Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 285-300)
1935-10-16 / nr. 285
* ". ■v Anul al 52-lea Nr. 285 Miercuri 16 Octombrie 1935 Jh/tscdttejx" O antologie a prozei Intre manualele de liceu, am avut prilejul anul acesta să intălnim câteva care merită laudă pentru felul cum au fost compuse. Cu deosebită plăcere am cetit cel pe care profesorul Rosetti și colaboratorii săi, l-au compus pentru cursul superior de literatură și limbă română. Cele 600 de pagini îndeamnă însă gândul spre o nouă realizare care lipseşte culturei noastre. Resimţim lipsa unei cărţi care să cuprindă pagini alese din toată literatura românească, nu numai pentru uzul şcolarilor ci pentru întreg publicul care ar trebui învăţat să citească îndreptat spre căţate bune, spre acei clasici a căror operă se poate dovedi şi azi că trăeşte. Înainte de a aştepta toate reeditările necesare, să izbutim a strânge în volume de popularizare, cât mai eftine şi cât mai frumoase, creaţiunile care dovedesc talentul. Fără îndoială greutatea unei asemenea înfăptuiri se loveşte încă de condiţii tehnice, ar cere de la început un foarte mare număr de pagini, iar ris- curile sunt considerabile intru- cât nu ştim încă pe ce public de cetitori am putea să ne sprijinim, pe când manualele şcolare au dinainte o destinaţie care le înlesneşte răspândirea. Totuşi asemenea socoteli nu pot să descurajeze o iniţiativă menită de a face adevărată propagandă în ţară, iar munca depusă ar călăuzi cu timpul şi pe cei ce prin tălmăciri vor să dea străinătăţii un extras cât mai bogat din producţia literaturii româneşti. Bineînţeles , noua destinaţie antologia va avea să ţină seamă şi de cerinţele popoarelor cărora se adresează in tălmăcire, altele fiind impresiile unui străin, insă nu e mai puţin adevărat că aceste începuturi rămân aşteptate şi nu au dreptul să precupeţească sacrificii. Dacă se va izbuti o antologie pentru popor, sunt dinainte sigur că o va întâmpina un alai de critici şi nemulţumiri, dar nu ele ar împiedeca o înfăptuire cerută de vremi. Adrian Manin Câinele „Chow” Prindere rasele de calmi de lux, astăzi la modă in Europa, figurează şi câinii „Chow", de origină chineză, cu blana stufoasă şi limba neagră. De talie mijlocie, animalele acestea sunt numai de 3 autori: negri, albi şi roşcaţi. Amatorii de „Chow“,egire plătesc preţuri enorme pentru a-şi procura un astfel de animal, nu ştiu de obicei că „Chow" înseamnă „mâncare" în limba chineză şi că altă dată acest câine, foarte răspândit în Extremul-Orient, era crescut numai spre a fi mancsaut. Dim articol curent de alimentare el a devenit astăzi un animal de apartament, foarte prețios. femeiliGalino JOCURILE ŞI EXERCIŢIILE exagerate Este o legătură Intere decadenţa popoarelor cu patima lor pentru jocurile de circ. Imperiul roman mergea spre decadenţă pe măsură ce se perfecţionau scoliile de gladiatori şi se inmulţiau jocurile de circ. îmbulzeala la cursele de care era aşa de mare în Bizanţ, încât mulţimea da năvală la hipodrom când turcii urcau zidurile pentru asaltul oraşului. Azi, toate ţările se acoperă cu terenuri zise de sport; foarte mulţi se sustrag de la munca productivă spre a se supune, ca şi gladiatorii, la cele mai aspre antrenamente. Publicul se înghesue la aceste spectacole şi este dispus să te ia la bătae pentru şampionii favoriţi; mulţimea face demonstraţii sgomotoase in faţa acestor idoli. Altidată se vedeau atleţi, massă de muşchi şi de came, cari păreau făcuţi să înfrunte anii, dar gustul pentru atletism a dispărut împreună cu atleţiiDin faimoşii concurenţi ciclişti a rămas numai un martirolog lung şi lamentabil. Nimeni nu poate face sforţări supraomeneşti. Omul se istoveşte repede, fiind uzat înainte de timp. După ce nu mai poate impresiona mulţimea, vegetează câtva timp, apoi dispare; în scurt timp,, şi-a distrus toată putereaAzi gladiatorii nu mai sunt omoriţi în circ, dar sunt împinşi la sinucidere prin delirul furios al mulţimii care le cere totdeauna mai mult. In diferite tururi se fac de concurenţi sforţări mari, exagerat de mari. Ei sunt împinşi până la extrema limită a forţelor, din care cauză mulţi cad leşinaţi, istoviţi. In cursul etapelor, nu sunt cruţaţi, deşi circuitul durează zile şi săptămâni sub soarele arzator sau pe ploae, pe drumurile cele mai rele, anume alese. Cel puţin gladiatorii îşi vedeau în câteva clipe izbânda, sau sfârşitul mizeriilor. La Roma se făceau gladiatori din barbari; azi se fac gladiatori dintre ai noştri, ceea ce-i o nenorocire. Desigur sportul e necesar pentru rasă spre a-şi menţine forma fizică; dar intre sportul normal şi abuzul ce se face este o mare deosebire. Dr. Po //Journal des praticien). CONDAMNAŢII MOARTE Doi chinezi, şefii unei bande de tâlhari, sunt plimbaţi pe străzi înainte de a fi executaţi. Pe bucăţile de scândură purtate pe spate, sunt înşirate nelegiuirile făptuite a Cacuc ar fi comis 23 asasinate Iaşi, 13 Oct Acum câteva zile se credea ca anchetatorii asasinatelor fiorosului Gh. Caciuc au ajuns la sfârşitul lucrărilor lor şi sunt în măsură să încheie dosarul, spre a-l înainta parchetului. Au intervenit însă o serie de noi descoperiri menite să complice şi mai mult îngrozitoarele isprăvi ale asasinului din Iaşi. După cum rezultă din statistica încheiată de autorităţile locale, Caciuc ar fi comis nu mai puţin de 23 asasinate, însă el nu recunoaşte decât nouă. Dintre cei ucişi, numai patru au fost identificaţi. Identitatea celorlalți nu poate fi stabilită, marea majoritate a victimelor lui rămân pentru totdeauna necunoscute, căci nici Caciuc, nici amantele lui, nici complicii lui nu pot da vreo lămurire în această direcţie. ASASINATELE DIN BUCUREŞTI In legătură cu asasinatele din Bucureşti, Caciuc a recunoscut că pe vremuri, când locuia în Capitală, a ocupat cu chirie o cameră la pensionarul Marin Stoenescu, găsit într’una din zile asasinat. Caciuc susţine că el n’are nici-o cunoştință despre acest asasinat. De altfel ,această contestare a crimei corespunde în totul cu atitudinea lui de până acum, anume de a nu recunoaşte nicio crimă până ce autorităţile nu-i prezintă dovezi că într'adevăr el este autorul. M. M. întruniri iumianiste in prahova Duminică 13 Oct. s’a ţinut o întrunire publică în centrul Fil Upeşti-Prahova. Au vorbit d-nii dr. Popescu-Filuţă, Ion Codreanu, N. Lungescu, Caracaş şi Tudor Ionescu. La ora 4 după amiază s’a inaugurat Caisa de stat a partidului ţărănist radical din centrul Pucheni. Au vorbit d-nii: dr. Popescu- Filuţă, N. Lungescu şi ing. Tudor Ionescu, etc. cum, cinfpect De ora in Citim în UNIVERSUL din 15 Octombrie 1886. — Curtea de Argeş. — Vremea a favorizat ori ca serbarea sfinţirii Catedralei de la Curtea de Argeş să isbutească pe deplin. Regele, regina, miniştrii, reprezentanţii clerului şi ai autorităţilor precum şi un foarte numeros public erau faţă. Serviciul divin s-a făcut cu mare solemnitate în bubuitul neîntrerupt al tunurilor şi în sgometul tuturor clopotelor din oraş. I . Dintre românii anului al doilea de la şcoala Politehnică din I Fontainebleau, au depus examen şi au reuşit d-nii Th. Râmniceanu şi T. Ghenea, iar trei au obţinut certificat aşa de bun încât au fost primiţi la şcoala de poduri şi şosele fără examen, lucru ce s-a întâmplat pentru prima oară cu elevi străini. Aceştia sunt d-nii Alexandru Proca, Elie Bujoiu şi Ion L C. Brătianu. )a Londra. — Ziarele englezeşti sunt furioase contra Franţei, din cauza înţelegerii ce există între guvernul francez şi Germania asupra chestiei Egiptului. Ele se silesc a demonstra că Europa e interesată la menţinerea protectoratului englezesc în valea Nilului. I . E vorba să se propuie de către guvern o lege de reorganizare a Dobrogei. După acest proiect, s'ar numi în provincia transdanubiană un guvernator. Pentru acest înalt post ar fi vor-I ba să se numească d. Mihail Ko-Igâlniceanu. SFATURI PENTRU GOSPODINE DEJUN. — Menu . Supă de dovleac; crochete de pasăre au salată de cartofi; anghei mare au sos „vimivignette”; brânză; compot de prune. Supă de dovleac : Se căleşte 60 gr. de miez de ţeamă şi o ceapă tocată in 30 gr. de unt proaspăt; se adaiugă 500 gr. de dovleac, tăiat in pătrăţele, se acoperă crai,fiţa şi se lasă, vre-o 15 minute, să fiarbă înăbuşit, la foc domol Apoi se adaugă 150 gr. de miez de pâine albă, 1/4 de litru de apă căldicică, 15 gr. de sare şi o linguriţă de zahăr pisat. Se fierbe totul timp de o jumătate de ceas, la foc potolit, se rade miezul unui morcov, in cantitate de 4 linguriţe, se pune puţin zahăr şi se lasă pe colţul maşinei să I fiarbă încet. Pe de al pante se fierbe în apă sărată, timp de 20 de minute, 2 linguriţe de orez., Onainţa în care se află do- i vleahul, se goleşte pe o sită pem'.tru a trece totul in pui.ea. Se subţiază pureaua de dovleac cu 1/2 de litru de lapte fierb binite. Se mai iasă apoi pe foc până ce mai clocoteşte o dată. Se bate 50 gr. de unt proaspăt în supa scoasă de pe foc. Când se toarna supa de dovleac in castronul de servit, se amestecă in aer laş timp orezul si miezul de morcov. Supa este însoţită de o farfurie de Ivaiţer, naş mălumit Cea mai mare carte din lume In mănăstirea Dominicanilor din Viena, să găseşte un volum socotit drept cel mai mare din lume. Cartea aceasta este in acelaş timp şi una dintre cele mai vechi, căci ea este datată din 1424. Volumul măsoară l m. 20 pe 95 cm. Fiecare călugăr Îşi înscrie în ea numele, cu o notă biografică asupra faptelor cele mai însemnate ale vieţii sale. Această Istorie a ordinului Dominicanilor n’a fost niciodată întreruptă de la 1424. Cartea se îngroaşe în fiecare an şi constitue una din curiozităţile acestei interesante mănăstiri. Alpinismul in armata roşie Unul din vârfurile cele mai periculoase din muncii Famir, în Asia Centrală, piscul Trapetsia, care face parte din grupul cunoscut sub numele de I „Acoperişul lumii“, a fost cucerit de un detaşament întreg de 300 de oameni din armata roşie, in urma unei ascensiuni vertiginoase. Trapetsia este imconjurat de gheţari şi de prăpăstii; soldaţii au fost ridicaţi cu frânghii în multe locuri de alungul pereţilor verticali, ai masivului. Această expediţie de şase zile va rămâne memorabilă în analele alpini inului prin numărul participanţilor,_ durata ascensiunii şi înălţimea punctului atins Strand in O plăcere cu putință numai la Reykjavik, în Islanda, unde apa are 30° tot timpul anului din cauza isvoarelor calde zwiurale. . UNIVERSUL Timisul împăratului Abisiniei audienţă la I.P.S.S. Patriarhul României Duminică 13 octombrie, la 6 seara, d. Marcus ben Harne, ministrul Abisiniei la Ankara, care se află de câteva zile în ţara noastră, a fost primit in audienţă de I. P. S. Patriarh, dr. Miron Gristea. Ministrul Abisiniei a exprimat Patriarhului României, salutul M. S. împăratului şi poporului Abisiniei, şi a mulţumit I. P. S. Sale pentru bunătatea deosebită de a-l primi ca pe un fiu drept credincios al bisericii , creştine ortodoxe. La rândul său, I. P. S. Patriarh a făcut cunoscut d-lui ministru că este foarte bucuros de a fi primit vizita unui reprezentant al Abisiniei, şi l-a rugat să transmită împăratului recunoştinţa sa pentru atenţiunea arătată, precum şi patriarhiceşti binecuvântări pentru MM.’ II, împăratul şi împărăteasa, prinţul moştenitor şi poporul abisinian drept credin- ; cios, şi pentru I. P. S. Mitropolit al Abisiniei. I. P. S. Sa a spus că în ulti- mii 2 ani a citit multe lucruri bune despre Abisinia, iar d. Mihai Tican, ziaristul şi scriitorul român, care a avut prilejul să facă un voiaj in Abisinia, l-a completat informaţiunile des- pre poporul abisinian şi despre fartilitatea ţarei. D. ministru luând din nou cuvântul, a spus I. P. Sf. Patriarh că poporul abisinian, in frunte cu împăratul său Îşi pun încredere în rugăciunile pe care I. P. S. Sa le înalţă către Dumnezeu pentru pacea hainei. I. P. S. Patriarh a răspuns că într’adevăr misiunea creştinismului este de a propovădui pacea şi dragostea intre oameni. Mântuitorul a spus: „pace tutu-ror“, şi noi ne rugăm pentru pacea a toată lumea. I. P. S. Sa şi-a exprimat nădejdea că Societatea Naţiunilor va reuşi, susţinută şi de rugăciunile creştinilor de pretutindeni, să rezolve in chip paşnic diferendele ce există intre popoare. I. P. S. Patriarh a rugat apoi pe ministrul Abisiniei să exprime ministrului de externe al Turciei, d. Arras, bune amintiri şi salutări. D. ministru a vizitat apoi vestitul paraclis al palatului Sf. Patriarhii şi s’a închinat şi a sărutat racla cu moaştele Sf. Dumitru. ■--------x * x---------- D. MARCUS BEN HANA in vizită la I. P. S. S. Patriarh Miron Paricid din imprudenţă la Rogojeni Galaţi, 13 Octombrie La Rogojeni, din judeţul Covurlui, s-a întâmplat o mare nenorocire. Tânărul Mărgărit Baciu, plecând noaptea ca să ducă de mâncare tatălui său, paznic la o grădină de zarzavat, şi văzând o umbră înaintând spre el, a crezut că este o fiară, care vine sâ-1 atace și a tras două focuri de armă. In realitate era părintele său. In drum spre spital, Niculae Baciu a murit. * o XX *Vyrv- Isprava unui copil — A DAT FOC LA DOUA SURE DE NUTREŢ — Sf. Gheorghe, 12 Oct. Copilul Iosif Rapeţi din Olteni, jucându-se cu chibrituri aprinse, a dat foc la două şure, pline cu nutreţ pentru vite şi cu cereale. Pagubele se ridică la peste două sute de mii de lei. Surele nu erau asigurate. NOU [ilMfi im It inul _______ ' II - --in , 1 JMIIIIIIIM M|||| MMM IIM mi 1, 11, de Dr. IOAN GRINJESCU Praf» Universitar din Cluj A APĂRUT IN „BIBLIOTECA AGRICOLĂ a ZIARULUI UNIVERSUL“ NO. 45 Catalogul Bibliotecii se găsește pe coperta |lseixsi brosasi ■x fix s UA.HENCKELS SOUNGEr I««*«« L ZWILLINGSWERK EXPERIMENTELE făcute in America si in Europa au dovedit că GOODYEAR Automobiliști care vor sa aibă C°UCÍUC^' nnYFAP 63 ANTIDERAPANTE, trebuie sa adopte^GOODYEAR 03. Banda sa de rulaj este perfect adaptată noilor tipuri de automobile, mai puternice şi mai rapide, circulând piosele de construcţie variată. Cine vrea să aibă ECONOMIE DE CIRCA 43 % la cauciucuri şi să fie asigurat contra derapajului, trebuie sa echipeze rotile automobilului cu Goodyear GJ. Am take ST HENDREIS-KLINGE EXTRA Vo DUM. ÎNTRUNIREA MICILOR INDUSTRIAŞI Asociaţia generală a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni a convocat Duminică, în sala Consructori, la o întrunire, pe toţi meşteşugarii, de toate breslele, din Bucureşti. „ Scopul adunării a fost discutarea următoarelor chestiuni: cele 7 zile de boală, asupra „jafului şi incumei“ de la Casa centrală a asigurărilor sociale ; Inchiziţia fiscală, protestul contra conducătorilor interimari de la Camerele de muncă şi, in fine, s-au întrunit spre a cere ca legea meseriilor să se facă cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor de meseriaşi. Şedinţa a fost deschisă la ora 11 de d. Al. Ardeleanu, preşedintele asociaţiei, care a spus că asoc. micilor industriaşi a pornit o acţiune intensă împotriva celor ce nesocotesc legiuirile muncitoreşti. De exemplu, sculele micilor industriaşi sunt confiscate de fisc, cu toate că • legea opreşte acest lucru — cu toate că la Casa asigurărilor sociale meseriaşii plătesc 36 lei pe săptămână, — nu li se dă asistenţă, în nici un fel. La Camerele de muncă, s’a înscăunat politicianismul şi favoritismul din cauză că ele sunt conduse de comisii interimare. D. LOZINSCHI a arătat greutăţile ce se pun in calea desvoltării micilor industriaşi, de fisc, comună, serviciul sanitar. Meseriaşii nu sunt încurajaţi de stat, care nu le dă nici o comandă şi nici măcar nu-i scuteşte de impozite, pe un timp scurt bineînţeles, atunci când işi deschid ateliere. Impozitele se încasează în mod barbar. , Agenţii fiscului execută pe meseriaşi cu cruzime, vânzându-le şi uneltele şi lăsându-i muritori de foame. Legiuirile muncitoreşti au fost făcute fără să fie întrebaţi şi meseriaşii, iar cele ce, după litera lor, ii ocrotesc, sunt călcate. O altă pacoste sunt clandestinii. Există la Camera de muncă o comisie care dă carnete de meserie la cei neprezentaţi, nesocotindu-se cele mai elementare drepturi ale micilor industriaşi. Din aceste cauze, asociaţia a început o companie de întruniri de luminare a masselor muncitoreşti, cărora să li se arate toate aceste neajunsuri şi cari, apoi, să protesteze, cerând îndreptarea lor. D. BARBULESCU a arătat că, cu toate că meseriaşii cotizează câte 40—50 ani, nu au dreptul la pensie. D. GH. RADULESCU, vicepreşedintele asociaţiei, a protestat împotriva preşedintelui comisiei de muncă. D-sa a cerut să se desfiinţeze plata celor 7 zile de boală şi plata a jumătate din cotizaţiile meşteşugarilor salariaţi. D. BĂNICĂ IONESCU a spus că numai la noi se plătesc 3 sferturi din cotizaţia funcţionarilor Casei centrale a asigurărilor, şi numai un sfert este întrebuinţat spre binele meseriaşilor. D. BOGDAN a protestat împotriva impozitelor excesive şi a cerut solidaritate în jurul d-lui Al. Ardeleanu. Au mai vorbit d-nii: Zamfirescu, Tischman, Pruteanu, Predescu, Erceanu, Penciulescu, B. Rădulescu şi Ghidarcea. I D. AL. ARDELEANU, preşedintele asociaţiei, a luat din nou cuvântul arătând că la Casa centrală a asigurărilor sociale au fost date la iveală numeroase afaceri dubioase dar, prin complicitatea celor sus puşi, anchetele ce s’au făcut, au fost şi eie dubioase. Apoi d-sa a vorbit despre provizoratul dăunător meseriaşilor ce domneşte la Camerele I de muncă, unde sunt Instalate comisii Interimare de aproape 2 ani. Aceste comisii şi in special cea din Capitală, nu sunt cele voite de meşteşugari, căci cele alese de ei au fost îndepărtate prin diferite mijloace, iar cei ce o compun sunt departe de a apăra interesele celor pe cari îi reprezintă; ei nu fac altceva decât să încaseze jetoane şi, în schimb, nu apără cauza micilor industriaşi. La urmă adunarea a votat o moţiune cuprinzând toate dezideratele de mai sus. Moţiunea va fi înaintată Marţi, d-lui prim ministru. SCIATICA LUMBAGO - REUMATISME (nevrite) Doctor D-tru Grigoriu-Argeş Stabilit PERMANENT în București Consultă și tratează personal ZILNIC 4— p. m. 3 STR. ENACHITA VACARESCU (fost Poetului) 3. Telefon 3.8967. 4680 BĂTĂTURI $1 NEGI . SE VINDECĂ 3 ^'IMEDIAT CU' LA FAPMACH ȘI DROGHERII Şi părul are nevoie de o regenerare! Mai des se văd persoane cu părul cărunt şi obrazul tânăr, I decât cu pârul tânăr şi obrazul I sbârcit, ceea ce înseamnă că I omul îngrijeşte de tot organismul său, acordându-i, vacanţe I şi întremări, insă işi neglijează din acest punct de vedere părul. Cel mai bun regenerator de păr este „MONOPOL“. „Monopol “menţine tinereţea părului, opreşte căderea lui şi distruge mătreaţa. Pe lângă aceste calităţi „Monopol“ redă părului încărunţit culoarea lui iniţială. La farmacii, drognerii şi parfumerii. Dsp. General E. & L. Cioară I Bucureşti, Str. Stelea 23. 1512 SOBE Mare asortiment cu sobe de faianţă şi teracotă, cu o expoziţie permanentă bogată in diverse modele şi culori diferite. Nu angajaţi înainte de a vizita depozitul meu, unde va puteţi convinge de promptitudinea ţi conştiinciozitatea cu care se lucrează. Buna funcţionare este garantată. Se primesc lucrări şi pentru provincie. Biroul: C. H. Pruteanu ! B-DUL COL. M. GHICA 20 jj 5208 I M1B1HWMBBMB— cel mai elegant jurnal de, modă. Lei 50,— la toţi librarii şi vânzătorii de ziare. Depozitul general Librăria 1G. HE fit Z. Calea Victoriei 6| întrunirea de la Uniunea comercianţilor şi industriaşilor din România Duminică s-a ţinut la sediul Uniunii, din str. dr. Felix 80, adunare sub preşedinţia d-lui Ioan ştefănescu. D. IOAN ŞTEFĂNESCU arată că numeros grupaţi şi uniţi, comercianţii, industriaşii şi meseriaşii, vor putea reprezenta şi susţine cu succes programul şi revendicările lor drepte, încălcate şi nesocotite. D. GH. PASCU cere ca de la vorbe să se treacă la fapte, conlucrând la înfăptuirea prin toate mijloacele de realizare a punctelor din program. D. TANASE VOICU protestează contra circulărei dată de monopolul alcoolului, prin care se condiţionează cantităţile de băuturi ce se cere să le aibă debitanţii de băuturi şi se ridică împotriva sancţiunilor ce se preconizează prin această comunicare. D. MIHAIL TANASESCU, după ce arată fazele prin care a trecut taxarea brevetelor de băuturi, cere înlocuirea taxelor de azi. D. IORGU RAŞCANU cere desfiinţarea sau amnistierea amenzilor şi executarea impozitelor pentru cei sus puşi, cari nu le plătesc. Sancţiuni severe contra celor cari se sustrag. D. D. GENES arată abuzurile organelor fiscale. D. CALMANOVICI cere ca o delegaţie numeroasă să ceară ministerului mărirea cotei de import a materiilor prime necesare industriei naţionale. VERITABILUL ROUGERITZ E numai cu marca imprimată pe baton in tubei pe rezervă. Repr. Sam Lobi & Fiu, București, Bulevardul Maria No. 30 Soacra a mâncat bătae de la noră Sf. Gheorghe, 12 Oct. Gheza Dănăilă din comuna Alta Medie, a fost bătută şi lăsată în nesimţire de nora ei Gheza Ecaterină. Nora vrea cu orice chip să scape de soacră, pe care o maltrata deseori şi chiar o batea, din cauza unor certuri vechi. ---------X ik X----------La librăria ziarului „Universul” vă puteţi procura toate cărţile de şcoală, caetere, maculatoarele şi rechizitele cele mai bune, cu preţuri convenabile* /