Universul, septembrie 1935 (Anul 52, nr. 255-269)

1935-09-16 / nr. 255

% ASIGURAREA .ÎBANCO-RSMANA" Fondată 1920 (M. Q. 182/920). Bucureşti. Griviţei 2? Măîne 16 Septembrie, se face tra­gerea, la care participă toate poli­ţele cu amortisment şî premii; bene­ficiază însă numai poliţele la curent cu plata primelor, ale căror câşti­guri se achită imediat• Câştigurile poliţelor cari nu sunt la curent cu plata primelor se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în ,,MJWJVERSU£” până la ÎS curent. Pentru D-nii Profesori de desen Editura SOCEC aduce la cunoştinţa D-nelor Profesoare şi D-Ior Profesori de desen, că anul acesta pe lângă Blocurile Liceul Spiru fiarei, Planşeta-Bloc Lie, Spiru Haret şi mo­delele de caligrafie SCRIERE FRUMOASA a apărut în această editură MEMENTO.CALIGRAFIC al tuturor scrierilor, cu preţul de lei 28.— Iar cunoscutele caiete liniare, Lie. Spiru Haret au fost confecţionate dintr'o hârtie albumină specială şi fiecare caiet este ,însoţit de o hârtie sugătoare. 1444++++444++4 „FOTO-SPORT“ S.A.R. Cal. VICTORIEI 60 Aparate fotografice toate mărcile Laborator special pentru lucrări de amatori­zăriri artistice după : LEICA, COMTAX şi RETINA Secţie specială de optică condusă de optician specialist Monturi moderne: Sticle Zeiss, Punctaj, Umbra­ şi Uro-Punctaj Primim reparațiuni. PREȚURI MODESTE. Scrisori din Roma (Urmare din pagina I-a) să deschidă porţile imperiului, negru pentru colonii, capitalu- I rile şi experienţa technică ita-­­­liană. Şeful delegaţiei italiene a arătat la expunerea sa că: In ciuda prezenţei sale în Societatea Naţiunilor, Etiopia a violat în mod sistematic trata­tele pe care le-a semnat ş­i a dovedit că nu posedă organiza­ţia de stat indispensabilă pen­­■­tru a face parte din comunita­tea naţiunilor civilizate. Înainte şi după intrarea sa în Liga Naţiunilor, Etiopia a avut o atitudine politică agre­­sivă, ameninţând siguranţa co­loniilor italiene din Eritreea şi Somalia, prin încercări de inva­­ziune în timpul războiului italo­­turc în Libia sau în timpul răz­boiului mondial şi printr’o ne­întreruptă serie de banditisme, prădăciuni şi încălcări de ho­tare. Actele diplomatice prezintate consiliului de d. Aloisi tind să dovedească opiniei internaţio­nale că, in trecut, Abisinia a re­cunoscut de drept protectora­tul Italiei, că aceasta are azi în Abisinia nevoi de expansiune colonială mai mari decât orice altă Putere şi că, prin urmare, Italia are cele mai mari pagu­be de suferit din cauza situaţiei actuale din Abisinia. SITUAŢIA ETIOPIEI IN SOC. NAŢIUNILOR De l­a intrarea Etiopiei în So­cietatea Naţiunilor au trecut 12 ani. Liga ar avea azi dreptul şi datoria să se întrebe, dacă n’a sosit timpul să examineze în ce mod a răspuns Etiopia îndato­ririlor impuse de pact. Statul etiopian, dezorganizat din punct de vedere politic şi administra­tiv, e un conglomerat de rase foarte deosebite, cucerite rând pe rând de Negus, unele dintre ele de puţină vreme. Este, con­form spiritului Societăţii Naţiu­nilor, să se cerceteze dacă n’ar fi în interesul civilizaţiei ca populaţiile gailă, somale, sida­­mă, etc, să fie sustrase apăsă­rii etiopice. In Etiopia, sclavia există ca o instituţie legală nu numai to­lerată, dar practicată de însuşi guvernul ăbisin, care n’a ţinut niciodată seamă de recomandă­rile Ligii, după cum rezultă chiar din raportul cel mai re­cent al comisiunii sclavajului din Geneva, din Mai 1935. A­­ceiaşi atitudine o are în fimn Etiopia faţă de dispoziţiile in­ternaţionale privitoare la con­trabanda de arme şi faţă de toate obiceiurile şi instituţiile statelor civilizate: ea practici tortura prizonierilor, antropo­fagia, evitaţiunea copiilor şi co­merţul de eunuci, ceea ce­­ scoate din rândul statelor civi­lizate şi o face nedemnă de a rămânea în comunitatea naţiu­nilor civilizate de la Geneva. Membrii Societăţii Naţiunilor nu au numai drepturi, ci şi da­torii. Ei nu le pot revendica p cele dintâiu, dacă nu le pot în­deplini pe cele din urmă. Ad­miterea Etiopiei în Ligă a fos un act politic inspirat de ideei că prin participarea ei la drep­turile şi datoriile impuse d­e act, ea se va îndruma pe caiet civilizaţiei. Experienţa făcută fost insă o crudă dezamăgit pentru Ligă, care ar merge con­tra propriilor sale scopuri şi a contrazice propria sa misiuni dacă nu ar ţine socoteală , ci această lecţie a experienţei. De asemeni, în aceste condi­ţii Etiopia a făcut imposibil orice colaborare amicală cu Ita­lia, pentru care ea reprezint un permanent pericol, mai alt de când, la adăpostul tratatu­lui de amiciţie italo-etiopian di 1928, înărmările abisine au w mat o progresiune îngrijitoar In concluzie, Etiopia s’a pi în afară de pact. Italia, rid eându-se contra pestei ştiri f lucruri intolerabile, îşi apăra­­ siguranţa, drepturile şi demni­tatea ei şi totdeodată apără prestigiul şi bunul nume al So­cietăţii Naţiunilor. Acestea sunt, în rezumat, con­statările principale şi conclu­ziile celor câteva sute de pagini ale memoriului italian, expuse de primul delegat italian la Geneva. D. Eden şi d. Laval s’au măr­ginit la scurte declaraţii prin­cipiale, care nu închid calea niciunei discuţiuni viitoare. In schim­b, avocatul Abisiniei, dl. Joze, care ar fi putut găsi în dispoziţiile pactului argumente juridice de natură să impresio­neze consiliul, a făcut greşeala să se angajeze în polemici de politică internă fascistă, care nu puteau contribui la consoli­darea tezei etiopice, care depă­şeau tradiţiile şi metodele So­cietăţii Naţiunilor şi care, cu acest titlu, au fost viu criticate de o mare parte a presei fran­ceze şi au provocat mare indig­nare’în cea italiană. ITALIA VREA UN PROTECTO­RAT EXCLUSIV S’ar părea că din lunga ex­punere a d-lui Aloisi, rezultă că Italia ar cere excluderea Etio­piei din Liga Naţiunilor. In rea­litate însă, delegatul italian constată şi trage concluzii, dar nu cere nimic, nu formulează nicio pretenţie din partea gu­vernului său. A expus situaţia şi pericolele ce pot rezulta din r­­ea. E rolul consiliului acum să examineze această situaţie şi să propună soluţiile, fiind de sine înţeles că Italia îşi păstrează întreaga libertate de acţiune. ■ De multe ori, când se află în faţa unei probleme complicate, consiliul numeşte un comitet. E o procedură de amânare, care înlătură uneori primejdia ime­diată şi alteori înlesneşte o so­luţie. Un comitet a fost numit şi­ de rândul acesta, compus din Franţa, Anglia, Polonia, Turcia şi Spania, al căreia reprezen­tant presidează lucrările con­duse în cel mai mare secret. La Roma, toată această pro­cedură „societară“ e privită cu oarecare rezervă, s’ar putea spune chiar cu indiferenţă. Ita­lia se consideră într’adevăr pre­gătită pentru orice ipoteză. Ni­meni nu se aşteaptă la­ exclu­derea Abisiniei din Ligă. Acum câteva luni, lucrul ar fi fost po­sibil. Astăzi este prea târziu. In schimb, punerea Abisiniei sub tutelă pare încă posibilă. In a­­ceastă direcţie greutăţile sunt însă foarte mari şi punctele de vedere foarte îndepărtate. Ita­lia vrea un protectorat exclu­siv; consiliul Societăţii Naţiuni­lor n’ar putea merge — dacă va merge până acolo! — de căi spre soluţia unui mandat co­lectiv al Ligii, în a cărui exe­cutare Italia ar avea în fapt rolul principal. O interpretare strictă a pac­tului n’ar lăsa multe posibili­tăţi de înţelegere. O interpre­tare largă, într’un spirit nou, ar permite însă găsirea­­unei solu­■ ţii, căci situaţia de stat prote­jat ca Irakul sau chiar de co­­­lonie ca India, nu este incom­­­­patibilă cu prezenţa unui sta­t în Societatea Naţiunilor.­­ Oamenii de bună voinţă, p­­­ care Sfântul Părinte i-a pome­­­nit la congresul infirmierelo­r din Roma, lucrează pentru men­­­­­ţinerea păcii. Italia nu se va împotrivi la o soluţie raţională , dacă ea satisface interesele sale . Ea nu pierde însă din veder­e obiectivul său principal. „Ne­­ vom merge drept", a spus a s Mussolini în ultima sa cuvân­­­tare adresată avangardiștilo­r italieni, din balconul Palatulu­i Venezia. ■■ A. TADINI -­I --------x­,x— stat UNIVERSUL" CĂLDURILE DEPRIMĂ Daci vă simtifi vitilitatea miejorata din cauza căldurilor, reacjionafi : spo­­rîfi-vâ rezistenţa fizică făcând o cură de Quintonine. M. E. PERRAUD, 9 rue Bernard-Pailssy, din Teure, care a urmat acest tratamant scrie : „Fiind foarte deprimat din cauza căldurilor am întrebuinţat excelentul Dv. Quintonine şi pot s­ă vă asigur că mi-a redat repede forţele şi buna mea dispoziţie". De 20 de ani, Quintonine, face de milioane de ori proba eficacităţii sale în cazurile cele mai diverse: depresiune, oboseală, anemie, lipsă de poftă de mâncare, nervozitate, etc. Cumpăraţi astăzi un flacon de Quin­tonine ; turnaţi-l intr'un litru de vin da masă ţi luaţi în doză de un păhărel înaintea fiecărei mese, deliciosul vin fortifiant pe care l'aţi obţinut intr'un mod atât de simplu. Vă veţi simţi re-QUINTONINE PRODUS FRANCEZ. — LABORATOARELE HELIN Fortifică repede - costă eftin LA FARMACII ȘI DROGUERII Pret pentru public. Flaconul Lei: 42 Cupidon deşertând o pungă (Vezi ilustraţia din pag. I-a) Caracteristica artei lui Guer­­chin constă în opere în genul acesteia: pictorul îndemănatec excela în aceste compoziţii de­corative unde subiectul nu con­tează, dar unde execuţia face întregul farmec. Este greu, în­­tr’adevăr de a explica gestul a­­cestui Amor deşertând pe pă­mânt o pungă plină cu aur, dar ceia ce face, puţin ne pasă, e destul să constatăm că acest Cupidon este încântător, că trupul său durduliu este de o structură admirabilă, şi că pei­sajul din spatele lui are pros­peţime şi atmosferă . Francesco Barbieri s’a născut în Bolcaais la 1581; fusese po­reclit Guerehin (ă guerehtoo) din pricina privirii sale încru­cișate foarte accentuată. Unii au spus că era choir, el însă se uita numai cruciș. Cum se ma­nifestară primile sale dispoziţii pentru pictură, Guerehin fu­­ plasat de către părinţii săi în­­ atelierul lui Bene­detto Genari cel bătrân, care împărţea cu Calvart monopolul învăţămân­tului artistic la Bologna. Dar în curând cei doi Car­­rache îşi făcură apariţia şi des­chiseră o şcoală în oraş. Sco­pul mărturisit al acestei şcoale era reîntoarcerea la puritatea artistică ai cărei glorioşi re­prezentanţi erau Michel-An­­gelo, Corregio şi Titian. Tradiţia celor mai mari ma­eştri, studiul antichităţii, imi­tarea naturii, astfel cu progra­mul de luptă întreprins de cei doi Carrache. Dar acest pro­gram nu putea fi realizat decât dacă era în armonie cu senti­mentul contimporan. Adică, putea să corecteze şi să ate­nueze exagerările anumitor forme, dar nu putea să modi­fice caracterul general al artei. De fapt, maeştri cari imitau pe Carrache fusese iniţiatorii sti­lului baroc, ei studiaseră arta antică după bucăţi al căror model era lipsit de sobrietate, sau după statui cu o muşchiu­­latură forţată; în sfârşit, stu­diul naturii, se mărginea ex­clusiv l­a nud şi la anatomia u­­mană. Operele o oovedesc. „Un membru nu e în adevăr bine zugrăvit, scria Tassoni, de­cât dacă vinele şi muşchii cu micile lor cute şi mişcări sunt toţi măsuraţi examinaţi, cân­tăriţi şi copiaţi scrupulos după membrele vii şi comparate cu acelea ale morţilor jupuiţi de piele, şi ciopârţiţi pentru a ve­rifica toate efectele“. Dar aceşti pictori nu mai căutau simplicitatea naturii, nici lumina suavă, răspândită peste tot, care distinge pe ma­rii maeştri ai Renaşterii. Com­poziţia, pozele, lumina şi um­brele, totul devine la ei exce­siv.O calitate totuşi pe care bo­trat-o, este adevărul indivi­dual, sau mai bine zis indepen­denţa expresiunii picturale. E­­ste ceea ce îi scăpă multă vreme de la decadenţa covârşitoare. Dacă toţi ar fi imitat orbeşte pe Ludovic Carrache, această artă ar fi avut o viaţă foarte scurtă şi ar fi exercitat puţină influenţă. Din contra, cei mai mari dintre ei, Dominicanul, Gide, Albane şi Guerchin, au adăugat întotdeauna la învă­ţământul maestrului, o notă personală şi au înlăturat ast­fel primejdia unei imitaţii prea directe, prea servile. După câţiva ani de şcoală în atelierul celor doi Carrache Guerchin, începu să producă ; el cuceri în scurt timp admira­ţia şi apoi celebritatea. El nu poseda numai calităţile artis­tului­, dar şi acelea cari fac pe om iubit. Astfel el fu căutat de papi şi de regi. Fantastica Cri­stina a Suediei, veni chiar o­­dată să-l viziteze în atelierul său.îndrăgostit cu înflăcărare de libertate, Guerehin refuza ori­ce invitaţie, chiar dacă ar fi fost onorabilă şi avantagioasă, dar care ar fi riscat chia­r pen­tru scurt timp să-l transforme în curtezan. In plus, avea pa­siunea exclusivă a artei sale şi nu dorea să fie îndepărtat de ea; prodigioasa sa activitate e­­ste dovedită prin cărţile unde fratele său îi însemna toate p­­parele, se poate Aprecia» munca sa, numai parcurgând ihueeele, chiar­ cele de importanţă se­cundară şi eşti convins că nu va întârzia să-şi ia revanşa li­nei uitări nedrepte. In arta sa, se pot recunoaşte trei chipuri de a lucra: primul, câte­odată incorect, făcut prin opoziţia violentă a umbrelor şi a luminii, înfăţişează o como­­ţie molatecă şi lipsită de sân­ge. Influenţa lui Caravage, nu dispare de tot un al doilea fel de a lucra, unde persistă con­trastele de lumină şi umbră dar mai atenuate şi mai uşor amestecate. Carnaţia e mai roză, mai fină, desenul mai exact, com­poziţia mai armonioasă. Acea­stă a doua metodă a lui Guer­­chin este cea mai bună: ei îi aparţine această frumoasă pân­ză reprodusă aci „Cupidon de­şertând o pungă“. In­­al treilea fel, Guerchin se aplică în mod deplorabil să i­­mite pe Guide de al cărui suc­ces era gelos. Atunci din gra­ţie ajunge la caraghioslâc, la ceva fad, fără să reuşească să asimileze această suavitate şi nobleţe care înălţau graţiile lui Guido Reni. „Cupidon deşertând o pungă“, care făcea parte din colecţia lui Carol al II-lea, nu părăsi palatul regal din Madrid decât ca să intre la „Prado“. Spargere la castelul Zelinschi din Lipova Lipova (Banat, 13 Sept. La castelul contelui Zelin­schi, din Neudorf, care din 1924 locuieşte la Budapesta, i s’au furat tacâmuri în valoare de 30.000 lei. Când s’a întâmplat faptul nu se ştie, destul că servitoarea­­ contelui venind în ţară, ca să­­ aerisească încăperile, a observat­­ lipsa unor tacâmuri de aur în­­ valoare de 30.000 lei. Jandar­meria n’a putut să constate de­cât că fereastra dela etajul 11 e spartă şi s’a văzut în imposi­bilitate ele a, da de urmele ho­ţilor. întrunirea inferioare din Lugoj Lugoj, 13 Sept. Pensionarii militari grade in­ferioare din Lugoj şi judeţul­­Severin sunt chemaţi Dumine­că la o întrunire publică, întrunirea se va ţine în sala de şedinţe a primăriei, pe care d. dr. Birăescu, primarul ora­şului, a pus-o la dispoziţia foş­tilor ostaşi. In întrunirea de Duminecă, pensionarii vor pune bazele unei asociaţii a pensionarilor mili­tari. Ei urmăresc să-şi aleagă un preşedinte în persoana unui domn ofiţer superior pensionar, sub autoritatea căruia să poată activa, cerându-şi drepturile. Reangajaţii pensionari mai vor să înfiinţeze şi o bancă populară, care să împrumute pe membri cu dobânzi mici. In Lugoj şi jud. Severin sunt 300 de pensionari. Până acum şi-au anunţat sosirea 140 per­soane. ---------xOi----------­ Conflict de muncă intre lucrătorii şi patronii brutali din Roman Memoriul înaintat inspectoratului muncii şi contractul colectiv Roman. 13 Sept. Din cauza proastei salarizări şi a nerespectarii repauzului duminical şi a orariului de muncă, s’a ivit un conflict de muncă, între lucrătorii şi pa­tronii brutali din Roman. Sindicatul lucrătorilor, s’a a­­dresat inspectoratului muncii Bacău, printr’un memoriu în care arată că faţă de scump­j­petea ce creşte din zi în zi şi faţă de lefurile derizorii, au de­clarat deschis conflictul de muncă cu patronă, şi cer tri­miterea unui delegat pentru facerea unui contract colectiv de muncă. Odată cu memoriul au îna­intat şi o serie de deziderate care să fie prevăzute în con­tractul colectiv şi dintre care notăm mai jos o parte : Respectarea repausuliu du­minical, cocătorul şi varmuche- j­irul; Isă fie plătiţi cu 900 lei­­ săptămânal şi 2 kgr. pâine zil-­­­nic, nu două pâini care au nu- i mai 1.500 gr. Să se lucreze : două cuptoare zilnic sau 8 ore. Cuptorul prefăcut să fie de 200 kgr. albă şi 250 neagră. Ajutorul de covată sau tabla­­giul să fie salariat cu 600 lei pe săptămână şi 2 kgr. pâine zil­nic.­­ Lucrătorii permanenţi nu vor­­ putea lucra mai mult de 8 ore. Patronii să pue la dispoziţia întrebuinţa şomeră plătiţi cu 70 lei de cuptor. Şi lucrătorul cât şi vor­m­uchertul permanent, nu vor putea­­ lucrai ore suplimentare decât numai în cazul când nu vor fi şomeri. Patroni să pue la dispoziţia lucrători şi patroni; să Inspec­­tăt, halate, şorţuri, bonete şi cameră de bae. In cazul când patronul nu are bae e obligat a plăti lucrătorului costul băii. Recunoaşterea delegatului sindicatului, care va putea­ plasa şomeră o zi pe săptămâ­nă în locul celor permanenţi; să aplaneze conflictele dintre lucrători şi partid­; să inspec­teze la orice oră din zi sau noapte respectarea contrac­tului. Patronă nu au voie a anga­ja lucrătorii decât din sindicat, iar în caz de lipsă în înţelegere cu delegatul va putea angaja şi străini . Respectarea reciprocă a dem­­nităţi omeneşti. Sindicatul a ridicat inspec­toratului, ca delegaţi pentru perfectarea contractului pe V. Dreşan, Ion I­săcescu şi su­pleant Ion Dima. Se aşteaptă sosirea d-lui inspector Budişteanu pentru începerea tratativelor- CITIŢI: „VESELIA” ■ Ai' FRÂNAR TĂIAT DE TREN Galaţi, 13 Septembrie Frânarul Pâtrvu­leam, din de­poul local, pe când se afla în staţia Taraclia, de pe linia Ga­laţi - Basarabeasca, din nebă­gare de seamă, a căzuit între vagoane şi a fost tăiat în două. Cadavrul a fost transportat la morga spitalului „Elisabeth Doamna“. Organele ceferiste au deschis o anchetă. ----------ooxOXoo---------­ Sărbătorirea centenarului pompierilor, la Galaţi 13 Septembrie Ziua de 13 Septembrie, cen­tenarul pompierilor, s’a sărbă­torit cu un fast deosebit. La ora 10 dim. s’a oficiat un serviciu religios, în curtea ca­zărmii, la care au participat re­prezentanţii autorităţilor civile şi militare şi un public nume­ros. Părintele DAICOVICI a rostit o frumoasă cuvântare soldaţilor arătând însemnătatea patro­nului pompierilor. D. căp. MIHAILA, comandan­tul secţiei locale, a făcut apo­logia faptelor vitejeşti, săvârşiţi de eroii pompieri de la Dealul Spirei, în anul 1848. In încheere, d-sa a cerut sol­daţilor, să apere până la sânge glia strămoşească, fiind demn­ imitatori ai eroilor din Dealu Spirei. D. GRIGORE VEJA, ajutor de primar, a mulţumit d-lui căpi­tan Mihăilă şi ostaşilor, pernm­ munca ce au depus-o în cursu anului, în cazuri de incendiu apărând avutul cetăţenilor a­­cestui municipiu. A urmat un festival artistic unde s-au executat diferite pro­ducţiuni. Asistenţa a luat o gustare în sala de mese a cazăr­mii. ------------X - X------------­ Întrunirea funcţionarilor judecătoreşti din Caransebeş Caransebeş, 13 Sept. In urma apelului lansat de Asoc. funcţionarilor judecăto­reşti din circ. Curţi de apel Constanţa, funcţionarii judecă­toreşti de la in­stanţele din Ca­ransebeş, s’au întrunit azi, în sala de şedinţă a tribunalului, în vederea trimiterii unui dele­gat la congresul funcţionarilor judecătoreşti, ce se va ţine la Constanţa. întrunirea a fost prezidată de d. Al. Râdulescu, grefierul tri­bunalului, care a arătat că asociaţia funcţionarilor judecă­toreşti, constituită la Constan­ţa, sub preşedinţia d-lui prim­­preşedinte al acelei Curţi de a­­pel, are de scop a si lucreze la ridicarea moralului şi nivelului cultural şi profesional al mem­brilor ei, iar, pe de altă parte, a stărui să obţină ca salariul să asigure funcţionarilor judecă­toreşti o existenţă onorabăă, spre a fi feriţi de orice tenta­­ţiuni. D. Al. Râdulescu a făcut un călduros apel la funcţionari ju­decătoreşti din localitate, in­sistând să se adere la acţiunea începută de asociaţia funcţio­narilor judecătoreşti din Con­stanţa, în care scop să se tri­mită un delegat la congresul ce se va ţine la Constanţa. Funcţionarii judecătoreşti, după ce au luat la cunoştinţă cu satisfacţie expunerea d-lui grefier Al. Râdulescu, la propu­nerea d-lor dr. C. Stângu, şef­­portărel, A Bălăci, al. grefier şi alţi vorbitori, decide în una­nimitate aderarea în principiu la acţiunea întreprinsă de aso­ciaţia funcţionarilor judecăto­reşti din Constanţa şi, pentru a­­ducerea la îndeplinire a tei hotărîri, au delegat pe d. grefier Al. Râdulescu, autori­­zându-1 să ia parte la congre­sul funcţionarilor judecătoreşti I de la Constanţa. S S’a mai hotărît apoi să se­­ facă un apel la funcţionarii ju­­­­decător­eşti de la judecătoriile­­ din Orşova şi Teregova. Anul al 52-lea Nr. 255 Luni 16 Septembrie 1935 amm GcthDii­h­ir’ DUMINECA 15 SEPTEMBRIE | Ort. : Sf. Martir Nichita Rwnâ~ ■ nul (330) și Sf. Visarion Episcopul T­harisei. . ) Cat. : f D. 14 d. R. 7 Dureri ale Măriei. „ Prot.: D. 13 d. Tr. Constanța. Evreesc : 17 Elul 53.95. Mahomedan : 16 Gemadi-el-A- j hir 1354. I­­ Răsăritul Soarelui 5.56 ; Apu- | sul 18.24. CALENDAR ISTORIC §1 LH­ERAR 15 SEPTEMBRIE In această zi, în anul... . ..... . 1602, sună astfel o inscripţie de I pensionarilor militari, grade pe mormântul boerului Stroe BU- i­zescu. ..?i ieşiră de se loviră în­­ gura Telea­jenului, la Teiuşani, în­­ luna lui Septembrie, 15 Zile, anii , 7110 (de la facerea lumii, cum s- I socotia atunci, deci 1602, n. Pr.). ] Luni dimineaţa, până sara, şi fă­cură năvală Marţi dimineaţa, de trei ori, de toate părţile, iar jupa­nul Stroe, atâta nevoe pe creştini văzând, stătu împotriva Tătarilor, de se lovi cu cumnatul Hanului, şi-l înjunghie pre Tătar, şi într’a­­cel război se răni la obraz, şi peste trei săptămâni i se tâmplă moar­tea...“. Despre ce e vorba ? Radu Serbpan. Domnul Ţării­ Ro­­mâneşti, a trăit ca bun prieten al lui Basta (principele Ardealului şi omoritorul lui Mihai Viteazul), ca­re întrebuinţa toate mijloacele ce le avea la Îndemână pentru a-l sprijini. Odată chiar Ardelenii in­trară în ţară, pe valea­ Teteajenu­­lui, până la Ogretin şi Teişani, ca să apere pe ocrotitorul lor împotri­va Tătarilor, cari năvăliseră, adu­când pe Sim­ion. Nu s’a cercat o mare luptă cu aceşti năvălitori, că­rora le eră acum cu mult mai u­­şor să vie la noi, de­oarece li se îngăduia să steie, vara şi iarna, în locurile şese, nelocuite până atunci, ale Bugeacului, dar tabăra impe­rialilor rămase neclintită faţă de atacurile călăreţilor pustiului. Os­taşii din apus erau deprinşi cu o astfel de tactică, de a aştepta în­chişi în dosul şanţurilor şi al al­tor întăritori, dar Românii noştri erau nerăbdători, şi li se părea că se ascund şi că este pentru ei o mare umilinţă in aceasta. Deci li­nul dintre Buzeşti, Stroe, care se află atunci împreună cu Imperialii, ieşi la harţă cu Tătarii şi purtă o luptă de adevărat viteaz cu în­suşi cumnatul Hanului. El birui pe duşman şi-l ucise, dar primi o rană la faţă, de care muri. P­e pia­tra lui de îngropare în mănăstirea Stăneşti, din părţile Vâlcii, se află inscripţia, reprodusă mai sus şi se vede o scenă tăiată în piatră, re­prezentând pe viteazul nostru care doboară pe Tătar, care alunecă de pe cal, lăsând să-i cadă tolba cu săgeţi (Iorga).­ 1839, un anonim a început a copia următoarea carte: Partea I­-a a Moralului Cristiănescu, aşa lucratu pentru şcolarii săi semina-­­ rişti, de Ni­colae Bălăşescu, profe­­sor de Teologie, Morală, Logică şi­ Istoria Bisericească. Copia s’a făcut in mănăstirea­­ Radu Vodă din Bucureşti şi se află I în manuscris la Academia Română,­­ cota 782. I 1884, a apărut în Bucureşti zia­­,i Ori vH», redactat de Gr. H.­­ Grandea. Dar, ca toate ziarele lui Grandea, şi Griviţa n’a dăinuit­­ decât câtăva numere. 1897, a murit în Sebeşul săsesc Alexandru Roman. Născut la 1826­­ în Auşeu (Bihor), a studiat la gini.­­­naziul din Beiuş şi dreptul la Ora­­î­dea, unde a înfiinţat societatea de­­ lectură a studenţilor români. A ur­mat apoi teologia la sf. Barbara­­ din Viena, iar la 1818 a fost nu-­­ mit prof. la gimnaziul din Beiuş. A mai fost profesor de limba ro-­­ mână la academia din Oradea şi la Universitatea din Budapesta, de-­­­putat, membru al Academiei Ro­mâne, etc. Roman a înfiinţat ziarele „Con­cordia“ (la 1861, în Budapesta) si „Federatiunea“ (1888, tot in Bu­dapesta). Ca redactor al ultimului ziar a avut mai multe procese de presă și la 1868 a fost condamnat la 1 an închisoare (pedeapsă exe­cutată la Vat). Roman a mai pu­blicat articole in revista­ „Familia", precum ,şi în volumele : Epistola unui român transilvănean către un amic al său şi Rede des Reiens­tatS. LUCIAN predescu DUMINICA, 15 SEPTEMBRIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 11.30 : Predică de pr. Toma Chiricuţa. . . 11.45 : Cronica vieţii religioase de arh. Iuliu Scriban. 12 . Muzică religioasă. Corul Bi­sericii „Domniţa Bălaşa“, condus de prof. I. Cioirescu; Mântueşt­e Doamne poporul Tă­u, de Chirescu; Crucii Tale, de Chirescu; Imnul Heruvimilor de Preyer; Răspunsu­rile mari de I. Ghica-Comărneşti ; Doamne, iubit-am podoaba casei Tale, de Muzi­cescu; Doamne mi­­tuește, de Lwowski. 12.30 : Ora. Calendar comemora­tiv. Faptele zilei. Cota Dunării. 12.35 : Concert de prânz. Orches­tra Radio; Uvertură la „Țiganca“ de Baefe; Suită de dansuri moder­ne, de Niemann; Fetele din Baden, vals, de Komzak; Dans lent, de Cezar Franck; Serenadă Amdaluză, de A­rmandola; In stepele Asiei Mici, de Borodin; Habanera, de Chabrier; Foaie de album, de Gyîd­­mark. 13.40—13.50 : Ştiri sportive. Spec­­tacole« 13.53 : Muzică uşoară (discuri); In grădina cu trandafiri din La Plata, de Rosen şi Intr’un chioşc, de Egen, (arch. Odeon); Două fox­­troturi, de Parish şi Towers, (orch. B­.C.); Romanţa necunoscutei, de Boyer şi Şansonetă din filmul „Vom avea un cămin“, de Warren, cântate de Milton; Karabah­, de Le­­cuona, (orch. Lecuonia). 14.15 : Ora. Mersul vremii 14.20: Radio Jurnal. Ultimele 14.30 : Ora veselă: începe şcoala, sketch umoristico-muzical de Stroe şi Vasilache. 14.45 : Muzică uşoară (discuri) ; Serenadă şi Tango de Niederber­­ger, cântate de Joseph Schmidt ; Cântec din filmul „Soarele răsare“, de Meisel, cântat de Charles Kuil­­mann; Tot ce vrei şi Spune-mi ceva, de Manzatti, cântate de Leni Caler; Două cântece ruseşti, cân­tate de Lescenko. 17 : Cunoştinţe folositoare de dr. D. Paşcanu. 17.15 : Muzică românească I (discuri); Sârba din „Vălenii de I Munte“ şi Hora de la Găvana, (ia­­r raful Ioniţă Bădiţă); Paharul şi I Văluica, cântate de Fănică, Luca; Hora cu pauză (harmonica : Bu­­geanu si Constantin). 17.30 : I. Gr. Oprişan : De vorbă cu sătenii. 17.45 : Muzică românească (discuri) 18 . Concertul fanfarei regimen­tului, 21 inf., sub conducerea d-lui ştiri. lt. Stamatiade: Marşul Regimentu­lui IV Linie Ilfov No. 21 de Lt. Stamatiade; Prinţesa fermecată, uvertură de Langlois; Totdeauna cu tine, vals de M. Fălicăşeanu ; Visul brigandului, intermezzo de Mydletton; Buciumul Carpaţilor, potpuriu naţional de Gh. Dinicu. 19 . Reportaj : „Minunea de la Maglavit“ (înregistrare pe discuri a povestirii lui Petre Lupu). 19.15 : Continuarea concertului : Răscoala, uvertură de Stolz; Pă­puşa din Hadgl-Abdul, vals de Lt. Stamatiade; Tiroleză; Fraţi de ar­me, marş de Blankembourg; Tran­silvania, potpuriu naţional de Pe­­treacu. 20 : Mircea Eliade: Singurăta­tea. 20.20; Muzică de cabaret (discuri); Yo­dle-o­die, de Leclercq şi O baie de soare, de Nicholas, torch, Bra­vour) ; Sunt milioane de femei, de Steels, şi Omule, ai fost tare ocu­pat, de Wayne (voce: Gracie Fields); Zece centime un dans, de Rodgers şi Ziua copilului, de Ro­­nell. (pian: Billy Mayerl); Şanso­­netă, de Oberfeld, cântată de Pre­­jean; Două cântece ruseşti, (or­chestră de balalaici Pathé); Ca la chef şi Of ! Didino, (solo naj: Fâ­­nică Luca). 21 : Un drum la cetăţile Daci­lor de Ion Conea. 21.15 : Concert de seară. D-ra Emilia Guţianu, canto şi Orches­tra Radio; Uvertură din „Fru­moasa Rotraut“, de Lautenschlä­­ger ; Aria Constanţei din „Răpi­rea din Serai“, de Mozart (canto : Emilia Guţianu); Cine a născo­cit acest cântec, de Mahler (can­to : D-ra E. Guţianu); înţelep­ciune, de Alfred Alessandrescu (canto : D-ra Guţianu); Narenta, vals de Komzak; ’ Aria Reginei ■ nopţii din „Flautul fermecat“, de Mozart, (canto: D-ra E. Guţianu); Aria Filinei din „Mignon“, de A. Thomas, (canto : D-ra E. Guţia­nu). 21.50 : Cronica sportivă de Vir­gil Economu. 22: Continuarea concertului. Or­chestra Radio: I-a suită de or­­chestră, de H. Ryder; Cântec de leagăn de Squire. 22.30 : Radio Jurnal. 22.45 : Continuarea concertului: Fantazie pe motive de Hellmes­­berger, de Ischpold; Stelele deser­tului, de Ch. Repper; Senorita, intermezzo de Frimi; Galop de Lincke. 23.15: Muzică distractivă (discuri); Două foxtroturi, de Drake şi Coot, (orchestra Paul Whiteman); Două cântece cubane de Marino şi Par­­dave, (orch. Alina de Silva); Mari- Mariletta şi Sansoneta, de Mara­­fioti (Tario fantazist Armandel) ; Serenadă din filmul „Nu pot fără tine“ şi Vals de Schwerin şi Mei­­sel (voce: Heinz Daum şi or­chestră) ; Vals ţigan şi Rustica, (voce: Petre Lescenco); Două fox­­troturi de Newman şi Stride, (or­chestra Enric Madriguera); Vor­besc prea mulţi de dragoste şi Iţi doresc noroc, Jonny, de Grau şi Schmidseder (cântate de Marita Gründgens). Moscova, 1724 m„ 500 kw.—18:30: Concert de orchestră. 21: Concert de p­ăci. 22: Emisie germană. 23,05: Emisie engleză. 24: Emisie germană. Deutschlandsender, 1571 mp 60 lew.­­ 21: München. Concert de seară. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Causerie. 0,05: Muzică de dans. Londra, 1500 m. 150 kw__21,15: Recitalul sopranei Sophie Wyss, cu acompaniament de violoncel. 22: Serviciul religios catolic. 22,50: Ştiri. 23: Trio Georgian. 23,30: Concert de orchestră. Varşovia, 1345 m.. 120 kw. — 18 : Muzică de dans. 18,40: Audi­ţie muzicală. 19: Recital de vio­loncel. 20,25: Sport. 20,30: Meteor. 21 : Concert de muzică uşoară. 22: Lwow. Audiţie veselă. 22,45: Sport. 23: Concert Zarembski pentru a 5-a comemorare a mor­ţii sale. 23,45 : Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 1304 m, 100 kw. — 20,30: Concert de muzică variată. 21,15 : Concert de muzică ușoară. 22 : Concert de muzică de dans. 23 : Concert de plăci. 23,15 : Con­cert de muzică variată. 0,30: Con­cert de muzică de dans. 1,30: Con­cert de muzică variată. Budapesta, 550,5 m., 120 kw.__ 18 : Concert de orchestră. 18,20 : Causerie. 10,25: Concert de pian. 22,45: Inf., Sport. 23,10: Concert de quintet. 23,30: Concert de or­chestră. Viena, 506,8 m.. 100 kw.—16,40 : Mozaic muzical. 20 : Ora, Progra­mul pentru mâine,­­ Sport. 20,10 : Concert de muzică variată. 21,05: Recital de canto. 23 : Inf., Sportul de Duminică. 23,26: Muzică de dans. 23,50 : Inf. 0,05 : Continua­rea muzicii de dans. Fraga, 4702 m„ 120 kw.— 20,15 : Concert de orchestră. 2035: M. Os­trava. 20,55: Brno. 21,20: Causerie. 21,45 : Torino „Samson şi Dali­la“ operă de Saint-Saens. ’ Belgrad, 4373 m„ 3 kw. — 21: Seară de cântece, melodii şi dan­suri populare iugoslave. 23. Ora, Inf. de presă. Sport. 23.20. Con­certul orchestrei Radio. 24 . Con­cert, de orchest.i. LUNI, 16 SEPTEMBRIE 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 13 . Ora, Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz (discuri). Uvertură la „Poet şi ţăran", de Suppé, (arch. simfonică din Ams­terdam, dirijată de Mengelberg) ; Trandafirii din Sud, vals de Joh. Strauss, (orch. Filarmonică din Ber­lin, dirij. de Bruno Walter); Selec­­ţiuni din opereta „Victoria şi al ei husar“, de Abraham, (orch. De­­broy); Potpuriu de cântece negre, cântate de Paul Robeson. 13.40—13.50. Ştiri sportive. Spec­tacole. Bursa. 13.52: Muzică uşoară (discuri) : Foxtrot şi Vals din filmul „Po­rumbiţa“, de Meisel, (orch. Will Glaher; Două foxtroturi din fil­mul „Ritmul colegiului“, de Gor­don, (orch. Tom Coakley); Lieduri, de von Mory şi Goetze, cântate de Joseph Schmidt; Cântă-mi ţigane, foxtrot de Kenedy, (orch. Jack­­ Jackson). 14.15 : Ora. Mersul vremii. 14.20 : Radio jurnal; Ultimele 1 ■' 30: Continuarea concertului de muzică uşoară (discuri); Fox­trot de Carter, (orch. Jackson) ; Paradisul visului, de Fisher şi Mică I mărturisire, de Geras, cântate de I Jean Clément; Ţara basmelor, de Ernst şi Ia seama de Siegel, (arch. Robert­ Gaden); Ali-Baba, de Le­­euona şi Shanghai, rumba de Quintero; Variaţiuni pe un cântec englezesc şi Lebăda de ‘ Sa­ui­t­­ , Sam­s, (solo de saxofon : Marcel 1 Mare) 18. Concert de după amiază — Orchestra Radio ; Muzică de Leo Fall, cu ocazia aniversării a 10­­ ani de la moartea compozitorului : I Vals din „Punţesa dolarilor“; Pot­­­­puriu din opereta „După divorţ“ ; Potpuriu din „Floarea din Stam­­­­bul“; Vals din­ „Dragă frăţioare“ ;­­ Potpuriu din „Trandafirii din Flo­­­­rida“. , 19 : Asistenţa hoinarilor de ini­mă, de dr. Gh. Banu. 19.20 : Continuarea concertului : Suită scandinaviană, de Frederick­­sen ; Viena noaptea, potpuriu de Komzak. 20 : Ora. Mersul vremii. 20.05 : Radio jurnal. Actualităţi. 20.15 : Muzică franceză (discuri); Septet de Ravel, pentru harpă, quartet de coarde, flaut şi clarinet, dirij. de compozitor; Suită de ba­let din opera „Marouf“, de Ra­­baud, (arch. simfonică, dirij de au­tor) ; Pavană pentru o infantă de­functă de M. Ravel, (arch. Colonne, dir. de Pisime). 20.50 : Cărţi şi Reviste. 21 : Ultimele zile de vacanţă de Claudia Mi­lini. 21.15 : Concert de muzică de ca­meră: Th. Rogalsky, pian şi Quar­­tetul „Amicii muzicii“ (I. Koganof, vioara I-a, L. Boniş, vioara H-a, I. Ghiga, violă şi I. Fotino, violon­cel), Quintet de Castelnouvo-Te­­desco (I-a audiţie). 21.47 : D-na Maria­ Snejina, can­to : Singuratecă în toamnă din „Cântecul pământului“, de Mahler; Cântecul gotic al Margaretei din „Damnaţiunea lui Faust“, de Ber­lioz; Romanţa Margaretei din „Damnaţiunea lui Faust“, de Ber­lioz. 22.10 : Muzică rusească. — Corul „Socol“ condus de M. Rovinsky : Berzele; Ochii negrii; Clopoțelul ; Ciubcic. 22.30: Radio jurnal. 22.45 : Concert nocturn, retrans­­ms dela Bonboniera Lafayette — Jazzul Conologos. Orchestra Jean Marcu. 23.45: Jurnalul pentru străină­tate în limba francezi și ger­mană. * știri. Teatrul municipal al Aradului pe mâna unui evreo-magh­iar cu ce­tăţenie străină Arad, 13 Sept. Am arătat zilele trecute că comisiunea initernimiară a ora­şului nostru a dat pentru sta­giunea viitoare concesiunea teatrului municipal lui Mihail Szendi’iei junior şi unuia Róna, şi că la concurs n’au participat, ca de altfel în toţi anii, decât postulaţi minoritari, din pri­cină că românii cari eventual ar fi dorit să concureze n’au pu­tut afla despre acest concurs, de­ osrece a fost publicat nu­mai în buletinul maciutit de ni­meni al municipiului. Hotărârea comisiei a fost contestată de d. ajutor de pri­mar Iosif Vulpe la comitetul de revizie din Timişoara, pen­­tru că nu s’au respectat condi­ţiile legale. Contesta­­ţ­ia aceasta a pro­dus mare bucurie la Arad, de­oarece concesia dată lui Szen­­drei şi luî Róna a fost o ne­mai­pomenită gafă. Afară de faptul că Szendrei nu prezintă nici o garanţie, s’a uitat să se ceară lui Rona actul de cetăţe­nie, pe care nu-l putea prezen. ******* Ia, deoarece e cetăţan străin Nu ne îndoim că comitetu de revizie dela Timişoara va anuţă hotărârea comisiei in­terimare, şi în speranţa aceas­ta cerem să se repare la vii toanaa (acordare a concesie teatrului greşala ce s’a făcu în toţi anii dela unire încoace de a se publica concursul nu­mai în buletinul necitit­­ municipiului şi a se exclud Prin­ aceasta participările ro­mânilor cari s’ar fi simţit e­­ventual ispitiţi să concureze 3. concesia teatrului. ------en n : ■» . 000-----— Sinucidere Craiova, 13 Sept. Locuitorul Dumitru Kiţu, di 75 ani, din Carpen (Dolj»), s’a sinucis ori spânzurându-se di grinda unui patul. El sufera de o boală incurabilă. Cadavrul a fost descoperit di membrii familiei, care au anun­ţat autorităţile. radio universul No. 48 iar a apărut cu un conţinut bo­gat din care spicuim : Scadenţa Cristalul care cântă Spre reproducerea ideală a tu­turor frecvenţelor sonore Aşa se instalează un radiofon! Aspectele moderne ale unei probleme vechi Critica ascultătorilor Muzica săptămânii R. U. 481. O realizare cu o lampă a celui mai răspândit montaj de ama­tor Radio-practica Pe scurt! Cer­e nou în radio Știri de pretutindeni Record în radioreportaj. Mar­coni voluntar, Avion salvat prin radio. Programul posturilor europene de la 5—21 Septembrie. Un exemplar, 5 lei

Next