Universul, noiembrie 1935 (Anul 52, nr. 301-315)
1935-11-01 / nr. 301
14 Pagini Iral al Sltes IONDATORI EXEMPtARüE raaeflrr!*- Tara poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. Q-le F. T. T. Wo. 120.283/833. T73 LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACţiA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 : SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 15 GRIJA GRIJILOR Suntem în perioada pregătirii nouilor bugete. Prilej de mari Îngrijorări şi de penibile sforţări pentru guvernele şi mai ales pentru miniştrii de finanţe din toate statele, cari, peste grozavele nevoi de până acum, au de Împlinit uriaşele şi grabnicele nevoi, de înarmare, pe care febra războiului le ridică cu o nemaipomenită intensitate pe toate continentele. Nu ştim care va fi desnodământul acestor întreceri fioroase de înarmare obştească. Ceea ce putem şti sigur însă, este că puterile financiare ale statelor vor fi complet sleite, că echilibrul bugetar, către care se concentrase în ultimii ani atenţia şi sforţările mai tuturor statelor, va fi iremediabil compromis şi că omenirea va cunoaşte zile şi mai grele de cât cele pe care i l£-a hărăzit criza de până acum. Aceste îngrijorări s’au putut tălmăci şi din expunerile in legătură cu noul buget al Franţei, făcute deunăzi înaintea comisiunii financiare de către d-nii prim ministru Laval şi ministru de finanţe Marcel Rgnier, dar mai ales din criticele opoziţiei, care, tăgăduind realitatea echilibrului bugetar atribuit economiilor şi măsurilor aplicate pe calea decretelorlegi, scot în evidenţă deficitul de 2 miliarde al căilor ferate franceze, micşorarea încasărilor cu alte 2 miliarde, proporţională reducerii cifrei bugetului de la circa 51 miliarde la 42 miliarde, la care urmează să se adauge credite militare noul de încă 4 miliarde. Ceea ce este tragic însă pentru toate statele — sau, cel puţin, pentru acelea care au simţul conservării şi al răspunderii în faţa istoriei — este că, în ciuda greutăţilor şi suferinţelor materiale care le aşteaptă, nu pot sta cu braţele încrucişate, lăsându-şi teritoriile fără apărare, în clipa când toată lumea se înarmează până ’n dinţi. Iată problema de conştiinţă şi de viaţă, care se pune şi pentru statul şi guvernul român. Toate sforţările şi toate sacrificiile ca evoluţia evenimentelor să nu ne găsească nepregătiţi. S’a pierdut amar de vreme, fără ca nevoile de apărare armată să preocupe guvernele ţării în măsura şi cu gravitatea pentru care le impuneau situaţia noastră şi temperatura revanşardă a inamicilor noştri. S’a risipit prea mare prăpăd de miliarde în direcţii inutile sau chiar reprobabile, ca să nu fim hotărâţi măcar acum să recâştigăm timpul pierdut şi să nu lăsăm ţara în izbelişte. Iată atâtea raţiuni superioare, menite — cum spunea de curând într’un articol fostul ministru de finanţe al Franţei, d. Germain Martin — „să îndemne întreaga naţiune la sforţare, la unire şi să ne depărteze de spiritul luptei de partid“. Sunt pregătiiţi cârmuitorii noştri politici să se pue in slujba acestei acţiuni mântuitoare, în ceasul hotărîtor al evenimentelor ce ne copleşesc ? Numai în acest caz îşi vor spăla toate păcatele şi toate neglijenţele trecutului. Primsii d ■manifestaţîîfBr stradă D Emile Bur \'rectorul arului JOr&re B Paris, oblică ln 3 dela 24 ctombr'e cd - - i ziar, un rticol cu priviAiecretele •gl cari au r atentat in ranta manifestj de straă. V Distinsul zla ■ *Incez aataca st vox I jericoM cestor manifeste ale câtor consecinţe a fi funeste pentru stat ?i w lată ce seri ffl Bare In iceasta prlvin rl „Nu sunt d* T ceia, și bată lumea o i -^cunoaşte, cari cred f puterea străzii pentru ( ronarea problemelor i a •. ând ța ţarii. Am ci «a toată lumea, „lîefîe deasupra violenţei’5 ueorges Sorell, ultima re carte marxistă care st publicată. Şi dacă f î că violenţa are de *■ M r°J în istorie, ere să că ea nu este crea' c şi ca e bine să ne t ''n de ea totdeauna. Sr. ;st’ ceas în care toat oloanele templului bur a sunt sdruncinate, v î e n ţa poate rezerva dte surprize acelor jeni din extrema drer . cari au încredere în • n ajunul zilei de 6 Februarie trecut, eu spuneam acestora următoarele: „Voiţi să descindeţi în stradă. Luaţi seama ca la spatele vostru să nu descindă socialiştii şi comuniştii mai bine pregătiţi decât voi, pentru lovituri”. Avertismentul meu n’a fost zadarnic. La 14 iunie trecut, am avut adunarea Crucilor de foc, dar şi aceea a Frontului popular şi dela acea dată, acei cari se îngrijesc de viitorul Franţei, trăiesc în mare îngrijorare şi se tem ca aceste două forţe organizate de dreapta şi de stânga, să nu se ciocnească într’o zi spre cea mai mare bucurie a lui Hitler”. Acelaş lucru nu încetăm de a-l repeta şi noi. La spatele forţelor organizate culea partidelor politice pândesc aceia cari nu aşteaptă decât dezordinea socială spre a introduce stăpânirea anarhiei. Şi atunci când noi arătăm cât de primejdios este să se aducă la Bucureşti zeci de mii de ţărani — ca şi d. Buré în Franţa, — ne gândim cu îngrijorare la interesele şi viitorul ţării. V _S1BJ'U^ J3 T Fogta* LUGOJ — PODUL DE FIER DE PESTE TIMIȘ RISIPA Fiecare şedinţă a procesului indrăsneţei banda de escroci ai devizelor aduce o nouă lăture a traficului şi o nouă notă zugrăvitoare a putregaiului politicianist. In justificarea averii sale constatată de justiţie, unul din inculpaţi, avocat ce nu mai profesa a radiat chiar din lista baroului , arăta că primea salariu de avocat 50.000 lei lunar de la o instituţie de stat, iar Banca Naţională i-a plătit numai pentru un proces, un onorariu de 280 nii lei. Cităm carul nu pentru,■& îngreuia situaţia inculpatului. El e în faţa justiţiei şi judecata îşi va spune cuvântul și va da decizia pe care o va socoti indicată de textele codurilor. Relevăm faptul, pentru că nu e vorba de o favoare izolată, ci de un sistem generalizat, ce se practică din nenorocire sub toate guvernele de la răsboi încoace. Fiecare minister, fiecare regie, fiecare instituţie publică au impozante servicii de contencios. Avocaţi de toată mâna — şi mai mari şi mai mici — sunt salariaţi ai statului şi fac slujbă birocratică. Dacă e vorba de un proces însă, peste tot numărul de jurişti ai contenciosului instituţiei respective, se mai angajează alţi avocaţi, cu onorarii impresionante. Alte instituţii şi departamente angajează „consilieri juridici“ permanenţi, salarizaţi lunar cu 50-60.000 lei fiecare, cum este cazul de care pomenim mai sus. Chiar dacă valoarea juridică intrinsecă a noului numit ar fi criteriul alegerii, încă ne aflăm în faţa unei risipe cu nimic justificate. Cu atât mai mult însă, când ştim cu toţii că asemenea numiri nu se fac decât pe baza intereselor electorale şi dictate de puternicii partidului care se află la cârmă în acel moment. Şi nu numai la contencios, dar în toate ramurile de specialitate, pretutindeni domneşte aceeaşi desconsiderare a banului public, aceeaş nebunie a risipei. Intr’o situaţie financiară prosperă chiar, ar fi menit decăderii şi pieirii un stat care azvârlă pe fereastră banul muncit al contribuabilului, să-1 întrebuinţeze pentru progresul instituţiilor publice, pentru îngrijirea masselor producătoare, pentru lucrări, cultură, ştiinţă ori igienă. Dar un stat cu deficite permanente şi cu cea mai scăzută valută din lume! Veşti sumbre ne aduc în fiecare zi telegramele. Chiar dacă pericolul unui război n’ar fi atât de apropiat, e o imperioasă datorie naţională să fim pregătiţi pentru orice eventualitate. In sforţările sale pentru găsi»,« fondurilor necesare plăţii armamentului, guvern»l e întărit să ceară cetăţenilor noul sacrificii pentru strângerea sumelor cerute de o modernă prgătire militară. Vom da toţi. Nu există un român conştient care să fi refuzat acest lucru, când a fost vorba de siguranţa fruntariilor şi de apărarea pământului strămoşesc. Generaţia de azi trebue să lase intact generaţiilor ce vin, solul pentru care s-au jertfit sute de mii de vieţi, soiul în care dorm în umbra cimitirelor părinţii părinţilor noştri. Dar toţi cari au dat, dau şi vor mai da, pentru interesele generale, nu se silesc să o spună pe faţă că banul lor nu a mers şi nu merge unde trebue. Fără o revizuire a întrebuinţării banilor, ce efect mai poate avea apelul când secătuite sunt isvoarele de venituri? Prea multă risipă, prea mult jaf nesancţionat, prea mare e irosirea zadarnică a banului care ar trebui să fie destinat numai marilor lucrări cerute de organizarea unei ţări in refacere. Dacă ar pica din cer banii, nici atunci o administraţie chibzuită nu i-ar arunca fără ştire cu lopata inconştienţii! Dar banii sunt adunaţi din truda sărăciei generale; dijma pe pâine, pe gaz, pe zahăr; dijma pe toate cumpărăturile şi pe toate felurile de activitate omenească. Contribuabilii admit ca statul să-şi ia partea lui din orice muncă a cetăţeanului şi din orice câştig al lui. Dar statul are datoria să întrebuinţeze banii strânşi numai pentru interesele bine chibzuite ale colectivităţii şi una din necesităţile cele mai de seamă e înarmarea ţării. Continuându-se practicile de până acum, noile jertfe nu vor fi obţinute decât cu o apăsătoare constrângere. Pentru a avea ecoul dorit apelul la noui sacrificii, guvernul e dator să arate că, înţelegând greutăţile clipei de faţă, a renunţat definitiv la sistemul ca banul colectivităţii să serve la îmbuibarea câtorva dintre cei care, având pâinea şi cuţitul, îşi arogă singuri felia cea mai mare din bugetul întocmit cu atâtea virtuozităţi echilibristice. La dejun*steiul Peleș: M. S. Regina, cu Marele Voevod Mihaî şî Principesa în dreapta şî Principele tie Hohenzolern în stânga. VAPOARE ÎNECATE IN MAREA NORDULUI Au dispărut echipagii de zeci de persoane.— A fost furtună groaznică Galaţi, 29 Oct. . Comandanţii bastimentelor de mare tanagiu, intrate azi în portul Galaţi, anunţă că au recepţionat radiograme privind naufragiile vapoarelor cuprinse de furtuna de pe Marea Fiordului. - ■■ ,Vaporul „Fendennis“, sub pavilion englez, plecat din Hamburg, a naufragiat la 54,3 grade. longitudine Nord şi 4 grade . Est. Staţia de radio a vaporului 1 loc 1 a lucrat continuu cerând ajutoare şi vaporul norvegian „Iris“ venit la faţa locului a luat pe bord 22 de persoane. Mai târziu, a venit vasul suedez „Suecia“, care nu a găsit decât epava vasului. Căpitanul John Lovell House povesteşte amănunte înfiorătoare asupra salvării unei părţi a echipagiului. Vaporul „Vardulia“, de 5735 tone registru, sub pavilion englez, a naufragiat la ora 6.48 seara. Comandantul vasului, căpitanul William Patterson, a cerut prin S. O. S. ajutoare grabnice întrucât viaţa echipagiului este in mare pericol. Vasul este jucăria valurilor şi se poate scufunda din moment in moment. Prin T. F. F. s-a indicat locul catastrofei: 58 grade long. Nord şi 18.30 gr. Int. Estin ajutorul vasului „Vardu- 11a“ au plecat vapoarele engleze: „Lord Kelvin“, „Manchester“, „Laconia“, „Cragpool“, „Briarwoord“, vasul german ,,Periland“ și olandezul „Weedman“. In zadar au căutat bastimentul naufragiat, care, se presupune că ar fi fost înghiţit de valuri odată cu întregul echipaj. Cum pe bordul vaporului „Vardulia“ se aflau numeroşi ofiţeri din marina comercială engleză, mecanici şi stewarzi, s’a presupus, că toţi s’au refugiat cu bărci în mijlocul mării. Spre seară au plecat în căutarea bărcilor următoarele vapoare: „Dosko“, „Blairangus", „Oregon“, „Samovimd“, „Idelford“, „Newfoundland“. Bărcile cu echipagiul, n’au fost găsite. Vaporul „Vardulia" este de 8000 tone netto capacitate și construit în 1017. ALTE VASE NAUFRAGIATE Furtuna de pe Marea Nordului— după știrile primite de căpitanii de vase — a fost cea mai groaznică din ultimii 25 ani. Viteza era de 162 km. pe oră. Nimic nu putea rezista înaintea vântului. Vaporul german „Ulm“, părăsind portul Hamburg, a fost surprins de ciclon și s-a ciocnit cu vaporul olandez „Vesta“, care venea spre Hamburg și cu tancul norvegian ,Mitra“, care naviga în largul mării. Toate bastimentele s-au ales cu enorme stricăciuni. Vaporul francez „Adrar“, de 700 vagoane capacitate, plecat din Hamburg, pentru Havre, a naufragiat la ora 12 din zi, iar vaporul englez „Bormarsund“, de 500 vagoane capacitate, plecat din portul anvers, a naufragiat la ora 3.15 după amiază. Intre coastele germane şi cele engleze au fost surprinse de furtună şi ameninţate cu scufundarea, vapoarele: „Kerkplein“, sub pavilion olandez, de 5085 tone registru; „Esbo“, sub pavilion finlandez, de 400 vagoane capacitate; „Erfurt“, sub pavilion german, de 4201 tone registru; „Andarian“, sub pavilion englez; „Carlinford“, sub pavilion englez şi încărcat cu porumb din America de sud şi „Kandova“, sub pavilionul republicei Lituania. Toate aceste vapoare au catargele rupte, scânduri de la punte smulse de valuri și plăci de fier aruncate în apă. Tifos exantematic şi scarlatina in Covurlui Galaţi, 29 Oct. După nouile rapoarte primite de serviciul sanitar al jud. Covurlui, în judeţ s’au ivit 68 cazuri de scarlatina. In ultimele zile s’au mai ivit 2 cazuri in corn. Frumuşiţa, 2 la Folteşti, la Jidileni, Cudalbi, etc. In corn. Vânători, la câţiva km. depărtare de Galaţi, s’au ivit 2 cazuri de tifos exantematic si un caz in corn. Tudor Vladimirescu. La Şiviţa sunt 2 cazuri de febră tifoidă,iar pusta malignă la Vlădeşti, Cudalbi şi Tudor Vladimirescu. ■ -----------&. p x----------- Pentru restabilirea păcii interne religioase in Germania Berlin, 30 (Rador). — Agenţia „D- N. B.“ transmite: Comitetul bisericilor protestante din Uniunea prusiană, a ordonat, pentru restabilirea păcei interne religioase, să anuleze toate pedepsele disciplinare date împotriva preoţilor pentru atitudinea lor în diferendele ecleziastice. ------------xox----------- Accidentul unui ofiţer român la Praga Praga, 29 (Rador). — S’a publicat, într’un ziar din Bucureşti, ştirea transmisă de o agenţie particulară că ataşatul militar român la Praga ar fi suferit un accident de călărie. Ştirea, sub această formă, nu corespunde adevărului. Ofiţerul rănit în accidentul de călărie este locat,colonelul Mihăilescu, care face actualmente un stagiu în Cehoslovacia. A FOST FURAT CIFRUL ARMATEI EGIPTENE Londra, 29 (Radio-Central)__ Corespondentul lui „Daily Telegraph“ la Cairo anunță, că din birourile ministerului de externe egiptean a disparat un plic sigilat, in care se afla cifrul armatei egiptene. In urma acestui fapt, cifrul a fost înlocuit cu altul nou. Un soldat şi un sergent, bănuiţi că au comis acest furt, au fost daţi in judecata consiliului de, război. H. Soi Tineri 1 Moembrie 1935 DI RIC TOR STELIAN POPESCU Mari inundaţii in Elveţia Terenuri prăbuşite. —1 linii ferate sub apă Berna, 29 (Rador). — Mari inundaţii s’au produs în regiunea Rougemont-Oberland, situată nu departe de Berna. Apele furioase au luat o fermă, distrugând-o în întregime. Cei patru locuitori ai fermei au murit înecaţi. * Berna, 30 (Rador). — Inundaţiile iau caracter foarte grav în diferite părţi ale Elveţiei. In special, regiunea Oberland, In jurul capitalei, a avut mai mult de suferit. Numeroase linii ferate şi şosele au fost întrerupte din cauza prăbuşirii de terenuri. S’au trimis pompieri şi trupe din geniu pentru a colabora la acţiunea de salvare. La Berna, cartierele joase au fost complet inundate. S’au improvizat poduri pentru a se putea străbate străzile. Apele s’au revărsat şi în Elveţia centrală. Inundanţiice au pricinuit pagube importante mai ales pe valea Rinului. LIMBA NOASTRĂ HISTERIA” Manualul de „literatură şî limbă română, pentru clasa a Vvn-a secundară“, al celor trei profesori, — unul la facultatea , de litere din Bucureşti şi doi la liceu, — cu bucăţi literare, cele mai multe fără gust şi fără noimă, cu îndrumarea şi lămuririle ce însoţesc aceste bucăţi, oglindeşte jalnica stare a cărţii, din zilele noastre. Batjocorirea învăţăturii: „Dă-o dracului de şcoală... D’abia s’au înmulţit pungaşii” se împleteşte cu cel mai spăimântător dispreţ pentru limba românească şi pentru frumos. Profesorii învaţă pe elevi: „Al. I. Odobescu, M. Eminescu şi Titu Maiorescu au Împreunat în scrisul lor savoarea elementului popular cu calităţile spirituale (!) ale neologismului, izbutind să dea o structură armonioasă şi trainică limbii noastre literare”. Nu e adevărat. Toţi trei sunt duşmanii neologismului. Eminescu se ridică împotriva cui face Carte de citire... „cu termeni franţuziţi“, —inforinte, permanente , justiţie. Odobescu spune limpede: „Bine e să ne ferim de cuvinte străine sau înstrăinate de limba românească... Dar ce este încă mai de seamă, e să cugetăm româneşte... Intecfficrea frazei or să se facă în mintea noastră dupe logica limbii pământene, nu dupe sintaxe străine...”. Iar Maiorescu: „Neologismul a ajuns a fi o adevărată îmbolnăvire literară la noi". Şi, totuşi, autorii Manualului aruncă îm animarea mărilor noştri scriitori dragostea de neologisme. De ce? Ca să îndreptăţească o lecţie de neînchipuit. Continuând a fi sub tutela lui Eminescu şi Macorescu, scriitorii de astăzi, zic profesorii, încearcă o descătuşare, improspătându-şi limba cu aportul aceloraşi izvoare: neologismul şi vocabularul popular. Ei caută să frângă MAI ALES canoanele sintaxei şi se pare că în operele (!) unora dintr’înşii se găsesc inovaţiuni, care vor prinde rădăcini“. Ciudată lecţie. „Se pare”, — deci, nu e sigur, — „că se găsesc inovaţiuni”. Iar aceste „inovaţiuni”, care „se pare“ numai că se găsesc, „vor prinde” totuşi „rădăcini” Ce gândire e asta ? „Scriitorii de astăzi încearcă o descătuşare”. Dar n’au fost niciodată încătuşaţi. Nici o legătură intre Titu Maiorescu, Eminescu şi ei. Să te înalţi până la aceşti doi regi ai simţirii alese, e greu Nici o legătură între gramatică şi ei. Cartea se învaţă greu. Mai bine te „descătuşezi”. Decât să urmezi „canoane’,„ sintaxei”, mai uşor e să canoneşti, tu, sintaxa. Cei mai mulţi nu cunosc nici cele dintâi regute ale scrisului. Unii sunt străini până şi de acordul subiectului cu predicatul. E dureros că profesori laudă ce trebue să vestejească. E dureros să vezi cărţi de şcoală împănate cu scrieri vulgare şi îndemnând pe elevi să „frângă canoanele supraxei”, să nu mai cugete româneşte. O Carte de citire, spune Eminescu, „ar trebui să fie un obiect de îngrijire naţională”. Şi el scrie furtunos în potriva cui ar vrea să înlocuiască pe Alecsandri, pe Donici, pe Gr. Alexandrescu cu orele de repaos ale lui Radu Pătărlăgeanu. Ce ar zice poetul, dacă ar vedea acest „Manual de literatură şi limbă română“, unde în locul lui Alecsandri, lui Donici şi Gr. Alexandre Iacu, se răsfaţă atâţia Radu Pătărlăgeanu, cu versuri croite parcă anume pentru băeţii şi fetele din clasa VIII-a: „Vom cobori spre cald impudica Cybelă... Şi-i vom prinde coapsa fecundă demolă... Şi peste tot, în trupuri voci fierbinţi. orgi® Va fi hoţi imensă Vitala Histerie...“ In ziua de 3 Mai, anul acesta scrie Revista Colegiului Naţional Sf-tul Sava. „sărbătorirea cărţii a fost întovărăşită de o manifestare neobişnuită. Din Iniţiativa d-’lui profesor de limba română, N. Georgescu-Tistu, s’a procedat la arderea cărţilor proaste de literatură uşoară şi ieftină. Elevii din careul format Împrejurul focului, la îndemnul d-lui director ştefan Pop, cai© a ţinut o cuvântare, au jurat că nu vor mai pune mâna pe arest© cărţi, atât de dăunătoare”. Pildă înţeleaptă, ce nu trebue să rămână singuratică. Elevii, băieţi şi fete, cu profesori luminaţi, să arunce în foc şi cărţile de proastă învăţătură. Şi ce faptă mântuitoare ar face dacă, strânşi în careu, ar lua în mijlocul lor pe autorii acesstor cărţi, împreună cu cine a lăsat să pătrundă în şcoală „orgia“ şi „vitala histerie“, l-ar pune să jure că n’au să mai scrie manuale didactice și i-ar sili să sară peste foc, ca potrivit unei vechi datine, să-și ispășească păcatele, — să se purifice ! T. PISANI —'-----QXOlfiaXQ-------- noul cazuri de lepră In Argeş Piteşti, 29 Oct. Laboratorul de analize din localitate a constatat următoarele nouă cazuri de lepră: Dorita Ştefan Popescu, Maria ştefan Popescu, Iosif Ştefan Popescu şi Vasile Nilă, toţi din Ciocăneşti (Argeş). Aceştia urmează să fie trimişi la leprozeria din Tichilești. —--------OOOOCK»----------- La dejunul dela Castelul Peleş M. S. Regele având in dreapta pe Principesa de Hohenlohe, Principele Nicolae, Principesa de Hohenzollern, iar în stânga pe Regina Elisabeta, arhiducele Anton de Habsburg, d-na Tătărăscu și dr. C. Angelescu, --Prin