuri slave; Arii din opereta „Studentul cerşetor“ de Millöcker; Zi ţigane, tango de Sene; Bucureştii cântă şi dansează, foxtrot de Vasilescu; Arii naţionale. 20: O vizită rapidă în muzeul de antichităţi de dr. Vladimir Dumitrescu. 20,39: Muzică românească (discuri), învârtită Ardeleană şi Ca la Haţeg, (arch. reg. 90 inf. din Sibiu); Mi-a zis badea, de Popescu şi Mugur, mugurel, de Dima, (Arnoldo Georgewsky); Doina Oltului şi Ciocârlia torch. Grigoraş Dinicu); Cântec haiducesc şi Fir’ar ceasu afurisit, (Gh. Folescu); Scena pastorală, de Elinescu, (arch. reg. de jandarmi Bucureşti). 31. Turcisme în opera lui Caragiale, de N. Baizaria. 31,15: Concert de seară. Orchestra de salon Radio: Fetele din Baden, vals de Komzak; Tango, de Himmel; Fata cu părul bălai, fox; Ay Panchita trumba de Chamberd; Lied din „Paganini“, de Leher. 31,45: Cântece româneşti. — Alexandru Grozuţă, canto: Dorurile mele, de Şorban; Mândra, de dragostea noastră, de Brediceanu; S’a dus cu eu de paici, de Filaret Bărbii; Câte flori pe deal, de Brediceanu; La fântâna cu găleată, de Monţia. 33.05. Continuarea concertului: Melodie de Demarat; Vals lent, de Schebek; Foxtrot, de Berco; Vals din „Balul Operei“, de Heuberger. 33,30: Radio-jurnal. 38,50: Concert nocturn, retransmis de la restaurantul Monte Carlo. 33,15: Jurnalul pentru străinătate. 23,35: Continuarea concertului de la Monte Carlo. 84—1.30: Concert nocturn al orchestrei Petrică Moţoi. Moscova, 500 kw. 1724 m. — 18,30. Concert. 20,30. Concert de plăci. 21. Muzică de dans. 23. Emisie franceză. 22,55. Clopote. 23,05 Emisie germană. 0,05. Emisie naţională. Deutschlandsender, 60 kw- 1571 m.— 30. Concert variat. 80,30. Gauserie. 21. Inf. 21,30. Nimicuri muzicale. 23. Meteor. Inf.. Sport. 20.30. Cariserie. 23.45. Inf. Jocale. 24. Frankfurt. Emisie naţională. Concert de muzică contimporană. Londra, 150 kw. 1500 m. — 20.30 Concert de orchestră. 2145. Trio Alfredo Campoli. 22. Concert de promenadă cielu Queen’s Hall. 23.40. Ştiri. 34. Muzică uşoară. Varşovia, 120 kw. 1345 m . 20,30. Plăci- 20,50. Actualităţi. 22. Concert simfonic. 23. Sport.23,20. Concert de muzică de dans. Luxemburg, 100 kw. 1304 m. __ 21. Concert de Plăci. 31,25. Continuarea concertului de plăci. 21,45 Inf. şi revista presei. 22,10. Concert variat german. 22,50. Continuarea concertului. 2340. Recital de canto. 23,40. Concert Saint- Saens pentru comemorarea centenarului nașterii sale. 0,25. Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 120 kw. 550,5 m. 19. Muzică de dans. 20. Causerie. 20,55. Placi. 22,15. Inf. 28,40. Concert de muzică militară. 0,10. Orchestră de ţigani. Viena, 100 kw. 506,8 m. — 18. Concerte de muzică din timpul împăratului Franz Josef. 19,20. Causerie. 20,30. Potpuriuri distractive. 22,10. Audiţie. 23,25. Recital de canto. 0,20. Inf. 0,35. Muzică de dans. PrUga 120 kw. 470,2 m. -- 20.05. Plăci. 20,10. Inf., Meteor. 2045. Concert de muzici militară. 21,50. M. Ostrava. 22. Ora. 22,30. Brno. 2346. Inf., Cronica zilei. Sport. 23,35. Inf. Sport in germană. 23,40. Orchestră de jazz. Belgrad, 3 few. 437,3 m. — 21. Concert. 21,30. Cântece, melodii şi dansuri populare. 23. Ora. Inf. de presă. 23,15. Concert de orchestră.. 23,50. Plăci. VINERI, 16 AUGUST BUCUREŞTI. 13 kw 3644 km. RADIO-ROMANIA 20 kw. 1875 m. 13. Cota apelor Dunării. Spectacole, Conferinţe. 13,05. Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri). Cântecul vagabonzilor de Frimi şi Cântec din Shanghai, de Egan, (arch. Odeon); Coboară în gondolă, de Vehones şi ■Surâzi, de Rizio, cântate de Tino Rossi; Două foxtroturi din filmul , Ritmul colegiului“, de Gordon, (arch. Jolly Cobrun); Cântec argentinian, de Fiores şi cântec Cuban, de Metamoros, (trio Veeţio); Marlena, de Königsberg şi Pentr’un sărut, de Sdearov, cântate de Moscopol); Două cântece din opereta „O noapte in Veneţia“, de Joh. Strauss, cântate de Kolman von Pataky; Două cântece de Fiorito şi Perkins, pian Caroll Gibbons. 13,45—13,50: Bursa, Sport. 13,55: Muzică variată (discuri): Uvertura la opera „Semiraraida“, de Rossini, (arch. simfonică din Milano, dirijată de Lorenzo Molajoli); Intermezzo din „Cavaleria, rusticană", de Mascagni, (arch. simfonică din Milano dirij. de Lorenzo Molajoni); Selecţiuni din „Urmează-mă pretutindeni“, de Henderson şi din „Rio Rita“ de Tierney, cântate de ansamblul englez de operetă. 14,15: Ora. Mersul vremii. 14,20: Radio JumaL 14,40: Continuarea concertului (discuri) ; Valsuri, de Brahma (două piane: Edith Barnette şi Vladimir Cerikoff). Selecţiuni din opereta „Piraţii“, de Sullivan, (orch. simfonica Court); Moara in Pădurea Neagră, de Eilenberg şi Fierăria din pădure, de Michaelis, (orch. Odeon). 18. Concert de după amiază —orchestra Radio; Uvertură la „Rosamunda“, de Schubert; Suita la din „Carmen“ de Bizet; Fantezie din ,André Chenier“, de Giordano; Fantazie din opereta ,O noapte in Venetia“, de Joh. Strauss-19. Ora. Mersul vremii. 19,05; Radio Junnoli 19,15: Continuarea concertului: La isvorul lui Ceaikovraky, fantazie de Urbach; Farmecul sirenelor, vara de Waldteufel; Două arabescuri, de Debussy. 30: Barbu Brezeanu. 20,30: Constantin Silvestri, pian. Compoziţii proprii: Şase piese pentru copii: coral şi Tocată. 30,50—20,55: Cărţi şi Reviste. 21: Drumurile noastre, de Romulus Seişanu. 21,15: „Tristan şi Isolda“, drama lirică la 3 acte de R. Wagner (discuri), cu ocazia aniversării de 70 ani de la prima reprezentaţie. DISTRIBUŢIA Isolda, Nanny Larsen-Todiseni Brangăne, Anny Helm; Tristan, Lunnar Graarud; Kurrenal, Bud Bockermann; Marke, I. Andre®en- Melet, Joachim Sattler. ’ Orchestra Festivităţilor din Bayreuth, dirij. de Karl Eimendorff, in pauze: Radio Jurnal și Jurnal pentru străinătate. 444,4 şef.Şi Dnii corespondenţi sunt stăruitor invitaţi să semneze corespondenţele pe care ni le trimit şi să menţioneze, pe fiecare corespondenţă, numărul carnetului de legitimaţie. - I