Universul, august 1935 (Anul 52, nr. 224-239)

1935-08-16 / nr. 224

asigurarea »franco-rumana* Fondată 1920 (M. O. 182/920), Bucureşti, Griviţei 25 Ieri 14 august, s'a făcut tragerea. Au participat toate poliţele cu amortis­ment şi premii­s beneficiază, însă, nu­mai poliţele la curent cu plata prime­lor, ale căror câştiguri se achita imediat. Câştigurile poliţelor cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în „UNIVER­­SMC** până la 18 curent. VOIAJE „CIT“ cu autocar PULLMAN de LUX. La Budapesta : 24-31 August Joi 15 August (Sf. Maria) LA SINAIA DUMINICA 18 AUGUST LA CURTEA DE ARGEŞ şi Ocnele Mari Informaţiuni la Biroul de voiaj CIT Calea Victoriei 53 şi la Biroul de voiaj IN­G­ ERDES Calea Victoriei 168 MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIMĂRIA SECTORULUI III ALBASTRU — Serviciul Administrativ — Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 27 August 1935 orele 11, se va ţine în lo­calul acestei primării din cal. Rattovei nr. 39 licitaţiune publi­că prin oferte închise şi sigi­late pentru pavarea cu piatră cioplită pe fundaţie de nisip la partea căruţabilă a str. Brutus conform planului, procesului şi condiţiunilor speciale de cari domnii amatori pot lua cunoş­tinţă in fiecare zi de lucru între orele 11-13 la serviciul admi­nistrativ al primăriei din cal. Rahovei nr. 39. Ofertele se vor depune în dublu exemplar. Garanția provizorie 5% asu­pra ofertei în numerar sau efecte de stat, însoţite de bor­­d­eroul lor. Art. 88—110 din legea asupra contabilităţii publice sunt apli­cabile acestei întreprinderi. p. Primar, Aurel N. Lasen­­p. Secretar General, Gh. Gheorghiu „ Nr. 2076/3831/R/935. 1935 August 9 * 8231 4»4 4* 4­ 414 4V64 444^4 4 44 V4 44-44 cUMPMR COAJE DE STEJAR tocată din recolta a­­cestui an, neplouat*. Oferte însoţite de mostre, a­­dresaţi urgent Str. Apele Minerale 75. — București. ______________________1819 + + 4 4 44-4-44-44 4 MINISTERUL AP­ARARII NAŢIONALE Direcţia Geniului PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa gene­rală, că, Ministerul Apărării Naţionale, Direcţia Geniului, va ţine, în localul său din Piaţa Valter Mărăcineanu, (camera Biur. de Informaţii), o licitaţie publică, in ziua de 11 Septem­brie 1935, ora 9, pentru procu­rarea de aparate T. F. F. Licitaţia se va ţine cu res­pectarea dispoziţiunilor art. 88- 100, din L­­C. P­, art. 31-53 din Regulamentul C. C. L., precum şi conform normelor generale pentru ţinerea licitaţiilor pu­blice. Concurenţii vor prezenta la licitaţie oferte închise şi sigila­te, întocmite conform modelu­lui din costul de sarcini, şi ga­ranţia de 5% din valoarea fur­niturii oferite, în plic sigilat, în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Castul de sarcini, cantitatea materialului, condiţiile de pre­dare şi de detaliu, recepţie, pre­cum şi modalitatea de plată, etc., se pot vedea In orice zi de lucru, între orele 12—13 jum., la M. A. N., Direcţia Geniului. Directorul Geniului, 1 (ss) Colonel Cioroianu 3660, 13 August 1935 10160 4-M-4-4-4 44+4444 PIEI MARI de OAIE si BERBEC 3U si FARA LANA, TABTURA INUL ACESTA, CUMPĂR ORICE CANTITĂȚI ttr. APELE MINERALE 75 BUCUREȘTI 1819 ♦ 4+44444++444 ♦♦ ♦ 4 4 4 ♦ 444-Veniţi la Fenomenala M-me HINZARAH „PruloiMoarea miam­.“ din Calcutta, care prezice uimitor destinul oricărei persoane. Spune totul si pe nume sigur. Amor, casă­­torie, afaceri, ju­decăţi, boli, des­coperiri, comori, loterii, fericire şi ori­ce. Reuşirea dorinţelor Stere in interesul D-voas­­tră să consultaţi imediat să vedeţi totul. Consultaţii zilnic dela 10 di­mineaţa până la 8 seara in fetru­­' I­aşii No. 30, î inga. Atenţiune 1!_! in curte pe da Buzeşti No. 30, stânga. Atenţiune ! M-me Hinzarah face adevărate minuni cu prezicerile ei senzaţio­nale. Vestita şi Veritabila Prezică­toare este adevărata Indiană Magician şi deci nu trebuie con­fundată cu imitatorii. 8fl ^ s Direcţiune*, . . :\' l­AGEOL '/Maladii secrete O prejudecată pe care nu avem destule cuvinte pentru a combate este a­­ceia de a considera ca „se­crete” maladiile organelor genito-urinare, a vezicei şi a anexelor sale Consecinţele funeste a acestei false pudori pen­tru rasă, sunt incalcula­bile. Cu toate acestea este nevoie de a acţiona repe­de PAGEOL, cel mai pu­ternic dintre antisepticele urinare, linişteşte suferin­ţele, opreşte scurgerile, calmează prostata PAGEOL procură o uşu­rare imediată şi constitue un tratament p­e cât de energic pe atât de­ defi­nitiv. La farmacii şi drocMoril ■ .4 4 A 4 e- A A A-f­éj-ié-é- AAAAAAA ’TTTTT t v T v T~ yTTYTTv 4+4 444444444444444444+M O cămașe de jalene englezească, la DANDY O pijama mătase, de­ jalene sau poplin, la DANDY O cravată mata­să pură, la DANDY Cea mai modernă și elegantă pălărie de paie și fetru, mărci străine Habig, Mossant, Borsalino, etc. tot la DANDY care este cel mai bine asor­tat în orice fel de lingerie şi galanterie bărbătească DANDY Calea Victoriei No. 16 vis-a-vis de Prefectura Poliţiei 44+444+4444444444444444« Pentru inimile caritabile — Fostul comerciant C. Ne­­greanu, care nu de mult a fost victima unui accident de cir­culaţie, alegându-se cu frac­tura unui braţ, nu poate încă munci şi trăeşte în cumplită mizerie cu familia sa. Roagă inimile miloase să-i vină un ajutor, trimiţând obolul pe a­­dresa d-lui I. Teodoru, pro­prietar, str. Berzei 64, pentru C. Negreanu. -- Ajutaţi următoarele per­soane, care sunt lipsite de ori­ce sprijin şi se sbat în neagră mizerie: Gheorghe Mandache, din str. Ţepeş-Vodă 91, infirm, cu soţia oarbă şi grav bolnavă şi cu 2 copilaşi. — Ecaterina Ionescu, din str. General Anghelescu 69, vădu­vă bătrână şi infirmă. — Tom­a Lupescu, din fund, Alexe-Tei 5, de 80 ani, nepu­tând munci, cu soţia oarbă. —• Bădiţa Georgescu, din str. Sebastian 69, văduvă împovă­rată cu 5 copii. — Lina Iile, din str. Doamna Ghica 47, văduvă bolnavă, cu o casă de 6 copii. — Bătrâna Zamfira, din fund. I. Doamna Ghica nr. 10, de 60 ani, bolnavă, cu 4 ne­poţei orfani. — Lina Ionescu, din șos. Vi­tan 79, văduvă bătrână, oarbă şi bolnavă .»44+44444 44 4 4+4 44 44 44++ CITITI UNIVERSUL COPIILOR SI AL TINERETULUI ! UNIVERSUl. PURGATIVUL IDEAL tai iii a­nil Mimii (Urmare din la Constanţa înainte de a fi inspector general al jandarme­­­­riei, iar astăzi, are o avere de 10—12 milioane făcută în 4—5 ani ? Este oare posibil să crea­dă cineva că această avere a fost strânsă din economiile sale... din soldă, sau că aceşti bani i-au fost daţi de fiul său, Puiu Dumitrescu, cânoi dovada nu s’a putut face ? S’a plătit de Jandarmerie un cont de 800.000 lei la magazi­nul „Lafayette“ pentru „miei“ furnituri luate de familia ge­neralului Du­mitre­scu. Apărăto­rii acuzatului au pretins că vinovaţi sunt subalternii cari au plătit, iar nu cei cari au beneficiat și toate s’au pus in sarcina generalului Dumitrices­­cu. Sărmanul Dumitrescu ! Pentru toate aceste culpe manifeste, cari­­consbiru­ie tot atâtea crime, este oare imeroe de judecători speciali având o „pregătire juridică“ ? Crimina­lii nu sunt ei oare judecaţi de către juraţi ? Dar, intre Curtea de Justiţie militară ,şi Curtea de Casaţie civilă, este o mare deosebire. Cea dintâi este compusă din 2 maiori, 2 coloneii şi un general, pe când cealaltă e formată din gradele cele mai înalte din magistratură, din tot ce are magistratura noastră mai bun, mai demn, mai integru, din magistraţi stăpâni pe ştiinţa dreptului şi cu o mare experi­enţă şi spirit jur­idic. Nu numai atât. După lege (art. 19), Curtea superioară de justiţie militară este ţinută să respecte existen­ţa faptelor constatate de in­stanţele de fond (Consiliile de războiu) rămânând numai să se pronunţe asupra formei a­­plicării legilor. Necesitatea de a se repara a­­ceastă gravă eroare, apare in mod imperios, pentru menţine­rea prestigiului armatei şi a principiilor ce trebue să­­ ne conducă în viaţa publică şi particulară. Căci vai de o ţară, când şefă oştire­ şi-au pierdut prestigiul şi nu mai inspiră încredere ! In orice caz, generalul Dumi­­trescu trebuie trimis în faţa consiliului de reformă pentru faptele ce i se impută şi care nu cadrează cu demnitatea de ofiţer. Înainte vreme, severitatea cu care se reprima abaterile era intr’adevăr drastică. Amintesc cazul generalul Maicap care numai bănuit de fapte incorec­te a fost judecat, condamnat şi reformat. Astăzi s­e fură şi se... casează sentinţe de condamnare. Până când nu se vor aplica sancţi­uni, nu se vor stârpi hoţiile, ba mai mult, se vor înmulţi şi ţara va merge cu paşi repezi spre prăpastie. Pe timpurile acestea de cri­ză, de suferinţă, de încordare, absolvirea unui general vino­vat, îmbogăţit prin fraude şi abuzuri grave, descoperă anu­mite slăbiciuni, ipocrizii şi la­şităţi ce pot destemta ecouri profunde în sensibilitatea popu­lară. De aceea se impun reparaţi­­uni şi sancţiuni, pentru cins­tea ţării şi a armatei. pagina I-a) Scrisori din Londra (Urmare din pag. II a) taxă de intrare, reprezintă, după părerea noastră, un suc­ces pentru politica poloneză. Se spune că rezultatul se datoreş­­te hotăririi Berlinului de a nu sprijini rezistenţa oraşului li­ber. Dacă lucrurile stau astfel, iată o nouă înfrângere a pan­­germanismului pe care o avem de înregistrat. Fireşte, guver­­nul Reichului a părăsit pe lo­cuitorii din Danzig, nu de plă­cere, ci pentru că in situaţia actuală din Europa, socotea că nu trebue să procedeze altfel spre a nu se lipsi, de atitudinea favorabilă a vecinului Germa­niei, la Răsărit. Aceasta explică­­ faptul, dar nu schimbă, intru nimic natura sa, care reprezin­tă, insistăm, o înfrângere a tendinţei germane „Drang nach Osten.­­ Să ne întoarcem puţin îna­­i voi spre a recapitula toate sta­diile incidentului. Oraşul liber,­­­­n momentul ultimelor sale a­­legeri, a fost ales ca teatru al unui mare triumf al ideii na­­ţional-socialiste. Cu toată sfor­ţarea principalilor conducători ai partidului hitlerist, spriji­niţi puternic de banii d-rului Schacht, guvernatorul băncii Reichului, Danzigul n'a dat ra­siştilor majoritatea absolută necesară pentru reforma con­stituţiei oraşului liber, polonia s-a ţinut înţeleaptă departe de orice intervenţie în politica Danzigului, ori căt de neloială ar fi fost aceasta faţă de Var­şovia. După nereuşita alegeri­­lor, Berlinul a părut că se de­zinteresează de afacerile Dan­zigului. La urma urmei, făcea să rişte să piardă bunele rela­ţii stabilite cu polonezii când situaţia în Europa era pe cale să se întunece cu mare repezi­ciune? Lipsit de o parte a aju­toarelor d-rului Schacht, Dan­zigul se văzu ameninţat de un deficit uriaş. Moneda din Dan­­zig, guldenul, atât de aprig a­­părat împotriva zlotului polo­nez ca semn de rezistenţă, a fost repede devalorizat. Polo­nia, cu care oraşul liber for­mează un singur tot din punct de vedere vamal, s’a văzut a­­meninţată de un val de măr­furi vândute cu un preţ ce ex­cludea orice concurenţa. Fireş­­te, după ce a fost refuzată de Danzig de a-i da asistenţă fi­nanciară, Polonia procedează la măsuri de represiune. Dan­zigul a fost despărţit de Polo­nia printr-o linie vamală, ceea­­ce făcea ca orice comerţ să de­vină imposibil. Se desenase chiar o mişcare în scopul de a face din portul polonez Gdynia singurul debu­şeu pentru rela­­ţiunile maritime ale republicei. Danzigul era ameninţat de o moarte economică sigură. To­­tuşi, Senatul Oraşului liber continua să lupte. Am avut impresia la Londra că locuito­rii din Danzig erau siguri că dacă vor rezista, Germania, în cele din urmă, le va veni un a­­jutor procurându-le mijloacele financiare spre a le apăra in­dependenţa împotriva valului napăditor, ale economiei polo­neze. Dar, fireşte, la Berlin, Po­lonia e mai puternică decât senatorii din Danzig. Se cu­noaşte rezultatul afacerii. A venit tocmai in momentul când la Londra lumea începea să se intereseze in deosebi de chesi­­tiunea comerţului maritim al Marii Britanii cu­ Polonia. Un tratat de comerţ fiind înche­iat, e vorba de a exploata po­sibilităţile pe cari le oferă de a spori tranzacţiile anglo-po­­loneze. Dar chestiunea ce tre­buia luminată era de a, se şti cărui port să se dea preferinţă: vechiului Danzig sau portului Gdynia, care există de abia de câţiva, ani. Influenţe puternice se exercitau la Londra în fa­voarea concentrării comerţului britanic la Danzig, situaţia din Gdynia, prezentând anumite in­conveniente. Cel puţin aşa a­­firmat oamenii plini de res­pectul tradiţional al culturii germane, cari n’au o încre­dere deplină în organizaţia şi in soliditatea poloneză. Inci­dentele­ ce s’au petrecut de cu­rând între Danzig şi Polonia trebue, după noi ,să facă să se plece balanţa in favoarea por­tului Gdynia, care nu poate fi despărţit in nici un caz de hin­terlandul polonez prin vreo ba­rieră vamală sau politică. PARALELISM FINANCIAR In răstimp, Londra e pustie. Prosperitatea, a cărei întoar­cere a început să se simtă, a permis câtorva sute de mii de locuitori ai Capitalei să-şi ia un concediu de vară. Astfel, Duminica trecută a putut fi fotografiat un copil de vreo 2-3 ani, care se juca în mijlocul unei străzi, de obicei foarte a­­nimată. Totuşi, lumea afaceri­lor urmăreşte cu interes eve­nimentele ce se petrec la New- York, unde, în ciuda călduri­lor, se ivesc semnele premergă­­toare ale unei adevărate infla­ţii de afaceri la bursă. In această ţară uimitoare, care se numeşte Statele Unite, asistăm oare la o reluare ade­vărată a afacerilor sau suntem numai martorii unui foc de ar­tificii care se vă stinge tot a­­tăt de repede pe cât s’a aprins? Iată întrebarea pe care ne-o punem la Londra. City fiind centrul financiar al lumii, ur­măreşte cu o atenţie încorda­tă evenimentele concurentului ei din Wal Street. Căci o aflu­enţă a capitalurilor libere şi dornice de a participa la aface­rile Bursei la­ New-York nu e de loc pe placul bancherilor londonezi. AUGUR In jurul unui pretins atac banditesc Lămuririle date de autorităţi Borsec, 13 August întrucât in unele ziare din Capitală s’a scris despre un atac banditesc, comis pe dru­mul dintre Piatra-Neamţ şi Borsec, suntem rugaţi de au­torităţi, pentru stabilirea ade­vărului, să comunicăm urmă­toarele: Duminică 11 August, la ora 6 d. a­, doi tineri mergeau cu motocicleta spre Borsec, dar pe drum au avut o pană de motor, fiind nevoiţi să oprească. Pe când reparau maşina,, au sfeşit la iaşi luravera la şoseaua, venind spre ei. Tinerii au avut impresia că cei doi inşi sunt mascaţi şi au luat-o la fugă. Adevărul este că ei nu erau nici înarmaţi şi nici n’au ata­cat pe cei doi tineri. Fiind interogaţi de jandarmi, motocicliştii au declarat că li s’a părut numai că cele două persoane erau bandiţi. Iată, deci, la ce se reduce pretinsul atac banditesc, pe care unele ziare din Capitală l-au descris cu atâta, lux de a­­duttuiafei. I 351*5 C­asă de odihnă pentru ziariştii din provincie in insula Ada Kaleh­ Cu ocazia excursiei ce a fă­cut, in insula Ada Kaleh anul trecut, „Federaţia generală a presei din provincie“, care cu­prinde 13 organizaţii de presă din ţara noastră, administraţia comunală a insulei, a donat „Federaţiei“, un teren pentru a se clădi o casă de odihnă pentru ziariştii din provincie. Administraţia comunală din Ada Kaleh a invitat „Federa­ţia“, să-şi ia in primire terenul. „Sindicatul presei din Olte­­­­nia“ a organizat o excursie la Ada Kaleh, în ziua de Dumi­nică, 18 August, când va ţine dinţa festivă, sub preşedln­­■ia de onoare a d-lui Iulian edeseu, prefectul jud. Mehe­dinţi, un distins intelectual şi prieten al presei, pentru lua­rea in primire a terenului- Programul întocmit de „Sin­dicatul presei din Oltenia", pentru această excursiune, la care sunt invitaţi să participe, toţi ziariştii din provincie, cem­ sunt membrii asociaţiilor de zi­, federalizate, este urmă­­. Sâmbătă, 17 Autist, ora 15 : Plecarea cu autobuzele din Cra­iova (piaţa prefecturii). Cei cari nu pleacă din Craiova, vor veni direct, cu trenul, la T. Severin. Ora 18 : sosirea la T. Severin; incartiruirea la hotel „Europa“, apoi vizitarea oraşului. Ora 21 : masă comună în parcul ,,General Dragalina“. Duminică, 18 August, ora 6 : îmbarcarea pe vaporul „Brân­­coveanu“, pentru Ada Kaleh, prin „Porţile de fier". Ora 8 : Debarcarea pe insulă. Ora 1Q : şedinţa festivă . Ora 12: Masa la restaurantul „Moca“, oferită de ,,Sindicatul presei din Oltenia”. Ora 14 : Plimbare pe Dunăre, de la Ada Kaleh până la Ca­zane, cu şalupele Comisiei Eu­ropene a Dunărei şi a serv. hydraulic din Orşova. Ora 18: Plecarea cu trenul din gara Orşova. Se cer bilete de tren pen­tru Ada Kalek, cu 50% redu­cere c. f. r. ca stație climatică. St. I. N. m Şedinţa delegaţiei permanente a primăriei Capitalei S’a modificat şi s’a votat ordonanţa privitoare la exercitarea comerţului ambulant Membrii delegaţiei permanen­te a primăriei Capitalei s’au în­trunit in şedinţă publici. Marţi, la ora 10 dim., sub preşedinţia d-lui Al. Donescu, asistat de d-nii: ing. I. Sabăreanu, I. Ana­­stasiu, M. Berceanu şi Al. Ma­iak, primarii de sectoare; V. Vasilescu, ajutor de palmar ge­neral şi C. Georgescu, locţiitor de secretar general. S-au aprobat: Darea în întreprindere a lu­crărilor pentru infrastructura barajului dela Bilciureşti, care va costa 12 milioane. Sa ad­mis tranzacţia cu d-na Alexan­drina Cantacuzino. S-a hotărit demontarea supra lărgirilor podului dela halele centrale, pavarea şoselei Re­gele Ferdinand din corn. subur­bană Colentina, care va costa 3 milioane 600 mii lei şi a străzi­lor din satul Fundeni (940 mii lei), din Plumbuita (930 mii lei) şi din Andronache (3 milioane 860 mii lei). S-au aprobat bugetele comu­nelor suburbane : Griviţa, cu condiţia de a da 45 mii lei co­munei­­Băneasa, Colentina, Bă­neasa, Şerban-­Vodă, Pantel­­­mon, Roşu, Principele Nicolae, Popeşti-neov­erii, Lupeasca, Mi­litari şi Marele Voevod Mihai. Bugetul corn. Dudeşti-Cioplea, n’a fost, ratificat pentru că n’a fost alcătuit in conformitate cu legea. * Cererea soc. „Distribuţia“ de a­ prelua dela soc. „Sfinx“ trei puncte pentru vânzare de pro­duse petrolifere, a fost respinsă. Cererea d-lui maior C. Oră­­șeanu, cavaler al ordinului „Mi­hai Viteazul“ de a fi scutit de plata lucrărilor edilitare pentru terenul cu care a fost impropie­­tărit, s’a admis. S’au ratificat, modificările de alinieri ale străzilor Eliza Fili- Pascu, in dreptul imobilului de la nr. 2 si Cazărmii. S’au aprobat parcelările tere­nurilor soc. „Tesâtoria mecani­că“ din șos. Bonaparte 43—45 și soc. cooperative a funcţionari­lor ministerului de domenii. S’a mai aprobat parcelarea terenu­lui din str. Pâaculescu Tei 42, proprietatea d-nei E. Tone­an­u, însă, cu obligaţiunea de a se prezenta un plan care să cu­prindă toate indicaţiile pro­prietăţilor învecinate. Cererea d-lui N. Băndulescu de a face o fermă pe şos. Bucu­­reşti-Popeşti, a fost amânată. A fost amânată şi cererea de parcelare a proprietăţii Mon­tesquieu din com. Băneasa. S’a ratificat procesul-verbal din 10 Iulie, al comisiunii de împroprietărire și s’a amânat ratificarea procesului-verbal din 4 Iulie a. c., al comisiei de no­menclatură­ Nu s’a aprobat la renunțarea la recurs in procesul ce-l are primăria cu d. ing. Bolinti­­neanu. S’au ratificat apoi procesul­­verbal al delegaţiei primăriei sect. I (Galben) dela 29 Iulie a. c. procesele-verbale ale de­legaţiei primăriei sect. III (Al­bastru) dela 17, 24, şi 31 Mai dela 4, 11, 14 şi 21 Iunie şi dela 17 şi 23 Iulie ; procesele-verbale ale primăriei sect. IV (Verde), dela 5, 9, 12, 17 şi 23 Iulie a. c. S’a aprobat arendarea terenu­rilor de păşune dela carierele de nisip şi pietriş ale comunei, aprovizionarea cu borduri de piatră andezit şi pavarea şo­selei Bucureşti-Pioeşti, intre vila d-lui dr. N. Minoviei şi Bă­neasa. S’a respins cererea d-lui I. Clinceanu, de a parcela tere­nul ce-l are pe şos. Mogoşoaia. COMERŢUL AMBULANT P. V. VASILESCU a cerut şi s-a admis aprobarea ordonanţei privitoare la exercitarea comer­ţului ambulant. Ea va fi afi­şată pe străzile Capitalei. Prin noua ordonanţă nu se va mai permite vânzarea po­rumbului copt­­ar, fiert in nici o parte a oraşului. Floricelele nu se vor putea face decât in a­­parate sistematice şi nu se vor putea vinde în perimetrul oprit, adică in centrul municipiului. Geamgii, lăcătuşii, spoitorii şi curse­ gratare nu-şi pot exerci­ta comerţul decât pe străzile la­terale ale oraşului şi fără să ai­ba dreptul să anunţe cu glas tare, trecerea lor. Autorizaţii de funcţionare pentru chioşcuri noul, nu se mai acordă. ____________________M. L. Coloniştii bucovineni au sosit 1st Dobrogea Sdlistra, 12 August Duminică, au sosit în oraşul nostru 35 familii de „arcaşi“ bucovineni, cari urmează să fie colonizate in acest judeţ. Autorităţile, deşi înştiinţate la vremie, n’au incunoştinţat po­pulaţia, încât apariţia arcaşi­lor, în­ costume naţionale, în­cinşi cu tricolorul şi încolonaţi milităneşte a produs o profun­dă impresie. Strada principală s-a popu­lat ca prin farmec. Fraţii lor macedoneni şi olteni au fost impresionaţi până la lacrimi, mai ales de ţinuta atât de dem­nă şi manifestaţia atât de cu­minte a acestor strănepoţi ai „plăiiştor” şi arcaşilor lui şte­fan cel Mare. La rândul lor, arcaşii au ră­mas foarte mulţumiţi de căl­duroasa primire a autorităţi­lor. D. dir. Taşciu Ruperea, prefec­tul judeţului, şi el fiu al româ­ni­lor înstrăinaţi din Macedonia subjugată, le-a dat o masă şi le-a pus la dispoziţie câteva autobuze să viziteze judeţul, a­­dică saitelle model ale vechilor colonişti cari de mult s’au, a­­şezaii pe picior de egalitate cu cele mai frumoase sate din ve­chiul­. regat. D. Virgil Ciofesau, directorul serviciului agricol, a fixat lo­cul nouilor aşezări ale fraţilor din „Dulcea Bucovină”. Primul centru se va înfiinţa în­ apro­pierea fostului sat turcesc Su­­ned­, din regiunea Dolmuştar. Arcaşii sunt mai toţi înstă­riţi. Ei sunt originari din co­muna Arbore. Pe lângă cele 10 ha, şt­ ajutorul în natură pen­tru construcţia locuinţelor, a­­cordate de O. N. A. C.’ fiecare arcaş va, mail cumpăra teren agricol, deocamdalbă, ei vor fi Încartiruiţi in casele turcilor emigranţi. Cu această oca®« amintim ei, a* Jaieteui m cei Jgutia, acum, în cel din urma ceas, să aloce un fond de câteva zeci de milioane, pentru cumpărarea terenurilor turcilor cani emi­grează, terenuri cari prin dife­rite eludări a legilor in vigoa­re, contracte pe termene lungi, procuri generale, etc. intră in stăpânirea ministeritor bul­gari. In judeţul nostru, ess­e o coo­perativă românească „Alecu Gonstamtinescu”, condusă de d. deputat George Taşcu Pubcerea, înfiinţată numai de colonişti,­ care, cu toate intervenţii­­le, n’a obţinut nici un credit creia sitait,­ a cumpărat până in prezent câteva zeci de ha­ tere­nuri arabile şi câteva case, în care s’au şi instalat câteva fa­milii de colonişti, că nora li s’au făcut largi păsuiri de plată. Prin această cooperativă mi­nisterul d­e agricultură şi dome­nii, dacă ar reuşi să obţină un fond mai însemnat, ar putea să intre cu mai multă uşurinţă in stăpânirea terenurilor emigran­ţilor. Să nu se uite că guvernul are o datorie sfântă de a româniza ţimutiuil acesta plătit cu atâtea sacrificii, cu atâtea vieţi şi de a ajuta pe colonişti, din orice parte a ţării ar fi ei. ­ooO: & : O co- MIŞCARE IN DIPLOMAŢIA ITALIANĂ Berlin, 13 (Rador). — D. Vittorio Cernuţi, ambasadorul Italiei la Berlin, a plecat astă seară spre Paris, unde va înlocui pe contele di Custozza, actualul ambasador al Italiei. Succesorul d-lui Cernuţi, la la Berlin este d. Attolico, ca­re va sosi lui, pentru a-și lua în primire postul. —— S* 5 Q § SS *— 'Axil *l 52-lea Nr. 224 Vineri 16 Augut 1935 (lexle/rb­ULI, JOI, 15 AUGUST Ortodox: f Adormirea Maici Domnului. Catolic: f Adormiea, Maicii Domnului. Potestant: Adormirea Maicii Domnului. Evreesc : 16 Av 5895. Mahomedan: 16 Gemadi-el-Aver 1354. Ziua Morţilor. Răsăr­ituil soarelui 5.20; apusul lfi.no. Sfântă-Măria Mare. Uspenia. Constantin Brâncoveanu este ucis de turci la Constantinopol (1714). Magazinele deschise. Biurourile C. F. R. deschise. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR 15 AUGUST II această zi, în anul... 1714, a fost decapitat la Cojis­­tantinopal, de către turci. Cons­tantin Brâncoveanu, Domnul Ţării Româneştii, împreună, cu întreaga-i familie. Deoarece Brâncoveanu fusese pârât la turci, că s'ar fi înţeles cu ruşi şi nemţii (in războiul de a­­tunci dintre turci şi ruşi), un tri­mis al Porţii veni pe neaşteptate, luă pe Domn din scaunul dela Bu­cureşti, împreună cu Doamna sa Maria, cu fiii şi cu partea din bogăţie care era mai uşor de ri­dicat, se duse la Constanitinopol. Aci toată familia fu aruncată in temniţa celor şapte turnuri. Dar judecata şi osânda ai se prelungi aşa de mult, încât Brâncoveanu putea nădăjdui să scape in ade­văr, dacă vărul şi in locuitor­ul său, Ştefan Caratacuzino, n’ar fi grămă­dit pârile asupra lui. La urmă, i se pregăti soarta pe care o avuseră, printre Domnii români, Alexandru­­cel-Rău, care a fost spânzurat la Constantinopol in haine domneşti, şi Miron Barnovski, care a fost tăiat înaintea Sultanului­ Pentru a n­i­mici întregul n­eam al Brânco­­venilor, turcii au tăiat, împreună cu bătrânul Domn, şi capetele fii­lor lui — el rămânând la urmă. Du­pă această groaznică faptă, tru­purile lor fură aruncate în mare, , de unde le culeseră pescăriţi greşi, îngropându-le pe ascuns. In urmă oasele lui Brâncoveanu au fost duse de văduva lui la Bu­cureşti şi aşezate sub o­­lespede in biserica Sf. Gheorghe cel nou, fă­cută de dânsul, unde d in urma unei întâmplării — au fost desco­perite acuma în urmă (după o in­scripţie de pe o candelai şi înhu­mate cu mare cinste m­orga). 1837, s'a născut în Huşi Nicolae Dabija, general si ministru român. Şi-a făcut situd­e militare in Franţa, a intrat la 1860 ca sublo­­cotenet în armata română, in tim­pul războiului din 1877-78 a co­mandat o divizie de artilerie la Grivatti şi la 1880 a fost înaintat general. A trst apoi Ministru de război (1879-1884) şi de lucrări pu­blice in cabinetul lui I. Brăt­aru. 1865, a apărut la Bucureşti Bu­letinul instrucţiune­ publice, ce ie­şi­a bilunar. Pub sub conducerea is­toricului V. A Ureche, Buletinul a dăinuit, — cu întreruperi — până la 1868, August, 1877, marele actor Matei Millo a jucat la Iaşi in piesa Un poet ro­mantic. „Atât jocul de scenă — ne spune „Curierul de Iaşi“ de atunci cât, şi dibăcia de a se grima, au fost la înălţimea eminentelor sale calităţi artisttice. Nimeni n’ar fi putut spune că sub înfăţişarea u­­nui otţi­oare are deja paste 60 de orci, a mai jucat şi pe faimoasa Cucoana Chinta la Paris, care a, fost, bine interpretată de decanul scenei române“. 1883, scrie T. Maiorescu in „în­semnă­rile zil­ni­ce“ ale sale, referi­toare la Emînescu: „Luni 15/27 August 1883. Am fost la Sanatoriul SuntaQ să văd pe Emînescu- Dettib­­­itu, necontenit. Nu m’a cunoscut. Trist aspect. Venise fratele său la mine — a profitat de ocazie ca să ia ceasornicul de aur al sărmanu­lui nebun, și tată,-săiu a venit la o pinte , cu câteva lunii mai Înainte Emînescu mebunfee pentru prima dată. 1884 e­ste născut în Bârlad poe­tul şi fostul preşedinte al societă­ţii scriitori altor românii, Corneliu Moldovanul. Profesor de literatură dramatica la conservatoru­l din Bu­cureşti şi fost director general al teatrelor naţionale, c. Moldovanu a­ scris volumele: Poezii (1924), Cântarea cântărilor (poem), Fg aicea nu se trece (poem erele, in colaborare cu Mircea D- Rădules­­CU), O privire asupra evoluţiei ar­tei dramatice, Negustorul de aro­me (ruvele), Purgatoriu! (romani, 3 vol.), Flăcări (versurii, Cetatea soarelui şi alte poeme, Venus şi Gi­­oconda, Fluturii (comedie), Ma­iestatea morţii (schiţe), Sărbătoa­rea pâinii (schiţe), Autori şi ac­tori, etc. LUCIAN PREDESCU JOI, 15 AUGUST BUCUREŞTI, 13 kw. 364,5 m. RADIO-ROMANIA 30 kW. 1875 m. 13: Cota apelor Dunării, Spec­tacole, Conferinţe. 13.05: Concert de prânz. Muzică variată (discuri); Uvertura la o­­pera „Flautul fermecat“, de Mo­zart, (orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); Fata cu păr bălai și Ministre­s, de De­bussy; Poloneza de Chopin-Liszt, (pian: Alf. Cortot); Moldova, poem simfonic de Smetana, (orch. Ope­rei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech); Toamna din baletul „Anotimpurile“, de Glazunow, (or­chestra Alex. Glazunow); Marş de Schubert-Liszt, (orch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech). 13,45—13,50: Bursa, Sport. 13,55: Muzică uşoară (discuri): Dulce Lorena de Burwell şi Umăr lăngă umăr, de Lombardo, (arch. Isham Jones-Brunswick); Tu, eu, noi şi Pentru o oră, de Maurice Remite, (ansamblul deja Folies Bergieres); Două valsuri de Bor­ders şi Holzhaus, (orch. Will Gla­­he); Senor Comisario de Del Bar­rio şi Canţonetă de Grever, cân­tate de Pilar Arcos). 14,15: Ora, Mersul vremii. 14:30: Radio-jurnal. 14:40: Muzică uşoară (discuri); Două cântece de Anderson şi No­ble, (arch. Bright); Arde-mi-te-al codru des de Brediceanu şi Eţh­­­e-m‘aş şi m'aş tot duce, de Mon­­ţia, cântate de Grozuţă; Dansul lanternelor de Yoshitomo şi când dragostea moare, de Crémieux, (arch. Wiener Boheme); Două cântece ruseşti, (Schulakowsky cu cor). 18. Concert de muzică variată: Orchestra Sandu Marcu: Romanţe şi Arii naţionale; Cavalerul raze­lor, vals de Rich Strauss; Marica, tango romanţă de Sandu Marcu; Ţigancuşa, tango de Petrescu; Tu­­tu-tu, foxtrot de Vasilescu; Vals trist, de Ochi Albi; Romanţe şi Arii naţionale. 19: Ora. Mersul vremii. 19.05: Radio-jurnal. 1945; Continuarea concertului: Nu plâng pentru nimeni, tango d® Siroe şi Vasilache; Două chi­tari şi Dansuri slave; Arii din opereta „Studentul cerşetor“ de Millöcker; Zi ţigane, tango de Sene; Bucureştii cântă şi dansea­ză, foxtrot de Vasilescu; Arii na­­ţionale. 20: O vizită rapidă în muzeul de antichităţi de dr. Vladimir Dumi­trescu. 20,39: Muzică românească (di­scuri), învârtită Ardeleană şi Ca la Haţeg, (arch. reg. 90 inf. din Sibiu); Mi-a zis badea, de Po­­pescu şi Mugur, mugurel, de Di­ma, (Arnoldo Georgewsky); Doina Oltului şi Ciocârlia torch. Grigo­­raş Dinicu); Cântec haiducesc şi Fir’ar ceasu afurisit, (Gh. Foles­­cu); Scena pastorală, de Elinescu, (arch. reg. de jandarmi Bucureşti). 31. Turcisme în opera lui Cara­­giale, de N. Baizaria. 31,15: Concert de seară. Orches­tra de salon Radio: Fetele din Baden, vals de Komzak; Tango, de Himmel; Fata cu părul bălai, fox; Ay Panchita t­rumba de C­ham­­berd; Lied din „Paganini“, de Le­­her. 31,45: Cântece româneşti. — A­­lexandru Grozuţă, canto: Dorurile mele, de Şorban; Mândra, de dra­gostea noastră, de Brediceanu; S’a dus cu eu de paici, de Fila­ret Băr­bii; Câte flori pe deal, de Bredi­ceanu; La fântâna cu găleată, de Monţia. 33.05. Continuarea concertului: Melodie de Demarat; Vals lent, de Schebek; Foxtrot, de Berco; Vals din „Balul Operei“, de Heuberger. 33,30: Radio-jurnal. 38,50: Concert nocturn, retrans­mis de la restaurantul Monte Carlo. 33,15: Jurnalul pentru străinăta­te. 23,35: Continuarea concertului de la Monte Carlo. 84—1.30: Concert nocturn al or­chestrei Petrică Moţoi. Moscova, 500 kw. 1724 m. — 18,30. Concert. 20,30. Concert de plăci. 21. Muzică de dans. 23. E­­misie franceză. 22,55. Clopote. 23,05 Emisie germană. 0,05. Emisie na­ţională. Deutschlandsender, 60 kw- 1571 m.— 30. Concert variat. 80,30. Gau­­serie. 21. Inf. 21,30. Nimicuri mu­zicale. 23. Meteor. Inf.. Sport. 20.30. Cariserie. 23.45. Inf. Jocale. 24. Frankfurt. Emisie naţională. Concert de muzică contimporană. Londra, 150 kw. 1500 m. — 20.30 Concert de orchestră. 2145. Trio Alfredo Campoli. 22. Concert de promenadă cielu Queen’s Hall. 23.40. Ştiri. 34. Muzică uşoară. Varşovia, 120 kw. 1345 m . 20,30. Plăci- 20,50. Actualităţi. 22. Concert simfonic. 23. Sport.­23,20. Concert de muzică de dans. Luxemburg, 100 kw. 1304 m. __ 21. Concert de Plăci. 31,25. Con­tinuarea concertului de plăci. 21,45 Inf. şi revista presei. 22,10. Con­cert variat german. 22,50. Conti­nuarea concertului. 2340. Recital de canto. 23,40. Concert Saint- Saens pentru comemorarea cente­narului nașterii sale. 0,25. Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 120 kw. 550,5 m.­­ 19. Muzică de dans. 20. Causerie. 20,55. Placi. 22,15. Inf. 28,40. Con­cert de muzică militară. 0,10. Or­chestră de ţigani. Viena, 100 kw. 506,8 m. — 18. Concerte­ de muzică din timpul îm­păratului Franz Josef. 19,20. Cau­­serie. 20,30. Potpuriuri distractive. 22,10. Audiţie. 23,25. Recital de canto. 0,20. Inf. 0,35. Muzică de dans. PrUga 120 kw. 470,2 m. -- 20.05. Plăci. 20,10. Inf., Meteor. 2045. Concert de muzici militară. 21,50. M. Ostrava. 22. Ora. 22,30. Brno. 2346. Inf., Cronica zilei. Sport. 23,35. Inf. Sport in germană. 23,40. Orchestră de jazz. Belgrad, 3 few. 437,3 m. — 21. Concert. 21,30. Cântece, melodii şi dansuri populare. 23. Ora. Inf. de presă. 23,15. Concert de orchestră.. 23,50. Plăci. VINERI, 16 AUGUST BUCUREŞTI. 13 kw 3644 k­m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 1875 m. 13. Cota apelor Dunării. Spec­tacole, Conferinţe. 13,05. Concert de prânz. Muzi­că uşoară (discuri). Cântecul va­gabonzilor de Frimi şi Cântec din Shanghai, de Egan, (arch. Odeon); Coboară în gondolă, de Vehones şi ■Surâzi, de Rizio, cântate de Tino Rossi; Două foxtroturi din filmul , Ritmul colegiului“, de Gordon, (arch. Jolly Cobrun); Cântec ar­gentinian, de Fiores şi cântec Cu­ban, de Metamoros, (trio Veeţio); Marlena, de Königsberg şi Pentr’un sărut, de Sdearov, cântate de Mos­­copol); Două cântece din opereta „O noapte in Veneţia“, de Joh. Strauss, cântate de Kolman von Pataky; Două cântece de Fiorito şi Perkins, pian Caroll Gibbons. 13,45—13,50: Bursa, Sport. 13,55: Muzică variată (discuri): Uvertura la opera „Semiraraida“, de Rossini, (arch. simfonică din­ Milano, dirijată de Lorenzo Mola­­joli); Intermezzo din „Cavaleria, rusticană", de Mascagni, (arch. simfonică din Milano dirij. de Lo­renzo Molajoni); Selecţiuni din „Urmează-mă pretutindeni“, de Henderson şi din „Rio Rita“ de Tierney, cântate de ansamblul en­glez de operetă. 14,15: Ora. Mersul vremii. 14,20: Radio JumaL 14,40: Continuarea concertului (discuri) ; Valsuri, de Brahma (două piane: Edith Barnette şi Vladimir Cerikoff). Selecţiuni din opereta­­ „Piraţii“, de Sullivan, (orch. simfonica Court); Moara in Pădurea Neagră, de Eilenberg şi Fierăria din pădure, de Micha­elis, (orch. Odeon). 18. Concert de după amiază —­­orchestra Radio; Uvertură la „Ro­­samunda“, de Schubert; Suita l­a din „Carmen“ de Bizet; Fantezie din ,André Chenier“, de Giorda­no; Fantazie din opereta ,O noap­te in Venetia“, de Joh. Strauss-19. Ora. Mersul vremii. 19,05; Radio Junnoli 19,15: Continuarea concertului: La isvorul lui Ceaikovraky, fanta­zie de Urbach; Farmecul sirenelor, vara de Waldteufel; Două ara­bescuri, de Debussy. 30: Barbu Brezeanu. 20,30: Constantin Silvestri, pian. Compoziţii proprii: Şa­se piese pen­tru copii: coral şi Tocată. 30,50—20,55: Cărţi şi Reviste. 21: Drumurile noastre, de Ro­mulus Seişanu. 21,15: „Tristan şi Isolda“, drama lirică la 3 acte de R. Wagner (di­scuri), cu ocazia aniversării de 70 ani de la prima reprezentaţie. DISTRIBUŢIA Isolda, Nanny Larsen-Todiseni Brangăne, Anny Helm; Tristan, Lunnar Graarud; Kurrenal, Bud Bockermann; Marke, I. Andre®en- Melet, Joachim Sattler. ’ Orchestra Festivităţilor din Bay­reuth, dirij. de Karl Eimendorff, in pauze: Radio Jurnal și Jur­nal pentru străinătate. 444,4 ş­ef.Şi D­nii corespondenţi sunt stăruitor invitaţi să semneze corespondenţele pe care ni le trimit şi să menţioneze, pe fiecare corespondenţă, nu­mărul carnetului de legiti­maţie. - I

Next