Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 285-300)

1935-10-16 / nr. 285

* "­. ■v ­Anul al 52-lea Nr. 285 Miercuri 16 Octom­brie 1935 Jh/tscdttejx" O antologie a prozei Intre manualele de liceu, am avut prilejul anul acesta să in­­tălnim câteva care merită lau­dă pentru felul cum au fost compuse. Cu deosebită plăcere am cetit cel pe care profesorul Rosetti și colaboratorii săi, l-au compus pentru cursul superior de literatură și limbă română. Cele 600 de pagini îndeamnă însă gândul spre o nouă reali­zare care lipseşte culturei noa­stre. Resimţim lipsa unei cărţi care să cuprindă pagini alese din toată literatura româneas­că, nu numai pentru uzul şco­larilor ci pentru întreg publicul care ar trebui învăţat să ci­tească îndreptat spre căţate bune, spre acei clasici a căror operă se poate dovedi şi azi că trăeşte. Înainte de a aştepta toate re­editările necesare, să izbutim a strânge în volume de popu­larizare, cât mai eftine şi cât­­ mai frumoase, creaţiunile care­­ dovedesc talentul. Fără îndoială greutatea unei asemenea înfăptuiri se loveşte încă de condiţii tehnice, ar­­ cere de la început un foarte­­ mare număr de pagini, iar ris-­­ curile sunt considerabile intru-­­ cât nu ştim încă pe ce public­­ de cetitori am putea să ne spri­jinim, pe când manualele şco­lare au dinainte o destinaţie care le înlesneşte răspândirea. Totuşi asemenea socoteli nu pot să descurajeze o iniţiativă menită de a face adevărată propagandă în ţară, iar munca depusă ar călăuzi cu timpul şi pe cei ce prin tălmăciri vor să dea străinătăţii un extras cât mai bogat din producţia lite­raturii româneşti. Bine­înţeles , noua destina­ţie antologia va avea să ţină seamă şi de cerinţele popoare­lor cărora se adresează in tăl­măcire, altele fiind impresiile unui străin, insă nu e mai pu­ţin adevărat că aceste începu­turi rămân aşteptate şi nu au dreptul să precupeţească sacri­ficii. Dacă se va izbuti o antologie pentru popor, sunt dinainte si­gur că o va întâmpina un alai de critici şi nemulţumiri, dar nu ele ar împiedeca o înfăptuire cerută de vremi. Adrian Manin Câinele „Chow” Prindere rasele de calmi d­e lux, astăzi la modă i­n Europa, figu­rează şi câinii „Chow", de origi­nă chineză, cu blana stufoasă şi limba neagră. De talie mijlo­cie, animalele acestea sunt nu­mai de 3 autori: negri, albi şi roşcaţi. Amatorii de „Chow“,­egire plătesc preţuri enorme pentru a-şi procura un astfel de animal, nu ştiu de obicei că „Chow" înseamnă „mâncare" în limba chineză şi că altă dată acest câine, foarte răspândit în Extremul-Orient, era crescut numai spre a fi mancsaut. Dim articol curent de alimentare el a devenit astăzi un animal de apartament, foarte prețios. femeiliGali­no JOCURILE ŞI EXERCIŢIILE exagerate Este o legătură Intere deca­denţa popoarelor cu patima lor pentru jocurile de circ. Imperiul roman mergea spre decadenţă pe măsură ce se per­fecţionau scoliile de gladiatori şi se inmulţiau jocurile de circ. îmbulzeala la cursele de care era aşa de­ mare în Bizanţ, în­cât mulţimea da năvală la hi­podrom când turcii urcau zidu­rile pentru asaltul oraşului. Azi, toate ţările se acoperă cu terenuri zise de sport; foarte mulţi se sustrag de la munca productivă spre a se supune, ca şi gladiatorii, la cele mai aspre antrenamente. Publicul se în­­ghesue la aceste spectacole şi este dispus să te ia la bătae pentru şampionii favoriţi; mul­ţimea face demonstraţii sgo­­motoase in faţa acestor idoli. Alti­­­­dată se vedeau atleţi, massă de muşchi şi de came, cari păreau făcuţi să înfrunte anii, dar gustul pentru atletism a dispărut împreună cu atleţii­­Din faimoşii concurenţi ciclişti a rămas numai un martirolog lung şi lamentabil. Nimeni nu poate face sforţări supraomeneşti. Omul se istoveşte repede, fiind uzat înainte de timp. Du­pă ce nu mai poate impresiona mulţimea, vegetează câtva timp, apoi dispare; în scurt timp,, şi-a distrus toată pute­reaAzi gladiatorii nu mai sunt omoriţi în circ, dar sunt îm­pinşi la sinucidere prin delirul furios al mulţimii care le cere totdeauna mai mult. In diferite tururi se fac de concurenţi sforţări mari, exa­gerat de mari. Ei sunt împinşi până la extrema limită a for­ţelor, din care cauză mulţi cad leşinaţi, istoviţi. In cursul eta­pelor, nu sunt cruţaţi, deşi cir­cuitul durează zile şi săptă­mâni sub soarele arzator sau pe ploae, pe drumurile cele mai rele, anume alese. Cel puţin gladiatorii îşi ve­deau în câteva clipe izbânda, sau sfârşitul mizeriilor. La Ro­ma se făceau gladiatori din barbari; azi se fac gladiatori dintre ai noştri, ceea ce-i o ne­norocire. Desigur sportul e necesar pentru rasă spre a-şi menţine forma fizică; dar intre sportul normal şi abuzul ce se face este o mare deosebire. Dr. Po //Journal des praticien). CONDAMNAŢII MOARTE Doi chinezi, şefii unei bande de tâlhari, sunt plimbaţi pe străzi înainte de a fi executaţi. Pe bucăţile de scândură purtate pe spate, sunt înşirate nelegiuirile făptuite a Cac­uc ar fi comis 23 asasinate Iaşi, 13 Oct Acum câteva zile se cre­dea ca anchetatorii asasina­telor fiorosului Gh. Caciuc au ajuns la sfârşitul lucră­rilor lor şi sunt în măsură să încheie dosarul, spre a-l înainta parchetului. Au intervenit însă o serie de noi descoperiri menite să complice şi mai mult în­grozitoarele isprăvi ale asa­sinului din Iaşi. După cum rezultă din statistica încheiată de auto­rităţile locale, Caciuc ar fi comis nu mai puţin de 23 asasinate, însă el nu recu­noaşte decât nouă. Dintre cei ucişi, numai patru au fost identificaţi. Identitatea celorlalți nu poate fi stabilită, marea ma­joritate a victimelor lui ră­­mân pentru totdeauna ne­cunoscute, căci nici Caciuc, nici amantele lui, nici com­plicii lui nu pot da vreo lă­murire în această direcţie. ASASINATELE DIN BUCU­REŞTI In legătură cu asasinatele din Bucureşti, Caciuc a re­cunoscut că pe vremuri, când locuia în Capitală, a ocupat cu chirie o cameră la pensionarul Marin Stoe­­nescu, găsit într’una din zile asasinat. Caciuc susţine că el n’are nici-o cunoştință despre a­­cest asasinat. De altfel ,această contes­tare a crimei corespunde în totul cu atitudinea lui de până acum, anume de a nu recunoaşte nicio crimă pâ­nă ce autorităţile nu-i pre­zintă dovezi că într'adevăr el este autorul. M. M. întruniri iumianiste in prahova Duminică 13 Oct. s’a ţinut o întrunire publică în centrul Fil Upeşti-Prahova. Au vorbit d-nii dr. Popescu-Fi­luţă, Ion Codrea­­nu, N. Lungescu, Caracaş şi Tu­dor Ionescu. La ora 4 după amiază s’a inaugurat Caisa de stat a parti­dului ţărănist­ radical din cen­trul P­ucheni. Au vorbit d-nii: dr. Popescu- Filuţă, N. Lungescu şi ing. Tu­dor Ionescu, etc. cum, cin­fpect De ora in Citim în UNIVERSUL din 15 Octombrie 1886. — Curtea de Argeş. — Vremea a favorizat ori ca serbarea sfinţirii Catedralei de la Curtea de Argeş să isbutească pe deplin. Regele, re­gina, miniştrii, reprezentanţii cle­rului şi ai autorităţilor precum şi un foarte numeros public erau faţă.­­ Serviciul divin s-a făcut cu mare solemnitate în bubuitul neîntrerupt al tunurilor şi în sgometul tuturor­­ clopotelor din oraş. I . Dintre românii anului al doi­lea de la şcoala Politehnică din I Fontainebleau, au depus examen­­ şi au reuşit d-nii Th. Râmniceanu şi T. Ghenea, iar trei au obţinut certificat aşa de bun încât au fost primiţi la şcoala de poduri şi şosele fără examen, lucru ce s-a întâm­plat pentru prima oară cu elevi străini. Aceştia sunt d-nii Alexan­dru Proca, Elie Bujoiu şi Ion L C. Brătianu. )­a Londra. — Ziarele englezeşti sunt furioase contra Franţei, din cauza înţelegerii ce există între guvernul francez şi Germania asu­pra chestiei Egiptului. Ele se silesc a demonstra că Eu­ropa e interesată la menţinerea protectoratului englezesc în valea Nilului. I . E vorba să se propuie de către guvern o lege de reorganizare a Do­­brogei. După acest proiect, s'ar numi în provincia transdanubiană un guvernator.­­ Pentru acest înalt post ar fi vor-I ba să se numească d. Mihail Ko-I­gâlniceanu. SFATURI PENTRU GOSPODINE DEJUN. — Menu . Supă de dovleac; crochete de pasăre au salată de cartofi; anghei mare au sos „vimivignette”; brânză; compot de prune. Supă de dovleac : Se căleşte 60 gr. de miez de ţea­mă şi o ceapă tocat­ă in 30 gr. de unt proaspăt; se adaiugă 500 gr. de dovleac, tăiat in pătrăţele, se acoperă crai­,fiţa şi se lasă, vre-o 15 minute, să fiarbă înăbuşit, la foc domol Apoi se adaugă 150 gr. de miez de pâine albă, 1/4 de litru de apă căldicică, 15 gr. de sare şi o linguriţă de zahăr pisat. Se fierbe totul timp de o jumătate de ceas, la foc potolit, se rade miezul unui morcov, in cantitate de 4 linguriţe, se pune puţin zahăr­­ şi se lasă pe colţul maşinei să I fiarbă încet. Pe de al pante­­ se fierbe în apă sărată, timp de­­ 20 de minute, 2 linguriţe de orez., Onain­ţa în care se află do- i vleah­ul, se goleşte pe o sită pem'.tru a trece totul in pui.ea. Se subţiază pureaua de dovleac cu 1/2 de litru de lapte fierb­­ binite. Se mai iasă apoi pe foc până ce mai clocoteşte o dată. Se bate 50 gr. de unt proaspăt în supa scoasă de pe foc. Când se toarna supa de dovleac in castronul de servit, se amestecă in aer laş timp o­­rezul si miezul de morcov. Supa es­te însoţită de o farfurie de I­­vaiţer, naş mălumit Cea mai mare carte din lume In mănăstirea Dominicanilor din Viena, să găseşte un volum socotit drept cel mai mare din lume. Cartea aceasta este in a­­celaş timp şi una dintre cele mai vechi, căci ea este datată din 1424. Volumul măsoară l m. 20 pe 95 cm. Fiecare călugăr Îşi înscrie în ea numele, cu o notă biogra­­fică asupra faptelor cele mai însemnate ale vieţii sale. A­­ceastă Istorie a ordinului Domi­nicanilor n’a fost nici­odată în­treruptă de la 1424. Cartea se îngroaşe în fiecare an şi consti­­tue una din curiozităţile acestei interesante mănăstiri. Alpinismul in ar­mata roşie Unul din vârfurile cele mai­­ periculoase din muncii Fa­mir, în Asia Centrală, piscul Tra­­petsia, care face parte din gru­pul cunoscut sub numele de I „Acoperişul lumii“, a fost cu­cerit de un detaşament întreg­­ de 300 de oameni din armata­­ roşie, in urma unei ascensiuni­­ vertiginoase. Trapetsia este im­­­­conjurat de gheţari şi de pră­­­­păstii; soldaţii au fost ridicaţi cu frânghii în multe locuri de­­­ alungul pereţilor verticali, ai masivului. Această expediţie de şase zile va rămâne memorabi­lă în analele alpini inului prin­­ numărul participanţilor,_ dura­­t­­a ascensiunii şi înălţimea­­ punctului atins S­trand in O plăcere cu putință numai la Reykjavik, în Islanda, unde apa are 30° tot timpul anului din cauza isvoarelor calde zwiurale. . UNIVERSUL Timisul împăratului Abisiniei audienţă la I.P.S.S. Patriarhul României Duminică 13 octombrie, la 6 seara, d. Marcus ben Harne, ministrul Abisiniei la Ankara, care se află de câteva­ zile în ţa­ra noastră, a fost primit in au­dienţă de I. P. S. Patriarh, dr. Miron Gristea. Ministrul Abisiniei a expri­mat Patriarhului României, sa­lutul M. S. împăratului şi po­­­­porului Abisiniei, şi a mulţumit I. P. S. Sale pentru bunătatea­­ deosebită de a-l primi ca pe un­­ fiu drept credincios al bisericii ,­­ creştine ortodoxe. La rândul său, I. P. S. Pa­­­­triarh a făcut cunoscut d-lui­­ ministru că este foarte bucuros de a fi primit vizita unui re­­prezentant al Abisiniei, şi l-a rugat să transmită împăratului recunoştinţa sa pentru aten­ţiunea­­ arătată, precum şi pa­­triarhiceşti binecuvântări pen­tru MM.’ II, împăratul şi îm­părăteasa, prinţul moştenitor şi poporul abisinian drept credin- ; cios, şi pentru I. P. S. Mitropo­lit al Abisiniei.­­ I. P. S. Sa a spus că în ulti-­­ mii 2 ani a citit multe lucruri bune despre Abisinia, iar d. Mi­­hai Tican, ziaristul şi scriitorul român, care a avut prilejul să facă un voiaj in Abisinia, l-a completat informaţiunile des-­­ pre poporul abisinian şi despre­­ fartilitatea ţarei. D. ministru luând din nou cuvântul, a spus I. P. Sf. Pa­triarh că poporul abisinian, in frunte cu împăratul său Îşi pun încredere în rugăciunile pe ca­re I. P. S. Sa le înalţă către Dumnezeu pentru pacea ha­inei. I. P. S. Patriarh a răspuns că într’adevăr misiunea creştinis­mului este de a propovădui pa­cea şi dragostea intre oameni. Mântuitorul a spus: „pace tutu-­­­ror“, şi noi ne rugăm pentru­­ pacea a toată lumea. I. P. S. Sa­­ şi-a exprimat nădejdea că So­­­­cietatea Naţiunilor va reuşi, susţinută şi de rugăciunile creş­tinilor de pretutindeni, să re­zolve in chip paşnic diferendele ce există intre popoare. I. P. S. Patriarh a rugat apoi pe ministrul Abisiniei să ex­prime ministrului de externe al Turciei, d. Arras, bune amin­tiri şi salutări. D. ministru a vizitat apoi ves­titul paraclis al palatului Sf. Patriarhii şi s’a închinat şi a sărutat racla cu moaştele Sf. Dumitru. ■--------x * x----------­ D. MARCUS BEN HANA in vizi­tă la I. P. S. S. Patriarh Miron Paricid din imprudenţă la Rogojeni Galaţi, 13 Octombrie La Rogojeni, din judeţul Co­­vurlui, s-a întâmplat o mare nenorocire. Tânărul Mărgărit Baciu, plecând noaptea ca să ducă de mâncare tatălui său, paznic la o grădină de zarzavat, şi văzând o umbră înaintând spre el, a crezut că este o fiară, care vine sâ-1 atace și a tras două focuri de armă. In reali­tate era părintele său. In drum spre spital, Niculae Baciu a murit. * ­o XX *Vyrv- Isprava unui copil — A DAT FOC LA DOUA SU­­RE DE NUTREŢ — Sf. Gheorghe, 12 Oct. Copilul Iosif Rapeţi din Ol­teni, jucându-se cu chibrituri aprinse, a dat foc la două şure, pline cu nutreţ pentru vite şi cu cereale. Pagubele se ridică la peste două sute de mii de lei. Surele nu erau asigurate. NOU [ilMfi im It inul _______ ' II - --in , 1 JMIIIIIIIM M|||| MMM IIM mi 1, 11, de Dr. IOAN GRINJESCU Praf» Universitar din Cluj A APĂRUT IN „BIBLIOTECA AGRICOLĂ a ZIARULUI UNIVERSUL“ NO. 45 Catalogul Bibliotecii se găsește pe coperta |ls­eixsi brosasi ■x fix­ s UA.HENCKELS SOUNGEr I««*«« L ZWILLINGSWERK EXPERIMENTELE făcute in America si in Eu­­­­ropa au dovedit că GOODYEAR A­utomobiliști care vor sa aibă C°UCÍUC^' nnYFAP 63 ANTIDERAPANTE, trebuie sa adopte^GOODYEAR 03. Banda sa de rulaj este perfect adaptată noilor tipuri de automobile, mai puternice şi mai rapide, circulând p­iosele de construcţie variată. Cine vrea să aibă ECONOMIE DE CIRCA 43 % la cau­ciucuri şi să fie asigurat contra derapajului, trebuie sa echipeze rotile automobilului cu Goodyear GJ. Am ta­ke ST HENDREIS-KLINGE EXTRA V­o DUM­. ÎNTRUNIREA MICILOR INDUSTRIAŞI Asociaţia generală a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni a convocat Duminică, în sala Consructori, la o întrunire, pe toţi meşteşugarii, de toate breslele, din Bucureşti. „ Scopul adunării a fost discu­­­­tarea următoarelor chestiuni: cele 7 zile de boală, asupra „jafului şi incum­ei“ de la Casa­­ centrală a asigurărilor sociale ; I­­nchiziţia fiscală, protestul con­tra conducătorilor interimari de la Camerele de muncă şi, in fine, s-au întrunit spre a cere ca legea meseriilor să se facă cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor de meseriaşi. Şedinţa a fost deschisă la ora 11 de d. Al. Ardeleanu, preşe­dintele asociaţiei, care a spus că asoc. micilor industriaşi a­­ pornit o acţiune intensă împo­triva celor ce nesocotesc legiu­irile muncitoreşti. De exemplu, sculele micilor industriaşi sunt confiscate de fisc, cu toate că • legea opreşte acest lucru — cu toate că la Casa asigurărilor sociale meseriaşii plătesc 36 lei pe săptămână, — nu li se dă asistenţă, în nici un fel. La Camerele de muncă, s’a înscăunat politicianismul şi fa­voritismul din cauză că ele sunt conduse de comisii interimare. D. LOZINSCHI a arătat greu­tăţile ce se pun in calea des­­voltării micilor industriaşi, de­­ fisc, comună, serviciul sanitar.­­ Meseriaşii nu sunt încurajaţi­­ de stat, care nu le dă nici o­­ comandă şi nici măcar nu-i­­ scuteşte de impozite, pe un timp scurt bineînţeles, atunci când işi deschid ateliere. Impozitele se încasează în mod barbar. , Agenţii fiscului execută pe meseriaşi cu cruzi­me, vânzându-le şi uneltele şi lăsându-i muritori de foame. Legiuirile muncitoreşti au fost făcute fără să fie între­­baţi şi meseriaşii, iar cele ce,­­ după litera lor, ii ocrotesc, sunt­­ călcate. O altă pacoste sunt clandes­tinii. Există la Camera de muncă o comisie care dă car­nete de meserie la cei nepre­­­­zentaţi, nesocotindu-se cele mai­­ elementare drepturi ale micilor industriaşi. Din aceste cauze, asociaţia a început o companie de întru­niri de luminare a masselor muncitoreşti, cărora să li se a­­rate toate aceste neajunsuri şi cari, apoi, să protesteze, ce­rând îndreptarea lor. D. BARBULESCU a arătat că, cu toate că meseriaşii cotizează câte 40—50 ani, nu au dreptul la pensie. D. GH. RADULESCU, vice­preşedintele asociaţiei, a pro­testat împotriva preşedintelui comisiei de muncă. D-sa a cerut să se desfiin­ţeze plata celor 7 zile de boală şi plata a jumătate din coti­zaţiile meşteşugarilor salariaţi. D. BĂNICĂ IONESCU a spus că numai la noi se plătesc 3 sferturi din cotizaţia funcţio­narilor Casei centrale a asigu­rărilor, şi numai un sfert este întrebuinţat spre binele mese­riaşilor. D. BOGDAN a protestat îm­potriva impozitelor excesive şi a cerut solidaritate în jurul d-lu­i Al. Ardeleanu. Au mai vorbit d-­nii: Zamfi­­rescu, Tischman, Pruteanu, Predescu, Erceanu, Penciulescu, B. Rădulescu şi Ghidarcea. I D. AL. ARDELEANU, preşe­dintele asociaţiei, a luat din nou cuvântul arătând că la Casa centrală a asigurărilor sociale au fost date la iveală nume­roase afaceri dubioase dar, prin complicitatea celor sus puşi, anchetele ce s’au făcut, au fost şi eie dubioase.­­ Apoi d-sa a vorbit despre­­ provizoratul dăunător meseria­şilor ce domneşte la Camerele I de muncă, unde sunt Instalate comisii Interimare de aproape 2 ani. Aceste comisii şi in spe­cial cea din Capitală, nu sunt cele voite de meşteşugari, căci cele alese de ei au fost înde­părtate prin diferite mijloace, iar cei ce o compun sunt de­parte de a apăra interesele ce­lor pe cari îi reprezintă; ei nu fac altceva decât să încaseze jetoane şi, în schimb, nu apără cauza micilor industriaşi.­­ La urmă adunarea a votat o­­ moţiune cuprinzând toate dezi­­­­deratele de mai sus. Moţiunea va fi înaintată Marţi, d-lui prim ministru. SCIATICA LUMBAGO - REUMATISME (nevrite) Doctor D-tru Grigoriu-Argeş Stabilit PERMANENT în Bu­curești Consultă și tratează personal ZILNIC 4—­ p. m. 3 STR. ENACHITA VACARESCU (fost Poetului) 3. Telefon 3.89­67. 4680 BĂTĂTURI $1 NEGI . SE VINDECĂ 3 ^'IMEDIAT CU' LA FAPMACH ȘI DROGHERII Şi părul are nevoie de o regenerare! Mai des se văd persoane cu părul cărunt şi obrazul tânăr, I decât cu pârul tânăr şi obrazul I sbârcit, ceea ce înseamnă că I omul îngrijeşte de tot organis­­­­mul său, acordându-i, vacanţe I şi întremări, insă işi neglijează din acest punct de vedere părul. Cel mai bun regenerator de păr este „MONOPOL“. „Monopol “menţine tine­reţea părului, opreşte căderea lui şi distruge mătreaţa. Pe lângă aceste cali­tăţi „Monopol“ redă pă­rului încărunţit culoarea lui iniţială.­­ La farmacii, drognerii şi par­­fumerii. Dsp. General E. & L. Cioară I Bucureşti, Str. Stelea 23. 1512 SOBE Mare asortiment cu sobe de faianţă şi teracotă, cu o expozi­ţie permanentă bogată in diverse modele şi culori diferite. Nu angajaţi înainte de a vizita depozitul meu, unde va puteţi convinge de promp­titudinea ţi conştiinciozita­tea cu care se lucrează. Buna funcţionare este garan­tată. Se primesc lucrări şi pentru provincie. Biroul: C. H. Pruteanu ! B-DUL COL. M. GHICA 20 jj 5208 I M1B1HWMBBMB— cel mai elegant jurnal de, modă. Lei 50,— la toţi librarii­­ şi vânzătorii de ziare. Depozitul general Librăria 1G. HE fit Z. Calea Victoriei 6| întrunirea de la Uniunea comercian­ţilor şi industriaşilor din România Duminică s-a ţinut la sediul Uniunii, din str. dr. Felix 80, a­­dunare sub preşedinţia d-lui Ioan ştefănescu. D. IOAN ŞTEFĂNESCU ara­tă că numeros grupaţi şi uniţi, comercianţii, industriaşii şi me­­seriaşii, vor putea reprezenta şi susţine cu succes programul şi revendicările lor drepte, în­călcate şi nesocotite. D. GH. PASCU cere ca de la vorbe să se treacă la fapte, conlucrând la înfăptuirea prin toate mijloacele de realizare a punctelor din program. D. TANASE VOICU protes­tează contra circulărei dată de monopolul alcoolului, prin care se condiţionează cantităţile de băuturi ce se cere să le aibă debitanţii de băuturi şi se ridi­că împotriva sancţiunilor ce se preconizează prin această co­municare. D. MIHAIL TANASESCU, du­pă ce arată fazele prin care a trecut taxarea brevetelor de bă­uturi, cere înlocuirea taxelor de azi. D. IORGU RAŞCANU cere desfiinţarea sau amnistierea a­­menzilor şi executarea impozi­telor pentru cei­ sus puşi, cari nu le plătesc. Sancţiuni severe contra celor cari se sustrag. D. D. GENES arată abuzurile organelor fiscale. D. CALMANOVICI cere ca o delegaţie numeroasă să ceară ministerului mărirea cotei de import a materiilor prime nece­sare industriei naţionale. VERITABILUL ROUGE­RITZ E numai cu marca imprimată pe baton in tub­ei pe rezervă. Repr. Sam Lobi & Fiu, București, Bulevardul Maria No. 30 Soacra a mâncat bătae de la noră Sf. Gheorghe, 12 Oct. Gheza Dănăilă din comuna Alta Medie, a fost bătută şi lăsată în nesimţire de nora ei Gheza Ecaterină. Nora vrea cu orice chip să scape de soacră, pe care o mal­trata deseori şi chiar o batea, din cauza unor certuri vechi. ---------X ik X----------­La librăria ziarului „U­­niversul” vă puteţi procu­ra toate cărţile de şcoa­lă, caetere, maculatoare­le şi rechizitele cele mai bune, cu preţuri conve­­nabile* /

Next