Universul, noiembrie 1935 (Anul 52, nr. 301-315)

1935-11-01 / nr. 301

14 Pagini Iral al Sl­tes IONDATORI EXEMPtARüE raaeflrr!*-­ Tara poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. Q-le F. T. T. Wo. 120.283/833. T73 LUIGI CAZZAVILL­ANUNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACţiA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARU­LUI : 3.30.10 : SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 15 GRIJA GRIJILOR Suntem în perioada pre­gătirii nouilor bugete. Prilej de mari Îngrijorări şi de pe­nibile sforţări pentru guver­nele şi mai ales pentru mi­niştrii de finanţe din toate statele, cari, peste grozavele nevoi de pâ­nă acum, au de Împlinit uriaşele şi grabnice­le nevoi, de înarmare, pe care febra războiului le ri­dică cu o nemai­pomenită intensitate pe toate conti­nentele. Nu ştim care va fi desnodământul acestor în­treceri fioroase de înarmare obştească. Ceea ce putem şti sigur însă, este că puterile fi­nanciare ale statelor vor fi complet sleite, că echilibrul bugetar, către care se con­centrase în ultimii ani aten­ţia şi sforţările mai tuturor statelor, va fi iremediabil compromis şi că omenirea va cunoaşte zile şi mai grele de cât cele pe care i l£-a hără­zit criza de până acum. Aceste îngrijorări s’au pu­tut tălmăci şi din expunerile in legătură cu noul buget al Franţei, făcute deunăzi îna­intea comisiunii financiare de către d-nii prim ministru Laval şi ministru de finan­ţe Marcel Rgnier, dar mai a­­les din criticele opoziţiei, care, tăgăduind realitatea e­­chilibrului bugetar atribuit economiilor şi măsurilor a­­plicate pe calea decretelor­­legi, scot în evidenţă defici­tul de 2 miliarde al căilor ferate franceze, micşorarea încasărilor cu alte 2 miliarde, proporţională reducerii ci­frei bugetului de la circa 51 miliarde la 42 miliarde, la care urmează să se adauge credite militare noul de încă 4 miliarde. Ceea ce este tragic însă pentru toate statele —­ sau, cel puţin, pentru acelea care au simţul conservării şi al răspunderii în faţa istoriei — este că, în ciuda greutăţilor şi suferinţelor materiale care le aşteaptă, nu pot sta cu braţele încrucişate, lăsân­­du-şi teritoriile fără apăra­re, în clipa când toată lumea se înarmează până ’n dinţi. Iată problema de conştiin­ţă şi de viaţă, care se pune şi pentru statul şi guvernul român. Toate sforţările şi toate sacrificiile ca evoluţia evenimentelor să nu ne gă­sească nepregătiţi. S’a pier­dut amar de vreme, fără ca nevoile de apărare armată să preocupe guvernele ţării în măsura şi cu gravitatea pentru care le impuneau si­tuaţia noastră şi temperatu­ra revanşardă a inamicilor noştri. S’a risipit prea mare prăpăd de miliarde în direc­ţii inutile sau chiar reproba­bile, ca să nu fim hotărâţi măcar acum să recâştigăm timpul pierdut şi să nu lă­săm ţara în­ izbelişte. Iată atâtea raţiuni supe­rioare, menite — cum spu­nea de curând într’un arti­col fostul ministru de finan­ţe al Franţei, d. Germain Martin — „să îndemne în­treaga naţiune la sforţare, la unire şi să ne depărteze de spiritul luptei de partid“. Sunt pregătiiţi cârmuitorii noştri politici să se pue in slujba acestei acţiuni mân­tuitoare, în ceasul hotărîtor al evenimentelor ce ne co­pleşesc ? Numai în acest caz îşi vor spăla toate păcatele şi toate neglijenţele trecutu­lui. Primsii d ■manifestaţîîfBr stradă D Emile Bur \'rectorul arului JOr&re B Paris, oblică ln 3 dela 24 ctombr'­e cd - - i zi­ar, un rticol cu priv­iAiecretele •gl cari au r atentat in ranta manifes­tj de stra­ă. V Distinsul zla ■ *I­­ncez a­­ata­­­ca st vox I jericoM cestor manifest­e ale câ­tor consecinţe a fi funeste pentru stat ?i w lată ce seri ffl Bare In iceasta prlvin rl „Nu sunt d* T ceia, și bată lumea o i -^cunoa­şte, cari cred f puterea străzii pentru ( ronarea problemelor i a •. ând ța ţarii. Am ci «a toată lumea, „lîefîe de­asu­pra violenţei’5 ueorges Sorell, ultima re carte marxistă care st publi­cată. Şi dacă f î că vio­lenţa are de *■ M r°J în istorie, ere să că ea nu este crea' c şi ca e bine să ne t ''n de ea totdeauna. Sr. ;st’ ceas în care toat oloanele templului bur a sunt sdruncinate, v î e n ţa poate rezerva dte sur­prize acelor jeni din extrema drer . cari au încredere în • n ajunul zilei de 6 Februarie tre­cut, eu spuneam acesto­ra următoarele: „Voiţi să descindeţi în stradă. Lu­aţi seama ca la spatele vostru să nu descindă socialiştii şi comuniştii mai bine pregătiţi decât voi, pentru lovituri”. A­­vertismentul meu n’a fost zadarnic. La 14 iunie tre­cut, am avut adunarea Crucilor de foc, dar şi aceea a Frontului popu­lar şi dela acea dată, acei cari se îngrijesc de viitorul Franţei, trăiesc în mare îngrijorare şi se tem ca aceste două forţe orga­nizate de dreapta şi de stânga, să nu se ciocnească într’o zi spre cea mai mare bucurie a lui Hitler”. Acelaş lucru nu încetăm de a-l repeta şi noi. La spa­tele forţelor organizate culea partidelor politice pândesc aceia cari nu aşteaptă decât dezordinea socială spre a in­troduce stăpânirea anarhiei. Şi atunci când noi arătăm cât de primejdios este să se aducă la Bucureşti zeci de mii de ţărani — ca şi d. Buré în Franţa, — ne gândim cu în­grijorare la interesele şi vi­itorul ţării. V _S1BJ'U^ J3 T Fogta* LUGOJ — PODUL DE FIER DE PESTE TIMIȘ RISIPA Fiecare şedinţă a procesului indrăsneţei banda de escroci ai devizelor aduce o nouă lăture a traficului şi o nouă notă zu­­grăvitoare a putregaiului poli­ticianist. In justificarea averii sale constatată de justiţie, unul din inculpaţi, avocat ce nu mai profesa a radiat chiar din li­sta baroului , arăta că primea salariu de avocat 50.000 lei lu­nar de la o instituţie de stat, iar Banca Naţională i-a plătit numai pentru un proces, un o­­nora­riu de 280 n­ii lei. Cităm carul nu pentru­­,■& în­­greuia situaţia inculpatului. El e în faţa justiţiei şi judecata îşi va spune cuvântul și va da decizia pe care o va socoti in­dicată de textele codurilor. Relevăm faptul, pentru că nu e vorba de o favoare izolată, ci de un sistem generalizat, ce se practică din nenorocire sub toate guvernele de la răsboi încoace. Fiecare minister, fiecare re­gie, fiecare instituţie publică au impozante servicii de con­tencios. Avocaţi de toată mâna — şi mai mari şi mai mici — sunt salariaţi ai statului şi fac slujbă bi­rocratică. Dacă e vor­ba de un proces însă, peste tot numărul de jurişti ai conten­ciosului instituţiei respective, se mai angajează alţi avocaţi, cu onorarii impresionante. Alte instituţii şi departamente an­gajează „consilieri juridici“ per­manenţi, salarizaţi lunar cu 50-60.000 lei fiecare, cum este cazul de care pomenim mai sus. Chiar dacă valoarea juri­dică intrinsecă a noului numit ar fi criteriul alegerii, încă ne aflăm în faţa unei risipe cu ni­mic justificate. Cu atât mai mult însă, când ştim­ cu toţii că asemenea numiri nu se fac decât pe baza intereselor elec­torale şi dictate de puternicii partidului care se află la câr­mă în acel moment. Şi nu numai la contencios, dar în toate ramurile de spe­cialitate, pretutindeni domneşte aceeaşi desconsiderare a banu­lui public, aceeaş nebunie a ri­sipei. Intr’o situaţie financiară pro­speră chiar, ar fi menit decă­derii şi pieirii un stat care az­vârlă pe fereastră banul mun­cit al contribuabilului, să-1 întrebuinţeze pentru pro­gresul instituţiilor publice, pen­tru îngrijirea masselor produ­cătoare, pentru lucrări, cultu­ră, ştiinţă ori igienă. Dar un stat cu deficite per­manente şi cu cea mai scăzută valută din lume! Veşti sumbre ne aduc în fie­care zi telegramele. Chiar dacă pericolul unui război n’ar fi a­­tât de apropiat, e o imperioasă datorie naţională să fim pre­gătiţi pentru orice eventuali­tate. In sforţările sale pentru gă­si»,«­ fondurilor necesare plăţii armamentului, guvern»l e în­tărit să ceară cetăţenilor noul sacrificii pentru strângerea su­melor cerute de o modernă prgătire militară. Vom da toţi. Nu există un ro­mân conştient care să fi refu­zat acest lucru, când a fost vorba de siguranţa fruntariilor şi de apărarea pământului stră­moşesc. Generaţia de azi trebue să lase intact generaţiilor ce vin, solul pentru care s-au jert­fit sute de mii de vieţi, soiul în care dorm în umbra cimitire­lor părinţii părinţilor noştri. Dar toţi cari au dat, dau şi vor mai da, pentru interesele generale, nu se silesc să o spu­nă pe faţă că banul lor nu a mers şi nu merge unde trebue. Fără o revizuire a întrebuin­ţării banilor, ce efect mai poate avea apelul când secătuite sunt isvoarele de venituri? Prea multă risipă, prea mult jaf nesancţionat, prea mare e irosirea zadarnică a banului care ar trebui să fie destinat numai marilor lucrări cerute de organizarea unei ţări in re­facere. Dacă ar pica din cer banii, nici atunci o administraţie chibzuită nu i-ar arunca fără ştire cu lopata inconştienţii! Dar banii sunt adunaţi din truda sărăciei generale; dijma pe pâine, pe gaz, pe zahăr; dijma pe toate cumpărăturile şi pe toate felurile de activitate omenească.­­ Contribuabilii admit ca sta­tul să-şi ia partea lui din orice muncă a cetăţeanului şi din ori­ce câştig al lui. Dar statul are datoria să întrebuinţeze banii strânşi numai pentru interesele bine chibzuite ale colectivităţii şi una din necesităţile cele mai de seamă e înarmarea ţării. Continuându-se practicile de până acum, noile jertfe nu vor fi obţinute decât cu o apăsă­toare constrângere. Pentru a avea ecoul dorit a­­pelul la noui sacrificii, guver­nul e dator să arate că, înţele­gând greutăţile clipei de faţă, a renunţat definitiv la sistemul ca banul colectivităţii să serve la îmbuibarea câtorva dintre cei care, având pâinea şi cuţitul, îşi arogă singuri felia cea mai mare din bugetul întocmit cu a­­tâtea virtuozităţi echilibristice. La dejun*­­steiul Peleș: M. S. Regina, cu Mar­ele Voevod Mihaî şî Prin­cipesa în dreapta şî Principele tie Hohenzolern în stânga. VAPOARE ÎNECATE IN MAREA NORDULUI Au dispărut echipagii de zeci de persoane.— A fost furtună groaznică Galaţi, 29 Oct. . Comandanţii bastimentelor de mare tanagiu, intrate azi în portul Galaţi, anunţă că au re­cepţionat radiograme privind naufragiile vapoarelor cuprinse de furtuna de pe Marea Fiordu­lui. - ■■ ,­­Vaporul „Fendennis“, sub pa­vilion englez, plecat din Ham­burg, a naufragiat la 54,3 gra­de. longitudine Nord şi 4 grade­­ . Est. Staţia de radio a vaporului 1 loc 1 a lucrat continuu cerând aju­toare şi vaporul norvegian „Iris“ venit la faţa locului a luat pe bord 22 de persoane. Mai târziu, a venit vasul sue­dez „Suecia“, care nu a găsit de­cât epava vasului. Căpitanul John Lovell House povesteşte amănunte înfiorătoare asupra salvării unei părţi a echipagiu­­lui. Vaporul „Vardulia“, de 5735 tone registru, sub pavilion en­glez, a naufragiat la ora 6.48 seara. Comandantul vasului, căpitanul William Patterson, a cerut prin S. O. S. ajutoare grabnice întrucât viaţa echipa­­giului este in mare pericol. Va­sul este jucăria valurilor şi se poate scufunda din moment in moment. Prin T. F. F. s-a indi­cat locul catastrofei: 58 grade long. Nord şi 18.30 gr. Int. Est­in ajutorul vasului „Vardu- 11a“ au plecat vapoarele engle­ze: „Lord Kelvin“, „Manches­ter“, „Laconia“, „Cragpool“, „Briarwoord“, vasul german ,,Peri­land“ și olandezul „Weed­­man“. In zadar au căutat basti­mentul naufragiat, care, se pre­supune că ar fi fost înghiţit de valuri odată cu întregul echi­paj. Cum pe bordul vaporului „Vardulia“ se aflau numeroşi ofiţeri din marina comercială engleză, mecanici şi stewarzi, s’a presupus, că toţi s’au refu­giat cu bărci în mijlocul mării. Spre seară au plecat în căuta­rea bărcilor următoarele va­poare: „Dosko“, „Blairangus", „Oregon“, „Samovimd“, „Idel­­ford“, „Newfoundland“. Bărcile cu echipagiul, n’au fost găsite. Vaporul „Vardulia" este de 8000 tone netto capacitate și construit în 1017. ALTE VASE NAUFRAGIATE Furtuna de pe Marea Nordu­lui—­ după știrile primite de căpitanii de vase — a fost cea mai groaznică din ultimii 25 ani. Viteza era de 162 km. pe oră. Nimic nu putea rezista îna­intea vântului. Vaporul german „Ulm“, pără­sind portul Hamburg, a fost surprins de ciclon și s-a ciocnit cu vaporul olandez „Vesta“, care venea spre Hamburg și cu tancul norvegian ,Mitra“, care naviga în largul mării. Toate bastimentele s-au ales cu enor­me stricăciuni. Vaporul francez „Adrar“, de 700­ vagoane capacitate, plecat din Hamburg, pentru Havre, a naufragiat la ora 12 din zi, iar vaporul englez „Bormarsund“, de 500 vagoane capacitate, ple­cat din portul anvers, a nau­fragiat la ora 3.15 după amiază. Intre coastele germane şi cele engleze au fost surprinse de furtună şi ameninţate cu scu­fundarea, vapoarele: „Kerk­plein“, sub pavilion olandez, de 5085 tone registru; „Esbo“, sub pavilion finlandez, de 400 va­goane capacitate; „Erfurt“, sub pavilion german, de 4201 tone registru; „Andarian“, sub pavi­lion englez; „Carlinford“, sub pavilion englez şi încărcat cu porumb din America de sud şi „Kandova“, sub pavilionul re­­publicei Lituania. Toate aceste vapoare au catargele rupte, scânduri de la punte smulse de valuri și plăci de fier aruncate în apă. Tifos exan­tematic şi scarlatina in Covurlui Galaţi, 29 Oct. După nouile rapoarte primite de serviciul sanitar al jud. Co­­vurlui, în judeţ s’au ivit 68 ca­zuri de scarlatina. In ultimele zile s’au mai ivit 2 cazuri in corn. Frumuşiţa, 2 la Folteşti, la Jidileni, Cudalbi, etc. In corn. Vânători, la câţiva km. depărtare de Galaţi, s’au ivit 2 cazuri de tifos exantema­­tic si un caz in corn. Tudor Vla­­dimirescu. La Şiviţa sunt 2 cazuri de fe­bră tifoidă,­­iar pusta malignă la Vlădeşti, Cudalbi şi Tudor Vladimirescu. ■ -----------&. p x-----------­ Pentru restabilirea păcii interne religioase in Germania Berlin, 30 (Rador). — Agen­ţia „D- N. B.“ transmite: Comitetul bisericilor protes­tante din Uniunea prusiană, a ordonat, pentru­ restabilirea pă­­cei interne religioase, să anule­ze toate pedepsele disciplinare date împotriva preoţilor pentru atitudinea lor în diferendele ecleziastice. ------------xox-----------­ Accidentul unui ofiţer român la Praga Praga, 29 (Rador). — S’a pu­blicat, într’un ziar din Bucu­reşti, ştirea transmisă de o a­­genţie particulară că ataşatul militar român la Praga ar fi suferit un accident de călărie. Ştirea, sub această formă, nu corespunde adevărului. Ofiţerul rănit în accidentul de călărie este locat,­colonelul Mihăilescu, care face actualmente un sta­giu în Cehoslovacia. A FOST FURAT CIFRUL ARMATEI EGIPTENE Londra, 29 (Radio-Central)__ Corespondentul lui „Daily Te­legraph“ la Cairo anunță, că din birourile ministerului de externe egiptean a disparat un plic sigila­t, in­ care se afla ci­frul armatei egiptene. In urma acestui fapt, cifrul a fost în­locuit cu altul nou. Un soldat şi un sergent, bă­nuiţi că au comis acest furt, au fost daţi in­ judecata con­siliului de, război. H­­. Soi Tineri 1 Moembrie 1935 DI R­IC T­OR STELIAN POPESCU Mari inundaţii in Elveţia Terenuri prăbuşite. —1 linii ferate sub apă Berna, 29 (Rador). — Mari inundaţii s’au produs în re­giunea Rougemont-Oberland, situată nu departe de Berna. Apele furioase au luat o fermă, distrugând-o în între­gime. Cei patru locuitori ai fermei au murit înecaţi. * Berna, 30 (Rador). — I­­nundaţiile iau caracter foarte grav în diferite părţi ale El­veţiei. In special, regiunea O­­berland, In jurul capitalei, a avut mai mult­ de suferit. Numeroase linii ferate şi şosele au fost întrerupte din cauza prăbuşirii de terenuri. S’au trimis pompieri şi tru­pe din geniu pentru a cola­bora la acţiunea de salvare. La Berna, cartierele joase au fost complet inundate. S’au improvizat poduri pen­tru a se putea străbate stră­zile. Apele s’au revărsat şi în Elveţia centrală. Inundanţii­­ce au pricinuit pagube im­portante mai ales pe valea Rinului. LIMBA NOASTRĂ HISTERIA” Manualul de „literatură şî­­ limbă română, pentru clasa a Vvn-a secundară“, al celor trei profesori, — unul la facultatea , de litere din Bucureşti şi doi la liceu, — cu bucăţi literare, cele mai mul­te fără gust şi fără noi­mă, cu îndrumarea şi lămuririle ce însoţesc aceste bucăţi, oglin­deşte jalnica stare a cărţii, din zilele noastre. Batjocorirea în­văţăturii: „Dă-o dracului de şcoală... D’abia s’au înmulţit pun­gaşii” se împleteşte cu cel mai spăimântător dispreţ pentru limba românească şi pentru frumos. Profesorii învaţă pe elevi: „Al. I. Odobescu, M. Eminescu şi Titu Maiore­scu au Împreunat în scrisul lor savoarea elemen­tului popular cu calităţile spiri­tuale (!) ale neologismului, iz­butind să dea o structură armo­nioasă şi trainică limbii noastre literare”. Nu e adevărat. Toţi trei sunt duşmanii neologismului. Emi­­nescu se ridică împotriva cui face Carte de citire... „cu ter­meni franţuziţi“, —­inforinte, permanente , justiţie. Odobescu spune limpede: „Bine e să ne ferim­ de cuvinte străine sau în­străinate de limba românească... Dar ce este încă mai de se­amă, e să cugetăm româneşte... Intec­­fficrea frazei or să se facă în mintea noastră dupe logica lim­bii pământene, nu dupe sintaxe străine...”. Iar Maiorescu: „Neo­logismul a ajuns a fi o adevă­rată îmbolnăvire literară la noi". Şi, totuşi, autorii Manualului aruncă îm animarea mărilor noş­tri scriitori dragostea de neolo­gisme. De ce? Ca să îndreptă­ţească o­ lecţie de neînchipuit.­ Continuând a fi sub tutela lui Eminescu şi Macorescu, scriitorii de astăzi, zic profesorii, încear­că o descătuşare, improspătân­­du-şi limba cu aportul aceloraşi izvoare: neologismul şi vocabu­larul popular. Ei caută să frângă MAI ALES canoanele sintaxei şi se pare că în operele (!) u­­nora dintr’înşii se găsesc inova­­ţiuni, care vor prinde rădăcini“. Ciudată lecţie. „Se pare”, — deci, nu e sigur, — „că se găsesc inovaţiuni”. Iar aceste „inovaţiuni”, care „se pare“ numai că se găsesc, „vor prinde” totuşi „rădăcini” Ce gândire e asta ? „Scriitorii de astăzi încearcă o descătuşare”. Dar n’au fost nici­odată încătuşaţi. Nici o legătură intre Titu Maiorescu, Eminescu şi ei. Să te înalţi până la aceşti doi regi ai simţirii alese, e greu Nici o legătură între gramatică şi ei. Cartea se învaţă greu. Mai bine te „descătuşezi”. Decât să urmezi „canoane’,„ sintaxei”, mai uşor e să canoneşti, tu, sin­taxa. Cei mai mulţi nu cunosc nici cele dintâi regute ale scri­sului. Unii sunt străini până şi de acordul subiectului cu predi­catul. E dureros că profesori laudă ce trebue să vestejească. E du­reros să vezi cărţi de şcoală împănate cu scrieri vulgare şi îndemnând pe elevi să „frângă canoanele supraxei”,­­ să nu mai cugete româneşte. O Carte de citire, spune Emi­nescu, „ar trebui să fie un obiect de îngrijire naţională”. Şi el­ scrie furtunos în potriva cui ar vrea să înlocuiască pe Alecsan­­dri, pe Donici, pe Gr. Alexan­­drescu cu orele de repaos ale lui Radu Pătărlăgeanu. Ce ar zice poetul, d­acă ar ve­dea acest „Manual de literatură şi limbă română“, unde în lo­cul lui Alecsandri, lui Donici şi Gr. Alexandre Iacu, se răsfaţă a­­tâţia Radu Pătărlăgeanu, cu versuri croite parcă anume pen­tru băeţii şi fetele din clasa VIII-a: „Vom cobori spre cald impudica Cybelă... Şi-i vom­­ prinde coapsa fecundă de­­­molă... Şi peste tot, în trupuri voci fierbinţi.­­ orgi® Va fi hoţi imensă Vitala Histerie...“ In ziua de 3 Mai, anul acesta scrie Revista Colegiului Naţional Sf-tul Sava. „sărbătorirea cărţii a fost întovărăşită de o mani­festare neobişnuită. Din Iniţia­tiva d-’lui profesor de limba ro­mână, N. Georgescu-Tistu, s’a procedat la arderea cărţilor proaste de literatură uşoară şi ieftină­. Elevii din careul for­mat Împrejurul focului, la în­demnul d-lui director ştefan Pop, cai© a ţinut o cuvântare, au jurat că nu vor mai pune mâna pe arest© cărţi, atât de dăunătoare”. Pildă înţeleaptă, ce nu trebue să rămână singuratică. Elevii, băieţi şi fete, cu profesori lumi­naţi, să arunce în foc şi cărţile de proastă învăţătură. Şi ce faptă mântuitoare ar face dacă, strânşi în careu, ar lua în mijlocul lor pe autorii a­­cesstor cărţi, împreună cu cine a lăsat să pătrundă în şcoală „or­gia“ şi „vitala histerie“, l-ar pune să jure că n’au să mai scrie manuale didactice și i-ar sili să sară peste foc, ca potrivit unei vechi datine, să-și ispă­­șească păcatele, — să se puri­fice ! T. PIS­ANI —'-----QXOlfiaXQ--------­ noul cazuri de lepră In Argeş Piteşti, 29 Oct. Laboratorul de analize din localitate a constatat urmă­toarele nouă cazuri de lepră: Dorita Ştefan Popescu, Maria ştefan Popescu, Iosif Ştefan Popescu şi Vasile Nilă, toţi din Ciocăneşti (Argeş). Aceştia urmează să fie tri­mişi la leprozeria din Tichi­­lești. —--------OOOOCK»-----------­ La dejunul dela Castelul P­eleş M. S. Regele având in dre­apta pe Principesa de Ho­henlohe, Principele Nico­­lae, Principesa de Hohenz­ollern, iar în stânga pe Re­gina Elisabeta, arhiducele Anton de Habsburg, d-na Tătărăscu și dr. C. Ange­lescu, --Prin

Next