Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 285-300)
1935-10-16 / nr. 285
V Anul al 52~lea LUIGI CAZZAVILLAN 14 Pagini EXEMPLARUL In TU8. SEEL In străinătate : « I«. Tara poştală plătită In numerar conform aprobării Dir. Q-Ie P. I. T. Ho. 120.288/9S2. . Pagini UNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.3015 Pe când In Bulgaria ele- i mentul românesc, care for- meazâ majoritatea populaţiei în valea Timocului, in jurul Vidinului, de-alungul Dună- rii intre Lom Palanca şi Turk-Smil, ca şi In partea de ] sud-vest a ţării, este supus unui tratament aspru şi o ]dios, elementul minoritar ] bulgar din Dobrogea şi Ba- sarabia de sud, se bucură de libertăţi şi drepturi depline, atât în domeniul politic şi e-conomic, cât şi în cel cultui IT£ll Dela 1913 încoace, adică după anexarea Dobrogei Noi, populaţia bulgară din acest teritoriu a prosperat economiceşte şi s’a desvoltat din punctul de vedere cultural. „ Numărul şcolilor bulgare a sporit. La Silistra se construeşte acum un local monumental, destinat liceului bulgar, care va fi un focar de propagandă iredentistă. O parte însemnată din pământurile evacuate de turcii, ce au emigrat in ultimele decenii, a trecut In posesiunea bulgarilor, graţie fondurilor ce au fost puse la dispoziţie acestora, de Banca Naţională din Sofia, In condiţiuni excepţional de avantajoase. Nu numai că noi n’am luat nici o măsură pentru Întărirea elementului românesc în Dobrogea Nouă, prin colonizarea sistematică şi progresivă a românilor macedoneni şi a celor din vechiul regat, mai cu seamă după emigrarea turcilor, dar am creat o situaţie prielnică expansiunii, consolidării şi dominaţiunii elementului intrus bulgăresc. Spunem elementul intrus, deoarece până la 1885 n’au fost bulgari în Dobrogea de sud. Oricine poate consulta hărţile etnografice din trecut, — cum este aceia a lui Mackenzie din 1867, — ca şi numeroase alte hărţi etnografice străine şi chiar publicaţiuni bulgare şi sârbeşti, care înregistrează o massă compactă turcească în Dobrogea de sud şi până în Balcani şi o minoritate românească în zona dunăreană. Infiltraţia bulgară în Dobrogea Nouă este de dată recentă. Am fi trebuit să nu pierdem din vedere acest fapt istoric, când în propaganda lor, bazată pe falsuri şi calomnii, bulgarii de peste Dunăre pretind că ei ar avea drepturi străvechi în Dobrogea. N’ar fi fost o politică prevăzătoare şi înţeleaptă din partea noastră, ca golul lă-sat de emigraţia turcă, în judeţele dela sudul Dobrogei, să fie umplut de colonişti români, iar toate pământurile ce au aparţinut turcilor din vremuri îndepărtate, să intre în stăpânirea de drept a românilor ? Guvernele şi partidele noastre politice, preocupate mai mult de chestiuni meschine electorale, au neglijat aceste probleme. Atunci când un guvern a pus în aplicare un modest plan de colonizare în aceste regiuni de frontieră cu elemente româneşti din Macedonia şi din vechiul regat, guvernul ce l-a urmat a zădărnicit aplicarea acestui plan. Când, în urma instrucţiilor date de asociaţiile bulgare iredentiste şi a fondurilor puse la dispoziţie interesaţilor în cauză, de Banca Naţională din Sofia, bulgarii din Dobrogea Nouă au început să cumpere şi să acapareze pământurile părăsite de turci, a trebuit să intervenim stăruitor şi de repetate ori, pe lângă guvernul nostru, ca să ia măsurile impuse de interesele naţionale în această importantă chestiune. Măsuri legislative s-au luat după ce majoritatea pământurilor au trecut în stăpânirea bulgarilor , iar cele rămase disponibile vor trece şi ele în aceleaşi mâini, dacă statul nu va şti de astă dată să-şi apere interesele sale. Aşa cum se prezintă, prin comparaţie şi în lumina realităţii, situaţia minorităţii bulgare din Dobrogea şi aceea a minorităţii române din Bulgaria, reese în mod evident slăbiciunea politicii noastre prin desconsiderarea drepturilor şi a intereselor româneşti. A sosit timpul să luăm în seamă realităţile şi faţă de politica duşmănoasă a statului bulgar, care încurajează mişcarea iredentistă dobrogeană, să apărăm mai bine interesele naţionale peste Dunăre. -------Oxo&oxO------ Accidentul aviatorului Llvelyn Cairo, 13 (Rador). — De câteva zile nu se mai ştia nimic de soarta aviatorului Llewelyn și a d-nei Jillwyndham, cari plecaseră într’un raid cu un avion de turism. S’a stabilit că avionul a aterisat nu departe de Cairo, suferind grave avarii. Pilotul și pasagera sunt teferi. --------Oxo& oxO------ Scufundarea unui vas de pescari Londra, 13 (Rador). — Un vas de pescari din portul Emden, surprins de furtună în largul insulelor Dogger Bank, în marea Nordului, s’a scufundat. Cincisprezece oameni din echipaj s’au înecat. Unul singur a putut fi salvat. ^Situaţia noastră!Italienii pregătesc un mare atac in Dobrogea de Sud pe frontul Ogaden Addis Abeba, 13 (Rador). — Pe frontul de luptă din Ogaden s’au dat numai mici lupte între patrule. Se aşteaptă totuşi din moment în moment deslănţuirea unui mare atac din partea trupelor italiene. Corespondentul agenţiei Reuter anunţă că mii de soldaţi aRoma, 13 (Rador).— Iată textul comunicatului oficial bisinieni trec zilnic prin localitatea Jijiga, un drum spre frontul de luptă din provincia Ogaden. Soldaţii sunt însoţiţi de soţiile lor. Mobilizarea trupelor abisiniene în regiunile din apropierea oraşului Harrar este aproape completă. „La 11 Octombrie, ora 13, rasul Haile Selassie Gugsa, după ce s’a prezentat avantposturilor noastre, s’a dus la Coatit, înfăţişându-se generalului De Bono. Rasul purta uniformă kaki de model european şi avea in suită mai mulţi subşefi. Escorta sa personală era de 1.500 de oameni, înarmaţi cu puşti, în mare parte „Manlicher“, cu 20 de mitraliere, patru tunuri de munte şi două tunuri mici antiaeriene „Derlington“. Escorta s-a stabilit în jurul localităţii Adigrat. Rasul Selassie Gugsa a reînnoit generalului De Bono sentimentele sale de devotament faţă de Italia, şi, punându-se cu totul la dispoziţia noastră, şi-a manifestat nădejdea că fapta sa va hotărî şi pe alţi şefi să-l imite, spre a da tuturor populaţiilor din Tigre, pacificate la umbra tricolorului italian, liniştea, buna stare şi justiţia. In ziua de 13, generalul De Bono va vizita Adua, unde va trece trupele în revistă şi va inaugura monumentul ridicat în amintirea Soldaţilor italieni căzuţi în 1896. Pe ziua de ieri, operaţiile de curăţire a terenului au continuat. Un detaşament de infanterie indigenă, atacat cu focuri de armă, a înconjurat şi pus pe fugă pe inamic, care a lăsat pe teren 22 de morţi, printre cari şi un şef. Pe frontul din Somalia nimic nou“. ABIS IN EE NU, CARI S’AU PREDAT, VOR FI ATAŞAŢI CA TRUPE NEREGULATE Cartierul general italian din Asmara, 13 (Radio-Central). — Cei 1500 abisinieni, cari s’au predat împreună cu rasul Gugsa, vor fi ataşaţi armatei italiene ca trupe neregulate. IN CE CONDIŢII NU VOR BOMBARDA ITALIENII LINIA DJIBUTI-ADDIS ABEBA Addis Abeba, 13 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas“ anunţă că guvernul italian ar fi hotărît să nu bombardeze calea ferată Addis Abeba - Djibuti, dacă gu- vernul Abisiniei ar făgădui că nu se va servi de această linie ferată pentru transpor- tul trupelor abisiniene şi al muniţiunilor. Se afirmă că guvernul abisinian ar fi dat asigurările necesare in această privinţă. PLEACA STRĂINII DEN ADDIS ABEBA Djibuiti, 14 (Rador). — Personalul legaţiei italiene din Addis Abeba a sosit cu trenul venind de la Addis Abeba. Zilnic continuă să sosească din Abisinia numeroşi supuşi străini, în special europeni, hinduşi şi arabi. APARAREA ANTI- AERIANA A ORASULUI HARRAR Addis Abeba, 13 (Rador).— Corespondentul agenţiei Reuter telegrafiază: Apărarea anti-aeriană a oraşului Harrar, unde se află cartierul general al trupelor tabisiniene de pe frontul de , Sud, este pe cale de a fi întărită. Pe colinele din jurul ora Jşului au fost aşezate în locuri bine ascunse numeroase tujunuri antiaerene. Abisinienii speră să poată trage de aproape asupra avioanelor italiene, dacă acestea ar sbura la o mică înălţime. Aite amănunte in pag. 10 a "1 " 0X0 Comunicatul italian Nr. 18 Cum s’a predat rasul Selassie Gugsa Rasul Seyum, din Tigre, care a dat primele lupte cu armatele italiene şi a fost înfrânt nrul 18, publicat ieri de ministerul presei şi propagandei. Grav accident de automobil in centrul Capitalei Fiul d-lui Luca P. Niculescu grav rănit Un accident grav de automobil s-a întâmplat Duminică dimineaţa în dreptul spitalului Colţea. Fiul d-lui Luca P. Niculescu, anume Ioan Niculescu, de 28 ani, din str. Pictor Grigorescu 22, venea cu automobilul său De Soto, pe la ora 5 dimineaţa, de la barul Zisu, unde petrecuse cu mai mulţi prieteni. In maşină se mai aflau logodnica sa, d-na Georgeta Iconomu, fratele ei, Teodor Iconomu, din str. Grigore Alexandrescu 82 şi al tânăr, care, după accident, a dispărut. Tânărul Ioan Niculescu conducea automobilul cu viteză mare, deşi, după o noapte de petrecere, era cam nesigur pe volan. In dreptul spitalului Colţea, din cauza unui viraj greşit, automobilul s’a isbit cu toată puterea de un stâlp de tramvai, din mijlocul străzii, îndoindu-1. Maşina s’a sfărâmat, iar pasagerii s’au ales cu diverse răni şi leziuni. Astfel, d-na Iconomu are o buză ruptă, iar fratele său o rană la cap. Ambii au fost îngrijiţi la spitalul Colţea, apoi internaţi la sanatoriul francez. Tânărul Ioan Niculescu s’a ales cu fractura bazei craniului şi patru coaste rupte. El c a fost transportat de Salvare la spitalul de urgenţă. Starea sa este îngrijitoare, dar d-rul Olariu speră să-l scape, dacă nu se vor ivi complicaţii. Vizita M. S. legii la mâini Putna ■ II ' ............ X XX Cernăuţi, 13 Octombrie 1 Şi ultima zi, pe care a petrecut-o M. S. Regele în Bucovina, a folosit-o pentru vizitarea acestei pitoreşti regiuni şi pentru inaugurarea operelor culturale. Dimineaţa de azi a fost destinată trupelor care au luat parte la manevre, iar după amiaza a fost dedicată vizitării mânăs- tirii Putna. M. S. Regele a fost însoţit de Marele Voevod Mihai, A. R. S. Principele Nicolae, Prinţul de Hohenzollern şi de membrii guvernului, d-nii: Tătărăscu, Inculeţ, Lapedatu şi Nistor. Au mai luait parte şefii autorităţilor din Cernăuţi şi Rădăuţi. In toate satele de la Rădăuţi şi până la Putna, erau ridicate arcuri de triumf, iar întreaga populaţie cu preoţi, învăţători, tineretul şcolar, societăţi arcăşeşti, au ieşit în întâmpinarea cortegiului regal, primit pretutindeni cu ovaţii şi urale. La 4 jumătate, cortegiul de automobile a ajuns la poarta mănăstirii, unde aşteptau foarte mulţi preoţi din Bucovina, în frunte cu P. S. episcop Ipolit, consilierii eparhiali şi membrii adunării eparhiale. Toţi preoţii erau îmbrăcaţi în odăjdii şi înşiraţi pe două linii. Un cor de preoţi, dirijat de părintele Grigorovici de la Petriceni, a condus suita regală în cântece bisericeşti până la intrarea în mănăstire. Aci s-a oficiat un scurt serviciu religios, de un sobr de preoţi, în frunte cu episcopul Ipolit. După serviciul divin, P. S. episcop Ipolit a ţinut o frumoasă cuvântare în care, plin de emoţie, exprimă bucuria neţărmurită a clerului şi populaţiei Bucovinei de a putea avea în mijlocul ei pe prea iubitul ei Rege, venit pe pământul lui şte- Jan-cel-Mare. După ce schiţează importanţa acestei mănăstiri, arată prin ce greutăţi trece biserica şi roagă pe M. S. Regele să primească a fi al doilea ctitor al mănăstirii. D. consilier eparhial Gh. Şandru proclamă pe M. S. Regele ca al doilea ctitor al mănăstirii Putna. După aceasta s’a oficiat un scurt parastas la mormântul lui ştefan cel Mare. Apoi toată lumea a ieşit in curtea mânăstirii, unde s-a făcut desvelirea bustului lui Mihail Eminescu. Acest bust a fost ridicat acum câţiva ani de societatea studenţească „Arboroasa“ de la Cernăuţi. Făcându-se acum o reparaţie radicală a mănăstirii, bustul lui Eminescu a fost mutat in alt loc din curtea mănăstirii In faţa bustului a vorbit d. Nae Popescu, preşedintele soc. „Arboroasa“, care a arătat împrejurările în care s’a ridicat acest bust. Apoi aduce omagii dinastiei regale. Cu aceasta s’a încheiat solemnitatea dezvelirii bustului. # M. S. Regele, împreună cu suita, a vizitat apoi bogatul muzeu al mănăstirii, după care a trecut la pavilionul unde sunt expuse bogăţiile naturale ale Fondului bisericesc din Bucovina. Aci s’au făcut M. S. Regelui şi Marelui Voevod Mihai diferite daruri, printre cari un buzdugan artistic incrustat, buciume şi altele. La ieşirea din mănăstire, M. S. Regele a binevoit să bată o ţintă în steagul soc. arcăşeşti din corn. Putna. După aceasta M. S. Regele şi întreaga suită s’a urcat in maşină şi petrecut de uralele nesfârşite ale ţăranilor, s’a întors la Rădăuţi. Trecerea M. S. Regelui prin acele sate va rămâne neştearsă în memoria sătenilor. Mormântul lui ştefan cel Mare la mănăstirea Futna Nr. 185 Miercuri 16 Octombrie 1955 11 Sfârşitul manevrelor regale 0X0 Defilarea trupelor.—Banchetul dela popota ofiţerilor Cuvântarea M. S. Regelui (Dela trimisul nostru special) • • Cernăuţi, 13 Oct. încă de dimineaţă a început să se adune lumea pe câmpul din afara Rădăuţilor, ca să asiste la marea revistă şi defilare a armatei care a participat la manevrele regale din acest an. Oameni de toate vârstele şi rangurile sociale s’au grăbit să vină să ocupe locuri pe întinsa câmpie rădăuţeană, de unde să privească pe Rege, vlăstarele domneşti, pe reprezentanţii cârmuirii ţării, pe ofiţeri şi oşteni, scumpi tuturor cetăţenilor. Şcolarii, în haine curate, au steguleţe tricolore în mâini, sunt înşiraţi ca să aclame pe Rege şi armată. Elevele şcolilor sunt şi ele cu steguleţe şi flori. Tinerii premilitari, ostaşii de mâine, sunt în uniformă pe câmpia parăzii. Pe locul destinat armatei sunt coloane învăluite in frunze de stejar, în vârful cărora fâlfâie tricolorul mişcat de un vânt rece de toamnă. In mijlocul dreptunghiului, unde stă înşirată armata, se găseşte un public numeros, străjuit de jandarmi. Până şi dincolo de şirurile armatei, in întinsul câmpiei, se află adunată poporimea venită din depărtate sate bucovinene. Până la începerea defiiării, se găsesc ca spectatori peste 50.000 de persoane. Tribuna oficială e înţesată de lume, în care sunt invitaţi din localitate, iar în rândul întâi sunt miniştrii şi şefii autorităţilor civile din regiune. ASISTENŢA Sosiţi din Bucureşti, sunt: d. prim ministru Tătărescu, d-nii miniştri dr. Angelescu, Inculeţ, Nistor, Negură, subsecretar de stat Caranfil. Apoi d-nii Mereuţă, ing. D. Macovei, Piculescu. Din localitate, toate personalităţile marcante. TRUPELE Trupele sunt aşezate într’un dreptunghiu, pe o dezvoltare de trei laturi în lungime de 5 km., iar pe a patra latură se găseşte tribuna oficială. In stânga tribunei este locul destinat MS. Regelui, generalilor şi ataşaţilor militari străini. Ordinea trupelor e însăşi ordinea în care trupele vor defila in faţa Suveranului: Infanteria, artileria, cavaleria. Trupele sunt in tunici, în ţinută de campanie şi cu cască. reg. 29 inf., reg. 12 art., reg. 17 art. general Cartianu, div. 7, brigada general St. lonescu. reg. 14 inf., reg. 16 „Mareşal Pilsudski“, reg. 37 inf., bat. 1 inf. uşoară, care este precedat de un detaşament de biciclişti, brig. 7 art., cu reg. 1 art. gardă, reg. 8 art., reg. 4 art. grea, un divizion art. grea motorizat cu autotractoare, compania t. f. f, în trăsuri. Cavaleria a defilat la trap. Civ. 2, gen. Butunoiu, divizionul de gardă călare, col. Sănătescu, reg. 3 călăraşi, reg. 7 călăraşi, general Scărişoreanu, reg. 7 roşiori, reg. 10 roşiori, divizionul art. călăreaţă. Apoi muzica, compusă din aproape 1000 instrumentişti, sub conducerea d-lui inspector al muzicilor, Massini. Defilarea infanteriei a fost făcută de front de companie. Cavaleria a defilat pe front de escadron, iar artileria pe front de câte 2 baterii. In timpul defilări trupelor a evoluat şi aviaţia sub comanda d-lui general aviator Stoicescu, cu 100 avioane, care au bravat vântul care bătea împotriva direcţiunii zborului, cu un calm şi o îndemânare damne de laudă. La sfârşitul defilării trupelor, d. general Manu, comandantul tuturor unităţilor participante la manevre, a prezentat M. S. Regelui, sabia, într’o admirabilă ţinută ostăşească. M. S. Regele l-a felicitat pentru ţinuta şi prestanţa trupelor. După ce s-a întreţinut câtva timp cu cei prezenţi, M. S. Regele a părăsit câmpul, un automobil, la volan, având pe Marele Voevod Mihai în dreapta, după care au urmat A. S. R. Principele Nicolae, cu Prinţul de Hohenzolern în automobilul următor. Muzicile militare M. S. Regele şi A. S. R. Prinţul Nicolae primind defilarea trupelor Revista şi defilarea trupelor La ora 10 dim. soseşte pe câmp M. S. Regele, urmat de Marele Voevod Mihai, A. S. R. Principele Nicolae şi Prinţul de Hohenzollern. Suveranul e întâmpinat de d. general Manu, directorul manevrelor, care dă raportul trupelor. M. S. Regele încalecă pe un cal alb şi este urmat de Marele Voevod, A. S. R. Principele Nicolae, Prinţul de Hohenzollern, prim ministru Tătărăscu, ministrul armatei, şeful statului major, generalii inspectori de armată şi ataşaţii militari străini. Trupele aclamă, iar muzicile militare, aflate în dreapta unităţilor de regiment, intonează Imnul Regal. Când Suveranul trece în revistă trupele, drapelele se înclină în semn de salut. M. S. Regele trece la pas pe dinaintea frontului timp de aproape o oră. La terminarea revistei, M. S. Regele trece printre popor, în uralele nesfârşite ale mulţimii. înainte de a lua loc pentru defilare, cercetaşii aflaţi în apropiere cântă imnul străjeresc, Cercetaşii, Majestate, Vă urează sănătate. M. S. Regele ocupă loc având în dreapta pe A. S. R. Principele Nicolae, iar în stânga pe Marele Voevod Mihai şi Prinţul Hohenzollern. Suveranul ţine bastonul de mareşal în mâna dreaptă. E îmbrăcat în uniformă de general de infanterie, înapoi se află miniştrii armamentului şi al apărării naţionale, apoi generalii inspectori de armată, şeful statului major şi ataşaţii şi misiunile militare străine. La ora 11 începe defilarea trupei, în sunetul muzicilor militare, puse sub conducerea d-lui locot.col. Massini, inspectorul muzicilor armatei. Iată ordinea defilării trupei: general Mânu, general N. Mihăilescu, col. David Popescu şi ofiţerii, directorul manevrelor, ofiţerii de la arbitraj, în frunte cu general Ştefan Ionescu. Apoi trupele în ordinea următoare, precedate de şefii respectivi: mareşalul Ilasievici, general I. Badescu, reg. de gardă „Mihai Viteazul“ cu drapelul decorat; reg. 1 vânători de gardă nr. 2, care are şi un ofiţer japonez ca stagiar; reg. 2 vânători de gardă nr. 9; reg. 2 artilerie de gardă; reg. 20 artilerie; div. 14; general Bengliu; reg. 6 vânători reg. 13 infanterie; reg. 39 inf.; reg. 24 art.; reg. 29 art.; bri, gata 2 mixtă vânători de mun■ te; general Corneliu Savu, batalioanele din vânători de munte, cu care defilează Marele Voevod cu arma pe umărul stâng în uniformă şi cu gradul de caporal, într’o ireproşabilă ţinută. Prinţul Fredrich de Hohenzolern defilează călare cu batalionul 3 vânători de munte, în uniformă de colonel vân, munte, într’o atitudine severă. Vin apoi artileria vânătorilor de munte, divizionul 1 art., obuziere grele, general Oprescu, apoi general Tenescu cu div. 8, general Craioveanu, reg. 8 vânători, reg. 69, reg. 4 vânători. Continuare in pag. 2-a) w 'S HOTĂRÂRILE Paris, Octombrie 1935. Hotărârile consiliului de miniştri, care s’a întrunit aseară să studieze şi să fixeze răspunsul Franţei la cererea engleză de cooperare navală şi atitudinea pe care delegaţii oficiali ai republicei o vor urma la Geneva în chestia sancţiunilor au fost aşteptate cu deosebit interes de populaţia întreagă, ce-şi manifestase cu semnificativă unanimitate voinţa ca Franţa să rămână neutră, abţinându-se de la orice măsură susceptibilă să ducă la un conflict cu Italia sau la un război general. Membrii guvernului n’au putut, fireşte, să nesocotească dispoziţiile ce animă opinia publică, însă în acelaş timp n‘au putut, bineînţeles, nici să uite că Franţa s’a obligat să se conformeze stipulaţiilor pactului Societăţii Naţiunilor, a cărui aplicare a devenit inevitabilă în stadiul în care a intrat diferendul italo-etiopean şi în care a ajuns mersul procedurei geneveze. Soluţiile, la care s’a oprit aseară consiliul de miniştri, n’au fost divulgate presei şi nu vor fi cunoscute de public de cât pe măsură ce se vor produce deliberările Ligei şi negocierile diplomaţiei. Totuşi, sumarele Informaţii, pe care le dau cercurile oficioase, şi comentariile caracteristice, pe care le fac ziarele ce, s de obicei în curent cu secretele zeilor, facilitează şi atuorizează deducţii şi supoziţii, procurând indicaţii suficiente şi sigure. Ceea ce-i sigur, în primul rând, şi nu are nevoe de confirmare oficială, e că guvernul francez nu va adera şi nu va colabora, la nici o sancţiune CURIERUL PARISULUI CONSILIULUI de POMPILIU PĂLTĂNIA militară împotriva Italiei. Implicit, Franţa se va opune şi nu se va asocia la instituirea unui „blocus“, acesta fiind considerat un act de război; prin urmare, canalul de Suez nu va fi închis. Dealtminteri, Anglia însăşi pare să fi renunţat la atare eventualitate, ce ar fi provocat în plus spinoase controverse de drept internaţional, judecând după o depeşă din „Daily Telegraph“, careanunţă că în locul închiderei se va recurge ca măsură de represalii la urcarea tarifului de străbatere a canalului pentru transporturile militare şi la plata imediată, Italia efectuind în ultimul timp treceri pe credit, direcţia companiei de Suez, al cărei sediu central se află la Paris, a însărcinat-o, insă, pe „Agence économique et financiere“ să desmintă depeşa publicată în ziarul englez. Singurele sancţiuni anti-italiene, la care Franţa se resemnează să subscrie şi să participe, sunt de ordin strict economic şi financiar. Ideea acestor sancţiuni a fost admisă de d. Mussolini, care şi-a luat precauţiunile necesare şi pe care d. Laval îl va înştiinţa mai înnainte ca măsurile să fie votate de Ligă. Aplicarea lor va trebui făcută progresiv, cu extremă prudenţă şi moderaţie; în sensul ăsta va interveni şi stărui de Laval la Geneva, cu prilejul definirei constrângerilor şi indicărei modalităţilor de executare. Concepute şi aplicate în acest spirit împăciuitor, sancţiunile apar, desigur, puţin Continuare in pagina 2-a.