Universul, noiembrie 1935 (Anul 52, nr. 301-315)

1935-11-01 / nr. 301

Avantajele Asigurărilor A. M. „UNIVERSUL" combinate cu Loterie Statului Român acordate cititorilor şi abonaţilor noştri de către Societatea „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale­ ­. Abonatul este asigurat pentru suma de lei 50.000. Această sumă se achită in orice caz contractantului la împlinirea a 15 ani de la con­tractare. In caz de deces al asiguratului, beneficiarul asigurării primeşte suma de lei 50.000 in condiţiunile generale specificate pe dosul poliţei. In acest scop, odată cu trimiterea ratei de 258 lei, se va indica numele şi prenumele beneficiarului, al contractantului şi al asiguratului. Asigurarea se poate face pe numele oricărei persoane din familia abonatului, in caz că acesta este mai mare de 50 ani. De altfel asigu­rarea este perfect valabilă, oricare ar fi vârsta asiguratului, pentru cazul eşirii la sorţi şi al achitării la Împlinirea a 15 ani. 2. In caz de ieşire la sorţi a numărului poliţei, societatea achită contractantului suma de lei 50.000. In caz de ieşire la sorţi a unuia din cele 8 numere de premii pre­văzute In anexă, societatea achită contractantului lei 10.000 sau 5.000, potrivit numărului ieşit la sorţi. 3. După împlinirea a 3 ani dela contractarea asigurării, contrac­tantul are dreptul de : a) a obţine un împrumut In contul asigurării; b) a înceta plata ratelor şi a cere transformarea asigurării Intr’o asigurare cu capital redus In raport cu ratele plătite ; c) a cere desfiinţarea asigurării şi restituirea a 3/4 din rezerva matematică a asigurării, conform legii. 4. In fiecare lună va primi, odată cu chitanța pentru rata lunară de lei 258, CATE UN BORDEROU PENTRU FIECARE DIN CLASELE l-a la a 4-a ale FIECĂREIA DIN CELE 3 LOTERII (a IX-a, a X-a şi a XI-a), ale căror trageri au loc la 15 ale fiecărei luni. Prin această combinaţiune veţi avea adunaţi la finele unui an Lei 3.000 şi veţi fi jucat la loteria statului, la tragerile a 12 clase, precum şi la tragerile premiilor Societăţii, fiind şi asiguraţi şi pri­mind şi la împlinirea a 15 ani, suma de lei 50.000. SUMA DE LEI 258 pentru rata pe luna NOV. 1935, rugăm a se trimite direct Societăţii pentru • VI SE PUTEA EXPEDIA­ BORDE­­ROUL PENTRU TRAGEREA DIN 15 NOV. A LOTERIEI STATULUI cum şi POLIŢA şi ANEXA PENTRU TRAGEREA DIN 15 NOV. a Societăţii. Grăbiţi-vă, căci ASIGURAREA IN ACESTE CONDITIUNI NU SE POATE FACE DECÂT ACUM, ÎNAINTE DE CLASA I-A A LOTERIEI STATULUI, când aveţi ocaziunea de a ECONOMISI şi de a deveni şi MILIONAR. REUMATISME »,/Vti mai sufăr, întrebuinţez Sloan's — un remediu minunat“ lingură aplicaţie de SLOAN'S aduc* uşura» Hf rea imediată. Mii de perioane au întotdeauna I« îndemână SLOAN'S, gata de a opri durerile, reu^ k » ' matiimele fi de a uşura suferinţele cauzate de A'IPî articulaţiunile înţepenite şi a muşchilor dureroşi, întrebuinţaţi SLOAN'S contra Reumatismelor, jt. Lumbago, Sciatică, Dureri de piept, Scrvn­­tituri. Loviri, şi orice durere musculară. Când suferiţi de dureri musculare sau nervoase, sau de orice alte dureri, aplicaţi SLOAN'S. Atacaţi du­­rerea acolo unde ea se simte—­este inutil de a va încărca organismul vitreg cu medicamente. SLOAN'S pătrunde îndată, încălzeşte şi linişteşte nervii şi ţesuturile, împrăştiind congestia care pro-­­ voacă rSuL VECHIUL PREŢ FLACONUL LEI­­* NOUL PREŢ REDUS FLACONUL LEI 60 IN JURUL UNOR ACUZAŢIUNI Primim următoarele: Mult stimate domnule director, Luând azi cunoştinţă de scri- Darea publicată in No. 296 din 7 Octombrie a. c., al ziarului Universul“, scrisoare semnată e către d. Al. Cantacuzino Paş­­anu şi conţinând afirmaţiuni­eîntemeiate şi insinuaţiuni ca­­­mnioase ce ating grav onoa­­ra mea, vă rog să binevoiţi a oblica in acelalaş ziar şi nu oh fapt acela? loc Înştiinţarea că mi-am constituit şi am trimis martori semnatarului acelei scrisori, în scop de a obţine reparaţiunea la care am dreptul. Primiţi, vă rog, domnule di­rector, odată cu mulţumirile mele, expresiunea desăvârşitei consideraţiuni ce vă păstrez. Căpitan aviator în rezervă I. M. POPA şeful serv. navigaţiei aeriene din aviaţia civilă. Bucureşti, 29 Oct. 1935. De ziua economiei In urmărirea frumosului său­­ educativ, „Casa naţională , economii şi cecuri poştale a tipărit de ziua economiei (31­ctombrie), două cărţulii de opul­arizare, cu un conţinut oral deosebit de atractiv şi de ne­ales atât pentru ideia pe ire o serveşte, cât şi pentru­mea celor mici şi modeşti, in îndoirile cărora binefacerile eonomiei trebui să fie mai­­ ne­cunoscute şi împlântate. Prima cărţulie este Intitula­­t: „Lecturi pentru mici fi­­­ari. — Muncă şi economie" cuprinde, alături de poveţe îndrumări in legătură cu ceia de cumpătare de cruţa­­t şi agonisire, o mulţime de ter­oare minunate din viaţa experienţa altora, cum şi rproduceri potrivite din lite­­rtura română şi străină, cu «’"s conţinut. A doua cărţulie , „Şezătoa­ra economiei" de Virginiu St. Isif, cuprinde povestiri pentru iteni, in genul literaturii cop­­eratiste din vremea lui Haret,­­ genul literaturii de popu­­lrizare din admirabila re­­istă „Albina“ de pe vremuri, am şi al romanelor d-lui Ră­­ul­escu-Niger: „Străin in ţara ii“, „Măria Sa Ogorul“, etc. Cărţuliile editate de C. E. C. a fost distribuite gratuit şcoa­lelor primare, de la oraş şi de la ţară, cum şi celor secundare, spre a servi profesorilor diri­­genţi la lecturi în ora de diri­­genţie. Distribuirea lor se face prin oficiile poştale din localităţile în care se găsesc şcolile, iar directorii şi profesorii sunt ru­gaţi a le cere înainte de 31 octombrie. Iniţiativa Casei de economii reinviază in chipul acesta o frumoasă tradiţie, din neferi­cire de mult părăsită, dăruind tineretului şi păturilor popu­lare azima sufletească a în­demnurilor bune şi curate. In mijlocul destrămării care creşte în jurul nostru, in beţia risipei şi a descumpănirilor morale în care alunecăm cu toţii, hotârîrea Casei de eco­nomie de a lua totul de la ca­păt, începând cu reeducarea tineretului şi a păturilor mun­citoare de la sate şi oraşe în disciplina muncii şi a econo­miei, este binevenită şi merită toate încurajările. Ultimele gânduri bune şi ul­timele sforţări de care mai suntem capabili să le punem în slujba acestor forţe noi, pe care se poate întemeia renaş­terea României în viitor. înzestrarea şcolii de agricultură din Murfatlar Constanţa, 29 Oct. Şcoala de agricultură din Ba­sarabi (Murfatlar), singura de acest gen în Dobrogea, a primit anumite înzestrări din partea ministerului de agricultură. După terminarea lucrărilor de amenajare a internatului, că­ruia i s’a mărit capacitatea de primire de la 35 la 60 de locuri, şcoala primeşte maşini absolut trebuincioase: un selector Pet­­rus, pentru alegerea cerealelor de sămânţă, o sămănătoare, un plug american şi maşini pentru ftomicatii. La şcoala din Murfa­tar ape­lează mulţi săteni din împreju­rimi, cerând maşini pentru munca pământului. Şcoala a dat până acum ce a avut. Ea are nevoe de completarea mo­bilierului, de o remiză de ma­şini, de două tractoare, un grajd spaţios, un patul, coteţe sistematice pentru t­raterea găinilor, o cocină peatr.* creş­terea porcilor Berk și Manga­­­liţa. Sperăm că ministerul agricul­turii va completa aceste lip­suri. .....OoOOOoo­—■■ UNIVERSUL Apelul magistraţilor brăileni către d. ministru de justiţie Chestiunea avansărilor şi salarizării Brăila, 29 Octombrie Magistraţii tribunalului Brăila, pendinte de circumscripţia Curţii de apel Galaţi, au trimis un me­moriu d-lui ministru al justiţiei. Redăm mai jos câteva din de­zideratele magistraţilor brăileni. ROLUL MAGISTRATURII Magistratura — spune memoriul — oricum­ au fost loviturile şi nedreptăţile, a continuat cu dem­nitate şi resemnare să-şi închine toată atenţia şi toată energia scopului pentru care a fost hără­zită şi e cuprinsă de adâncă du­rere, atunci cănd îşi vede ca­riera închisă. Magistratura, prin menirea ei, diferă de celelalte categorii de salariaţi, se ridică la rangul de funcţiune predominantă în stat. Ea este pârghia armoniei so-­­ ciale in raporturile dintre cetă- I ţeni între ei şi, dintre aceştia şi autorităţile publice. Funcţiunea noastră — subli­niază memoriul — cere linişte lăuntrică, scutirea de contactul cu mizeria şi absolută indepen­denţă cu justiţiabilii, iar dacă o concepţie curentă şi foarte des pomenită face din magistraţi un corp de elită, el nu trebue să fie atât de grav nedreptăţit In cariera sa, înaintarea şi salarizarea celor două resorturi eficace ale sti­mulării activităţii magistraţilor nu se pot neglija, când e vorba de a se face dreptate In pri­mul rând celor cari împart dreptate. SALARIZAREA ŞI ÎNAINTA­­REA IN GRAD Prin legea măsurilor financiare urgente, prelungită din an în an, magistratura, cu toate că cons­­titue în stat o putere, — con­form Constituţiei — şi cu toate că este guvernată de o lege de organizare specială, care o scoa­te de sub dispoziţiile legii statu­tului funcţionarilor publici, to­tuşi n'a fost trecută în art. 4 din această lege printre cei excep­taţi, alături de ofiţeri, preoţi, în­văţători, etc. Din această cauză, s'au oprit avansările in grad, iar pentru cei cari obţinuseră avansarea, in p­rimul an de aplicare a acelei egi, nu li s'a dat sporul cuvenit de salar. Sunt magistraţi cu 6 şi 10 ani vechime în grad, care n'au fost avansaţi din cauza vitregiei a­­cestei legi. Ajutorii de judecător, suplean­ţii şi substituţii da procuror, cu examen« da capacitate, prin des­­nw»i-'M«*twm»iiii« .«a rama-ms­laturii fiinţarea atât de des repetată a instanţelor, sunt condamnaţi să rămână poate şi jumătate din d­­in acelaş grad şi cu un salariu care nu poate satisface nevoile lor urgente. Faţă de această tristă situaţie, se impune o diferenţiere între a­­ceştia şi cei fără examen de ca­pacitate, în privinţa salariului, aşa cum era în 1927 în legea de armonizare. Magistratura tânără trebue îmbrăţişată şi ferită, fiindcă ea este nădejdea ţării de mâine. Salariul judecătorului dinainte de război era de 550 lei aur lu­nar, ceea ce se echivalează as­tăzi cu 22 mii lei, ba chiar mai mult şi atunci, unde este propor­ţia faţă de salariul actual? In memoriu, se arată că ma­gistratura, în Franţa, după sta­tutul relativ la salarizare, întocmit de d. Josen, consilier la Curtea de apel din Paris, este retri­buită intr'un mod care nu suferă comparaţie cu magistratura de la noi. Salariile magistraţilor francezi sunt fixate în mod uniform, în­cepând de la 20 mii fr. anual pen­tru primul an, cu un spor de 2000 franci la fiecare doi ani, până la retragerea magistraţilor Curţii de casaţie a căror vârstă a fost fi­xată la 73 ani, iar a celorlalţi magistraţi la 70 ani. Un consilier de Curte de ca­saţie primeşte anual 65 mii franci, primul preşedinte al Curţii de apel din Paris şi preşedinţii Curţii 100 mii, iar primul preşedinte al­­ Curţii de Casaţie 150 mii franci.­­ In lumina acestor cifre, situa-­­­ţia materială a magistraturii noastre este deplorabilă, fără avansări In grad şi fără acorda­rea sporului, tocmai in timpurile acestea de o nemai­pomenită scumpete. In acest angrenaj al vieţii so­ciale şi potrivit opiniei generale, magistratul rămas 10-12 ani ju­decător, este umbrit de acel care, în alte ramuri de activi­tate, s'a ridicat. Magistraţii brăileni sunt con­vinşi că d. ministru de justiţie va da toată atenţiunea solicitu­dinii lor, pentru satisfacerea de­zideratelor juste în sensul de a repune in vigoare din principiul avansărilor pe loc, conform art. 148 din legea organizării judecă­toreşti, acordând avansările cu­venite, cu sporuri de salariu, cu­venite gradului magistraţilor cari întrunesc condiţiunile legii, prin desfiinţarea jurnalului consiliului de miniştri. Aducerea rămăşiţelor lui Marius Vorvoreanu la T.-Severin Depunerea sicriului la biserica „Adormirea Maicii Domnului“.­— Şedinţa comemorativă de la palatul de justiţie T.-Severin, 29 Oct. Astă noapte, la ora 3 Juna., cu trenul accelerat 103, la care a fost ataşat un vagon mortuar, a fost adus în localitate sicriul cu răcmărşiţele pământeşti ale deputatului Marius Vorvoreanu, asasinat în împrejurările cu­noscute. Vagonul a fost însoţit de unii din membrii familiei, d-nii deputat Licea şi Bazil Ştefă­­nescu, director de cabinet la ministerul comunicaţiilor. După plecarea trenului, vagonul a fost adus la peron, unde a stat până la ora 8 dim., când s’a o­­ficiat un scurt serviciu religios, de toţi preoţii oraşului, in frunte cu protoereul judeţului pr. Cos­­tică Popescu-Traian. La 8 jum. dim., sicriul a fost luat pe braţe de d-nii: Iulian­­ Predescu, prefectul judeţului, Ion Gogan, primarul oraşului, Horaţiu Lazăr şi Nicolae Licea, deputaţi, Iancu Retezeanu, se­nator, Mişu Gărdăreanu şi Iorgu Nicolau, ajutori de pri­mari şi Nicu Surdulescu, con­silier judeţean, şi aşezat pe un autocamion amenajat in car mortuar, care, urmat de fami­lie, autorităţi, societăţi, magis­traţi, avocaţi, corpul didactic, parlamentari, partizani politici şi cetăţeni, a fost dus la bise­rica „Adormirea Maicii Domnu­lui", unde sicriul a fost depus. Cortegiul a parcurs bulevar­dul Carol I şi str. L G. Duca, până la biserică. Pe tot parcursul, pe ambele trotuare, staţiona public nume­ros. Oraşul a fost luminat electric în tot timpul zilei, iar pe b-dul Carol şi str. I. G. Duca, luminile au fost îndoliate. Pentru menţinerea ordinei, a sosit de la Craiova, un detaşa­ment de 20 gardieni şi 5 ofiţeri de poliţie, iar pentru continua­rea cercetărilor, în legătură cu asasinatul, a sosit de la Bucu­reşti brigada mobilă de sigu­ranţă, sub conducerea d-lui in­spector B­ratilescu. ŞEDINŢA COMEMORATIVA La ora 11 dim., s-a ţinut, in sala de şedinţe a s. I a trib. Mehedinţi, o şedinţă comemo­rativă. Pe estradă, au luat loc ma­gistraţii, ia­ în incintă avocaţii şi funcţionarii tribunalului. IN NUMELE AVOCAŢILOR D. COSTICA POROINEANU, decanul baroului, în numele a­­vocaţilor, a spus următoarele: „Judeţul şi oraşul nostru sunt azi zguduite de odiosul a­­sasinat al fruntaşului lor Ma­rius Vorvoreanu, care era frun­taş al baroului şi fruntaş al politicii. Marius Vorvoreanu a fost un luptător, în toată puterea cu­vântului, iar viaţa lui întreagă a fost o frământare, a fost o luptă. Invin gător a fost el şi nu s’a dat înlături dela nimic, isbu­­tind astfel să-şi impună gân­dul şi hotărîrea lui. In viaţa politică, pe unde a trecut, primărie şi prefectură, a lăsat urme ce nu se vor şterge stri­goi şi Vrăşmaşul acela, mâna cri­minală, care stă azi ascunsă, a fost un învins în viaţă, care nu prin luptă, ci un mod mişs­­lesc a vrut să învingă şi să-şi facă singur dreptate. Marius Vorvoreanu, repre­zintă, prin felul său de viaţă, un trecut al vieţii noastre po­litice, în contradicţie cu multe porniri, tot politice, de azi, care văd în politică un mijloc fie îmbogăţire. Politica, pentru el, era un crez, era hrana lui sufletească. Noi, cam­ ne petrecem viaţa În altarul dreptăţii, privim rea­litatea şi simţim că începe să apară forţa în locul dreptului, ignoranţa şi pistolul în locul inteligenţei, arme ce ne duc la prăpastie. Baroul a fost pentru Marius Vorvoreanu casa in care s a format, din care a ieşit in lupta politică şi in care se retrăgea obosit, pentru ca, apoi cu pu­teri refăcute, să poată reeşi din nou la lupta politică. Noi, confraţii lui îndureraţi, plângem cu lacrimi curate şi sincere moartea prematură în urma unui atentat mişelesc, a eminentului nostru coleg Ma­rius Vorvoreanu. IN NUMELE MAGISTRAŢILOR D. TITUS CONST­ANTINES­­CU, prim procuror, a spus ur­mătoarele: „Marius Vorvoreanu a căzut lovit mişeleşte, împuşcat de un asasin. Despre faptul acesta brutal, petrecut in frumosul nostru oraş, ce am putea spu­ne acum, în ceasul acesta, in­­cărcat de groază, acoperit de a­­tâtea semne de întrebare, care rămân fără replică, misterioase şi chinuitoare, aci in acest templu al justiţiei, al bunei rândueli, al convieţuirii, de­cât să înfierăm objectul şi idiotul asasinat, de­cât să ţipăm că faptul este de condamnat, după toate legile dumnezeeşti şi o­­meneşti? Marius Vorvoreanu, om ex­cepţional în viaţa publică, per­sonalitate care prin fire, prin cultură şi talent, prin credinţă şi convingere, prin hotărîre şi bărbăţie, prin puterea lui crea­toare şi spiritul de jertfă, in aspra şi veşnica luptă a vieţii, îşi câştigase intre semenii săi o autoritate şi un prestigiu. Pentru noi, magistraţii, Ma­rius Vorvoreanu reprezintă o capacitate de muncă, o clari­tate şi pătrundere de spirit pu­ţin comune, o argumentare strânsă şi logică, un talent de expunere care mişcă şi con­vinge, un colaborator deosebit pe care nu-1 vom uita. Noi, magistraţii, recunoscători celui dus dintre noi, aducem omagiul respectos de adâncă durere că nu-1 mai avem şi cu­tremuraţi de odiosul atentat, regretăm profund pierderea lui Marius Vorvoreanu. In tot censul zilei de azi biserica a fost deschisă pentru toţi cei cari au venit să-l vadă, pentru ultima oară, pe acela care a fost Marius Vorvoreanu ]* Mehedinţi. CIOCNIREA II VAPOARE DIN CANALUL SUEZ Galaţi, 29 Octombrie Radiograme din Port Said, primite de agenţiile de naviga­ţie din portul Galaţi, anunţă că, la intrarea în canalul de Suez, s-a înregistrat o gravă ciocnire de vapoare. Vaporul italian „Belvedere“, de 7420 tone registru plecat din Neapole cu provizii pentru tru­pele italienești din Eritreea — portul Massua — s’a ciocnit cu vaporul englez „Workman“, de 6944 tone registru plecat pen­tru Abadan port de încărcarea petrolului la golful Fersic. Vaporul italian s’a ales cu mari stricăciuni la babord, iar vasul englez cu stricăciuni la tancurile Nr. 4 și Nr. 5. Din Port Said a plecat o co­misie să ancheteze cauzele a­­bordajului. --------OOOOOOO----------­ Trei crime in jud. Covuriui Galaţi, 29 Octombrie Legioanei de jandarmi din jud. Covuriui a fost înştiinţată că, in com. Regele Ferdinand, săteanul Nicolaie Balaban a omorit cu lo­vituri de topor pe ginerele său Ion Dorobăţ. Jandarmeria a a­­restat pe criminal. — Sătenii Gheorghe Nicoară şi Panait Nedeleanu din Fârţă­­neşti fiind beţi, s’au luat la ceartă. Nicoară a lovit cu cuţi­tul pe Nedeleanu. — Flăcăul Vasile Ţocu ,din Smulţi, luându-se la ceartă cu Ghuţă Gaiu, l-a Înjunghiat. Vic­tima în stare gravă a fost in­ternaţi In spital. ----------OOOOOOO---------­ CONFERINŢELE PASTORALE DIN GALAŢI 29 Octombrie Azi dimineaţă, s’au ţinut in saloanele cercului preoţesc „So­lidaritatea", conferinţele general- pastorale ale eparhiei Dunării de Jos. La ora 9 dim. s'a oficiat un Te­deum la biserica „Sf. Nico­lae", la care au participat P. S. Episcop Cosma Petrovici; părin­tele Gâdei, revizorul eclesiastic al eparhiei; protoereul Stoica al jud. Covurlui, referenţii eparhiei Dunării de Jos, etc. Conferinţele au patru subiecte, din came două teoretice şi două practice. Subiectele teoretice sunt: 1) Păcatul original: concep­ţia şi urmările lui. 2) Este posi­bilă unirea anglicanilor cu orto­doxii? Subiectele practice sunt: 1) Poziţiunea preotului în lupta pentru luminarea poporului prin catehizare. 2) Atribuţiunea preo­tului din punct de vedere pas­toral. La discutarea subiectelor au participat foarte numeroşi preoţi din eparhia Dunării de Jos. La ora 12 din zi s'a dat o masă la seminarul „Sf. Andrei", la care a participat şi P. S. E­­pi­po Cosma ADUNAREA SOC. „SOLIDA­RITATEA". După amiază, s’a ţinut aduna­rea generală a soc. „Solidarita­tea", a clerului din eparhia Du­nării de Jos. Preşedintele societăţii, protoe­­reul Stoica, a făcut un raport a­­supra ctivităţii, iar părintele An­drei, casier-contabil, a citit da­rea de seamă materială. SFINŢIREA UNEI BISERICI Preoţii veniţi la conferinţele generale pastorale au fost în­ştiinţaţi că: Duminică, 3 Noem­brie, la ora 10 dimineaţa se va sfinţi biserica din Lupeşti (Co­vurlui), la care vor participa şi P. S. Episcop Cosma Petrovici, d. Victor Slavescu, fost ministru, autorităţile şi parlamentarii de Covurlui. ———OXO­XOXQ------­ Un copil aprinde o şură Făgăraş, 29 Octombrie In Margin ni a isbucnit In dimineaţa zilei de 28 Octom­brie un incendiu la gospodăria săteanului N. Pandrea din str. Mare nr. 161. Copilul Cornel Pandrea de 4 ani jucându -se cu ch­ibriiturite a aprins o şiră­ de paie, care a luat foc. Incediul a fost observat de țăranul Iacob Ursu care a dat alarma. Cu mare greutate focul a fost stins de țărani. Pagubele se cifrează la 2000 lei. ---------x 6 % — — Dela asociaţiile .Bărbăţie şi Credinţă" cu roade . In zilele de 28, 29 şi 30 Oc­tombrie, o delegaţie a preşe­dinţilor asociaţiilor din ţară, in frunte cu­­ Prodănescu-Câ­­lăraşi, I. Florescu-Ploeşti, Z. Si­­milache-Bârlad, Gălăşanu-Mus­­cel, Moranski-Dorohoi, s’au pre­zentat forurilor in drept cerând punerea in aplicare a legii, pentru eliberarea carnetelor de gratuitate pe C. F. R. S-a trimis şi d-lui prim mi­nistru Gh. Tătărăscu urmă­toarea telegramă: „Preşedinţii asociaţiilor „Băr­băţie şi Credinţă cu spade“ din întreaga ţară faţă de refuzul regiei autonome a căilor ferate de a elibera carnetele de gra­tuitate medaliaţilor, vă roagă conform promisiunilor date, să dispuneţi aplicarea legii". --------ooO : • O oo--------­ Nenorocirea din staţia Prahova Ploeşti, 29 Octombrie Lucrătorul C. F. R., Diaco­­nu Ion, din Câmpulung (Mus­­cel), pe când traversa astă noap­­te linia ferată, din imediata apropiere a staţiei Prahova, a fost surprins de trenul perso­nal nr. 9859 şi omorit pe loc. Şeful postului de jandarmi­ Prahova a anunţat parchetul de Prahova care a dat autori­zaţie de înmormântarea cada­vrului.—------m- / Anîul al 52-lea Nr. 301 Vineri 1 Noembrie 1935 Getl&n cherr JOÎ, 31 OCTOMBRIE Ort.: Sf. Apostoli Apello, Stäche. Cat.: Sf. Antoniu Ep. Prot.: Sărbătoarea Reformaţiu­­nei. Evreesc: 4 Heşvam 5696. Mahomedan: 3 Şaten 1354. Moartea lui Hussein. * Răs. soarelui 6,53. Apusul 17,6. CALENDAR IS­TORIC ŞI LITERAR 31 OCTOMBRIE In această zi, in anul... 1729, cronicarul Radu Hrizca Popescu a scris: Letopiseţul Ţârii Rumâneşti întru care cuprinde toate istoriile a tuturor Domnilor de ’nceputul tării dela întâiul Domn Radu! Negrul Voevod până acuma la domnita de a doua a Măriei Sale lui Nicolae Alexandru (— Mavrocordat) Voevod, mm de iznonvâ scrisă... de Radul logofe­­ţului de divan...“ Această caonică, care a rămas in mar.iU scris (la Academia Ro­mână, cota 121), e numai o va­riantă a cronicei lui Popescu, şi continuă cronica Cantacoazu­rilor şi pe a lui Greceanu, care merge până la 9 octombrie 1699 şi de care se desperte prin următoarea notă a capitelului: „de aicea sânt cele ce a scris chiar Rafail Mona­hul, care pre nume micenesc l-a chemat Radu Popescu biv vel dvrcnic”. Manuscrisul de faţă e publicat la Începutul Magazinului Istoric al lui N. Bălcescu şi Aug. Tr. Laptrian (vol IV). 1857. In caliate de vice-preşe­­dinte al Adunării Ad-hoc a Mol­dovei şi ca deputat, marele pa­triot C Negri votează Unirii: 1. Respectul domici Lulcii şi al libertăţii individuale. 2. Supunerea trn­ărui numai la judecătorii prevăzuţi prin legi. 3. Comisii sau tribunaluri ex­cepţional!« nu se vor putea Înfiin­ţa în noi un cas”. 1865, s’a ţinut următoarea şe­­di­nţă a societăţii literare Junimea, la V. Pogor: „Prezenţi: Schelotty, L. Negruz­­zl, Mândrea, Maiore®cu.... Pogor, Burgbîlsa, I. Negruzzl, (6 şi 2 as­piranţi). Se continuă lectura de poesii pentru antologie. Pogar citeşte pe Alexandrescu, Maiorescu pe Bo­­lintin neagru, I. Negruzzi pe Alec­ssnici. Se decide a se mai primi sî imprima in Antologia societăţii Jun­mea următoarele poezii: 1. Din Gr. Alexandrescu: Um­bra lui Mi­rcea. Ucigaşul fără voie, Cânele Azov. Toporul şi pădurea, Cânele şi căţelul, Cânele şi mă­garul. 2. E. Bo­ntineanu: Dan III Si­hastru, Mănăstirea Pu­tna. 3. Din V. Alecsandri: Fefcu-Lo­­gofetu, Adio Mcldovei. 4. De C A. Rocetti: Astfel nu e voia ta... 5. Niculescu: Viaţa nu... 6. Creteanu: Gondola, Văcărescu, Mureşanu?” LUCIAN PREDESCU * JOI 31 OCTOMBRIE RADIO ROMANIA 1875 m. BUCURESTI 364,5 m. 13 . Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz (di­scuri) ; Uvertură şi cor din „Ca­­valerla Rusticană“ de Mar.c.gni. (ord­­. simfonică din Berlin, d.iij. de Mascagni) ; Andante cantabile de Csaikowsky, (Qualcb­ijul Regina Mariai ; Vals din „Cavalerul ro­zelor" de Roh Strauss, (arch. Fi­larmonică din Berlin, dirij. de Bruno Walter) ; Fantezie din „Da­ma de pică" de Csaikowsky, (arch. simfonică Odron). 13.43—13.50: Sport. Știri artis­tice. Bursa. 13 55 : Muzică ușoară (discur) : E dragostea ta, vals de Jur-mamn şi Dacă n’aşi asculta de cât, in.ma m­aa, tango de Lattes, cântate de Tino Rossi ; Mii de trandafiri Saa­­flor­ esc, serenadă de Hannes şi Foxtrot de Freed ; Nu vă jucaţi Doamne şi Domni, tango şi Ai să vezi, vals de Manzatti, cântate de Cristian Vasile. 14.15 : Radio-Jurnal 14.30: Continuarea concertului de muzică uşoară (discuri) : Pen­tru că te venerez, tango de Walter şi Micaela, tango de Buech ; Două valsuri de Carr şi Sigler; Tango de Miha­liva şi Mischa, foxtrot de Willim­ow, cântate de Petre Lescen­­co; Bagă de seamă, carioca de Siegel şi Tara din poveşti, foxtrot de Ernst. 15 . Ultimele ştiri. 18 . Concert de m­uzica dis­tractivă; Orchestra de salon Radio, diirij. de D. Teodoru ; Marş de Hr. Po­pascu ; Sirenele, vals de Wald­teufel ; Floare de cireş romanţă de Marling; Serenadă lui Pier­rot de Hst­m­und ; Dansam copiilor de Micheli; Ne căţăram pe mun­te, de La­uitemschläger ; Un rachiu, un greg, fox de Langsie­der; Nu vorbi de credinţă, tango de Mac­­keben ; Iţi cânt un cântec de dra­goste de May; Potpuriu de Kom­­zak. 19: Ziua economiei de prof. Gheron Netta. 19 20 : Intinuarea concertului : Primul sărut de Sahmeling; In miez de noa­pte, tango de Litosvaly; Viziune din Pampas, tango de Ca­renta ; Cortegiu japonez de Teni­er; Polca spiriduşilor de Waldteufel; Schönbrunezii, vals de Lanner ; Crinolina de Ortisb ; One-step de Petrini. 29 : Radio Jurnal. Bursa cerea­lelor. 20.15 : Viorica Vrioni dsia Tea­ trul „Majestic", canto acompa­niată de Max Halm, pian : Cea din urmă scrisoare de E. Sh­­ea­­row ; De-ai fi rămas de­ V. Ci­­tov ; Vals de dragoste de Max Halm ; Nu plâng pentru nimeni de V. Vasilache ; Ne-am cunoscut in carnaval de Max Halm. 20.45: Lieduri (discuri) : Dra­gostea de poet de Schumann, (Rich, Tauber) ; Trandafir şi Mărgăritar de Bi­aser, (MariDlict); Serenadă şi Mâine, de Rilch, Strauss, (Claire Dux) ; Doi ochi de Ventura şi Cântec de leagăn de Borgovan, (Al. Lupescu) ; Ave Ma­ria, şi Serenadă de Schubert, (Lotte Lehmann); Noapte cu lamă de Schumann, (K.­pols). 21 : Prezentarea programului Concertului simfonic de Emanoil Ciomac. 2115: Concert simfonic al Or. chestrei Filarmonice dirij. de Geor­ge Georgescu, (transm de la A­­teneul Român) . Concert în re minor pentru pian și orchestră de Brahms, (solist: Wlhelm Kempf). In pauză : Radio Jurnal. Sport. Continuarea concertului simfonic: Simfonia I-a în do minor, de Brahms. 23.15 : Concert nocturn, retrans­mis de la restaurantul Grand Hotel Lafayette. Orchestra Sandu Marcu. 23.45 : Jurnalul pentru străină­tate in limba franceză și germană. 23.55 . Ultimele știri & Moscova 1724 m. — 19.20. Plăci; 22. Emisie germană; 23.05. Emisie franceză; 24. Emisie spaniolă; 0.33. Emisie portugheză. Deutschiandscnder 1560 m — “• Köln. Seară fir’Z tă, ga­ra-'adă radiofonică; 23 m­’ teor. Ini., Sport; 23.45. vni lo­’ a24’ de orhestră. Londra 1503 m. — 19.15 cert de orchestră; 20. Știri ‘ 20 30. Muzică veche ; 22. Concert' s$r£o­­n.c al orchestrei B B C • o 20 Muzică usoară; 1.15—2 Dans ‘ ' Varșovia 1345 m. - 19.15. Rec­tal ds canto; 19.45. Plăci; 20 35 . 21. Concert, de muzică u­­,22­-35- Reual de canto ; 23. Quartet in nn bemol major op 33 plăți :­­20’ MUZică de ^ te Luxemburg 1304 m.—21.15. Con­cert de muzică variată; 21.45. Imf și revista piesei; 22.15. Concert de orchestră; 22.45. Concert da muzică variată; 23. Concert de or­chestră; 23.35. Concert de quintet instrumental; 0.30. Concert de or­chestră ; 1. Muzică de dans la plăci. Budapesta 550,5 m. — 19.10 Re­cital de vioară; 21.10. Recital­ dia­canto; 23.55. Orchestră de jazz. Viena 596,8 m. — 1880. Concert de Leduri engleze contimporane; 19.20. Imf. artistice ; 20. Ora, Inf., Meteor, Programul pentru mâine; 20.30. Comcert de orchestră; 23. Inf., Meteor ; 23.10. Concert de muzică variată; 0.05. Continuarea concer­tului; 0.45. Muzică de dans. Fraga 470.2 m. — 20.10. Plăci ; 20.30. Concert de muzică militară; 21.25. Brno; 22.15. M. Ostrava ; 28. Ora, Inf., Cronica alei, Sport; 23.16. Concert de muzică uşoară.. Belgrad 437,3 m. — 20. Anunţuri Plăci ; 26.30. Ora naţiunii; 21. Concert de orchestră; 23. Ora, Inf. de presă; 23. Cântece şi dansuri populare. Locurile sfinte: Muntele Miron şi Ierusalimul Contfierinţa d-lui Marcu Beza Marţi d. a­, d. Marcu Baza, consul general al României la Ierusalim, a vorbit la fundaţia ,,Dalles“ despre locurile sf­nte, prezentând şi două filme: u­­nul luat de d-sa cu ocazia cer­cetărilor făcute în aşezăminte d­e mănăstireşti de la Athos, şi al­tul luat cu prilejul festivităţi­lor, punerii pustrii de temelie a primelor aşezăminte româneşti din Palestina. Vorbind despre Sf. Munte, d-sa a arătat pretutindeni mo­nahii ce duceau în trecut la Muntele Athos, şi în deosebi din Palestina şi Egipt, unde năvălirile mahomedane adu­­ceau grele lovituri creştinismu­lui. Acest­ monah­ aduceau cu ei Icoane şi odoare de preţ pe care voiau să le sustragă dela prădarea păgânilor, împodo­bind cu ele mănăstirile pe care Su îi dâPu­t să le clădească la Si. munte. i_/c «ci ei vin ae­seori pe la „Vichi“, cărora le vestesc : - -cuvintele credinţei. I Dori­torii noştri îi primeau­­ cu bunăvoinţă şi evlavie, aju- I tându-le să clădească noui schituri, printre care şi unele chiar româneşti. Azi avem o mulţime de mici aşezări romă­­neşti, cari sunt întreţinute de călugări porniţi dela noi din ţară. Din nenorocire conduce­rea grecească nu mai ingăd­ue călugărilor români sâ se mai aşeze la Sf. Munte, în scopul ca schiturile româneşti de a­colo sâ revină călugărilor gre­ci, prin stingerea rând pe rând a celor români. Biserica şi sta­tul nostru au datoria sa in­tervină cu stăruinţă pentru ca aşezările mănăstireşti române de la Muntele Athos să rămână mai departe româneşti, iar Gr. Munte să rămână mai departe un centru al întregii ortodoxii. Dar legăturile noastre trebue să se întărească tot mai mult cu intreg orientul ortodox, în­ceput bun s’a făcut prin iniţia­tiva I. P. S. patriarh Miron, care se strădueşte să facă pri­mele aşezări româneşti în Ţa­ra Sfântă. I­ucrul merge cu re­peziciune, datorită largului ră­sunet pe care l-a avut apelul Patriarhiei în masa credînc­o­­şitor, cari s’au grăbit să râs­­pundâ cu oboiul lor pentru cti­torirea acestor aşezăminte. Am izbutit asi să ne afirmăm - -est’’-*- ’un-,-ănd în „ cu Patriarhia din lerus" Paralel oase ins: măm pe această poate a seuri nn, ca sâ n tru a mercial­­itate c garanţia' turl in legăturile religi „febne să ne afir. ărâm economic. Ir­­intă ţara noastră importante debu­­­rent. Rămâne insă traduim cu toţii pen. jura o politică co­­fii, garanţii de stabi­­lea streinătăţii ir temeinice legă­­domeniu. Interesant proces I Călăraşi Prefectul judeţului Durostor ,ţ» inculpare Călăraşi, 28 Oct. In faţa trib. Ialomiţa, s. I-a, a venit spre judecare, prin strămutare pentru motive de suspiciune legală de la tribuna­lul Durostor, procesul d-lor Taş­­cu Pucerea, prefectul Jud. Du­rostor şi Gh. Ecor­omu, Incul­paţi pentru delictul prevăzut şi pedepsit de art 265 al. 1, din codul de comerţ. Numiţii sunt trimişi In jude­cata tribunalului prin ordonan­ţa definitivă nr. 157 d­e 30 Iu­nie 1933, emisă de cabnetul de instrucţie de pe lângă trib. Du­rostor şi în urma reclamaţiei făcută de Casa de credit a agri­cultorilor din jud. Durostor, pentru următoarele fapte: In 1928, d. Taşcu Pucerea era preşedinte al consiliului de ad­ministraţie al Casei de credit, iar d. Gh. Economu director al aceleiaşi Instituţii. In acel an, Casa de credit hotărăşte mări­rea capitalului social dela 2 la 3 milioane, iar numiţii, pentru acţiunile repartizate lor, in loc să verse­­activ capitalul in nu­merar, ci cere codul comer­cial, baga bancă efecte sem­nate de a­lţi debitori. Aces­tea se poceau in Noembrie 1928 Per­ acelas a­n, la îm­­părţirea videndrior, d-nii Tascu Puea și Gh. Economu calculează încasează dividen­dele cuv acestor văcsări, făcute tr.,- a Noembrie, ca și când ele I fost făcute drna încenutul Sul. Așa. primul pentru cei.o a­t.hvni în va­loare totali* 350000 le! Jn­­in sumă de 28.?°? .e ’ •mu,. Psntni 150 ’ ..^teîitâ­nd valoarea a 300 act­ure sale, Încasează i7 mii iei. Tribunaltl*o ședință pre­cedentă. a Als rec'amanteî facerea ur vertize Cum ex­­pertTza ere* $ rm lămurește pe depun limite la care s­ ă ra­rtâ­ tribunalul a admis facmine! noui exper­­tize, dând un nentru fon­dul procesata 22 Noembrie. I .VESELIM“ — de Joi 31 im­brie -„Momentul“ şi cuvântul de spiri d-lui I. Dumitrescu. — D. Ghia­ă şi b­itările mediocre.- „Soarele“ d-lui G­limachi. — Opoziţia e slabă? V. Trancu sau d. Potârcă?- D. Mihala şi limbricii NIŢA PITPALAC: la Dumnezeu şi ’n­­aia turnă­nească totul e cu putinţă D. Rogalsky la o reuniune mondena. — Ce se scuri Corso despre împărăteasa Abisiniei. — Definiția lui la­covescu despre Geneva. — Florica D. și revuistul N.­­ D. Neagu B. despre înfrângerea californian­ului Baer către negrul Louis. — Hi­ende csstigat Mrari­z. — Pore abisiniană. — Jubileul d-lui Boncour. — Gustav Froei şi „Gazetarii“ D-l NaPOLLON ALBU, din Galaţi, despre regle­mentarea profesiu­nei de ziarist Din fauna străzilor: Sergentul. — Antropofagii la — Comicul Vasilache şi medicul.­­ Puiu lancovesc restaurant din Sinaia. — Numeroase desene in

Next