Universul, septembrie 1935 (Anul 52, nr. 255-269)
1935-09-16 / nr. 255
% ASIGURAREA .ÎBANCO-RSMANA" Fondată 1920 (M. Q. 182/920). Bucureşti. Griviţei 2? Măîne 16 Septembrie, se face tragerea, la care participă toate poliţele cu amortisment şî premii; beneficiază însă numai poliţele la curent cu plata primelor, ale căror câştiguri se achită imediat• Câştigurile poliţelor cari nu sunt la curent cu plata primelor se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în ,,MJWJVERSU£” până la ÎS curent. Pentru D-nii Profesori de desen Editura SOCEC aduce la cunoştinţa D-nelor Profesoare şi D-Ior Profesori de desen, că anul acesta pe lângă Blocurile Liceul Spiru fiarei, Planşeta-Bloc Lie, Spiru Haret şi modelele de caligrafie SCRIERE FRUMOASA a apărut în această editură MEMENTO.CALIGRAFIC al tuturor scrierilor, cu preţul de lei 28.— Iar cunoscutele caiete liniare, Lie. Spiru Haret au fost confecţionate dintr'o hârtie albumină specială şi fiecare caiet este ,însoţit de o hârtie sugătoare. 1444++++444++4 „FOTO-SPORT“ S.A.R. Cal. VICTORIEI 60 Aparate fotografice toate mărcile Laborator special pentru lucrări de amatorizăriri artistice după : LEICA, COMTAX şi RETINA Secţie specială de optică condusă de optician specialist Monturi moderne: Sticle Zeiss, Punctaj, Umbra şi Uro-Punctaj Primim reparațiuni. PREȚURI MODESTE. Scrisori din Roma (Urmare din pagina I-a) să deschidă porţile imperiului, negru pentru colonii, capitalu- I rile şi experienţa technică ita-liană. Şeful delegaţiei italiene a arătat la expunerea sa că: In ciuda prezenţei sale în Societatea Naţiunilor, Etiopia a violat în mod sistematic tratatele pe care le-a semnat şi a dovedit că nu posedă organizaţia de stat indispensabilă pen■tru a face parte din comunitatea naţiunilor civilizate. Înainte şi după intrarea sa în Liga Naţiunilor, Etiopia a avut o atitudine politică agresivă, ameninţând siguranţa coloniilor italiene din Eritreea şi Somalia, prin încercări de invaziune în timpul războiului italoturc în Libia sau în timpul războiului mondial şi printr’o neîntreruptă serie de banditisme, prădăciuni şi încălcări de hotare. Actele diplomatice prezintate consiliului de d. Aloisi tind să dovedească opiniei internaţionale că, in trecut, Abisinia a recunoscut de drept protectoratul Italiei, că aceasta are azi în Abisinia nevoi de expansiune colonială mai mari decât orice altă Putere şi că, prin urmare, Italia are cele mai mari pagube de suferit din cauza situaţiei actuale din Abisinia. SITUAŢIA ETIOPIEI IN SOC. NAŢIUNILOR De la intrarea Etiopiei în Societatea Naţiunilor au trecut 12 ani. Liga ar avea azi dreptul şi datoria să se întrebe, dacă n’a sosit timpul să examineze în ce mod a răspuns Etiopia îndatoririlor impuse de pact. Statul etiopian, dezorganizat din punct de vedere politic şi administrativ, e un conglomerat de rase foarte deosebite, cucerite rând pe rând de Negus, unele dintre ele de puţină vreme. Este, conform spiritului Societăţii Naţiunilor, să se cerceteze dacă n’ar fi în interesul civilizaţiei ca populaţiile gailă, somale, sidamă, etc, să fie sustrase apăsării etiopice. In Etiopia, sclavia există ca o instituţie legală nu numai tolerată, dar practicată de însuşi guvernul ăbisin, care n’a ţinut niciodată seamă de recomandările Ligii, după cum rezultă chiar din raportul cel mai recent al comisiunii sclavajului din Geneva, din Mai 1935. Aceiaşi atitudine o are în fimn Etiopia faţă de dispoziţiile internaţionale privitoare la contrabanda de arme şi faţă de toate obiceiurile şi instituţiile statelor civilizate: ea practici tortura prizonierilor, antropofagia, evitaţiunea copiilor şi comerţul de eunuci, ceea ce scoate din rândul statelor civilizate şi o face nedemnă de a rămânea în comunitatea naţiunilor civilizate de la Geneva. Membrii Societăţii Naţiunilor nu au numai drepturi, ci şi datorii. Ei nu le pot revendica p cele dintâiu, dacă nu le pot îndeplini pe cele din urmă. Admiterea Etiopiei în Ligă a fos un act politic inspirat de ideei că prin participarea ei la drepturile şi datoriile impuse de act, ea se va îndruma pe caiet civilizaţiei. Experienţa făcută fost insă o crudă dezamăgit pentru Ligă, care ar merge contra propriilor sale scopuri şi a contrazice propria sa misiuni dacă nu ar ţine socoteală , ci această lecţie a experienţei. De asemeni, în aceste condiţii Etiopia a făcut imposibil orice colaborare amicală cu Italia, pentru care ea reprezint un permanent pericol, mai alt de când, la adăpostul tratatului de amiciţie italo-etiopian di 1928, înărmările abisine au w mat o progresiune îngrijitoar In concluzie, Etiopia s’a pi în afară de pact. Italia, rid eându-se contra pestei ştiri f lucruri intolerabile, îşi apăra siguranţa, drepturile şi demnitatea ei şi totdeodată apără prestigiul şi bunul nume al Societăţii Naţiunilor. Acestea sunt, în rezumat, constatările principale şi concluziile celor câteva sute de pagini ale memoriului italian, expuse de primul delegat italian la Geneva. D. Eden şi d. Laval s’au mărginit la scurte declaraţii principiale, care nu închid calea niciunei discuţiuni viitoare. In schimb, avocatul Abisiniei, dl. Joze, care ar fi putut găsi în dispoziţiile pactului argumente juridice de natură să impresioneze consiliul, a făcut greşeala să se angajeze în polemici de politică internă fascistă, care nu puteau contribui la consolidarea tezei etiopice, care depăşeau tradiţiile şi metodele Societăţii Naţiunilor şi care, cu acest titlu, au fost viu criticate de o mare parte a presei franceze şi au provocat mare indignare’în cea italiană. ITALIA VREA UN PROTECTORAT EXCLUSIV S’ar părea că din lunga expunere a d-lui Aloisi, rezultă că Italia ar cere excluderea Etiopiei din Liga Naţiunilor. In realitate însă, delegatul italian constată şi trage concluzii, dar nu cere nimic, nu formulează nicio pretenţie din partea guvernului său. A expus situaţia şi pericolele ce pot rezulta din rea. E rolul consiliului acum să examineze această situaţie şi să propună soluţiile, fiind de sine înţeles că Italia îşi păstrează întreaga libertate de acţiune. ■ De multe ori, când se află în faţa unei probleme complicate, consiliul numeşte un comitet. E o procedură de amânare, care înlătură uneori primejdia imediată şi alteori înlesneşte o soluţie. Un comitet a fost numit şi de rândul acesta, compus din Franţa, Anglia, Polonia, Turcia şi Spania, al căreia reprezentant presidează lucrările conduse în cel mai mare secret. La Roma, toată această procedură „societară“ e privită cu oarecare rezervă, s’ar putea spune chiar cu indiferenţă. Italia se consideră într’adevăr pregătită pentru orice ipoteză. Nimeni nu se aşteaptă la excluderea Abisiniei din Ligă. Acum câteva luni, lucrul ar fi fost posibil. Astăzi este prea târziu. In schimb, punerea Abisiniei sub tutelă pare încă posibilă. In această direcţie greutăţile sunt însă foarte mari şi punctele de vedere foarte îndepărtate. Italia vrea un protectorat exclusiv; consiliul Societăţii Naţiunilor n’ar putea merge — dacă va merge până acolo! — de căi spre soluţia unui mandat colectiv al Ligii, în a cărui executare Italia ar avea în fapt rolul principal. O interpretare strictă a pactului n’ar lăsa multe posibilităţi de înţelegere. O interpretare largă, într’un spirit nou, ar permite însă găsireaunei solu■ ţii, căci situaţia de stat protejat ca Irakul sau chiar de colonie ca India, nu este incompatibilă cu prezenţa unui stat în Societatea Naţiunilor. Oamenii de bună voinţă, p care Sfântul Părinte i-a pomenit la congresul infirmierelor din Roma, lucrează pentru menţinerea păcii. Italia nu se va împotrivi la o soluţie raţională , dacă ea satisface interesele sale . Ea nu pierde însă din vedere obiectivul său principal. „Ne vom merge drept", a spus a s Mussolini în ultima sa cuvântare adresată avangardiștilor italieni, din balconul Palatului Venezia. ■■ A. TADINI -I --------x,x— stat UNIVERSUL" CĂLDURILE DEPRIMĂ Daci vă simtifi vitilitatea miejorata din cauza căldurilor, reacjionafi : sporîfi-vâ rezistenţa fizică făcând o cură de Quintonine. M. E. PERRAUD, 9 rue Bernard-Pailssy, din Teure, care a urmat acest tratamant scrie : „Fiind foarte deprimat din cauza căldurilor am întrebuinţat excelentul Dv. Quintonine şi pot să vă asigur că mi-a redat repede forţele şi buna mea dispoziţie". De 20 de ani, Quintonine, face de milioane de ori proba eficacităţii sale în cazurile cele mai diverse: depresiune, oboseală, anemie, lipsă de poftă de mâncare, nervozitate, etc. Cumpăraţi astăzi un flacon de Quintonine ; turnaţi-l intr'un litru de vin da masă ţi luaţi în doză de un păhărel înaintea fiecărei mese, deliciosul vin fortifiant pe care l'aţi obţinut intr'un mod atât de simplu. Vă veţi simţi re-QUINTONINE PRODUS FRANCEZ. — LABORATOARELE HELIN Fortifică repede - costă eftin LA FARMACII ȘI DROGUERII Pret pentru public. Flaconul Lei: 42 Cupidon deşertând o pungă (Vezi ilustraţia din pag. I-a) Caracteristica artei lui Guerchin constă în opere în genul acesteia: pictorul îndemănatec excela în aceste compoziţii decorative unde subiectul nu contează, dar unde execuţia face întregul farmec. Este greu, într’adevăr de a explica gestul acestui Amor deşertând pe pământ o pungă plină cu aur, dar ceia ce face, puţin ne pasă, e destul să constatăm că acest Cupidon este încântător, că trupul său durduliu este de o structură admirabilă, şi că peisajul din spatele lui are prospeţime şi atmosferă . Francesco Barbieri s’a născut în Bolcaais la 1581; fusese poreclit Guerehin (ă guerehtoo) din pricina privirii sale încrucișate foarte accentuată. Unii au spus că era choir, el însă se uita numai cruciș. Cum se manifestară primile sale dispoziţii pentru pictură, Guerehin fu plasat de către părinţii săi în atelierul lui Benedetto Genari cel bătrân, care împărţea cu Calvart monopolul învăţământului artistic la Bologna. Dar în curând cei doi Carrache îşi făcură apariţia şi deschiseră o şcoală în oraş. Scopul mărturisit al acestei şcoale era reîntoarcerea la puritatea artistică ai cărei glorioşi reprezentanţi erau Michel-Angelo, Corregio şi Titian. Tradiţia celor mai mari maeştri, studiul antichităţii, imitarea naturii, astfel cu programul de luptă întreprins de cei doi Carrache. Dar acest program nu putea fi realizat decât dacă era în armonie cu sentimentul contimporan. Adică, putea să corecteze şi să atenueze exagerările anumitor forme, dar nu putea să modifice caracterul general al artei. De fapt, maeştri cari imitau pe Carrache fusese iniţiatorii stilului baroc, ei studiaseră arta antică după bucăţi al căror model era lipsit de sobrietate, sau după statui cu o muşchiulatură forţată; în sfârşit, studiul naturii, se mărginea exclusiv la nud şi la anatomia umană. Operele o oovedesc. „Un membru nu e în adevăr bine zugrăvit, scria Tassoni, decât dacă vinele şi muşchii cu micile lor cute şi mişcări sunt toţi măsuraţi examinaţi, cântăriţi şi copiaţi scrupulos după membrele vii şi comparate cu acelea ale morţilor jupuiţi de piele, şi ciopârţiţi pentru a verifica toate efectele“. Dar aceşti pictori nu mai căutau simplicitatea naturii, nici lumina suavă, răspândită peste tot, care distinge pe marii maeştri ai Renaşterii. Compoziţia, pozele, lumina şi umbrele, totul devine la ei excesiv.O calitate totuşi pe care botrat-o, este adevărul individual, sau mai bine zis independenţa expresiunii picturale. Este ceea ce îi scăpă multă vreme de la decadenţa covârşitoare. Dacă toţi ar fi imitat orbeşte pe Ludovic Carrache, această artă ar fi avut o viaţă foarte scurtă şi ar fi exercitat puţină influenţă. Din contra, cei mai mari dintre ei, Dominicanul, Gide, Albane şi Guerchin, au adăugat întotdeauna la învăţământul maestrului, o notă personală şi au înlăturat astfel primejdia unei imitaţii prea directe, prea servile. După câţiva ani de şcoală în atelierul celor doi Carrache Guerchin, începu să producă ; el cuceri în scurt timp admiraţia şi apoi celebritatea. El nu poseda numai calităţile artistului, dar şi acelea cari fac pe om iubit. Astfel el fu căutat de papi şi de regi. Fantastica Cristina a Suediei, veni chiar odată să-l viziteze în atelierul său.îndrăgostit cu înflăcărare de libertate, Guerehin refuza orice invitaţie, chiar dacă ar fi fost onorabilă şi avantagioasă, dar care ar fi riscat chiar pentru scurt timp să-l transforme în curtezan. In plus, avea pasiunea exclusivă a artei sale şi nu dorea să fie îndepărtat de ea; prodigioasa sa activitate este dovedită prin cărţile unde fratele său îi însemna toate pparele, se poate Aprecia» munca sa, numai parcurgând ihueeele, chiar cele de importanţă secundară şi eşti convins că nu va întârzia să-şi ia revanşa linei uitări nedrepte. In arta sa, se pot recunoaşte trei chipuri de a lucra: primul, câteodată incorect, făcut prin opoziţia violentă a umbrelor şi a luminii, înfăţişează o comoţie molatecă şi lipsită de sânge. Influenţa lui Caravage, nu dispare de tot un al doilea fel de a lucra, unde persistă contrastele de lumină şi umbră dar mai atenuate şi mai uşor amestecate. Carnaţia e mai roză, mai fină, desenul mai exact, compoziţia mai armonioasă. Această a doua metodă a lui Guerchin este cea mai bună: ei îi aparţine această frumoasă pânză reprodusă aci „Cupidon deşertând o pungă“. Inal treilea fel, Guerchin se aplică în mod deplorabil să imite pe Guide de al cărui succes era gelos. Atunci din graţie ajunge la caraghioslâc, la ceva fad, fără să reuşească să asimileze această suavitate şi nobleţe care înălţau graţiile lui Guido Reni. „Cupidon deşertând o pungă“, care făcea parte din colecţia lui Carol al II-lea, nu părăsi palatul regal din Madrid decât ca să intre la „Prado“. Spargere la castelul Zelinschi din Lipova Lipova (Banat, 13 Sept. La castelul contelui Zelinschi, din Neudorf, care din 1924 locuieşte la Budapesta, i s’au furat tacâmuri în valoare de 30.000 lei. Când s’a întâmplat faptul nu se ştie, destul că servitoarea contelui venind în ţară, ca să aerisească încăperile, a observat lipsa unor tacâmuri de aur în valoare de 30.000 lei. Jandarmeria n’a putut să constate decât că fereastra dela etajul 11 e spartă şi s’a văzut în imposibilitate ele a, da de urmele hoţilor. întrunirea inferioare din Lugoj Lugoj, 13 Sept. Pensionarii militari grade inferioare din Lugoj şi judeţulSeverin sunt chemaţi Duminecă la o întrunire publică, întrunirea se va ţine în sala de şedinţe a primăriei, pe care d. dr. Birăescu, primarul oraşului, a pus-o la dispoziţia foştilor ostaşi. In întrunirea de Duminecă, pensionarii vor pune bazele unei asociaţii a pensionarilor militari. Ei urmăresc să-şi aleagă un preşedinte în persoana unui domn ofiţer superior pensionar, sub autoritatea căruia să poată activa, cerându-şi drepturile. Reangajaţii pensionari mai vor să înfiinţeze şi o bancă populară, care să împrumute pe membri cu dobânzi mici. In Lugoj şi jud. Severin sunt 300 de pensionari. Până acum şi-au anunţat sosirea 140 persoane. ---------xOi---------- Conflict de muncă intre lucrătorii şi patronii brutali din Roman Memoriul înaintat inspectoratului muncii şi contractul colectiv Roman. 13 Sept. Din cauza proastei salarizări şi a nerespectarii repauzului duminical şi a orariului de muncă, s’a ivit un conflict de muncă, între lucrătorii şi patronii brutali din Roman. Sindicatul lucrătorilor, s’a adresat inspectoratului muncii Bacău, printr’un memoriu în care arată că faţă de scumpjpetea ce creşte din zi în zi şi faţă de lefurile derizorii, au declarat deschis conflictul de muncă cu patronă, şi cer trimiterea unui delegat pentru facerea unui contract colectiv de muncă. Odată cu memoriul au înaintat şi o serie de deziderate care să fie prevăzute în contractul colectiv şi dintre care notăm mai jos o parte : Respectarea repausuliu duminical, cocătorul şi varmuche- jirul; Isă fie plătiţi cu 900 lei săptămânal şi 2 kgr. pâine zil-nic, nu două pâini care au nu- i mai 1.500 gr. Să se lucreze : două cuptoare zilnic sau 8 ore. Cuptorul prefăcut să fie de 200 kgr. albă şi 250 neagră. Ajutorul de covată sau tablagiul să fie salariat cu 600 lei pe săptămână şi 2 kgr. pâine zilnic. Lucrătorii permanenţi nu vor putea lucra mai mult de 8 ore. Patronii să pue la dispoziţia întrebuinţa şomeră plătiţi cu 70 lei de cuptor. Şi lucrătorul cât şi vormuchertul permanent, nu vor putea lucrai ore suplimentare decât numai în cazul când nu vor fi şomeri. Patroni să pue la dispoziţia lucrători şi patroni; să Inspectăt, halate, şorţuri, bonete şi cameră de bae. In cazul când patronul nu are bae e obligat a plăti lucrătorului costul băii. Recunoaşterea delegatului sindicatului, care va putea plasa şomeră o zi pe săptămână în locul celor permanenţi; să aplaneze conflictele dintre lucrători şi partid; să inspecteze la orice oră din zi sau noapte respectarea contractului. Patronă nu au voie a angaja lucrătorii decât din sindicat, iar în caz de lipsă în înţelegere cu delegatul va putea angaja şi străini . Respectarea reciprocă a demnităţi omeneşti. Sindicatul a ridicat inspectoratului, ca delegaţi pentru perfectarea contractului pe V. Dreşan, Ion Isăcescu şi supleant Ion Dima. Se aşteaptă sosirea d-lui inspector Budişteanu pentru începerea tratativelor- CITIŢI: „VESELIA” ■ Ai' FRÂNAR TĂIAT DE TREN Galaţi, 13 Septembrie Frânarul Pâtrvuleam, din depoul local, pe când se afla în staţia Taraclia, de pe linia Galaţi - Basarabeasca, din nebăgare de seamă, a căzuit între vagoane şi a fost tăiat în două. Cadavrul a fost transportat la morga spitalului „Elisabeth Doamna“. Organele ceferiste au deschis o anchetă. ----------ooxOXoo--------- Sărbătorirea centenarului pompierilor, la Galaţi 13 Septembrie Ziua de 13 Septembrie, centenarul pompierilor, s’a sărbătorit cu un fast deosebit. La ora 10 dim. s’a oficiat un serviciu religios, în curtea cazărmii, la care au participat reprezentanţii autorităţilor civile şi militare şi un public numeros. Părintele DAICOVICI a rostit o frumoasă cuvântare soldaţilor arătând însemnătatea patronului pompierilor. D. căp. MIHAILA, comandantul secţiei locale, a făcut apologia faptelor vitejeşti, săvârşiţi de eroii pompieri de la Dealul Spirei, în anul 1848. In încheere, d-sa a cerut soldaţilor, să apere până la sânge glia strămoşească, fiind demn imitatori ai eroilor din Dealu Spirei. D. GRIGORE VEJA, ajutor de primar, a mulţumit d-lui căpitan Mihăilă şi ostaşilor, pernm munca ce au depus-o în cursu anului, în cazuri de incendiu apărând avutul cetăţenilor acestui municipiu. A urmat un festival artistic unde s-au executat diferite producţiuni. Asistenţa a luat o gustare în sala de mese a cazărmii. ------------X - X------------ Întrunirea funcţionarilor judecătoreşti din Caransebeş Caransebeş, 13 Sept. In urma apelului lansat de Asoc. funcţionarilor judecătoreşti din circ. Curţi de apel Constanţa, funcţionarii judecătoreşti de la instanţele din Caransebeş, s’au întrunit azi, în sala de şedinţă a tribunalului, în vederea trimiterii unui delegat la congresul funcţionarilor judecătoreşti, ce se va ţine la Constanţa. întrunirea a fost prezidată de d. Al. Râdulescu, grefierul tribunalului, care a arătat că asociaţia funcţionarilor judecătoreşti, constituită la Constanţa, sub preşedinţia d-lui primpreşedinte al acelei Curţi de apel, are de scop a si lucreze la ridicarea moralului şi nivelului cultural şi profesional al membrilor ei, iar, pe de altă parte, a stărui să obţină ca salariul să asigure funcţionarilor judecătoreşti o existenţă onorabăă, spre a fi feriţi de orice tentaţiuni. D. Al. Râdulescu a făcut un călduros apel la funcţionari judecătoreşti din localitate, insistând să se adere la acţiunea începută de asociaţia funcţionarilor judecătoreşti din Constanţa, în care scop să se trimită un delegat la congresul ce se va ţine la Constanţa. Funcţionarii judecătoreşti, după ce au luat la cunoştinţă cu satisfacţie expunerea d-lui grefier Al. Râdulescu, la propunerea d-lor dr. C. Stângu, şefportărel, A Bălăci, al. grefier şi alţi vorbitori, decide în unanimitate aderarea în principiu la acţiunea întreprinsă de asociaţia funcţionarilor judecătoreşti din Constanţa şi, pentru aducerea la îndeplinire a tei hotărîri, au delegat pe d. grefier Al. Râdulescu, autorizându-1 să ia parte la congresul funcţionarilor judecătoreşti I de la Constanţa. S S’a mai hotărît apoi să se facă un apel la funcţionarii judecătoreşti de la judecătoriile din Orşova şi Teregova. Anul al 52-lea Nr. 255 Luni 16 Septembrie 1935 amm GcthDiihir’ DUMINECA 15 SEPTEMBRIE | Ort. : Sf. Martir Nichita Rwnâ~ ■ nul (330) și Sf. Visarion Episcopul Tharisei. . ) Cat. : f D. 14 d. R. 7 Dureri ale Măriei. „ Prot.: D. 13 d. Tr. Constanța. Evreesc : 17 Elul 53.95. Mahomedan : 16 Gemadi-el-A- j hir 1354. I Răsăritul Soarelui 5.56 ; Apu- | sul 18.24. CALENDAR ISTORIC §1 LHERAR 15 SEPTEMBRIE In această zi, în anul... . ..... . 1602, sună astfel o inscripţie de I pensionarilor militari, grade pe mormântul boerului Stroe BU- izescu. ..?i ieşiră de se loviră în gura Teleajenului, la Teiuşani, în luna lui Septembrie, 15 Zile, anii , 7110 (de la facerea lumii, cum s- I socotia atunci, deci 1602, n. Pr.). ] Luni dimineaţa, până sara, şi făcură năvală Marţi dimineaţa, de trei ori, de toate părţile, iar jupanul Stroe, atâta nevoe pe creştini văzând, stătu împotriva Tătarilor, de se lovi cu cumnatul Hanului, şi-l înjunghie pre Tătar, şi într’acel război se răni la obraz, şi peste trei săptămâni i se tâmplă moartea...“. Despre ce e vorba ? Radu Serbpan. Domnul Ţării Româneşti, a trăit ca bun prieten al lui Basta (principele Ardealului şi omoritorul lui Mihai Viteazul), care întrebuinţa toate mijloacele ce le avea la Îndemână pentru a-l sprijini. Odată chiar Ardelenii intrară în ţară, pe valea Teteajenului, până la Ogretin şi Teişani, ca să apere pe ocrotitorul lor împotriva Tătarilor, cari năvăliseră, aducând pe Simion. Nu s’a cercat o mare luptă cu aceşti năvălitori, cărora le eră acum cu mult mai uşor să vie la noi, deoarece li se îngăduia să steie, vara şi iarna, în locurile şese, nelocuite până atunci, ale Bugeacului, dar tabăra imperialilor rămase neclintită faţă de atacurile călăreţilor pustiului. Ostaşii din apus erau deprinşi cu o astfel de tactică, de a aştepta închişi în dosul şanţurilor şi al altor întăritori, dar Românii noştri erau nerăbdători, şi li se părea că se ascund şi că este pentru ei o mare umilinţă in aceasta. Deci linul dintre Buzeşti, Stroe, care se află atunci împreună cu Imperialii, ieşi la harţă cu Tătarii şi purtă o luptă de adevărat viteaz cu însuşi cumnatul Hanului. El birui pe duşman şi-l ucise, dar primi o rană la faţă, de care muri. Pe piatra lui de îngropare în mănăstirea Stăneşti, din părţile Vâlcii, se află inscripţia, reprodusă mai sus şi se vede o scenă tăiată în piatră, reprezentând pe viteazul nostru care doboară pe Tătar, care alunecă de pe cal, lăsând să-i cadă tolba cu săgeţi (Iorga). 1839, un anonim a început a copia următoarea carte: Partea I-a a Moralului Cristiănescu, aşa lucratu pentru şcolarii săi semina- rişti, de Nicolae Bălăşescu, profesor de Teologie, Morală, Logică şi Istoria Bisericească. Copia s’a făcut in mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti şi se află I în manuscris la Academia Română, cota 782. I 1884, a apărut în Bucureşti zia,i Ori vH», redactat de Gr. H. Grandea. Dar, ca toate ziarele lui Grandea, şi Griviţa n’a dăinuit decât câtăva numere. 1897, a murit în Sebeşul săsesc Alexandru Roman. Născut la 1826 în Auşeu (Bihor), a studiat la gini.naziul din Beiuş şi dreptul la Oraîdea, unde a înfiinţat societatea de lectură a studenţilor români. A urmat apoi teologia la sf. Barbara din Viena, iar la 1818 a fost nu- mit prof. la gimnaziul din Beiuş. A mai fost profesor de limba ro- mână la academia din Oradea şi la Universitatea din Budapesta, de-putat, membru al Academiei Române, etc. Roman a înfiinţat ziarele „Concordia“ (la 1861, în Budapesta) si „Federatiunea“ (1888, tot in Budapesta). Ca redactor al ultimului ziar a avut mai multe procese de presă și la 1868 a fost condamnat la 1 an închisoare (pedeapsă executată la Vat). Roman a mai publicat articole in revista „Familia", precum ,şi în volumele : Epistola unui român transilvănean către un amic al său şi Rede des ReienstatS. LUCIAN predescu DUMINICA, 15 SEPTEMBRIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 11.30 : Predică de pr. Toma Chiricuţa. . . 11.45 : Cronica vieţii religioase de arh. Iuliu Scriban. 12 . Muzică religioasă. Corul Bisericii „Domniţa Bălaşa“, condus de prof. I. Cioirescu; Mântueşte Doamne poporul Tău, de Chirescu; Crucii Tale, de Chirescu; Imnul Heruvimilor de Preyer; Răspunsurile mari de I. Ghica-Comărneşti ; Doamne, iubit-am podoaba casei Tale, de Muzicescu; Doamne mituește, de Lwowski. 12.30 : Ora. Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 12.35 : Concert de prânz. Orchestra Radio; Uvertură la „Țiganca“ de Baefe; Suită de dansuri moderne, de Niemann; Fetele din Baden, vals, de Komzak; Dans lent, de Cezar Franck; Serenadă Amdaluză, de Armandola; In stepele Asiei Mici, de Borodin; Habanera, de Chabrier; Foaie de album, de Gyîdmark. 13.40—13.50 : Ştiri sportive. Spectacole« 13.53 : Muzică uşoară (discuri); In grădina cu trandafiri din La Plata, de Rosen şi Intr’un chioşc, de Egen, (arch. Odeon); Două foxtroturi, de Parish şi Towers, (orch. B.C.); Romanţa necunoscutei, de Boyer şi Şansonetă din filmul „Vom avea un cămin“, de Warren, cântate de Milton; Karabah, de Lecuona, (orch. Lecuonia). 14.15 : Ora. Mersul vremii 14.20: Radio Jurnal. Ultimele 14.30 : Ora veselă: începe şcoala, sketch umoristico-muzical de Stroe şi Vasilache. 14.45 : Muzică uşoară (discuri) ; Serenadă şi Tango de Niederberger, cântate de Joseph Schmidt ; Cântec din filmul „Soarele răsare“, de Meisel, cântat de Charles Kuilmann; Tot ce vrei şi Spune-mi ceva, de Manzatti, cântate de Leni Caler; Două cântece ruseşti, cântate de Lescenko. 17 : Cunoştinţe folositoare de dr. D. Paşcanu. 17.15 : Muzică românească I (discuri); Sârba din „Vălenii de I Munte“ şi Hora de la Găvana, (iar raful Ioniţă Bădiţă); Paharul şi I Văluica, cântate de Fănică, Luca; Hora cu pauză (harmonica : Bugeanu si Constantin). 17.30 : I. Gr. Oprişan : De vorbă cu sătenii. 17.45 : Muzică românească (discuri) 18 . Concertul fanfarei regimentului, 21 inf., sub conducerea d-lui ştiri. lt. Stamatiade: Marşul Regimentului IV Linie Ilfov No. 21 de Lt. Stamatiade; Prinţesa fermecată, uvertură de Langlois; Totdeauna cu tine, vals de M. Fălicăşeanu ; Visul brigandului, intermezzo de Mydletton; Buciumul Carpaţilor, potpuriu naţional de Gh. Dinicu. 19 . Reportaj : „Minunea de la Maglavit“ (înregistrare pe discuri a povestirii lui Petre Lupu). 19.15 : Continuarea concertului : Răscoala, uvertură de Stolz; Păpuşa din Hadgl-Abdul, vals de Lt. Stamatiade; Tiroleză; Fraţi de arme, marş de Blankembourg; Transilvania, potpuriu naţional de Petreacu. 20 : Mircea Eliade: Singurătatea. 20.20; Muzică de cabaret (discuri); Yodle-odie, de Leclercq şi O baie de soare, de Nicholas, torch, Bravour) ; Sunt milioane de femei, de Steels, şi Omule, ai fost tare ocupat, de Wayne (voce: Gracie Fields); Zece centime un dans, de Rodgers şi Ziua copilului, de Ronell. (pian: Billy Mayerl); Şansonetă, de Oberfeld, cântată de Prejean; Două cântece ruseşti, (orchestră de balalaici Pathé); Ca la chef şi Of ! Didino, (solo naj: Fânică Luca). 21 : Un drum la cetăţile Dacilor de Ion Conea. 21.15 : Concert de seară. D-ra Emilia Guţianu, canto şi Orchestra Radio; Uvertură din „Frumoasa Rotraut“, de Lautenschläger ; Aria Constanţei din „Răpirea din Serai“, de Mozart (canto : Emilia Guţianu); Cine a născocit acest cântec, de Mahler (canto : D-ra E. Guţianu); înţelepciune, de Alfred Alessandrescu (canto : D-ra Guţianu); Narenta, vals de Komzak; ’ Aria Reginei ■ nopţii din „Flautul fermecat“, de Mozart, (canto: D-ra E. Guţianu); Aria Filinei din „Mignon“, de A. Thomas, (canto : D-ra E. Guţianu). 21.50 : Cronica sportivă de Virgil Economu. 22: Continuarea concertului. Orchestra Radio: I-a suită de orchestră, de H. Ryder; Cântec de leagăn de Squire. 22.30 : Radio Jurnal. 22.45 : Continuarea concertului: Fantazie pe motive de Hellmesberger, de Ischpold; Stelele desertului, de Ch. Repper; Senorita, intermezzo de Frimi; Galop de Lincke. 23.15: Muzică distractivă (discuri); Două foxtroturi, de Drake şi Coot, (orchestra Paul Whiteman); Două cântece cubane de Marino şi Pardave, (orch. Alina de Silva); Mari- Mariletta şi Sansoneta, de Marafioti (Tario fantazist Armandel) ; Serenadă din filmul „Nu pot fără tine“ şi Vals de Schwerin şi Meisel (voce: Heinz Daum şi orchestră) ; Vals ţigan şi Rustica, (voce: Petre Lescenco); Două foxtroturi de Newman şi Stride, (orchestra Enric Madriguera); Vorbesc prea mulţi de dragoste şi Iţi doresc noroc, Jonny, de Grau şi Schmidseder (cântate de Marita Gründgens). Moscova, 1724 m„ 500 kw.—18:30: Concert de orchestră. 21: Concert de păci. 22: Emisie germană. 23,05: Emisie engleză. 24: Emisie germană. Deutschlandsender, 1571 mp 60 lew. 21: München. Concert de seară. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Causerie. 0,05: Muzică de dans. Londra, 1500 m. 150 kw__21,15: Recitalul sopranei Sophie Wyss, cu acompaniament de violoncel. 22: Serviciul religios catolic. 22,50: Ştiri. 23: Trio Georgian. 23,30: Concert de orchestră. Varşovia, 1345 m.. 120 kw. — 18 : Muzică de dans. 18,40: Audiţie muzicală. 19: Recital de violoncel. 20,25: Sport. 20,30: Meteor. 21 : Concert de muzică uşoară. 22: Lwow. Audiţie veselă. 22,45: Sport. 23: Concert Zarembski pentru a 5-a comemorare a morţii sale. 23,45 : Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 1304 m, 100 kw. — 20,30: Concert de muzică variată. 21,15 : Concert de muzică ușoară. 22 : Concert de muzică de dans. 23 : Concert de plăci. 23,15 : Concert de muzică variată. 0,30: Concert de muzică de dans. 1,30: Concert de muzică variată. Budapesta, 550,5 m., 120 kw.__ 18 : Concert de orchestră. 18,20 : Causerie. 10,25: Concert de pian. 22,45: Inf., Sport. 23,10: Concert de quintet. 23,30: Concert de orchestră. Viena, 506,8 m.. 100 kw.—16,40 : Mozaic muzical. 20 : Ora, Programul pentru mâine, Sport. 20,10 : Concert de muzică variată. 21,05: Recital de canto. 23 : Inf., Sportul de Duminică. 23,26: Muzică de dans. 23,50 : Inf. 0,05 : Continuarea muzicii de dans. Fraga, 4702 m„ 120 kw.— 20,15 : Concert de orchestră. 2035: M. Ostrava. 20,55: Brno. 21,20: Causerie. 21,45 : Torino „Samson şi Dalila“ operă de Saint-Saens. ’ Belgrad, 4373 m„ 3 kw. — 21: Seară de cântece, melodii şi dansuri populare iugoslave. 23. Ora, Inf. de presă. Sport. 23.20. Concertul orchestrei Radio. 24 . Concert, de orchest.i. LUNI, 16 SEPTEMBRIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 13 . Ora, Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz (discuri). Uvertură la „Poet şi ţăran", de Suppé, (arch. simfonică din Amsterdam, dirijată de Mengelberg) ; Trandafirii din Sud, vals de Joh. Strauss, (orch. Filarmonică din Berlin, dirij. de Bruno Walter); Selecţiuni din opereta „Victoria şi al ei husar“, de Abraham, (orch. Debroy); Potpuriu de cântece negre, cântate de Paul Robeson. 13.40—13.50. Ştiri sportive. Spectacole. Bursa. 13.52: Muzică uşoară (discuri) : Foxtrot şi Vals din filmul „Porumbiţa“, de Meisel, (orch. Will Glaher; Două foxtroturi din filmul „Ritmul colegiului“, de Gordon, (orch. Tom Coakley); Lieduri, de von Mory şi Goetze, cântate de Joseph Schmidt; Cântă-mi ţigane, foxtrot de Kenedy, (orch. Jack Jackson). 14.15 : Ora. Mersul vremii. 14.20 : Radio jurnal; Ultimele 1 ■' 30: Continuarea concertului de muzică uşoară (discuri); Foxtrot de Carter, (orch. Jackson) ; Paradisul visului, de Fisher şi Mică I mărturisire, de Geras, cântate de I Jean Clément; Ţara basmelor, de Ernst şi Ia seama de Siegel, (arch. Robert Gaden); Ali-Baba, de Leeuona şi Shanghai, rumba de Quintero; Variaţiuni pe un cântec englezesc şi Lebăda de ‘ Sauit , Sams, (solo de saxofon : Marcel 1 Mare) 18. Concert de după amiază — Orchestra Radio ; Muzică de Leo Fall, cu ocazia aniversării a 10 ani de la moartea compozitorului : I Vals din „Punţesa dolarilor“; Potpuriu din opereta „După divorţ“ ; Potpuriu din „Floarea din Stambul“; Vals din „Dragă frăţioare“ ; Potpuriu din „Trandafirii din Florida“. , 19 : Asistenţa hoinarilor de inimă, de dr. Gh. Banu. 19.20 : Continuarea concertului : Suită scandinaviană, de Fredericksen ; Viena noaptea, potpuriu de Komzak. 20 : Ora. Mersul vremii. 20.05 : Radio jurnal. Actualităţi. 20.15 : Muzică franceză (discuri); Septet de Ravel, pentru harpă, quartet de coarde, flaut şi clarinet, dirij. de compozitor; Suită de balet din opera „Marouf“, de Rabaud, (arch. simfonică, dirij de autor) ; Pavană pentru o infantă defunctă de M. Ravel, (arch. Colonne, dir. de Pisime). 20.50 : Cărţi şi Reviste. 21 : Ultimele zile de vacanţă de Claudia Milini. 21.15 : Concert de muzică de cameră: Th. Rogalsky, pian şi Quartetul „Amicii muzicii“ (I. Koganof, vioara I-a, L. Boniş, vioara H-a, I. Ghiga, violă şi I. Fotino, violoncel), Quintet de Castelnouvo-Tedesco (I-a audiţie). 21.47 : D-na Maria Snejina, canto : Singuratecă în toamnă din „Cântecul pământului“, de Mahler; Cântecul gotic al Margaretei din „Damnaţiunea lui Faust“, de Berlioz; Romanţa Margaretei din „Damnaţiunea lui Faust“, de Berlioz. 22.10 : Muzică rusească. — Corul „Socol“ condus de M. Rovinsky : Berzele; Ochii negrii; Clopoțelul ; Ciubcic. 22.30: Radio jurnal. 22.45 : Concert nocturn, retransms dela Bonboniera Lafayette — Jazzul Conologos. Orchestra Jean Marcu. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba francezi și germană. * știri. Teatrul municipal al Aradului pe mâna unui evreo-maghiar cu cetăţenie străină Arad, 13 Sept. Am arătat zilele trecute că comisiunea initernimiară a oraşului nostru a dat pentru stagiunea viitoare concesiunea teatrului municipal lui Mihail Szendi’iei junior şi unuia Róna, şi că la concurs n’au participat, ca de altfel în toţi anii, decât postulaţi minoritari, din pricină că românii cari eventual ar fi dorit să concureze n’au putut afla despre acest concurs, de osrece a fost publicat numai în buletinul maciutit de nimeni al municipiului. Hotărârea comisiei a fost contestată de d. ajutor de primar Iosif Vulpe la comitetul de revizie din Timişoara, pentru că nu s’au respectat condiţiile legale. Contestaţia aceasta a produs mare bucurie la Arad, deoarece concesia dată lui Szendrei şi luî Róna a fost o nemaipomenită gafă. Afară de faptul că Szendrei nu prezintă nici o garanţie, s’a uitat să se ceară lui Rona actul de cetăţenie, pe care nu-l putea prezen. ******* Ia, deoarece e cetăţan străin Nu ne îndoim că comitetu de revizie dela Timişoara va anuţă hotărârea comisiei interimare, şi în speranţa aceasta cerem să se repare la vii toanaa (acordare a concesie teatrului greşala ce s’a făcu în toţi anii dela unire încoace de a se publica concursul numai în buletinul necitit municipiului şi a se exclud Prin aceasta participările românilor cari s’ar fi simţit eventual ispitiţi să concureze 3. concesia teatrului. ------en n : ■» . 000-----— Sinucidere Craiova, 13 Sept. Locuitorul Dumitru Kiţu, di 75 ani, din Carpen (Dolj»), s’a sinucis ori spânzurându-se di grinda unui patul. El sufera de o boală incurabilă. Cadavrul a fost descoperit di membrii familiei, care au anunţat autorităţile. radio universul No. 48 iar a apărut cu un conţinut bogat din care spicuim : Scadenţa Cristalul care cântă Spre reproducerea ideală a tuturor frecvenţelor sonore Aşa se instalează un radiofon! Aspectele moderne ale unei probleme vechi Critica ascultătorilor Muzica săptămânii R. U. 481. O realizare cu o lampă a celui mai răspândit montaj de amator Radio-practica Pe scurt! Cere nou în radio Știri de pretutindeni Record în radioreportaj. Marconi voluntar, Avion salvat prin radio. Programul posturilor europene de la 5—21 Septembrie. Un exemplar, 5 lei