Universul, noiembrie 1935 (Anul 52, nr. 301-315)
1935-11-01 / nr. 301
Avantajele Asigurărilor A. M. „UNIVERSUL" combinate cu Loterie Statului Român acordate cititorilor şi abonaţilor noştri de către Societatea „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale . Abonatul este asigurat pentru suma de lei 50.000. Această sumă se achită in orice caz contractantului la împlinirea a 15 ani de la contractare. In caz de deces al asiguratului, beneficiarul asigurării primeşte suma de lei 50.000 in condiţiunile generale specificate pe dosul poliţei. In acest scop, odată cu trimiterea ratei de 258 lei, se va indica numele şi prenumele beneficiarului, al contractantului şi al asiguratului. Asigurarea se poate face pe numele oricărei persoane din familia abonatului, in caz că acesta este mai mare de 50 ani. De altfel asigurarea este perfect valabilă, oricare ar fi vârsta asiguratului, pentru cazul eşirii la sorţi şi al achitării la Împlinirea a 15 ani. 2. In caz de ieşire la sorţi a numărului poliţei, societatea achită contractantului suma de lei 50.000. In caz de ieşire la sorţi a unuia din cele 8 numere de premii prevăzute In anexă, societatea achită contractantului lei 10.000 sau 5.000, potrivit numărului ieşit la sorţi. 3. După împlinirea a 3 ani dela contractarea asigurării, contractantul are dreptul de : a) a obţine un împrumut In contul asigurării; b) a înceta plata ratelor şi a cere transformarea asigurării Intr’o asigurare cu capital redus In raport cu ratele plătite ; c) a cere desfiinţarea asigurării şi restituirea a 3/4 din rezerva matematică a asigurării, conform legii. 4. In fiecare lună va primi, odată cu chitanța pentru rata lunară de lei 258, CATE UN BORDEROU PENTRU FIECARE DIN CLASELE l-a la a 4-a ale FIECĂREIA DIN CELE 3 LOTERII (a IX-a, a X-a şi a XI-a), ale căror trageri au loc la 15 ale fiecărei luni. Prin această combinaţiune veţi avea adunaţi la finele unui an Lei 3.000 şi veţi fi jucat la loteria statului, la tragerile a 12 clase, precum şi la tragerile premiilor Societăţii, fiind şi asiguraţi şi primind şi la împlinirea a 15 ani, suma de lei 50.000. SUMA DE LEI 258 pentru rata pe luna NOV. 1935, rugăm a se trimite direct Societăţii pentru • VI SE PUTEA EXPEDIA BORDEROUL PENTRU TRAGEREA DIN 15 NOV. A LOTERIEI STATULUI cum şi POLIŢA şi ANEXA PENTRU TRAGEREA DIN 15 NOV. a Societăţii. Grăbiţi-vă, căci ASIGURAREA IN ACESTE CONDITIUNI NU SE POATE FACE DECÂT ACUM, ÎNAINTE DE CLASA I-A A LOTERIEI STATULUI, când aveţi ocaziunea de a ECONOMISI şi de a deveni şi MILIONAR. REUMATISME »,/Vti mai sufăr, întrebuinţez Sloan's — un remediu minunat“ lingură aplicaţie de SLOAN'S aduc* uşura» Hf rea imediată. Mii de perioane au întotdeauna I« îndemână SLOAN'S, gata de a opri durerile, reu^ k » ' matiimele fi de a uşura suferinţele cauzate de A'IPî articulaţiunile înţepenite şi a muşchilor dureroşi, întrebuinţaţi SLOAN'S contra Reumatismelor, jt. Lumbago, Sciatică, Dureri de piept, Scrvntituri. Loviri, şi orice durere musculară. Când suferiţi de dureri musculare sau nervoase, sau de orice alte dureri, aplicaţi SLOAN'S. Atacaţi durerea acolo unde ea se simte—este inutil de a va încărca organismul vitreg cu medicamente. SLOAN'S pătrunde îndată, încălzeşte şi linişteşte nervii şi ţesuturile, împrăştiind congestia care pro- voacă rSuL VECHIUL PREŢ FLACONUL LEI* NOUL PREŢ REDUS FLACONUL LEI 60 IN JURUL UNOR ACUZAŢIUNI Primim următoarele: Mult stimate domnule director, Luând azi cunoştinţă de scri- Darea publicată in No. 296 din 7 Octombrie a. c., al ziarului Universul“, scrisoare semnată e către d. Al. Cantacuzino Paşanu şi conţinând afirmaţiunieîntemeiate şi insinuaţiuni camnioase ce ating grav onoara mea, vă rog să binevoiţi a oblica in acelalaş ziar şi nu oh fapt acela? loc Înştiinţarea că mi-am constituit şi am trimis martori semnatarului acelei scrisori, în scop de a obţine reparaţiunea la care am dreptul. Primiţi, vă rog, domnule director, odată cu mulţumirile mele, expresiunea desăvârşitei consideraţiuni ce vă păstrez. Căpitan aviator în rezervă I. M. POPA şeful serv. navigaţiei aeriene din aviaţia civilă. Bucureşti, 29 Oct. 1935. De ziua economiei In urmărirea frumosului său educativ, „Casa naţională , economii şi cecuri poştale a tipărit de ziua economiei (31ctombrie), două cărţulii de opularizare, cu un conţinut oral deosebit de atractiv şi de neales atât pentru ideia pe ire o serveşte, cât şi pentrumea celor mici şi modeşti, in îndoirile cărora binefacerile eonomiei trebui să fie mai necunoscute şi împlântate. Prima cărţulie este Intitulat: „Lecturi pentru mici fiari. — Muncă şi economie" cuprinde, alături de poveţe îndrumări in legătură cu ceia de cumpătare de cruţat şi agonisire, o mulţime de teroare minunate din viaţa experienţa altora, cum şi rproduceri potrivite din litertura română şi străină, cu «’"s conţinut. A doua cărţulie , „Şezătoara economiei" de Virginiu St. Isif, cuprinde povestiri pentru iteni, in genul literaturii coperatiste din vremea lui Haret, genul literaturii de populrizare din admirabila reistă „Albina“ de pe vremuri, am şi al romanelor d-lui Răulescu-Niger: „Străin in ţara ii“, „Măria Sa Ogorul“, etc. Cărţuliile editate de C. E. C. a fost distribuite gratuit şcoalelor primare, de la oraş şi de la ţară, cum şi celor secundare, spre a servi profesorilor dirigenţi la lecturi în ora de dirigenţie. Distribuirea lor se face prin oficiile poştale din localităţile în care se găsesc şcolile, iar directorii şi profesorii sunt rugaţi a le cere înainte de 31 octombrie. Iniţiativa Casei de economii reinviază in chipul acesta o frumoasă tradiţie, din nefericire de mult părăsită, dăruind tineretului şi păturilor populare azima sufletească a îndemnurilor bune şi curate. In mijlocul destrămării care creşte în jurul nostru, in beţia risipei şi a descumpănirilor morale în care alunecăm cu toţii, hotârîrea Casei de economie de a lua totul de la capăt, începând cu reeducarea tineretului şi a păturilor muncitoare de la sate şi oraşe în disciplina muncii şi a economiei, este binevenită şi merită toate încurajările. Ultimele gânduri bune şi ultimele sforţări de care mai suntem capabili să le punem în slujba acestor forţe noi, pe care se poate întemeia renaşterea României în viitor. înzestrarea şcolii de agricultură din Murfatlar Constanţa, 29 Oct. Şcoala de agricultură din Basarabi (Murfatlar), singura de acest gen în Dobrogea, a primit anumite înzestrări din partea ministerului de agricultură. După terminarea lucrărilor de amenajare a internatului, căruia i s’a mărit capacitatea de primire de la 35 la 60 de locuri, şcoala primeşte maşini absolut trebuincioase: un selector Petrus, pentru alegerea cerealelor de sămânţă, o sămănătoare, un plug american şi maşini pentru ftomicatii. La şcoala din Murfatar apelează mulţi săteni din împrejurimi, cerând maşini pentru munca pământului. Şcoala a dat până acum ce a avut. Ea are nevoe de completarea mobilierului, de o remiză de maşini, de două tractoare, un grajd spaţios, un patul, coteţe sistematice pentru traterea găinilor, o cocină peatr.* creşterea porcilor Berk și Mangaliţa. Sperăm că ministerul agriculturii va completa aceste lipsuri. .....OoOOOoo—■■ UNIVERSUL Apelul magistraţilor brăileni către d. ministru de justiţie Chestiunea avansărilor şi salarizării Brăila, 29 Octombrie Magistraţii tribunalului Brăila, pendinte de circumscripţia Curţii de apel Galaţi, au trimis un memoriu d-lui ministru al justiţiei. Redăm mai jos câteva din dezideratele magistraţilor brăileni. ROLUL MAGISTRATURII Magistratura — spune memoriul — oricum au fost loviturile şi nedreptăţile, a continuat cu demnitate şi resemnare să-şi închine toată atenţia şi toată energia scopului pentru care a fost hărăzită şi e cuprinsă de adâncă durere, atunci cănd îşi vede cariera închisă. Magistratura, prin menirea ei, diferă de celelalte categorii de salariaţi, se ridică la rangul de funcţiune predominantă în stat. Ea este pârghia armoniei so- ciale in raporturile dintre cetă- I ţeni între ei şi, dintre aceştia şi autorităţile publice. Funcţiunea noastră — subliniază memoriul — cere linişte lăuntrică, scutirea de contactul cu mizeria şi absolută independenţă cu justiţiabilii, iar dacă o concepţie curentă şi foarte des pomenită face din magistraţi un corp de elită, el nu trebue să fie atât de grav nedreptăţit In cariera sa, înaintarea şi salarizarea celor două resorturi eficace ale stimulării activităţii magistraţilor nu se pot neglija, când e vorba de a se face dreptate In primul rând celor cari împart dreptate. SALARIZAREA ŞI ÎNAINTAREA IN GRAD Prin legea măsurilor financiare urgente, prelungită din an în an, magistratura, cu toate că constitue în stat o putere, — conform Constituţiei — şi cu toate că este guvernată de o lege de organizare specială, care o scoate de sub dispoziţiile legii statutului funcţionarilor publici, totuşi n'a fost trecută în art. 4 din această lege printre cei exceptaţi, alături de ofiţeri, preoţi, învăţători, etc. Din această cauză, s'au oprit avansările in grad, iar pentru cei cari obţinuseră avansarea, in primul an de aplicare a acelei egi, nu li s'a dat sporul cuvenit de salar. Sunt magistraţi cu 6 şi 10 ani vechime în grad, care n'au fost avansaţi din cauza vitregiei acestei legi. Ajutorii de judecător, supleanţii şi substituţii da procuror, cu examen« da capacitate, prin desnw»i-'M«*twm»iiii« .«a rama-mslaturii fiinţarea atât de des repetată a instanţelor, sunt condamnaţi să rămână poate şi jumătate din din acelaş grad şi cu un salariu care nu poate satisface nevoile lor urgente. Faţă de această tristă situaţie, se impune o diferenţiere între aceştia şi cei fără examen de capacitate, în privinţa salariului, aşa cum era în 1927 în legea de armonizare. Magistratura tânără trebue îmbrăţişată şi ferită, fiindcă ea este nădejdea ţării de mâine. Salariul judecătorului dinainte de război era de 550 lei aur lunar, ceea ce se echivalează astăzi cu 22 mii lei, ba chiar mai mult şi atunci, unde este proporţia faţă de salariul actual? In memoriu, se arată că magistratura, în Franţa, după statutul relativ la salarizare, întocmit de d. Josen, consilier la Curtea de apel din Paris, este retribuită intr'un mod care nu suferă comparaţie cu magistratura de la noi. Salariile magistraţilor francezi sunt fixate în mod uniform, începând de la 20 mii fr. anual pentru primul an, cu un spor de 2000 franci la fiecare doi ani, până la retragerea magistraţilor Curţii de casaţie a căror vârstă a fost fixată la 73 ani, iar a celorlalţi magistraţi la 70 ani. Un consilier de Curte de casaţie primeşte anual 65 mii franci, primul preşedinte al Curţii de apel din Paris şi preşedinţii Curţii 100 mii, iar primul preşedinte al Curţii de Casaţie 150 mii franci. In lumina acestor cifre, situa-ţia materială a magistraturii noastre este deplorabilă, fără avansări In grad şi fără acordarea sporului, tocmai in timpurile acestea de o nemaipomenită scumpete. In acest angrenaj al vieţii sociale şi potrivit opiniei generale, magistratul rămas 10-12 ani judecător, este umbrit de acel care, în alte ramuri de activitate, s'a ridicat. Magistraţii brăileni sunt convinşi că d. ministru de justiţie va da toată atenţiunea solicitudinii lor, pentru satisfacerea dezideratelor juste în sensul de a repune in vigoare din principiul avansărilor pe loc, conform art. 148 din legea organizării judecătoreşti, acordând avansările cuvenite, cu sporuri de salariu, cuvenite gradului magistraţilor cari întrunesc condiţiunile legii, prin desfiinţarea jurnalului consiliului de miniştri. Aducerea rămăşiţelor lui Marius Vorvoreanu la T.-Severin Depunerea sicriului la biserica „Adormirea Maicii Domnului“.— Şedinţa comemorativă de la palatul de justiţie T.-Severin, 29 Oct. Astă noapte, la ora 3 Juna., cu trenul accelerat 103, la care a fost ataşat un vagon mortuar, a fost adus în localitate sicriul cu răcmărşiţele pământeşti ale deputatului Marius Vorvoreanu, asasinat în împrejurările cunoscute. Vagonul a fost însoţit de unii din membrii familiei, d-nii deputat Licea şi Bazil Ştefănescu, director de cabinet la ministerul comunicaţiilor. După plecarea trenului, vagonul a fost adus la peron, unde a stat până la ora 8 dim., când s’a oficiat un scurt serviciu religios, de toţi preoţii oraşului, in frunte cu protoereul judeţului pr. Costică Popescu-Traian. La 8 jum. dim., sicriul a fost luat pe braţe de d-nii: Iulian Predescu, prefectul judeţului, Ion Gogan, primarul oraşului, Horaţiu Lazăr şi Nicolae Licea, deputaţi, Iancu Retezeanu, senator, Mişu Gărdăreanu şi Iorgu Nicolau, ajutori de primari şi Nicu Surdulescu, consilier judeţean, şi aşezat pe un autocamion amenajat in car mortuar, care, urmat de familie, autorităţi, societăţi, magistraţi, avocaţi, corpul didactic, parlamentari, partizani politici şi cetăţeni, a fost dus la biserica „Adormirea Maicii Domnului", unde sicriul a fost depus. Cortegiul a parcurs bulevardul Carol I şi str. L G. Duca, până la biserică. Pe tot parcursul, pe ambele trotuare, staţiona public numeros. Oraşul a fost luminat electric în tot timpul zilei, iar pe b-dul Carol şi str. I. G. Duca, luminile au fost îndoliate. Pentru menţinerea ordinei, a sosit de la Craiova, un detaşament de 20 gardieni şi 5 ofiţeri de poliţie, iar pentru continuarea cercetărilor, în legătură cu asasinatul, a sosit de la Bucureşti brigada mobilă de siguranţă, sub conducerea d-lui inspector Bratilescu. ŞEDINŢA COMEMORATIVA La ora 11 dim., s-a ţinut, in sala de şedinţe a s. I a trib. Mehedinţi, o şedinţă comemorativă. Pe estradă, au luat loc magistraţii, ia în incintă avocaţii şi funcţionarii tribunalului. IN NUMELE AVOCAŢILOR D. COSTICA POROINEANU, decanul baroului, în numele avocaţilor, a spus următoarele: „Judeţul şi oraşul nostru sunt azi zguduite de odiosul asasinat al fruntaşului lor Marius Vorvoreanu, care era fruntaş al baroului şi fruntaş al politicii. Marius Vorvoreanu a fost un luptător, în toată puterea cuvântului, iar viaţa lui întreagă a fost o frământare, a fost o luptă. Invin gător a fost el şi nu s’a dat înlături dela nimic, isbutind astfel să-şi impună gândul şi hotărîrea lui. In viaţa politică, pe unde a trecut, primărie şi prefectură, a lăsat urme ce nu se vor şterge strigoi şi Vrăşmaşul acela, mâna criminală, care stă azi ascunsă, a fost un învins în viaţă, care nu prin luptă, ci un mod mişslesc a vrut să învingă şi să-şi facă singur dreptate. Marius Vorvoreanu, reprezintă, prin felul său de viaţă, un trecut al vieţii noastre politice, în contradicţie cu multe porniri, tot politice, de azi, care văd în politică un mijloc fie îmbogăţire. Politica, pentru el, era un crez, era hrana lui sufletească. Noi, cam ne petrecem viaţa În altarul dreptăţii, privim realitatea şi simţim că începe să apară forţa în locul dreptului, ignoranţa şi pistolul în locul inteligenţei, arme ce ne duc la prăpastie. Baroul a fost pentru Marius Vorvoreanu casa in care s a format, din care a ieşit in lupta politică şi in care se retrăgea obosit, pentru ca, apoi cu puteri refăcute, să poată reeşi din nou la lupta politică. Noi, confraţii lui îndureraţi, plângem cu lacrimi curate şi sincere moartea prematură în urma unui atentat mişelesc, a eminentului nostru coleg Marius Vorvoreanu. IN NUMELE MAGISTRAŢILOR D. TITUS CONSTANTINESCU, prim procuror, a spus următoarele: „Marius Vorvoreanu a căzut lovit mişeleşte, împuşcat de un asasin. Despre faptul acesta brutal, petrecut in frumosul nostru oraş, ce am putea spune acum, în ceasul acesta, incărcat de groază, acoperit de atâtea semne de întrebare, care rămân fără replică, misterioase şi chinuitoare, aci in acest templu al justiţiei, al bunei rândueli, al convieţuirii, decât să înfierăm objectul şi idiotul asasinat, decât să ţipăm că faptul este de condamnat, după toate legile dumnezeeşti şi omeneşti? Marius Vorvoreanu, om excepţional în viaţa publică, personalitate care prin fire, prin cultură şi talent, prin credinţă şi convingere, prin hotărîre şi bărbăţie, prin puterea lui creatoare şi spiritul de jertfă, in aspra şi veşnica luptă a vieţii, îşi câştigase intre semenii săi o autoritate şi un prestigiu. Pentru noi, magistraţii, Marius Vorvoreanu reprezintă o capacitate de muncă, o claritate şi pătrundere de spirit puţin comune, o argumentare strânsă şi logică, un talent de expunere care mişcă şi convinge, un colaborator deosebit pe care nu-1 vom uita. Noi, magistraţii, recunoscători celui dus dintre noi, aducem omagiul respectos de adâncă durere că nu-1 mai avem şi cutremuraţi de odiosul atentat, regretăm profund pierderea lui Marius Vorvoreanu. In tot censul zilei de azi biserica a fost deschisă pentru toţi cei cari au venit să-l vadă, pentru ultima oară, pe acela care a fost Marius Vorvoreanu ]* Mehedinţi. CIOCNIREA II VAPOARE DIN CANALUL SUEZ Galaţi, 29 Octombrie Radiograme din Port Said, primite de agenţiile de navigaţie din portul Galaţi, anunţă că, la intrarea în canalul de Suez, s-a înregistrat o gravă ciocnire de vapoare. Vaporul italian „Belvedere“, de 7420 tone registru plecat din Neapole cu provizii pentru trupele italienești din Eritreea — portul Massua — s’a ciocnit cu vaporul englez „Workman“, de 6944 tone registru plecat pentru Abadan port de încărcarea petrolului la golful Fersic. Vaporul italian s’a ales cu mari stricăciuni la babord, iar vasul englez cu stricăciuni la tancurile Nr. 4 și Nr. 5. Din Port Said a plecat o comisie să ancheteze cauzele abordajului. --------OOOOOOO---------- Trei crime in jud. Covuriui Galaţi, 29 Octombrie Legioanei de jandarmi din jud. Covuriui a fost înştiinţată că, in com. Regele Ferdinand, săteanul Nicolaie Balaban a omorit cu lovituri de topor pe ginerele său Ion Dorobăţ. Jandarmeria a arestat pe criminal. — Sătenii Gheorghe Nicoară şi Panait Nedeleanu din Fârţăneşti fiind beţi, s’au luat la ceartă. Nicoară a lovit cu cuţitul pe Nedeleanu. — Flăcăul Vasile Ţocu ,din Smulţi, luându-se la ceartă cu Ghuţă Gaiu, l-a Înjunghiat. Victima în stare gravă a fost internaţi In spital. ----------OOOOOOO--------- CONFERINŢELE PASTORALE DIN GALAŢI 29 Octombrie Azi dimineaţă, s’au ţinut in saloanele cercului preoţesc „Solidaritatea", conferinţele general- pastorale ale eparhiei Dunării de Jos. La ora 9 dim. s'a oficiat un Tedeum la biserica „Sf. Nicolae", la care au participat P. S. Episcop Cosma Petrovici; părintele Gâdei, revizorul eclesiastic al eparhiei; protoereul Stoica al jud. Covurlui, referenţii eparhiei Dunării de Jos, etc. Conferinţele au patru subiecte, din came două teoretice şi două practice. Subiectele teoretice sunt: 1) Păcatul original: concepţia şi urmările lui. 2) Este posibilă unirea anglicanilor cu ortodoxii? Subiectele practice sunt: 1) Poziţiunea preotului în lupta pentru luminarea poporului prin catehizare. 2) Atribuţiunea preotului din punct de vedere pastoral. La discutarea subiectelor au participat foarte numeroşi preoţi din eparhia Dunării de Jos. La ora 12 din zi s'a dat o masă la seminarul „Sf. Andrei", la care a participat şi P. S. Epipo Cosma ADUNAREA SOC. „SOLIDARITATEA". După amiază, s’a ţinut adunarea generală a soc. „Solidaritatea", a clerului din eparhia Dunării de Jos. Preşedintele societăţii, protoereul Stoica, a făcut un raport asupra ctivităţii, iar părintele Andrei, casier-contabil, a citit darea de seamă materială. SFINŢIREA UNEI BISERICI Preoţii veniţi la conferinţele generale pastorale au fost înştiinţaţi că: Duminică, 3 Noembrie, la ora 10 dimineaţa se va sfinţi biserica din Lupeşti (Covurlui), la care vor participa şi P. S. Episcop Cosma Petrovici, d. Victor Slavescu, fost ministru, autorităţile şi parlamentarii de Covurlui. ———OXOXOXQ------ Un copil aprinde o şură Făgăraş, 29 Octombrie In Margin ni a isbucnit In dimineaţa zilei de 28 Octombrie un incendiu la gospodăria săteanului N. Pandrea din str. Mare nr. 161. Copilul Cornel Pandrea de 4 ani jucându -se cu chibriiturite a aprins o şiră de paie, care a luat foc. Incediul a fost observat de țăranul Iacob Ursu care a dat alarma. Cu mare greutate focul a fost stins de țărani. Pagubele se cifrează la 2000 lei. ---------x 6 % — — Dela asociaţiile .Bărbăţie şi Credinţă" cu roade . In zilele de 28, 29 şi 30 Octombrie, o delegaţie a preşedinţilor asociaţiilor din ţară, in frunte cu Prodănescu-Câlăraşi, I. Florescu-Ploeşti, Z. Similache-Bârlad, Gălăşanu-Muscel, Moranski-Dorohoi, s’au prezentat forurilor in drept cerând punerea in aplicare a legii, pentru eliberarea carnetelor de gratuitate pe C. F. R. S-a trimis şi d-lui prim ministru Gh. Tătărăscu următoarea telegramă: „Preşedinţii asociaţiilor „Bărbăţie şi Credinţă cu spade“ din întreaga ţară faţă de refuzul regiei autonome a căilor ferate de a elibera carnetele de gratuitate medaliaţilor, vă roagă conform promisiunilor date, să dispuneţi aplicarea legii". --------ooO : • O oo-------- Nenorocirea din staţia Prahova Ploeşti, 29 Octombrie Lucrătorul C. F. R., Diaconu Ion, din Câmpulung (Muscel), pe când traversa astă noapte linia ferată, din imediata apropiere a staţiei Prahova, a fost surprins de trenul personal nr. 9859 şi omorit pe loc. Şeful postului de jandarmi Prahova a anunţat parchetul de Prahova care a dat autorizaţie de înmormântarea cadavrului.—------m- / Anîul al 52-lea Nr. 301 Vineri 1 Noembrie 1935 Getl&n cherr JOÎ, 31 OCTOMBRIE Ort.: Sf. Apostoli Apello, Stäche. Cat.: Sf. Antoniu Ep. Prot.: Sărbătoarea Reformaţiunei. Evreesc: 4 Heşvam 5696. Mahomedan: 3 Şaten 1354. Moartea lui Hussein. * Răs. soarelui 6,53. Apusul 17,6. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR 31 OCTOMBRIE In această zi, in anul... 1729, cronicarul Radu Hrizca Popescu a scris: Letopiseţul Ţârii Rumâneşti întru care cuprinde toate istoriile a tuturor Domnilor de ’nceputul tării dela întâiul Domn Radu! Negrul Voevod până acuma la domnita de a doua a Măriei Sale lui Nicolae Alexandru (— Mavrocordat) Voevod, mm de iznonvâ scrisă... de Radul logofeţului de divan...“ Această caonică, care a rămas in mar.iU scris (la Academia Română, cota 121), e numai o variantă a cronicei lui Popescu, şi continuă cronica Cantacoazurilor şi pe a lui Greceanu, care merge până la 9 octombrie 1699 şi de care se desperte prin următoarea notă a capitelului: „de aicea sânt cele ce a scris chiar Rafail Monahul, care pre nume micenesc l-a chemat Radu Popescu biv vel dvrcnic”. Manuscrisul de faţă e publicat la Începutul Magazinului Istoric al lui N. Bălcescu şi Aug. Tr. Laptrian (vol IV). 1857. In caliate de vice-preşedinte al Adunării Ad-hoc a Moldovei şi ca deputat, marele patriot C Negri votează Unirii: 1. Respectul domici Lulcii şi al libertăţii individuale. 2. Supunerea trnărui numai la judecătorii prevăzuţi prin legi. 3. Comisii sau tribunaluri excepţional!« nu se vor putea Înfiinţa în noi un cas”. 1865, s’a ţinut următoarea şedinţă a societăţii literare Junimea, la V. Pogor: „Prezenţi: Schelotty, L. Negruzzl, Mândrea, Maiore®cu.... Pogor, Burgbîlsa, I. Negruzzl, (6 şi 2 aspiranţi). Se continuă lectura de poesii pentru antologie. Pogar citeşte pe Alexandrescu, Maiorescu pe Bolintin neagru, I. Negruzzi pe Alecssnici. Se decide a se mai primi sî imprima in Antologia societăţii Junmea următoarele poezii: 1. Din Gr. Alexandrescu: Umbra lui Mircea. Ucigaşul fără voie, Cânele Azov. Toporul şi pădurea, Cânele şi căţelul, Cânele şi măgarul. 2. E. Bontineanu: Dan III Sihastru, Mănăstirea Putna. 3. Din V. Alecsandri: Fefcu-Logofetu, Adio Mcldovei. 4. De C A. Rocetti: Astfel nu e voia ta... 5. Niculescu: Viaţa nu... 6. Creteanu: Gondola, Văcărescu, Mureşanu?” LUCIAN PREDESCU * JOI 31 OCTOMBRIE RADIO ROMANIA 1875 m. BUCURESTI 364,5 m. 13 . Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz (discuri) ; Uvertură şi cor din „Cavalerla Rusticană“ de Mar.c.gni. (ord. simfonică din Berlin, d.iij. de Mascagni) ; Andante cantabile de Csaikowsky, (Qualcbijul Regina Mariai ; Vals din „Cavalerul rozelor" de Roh Strauss, (arch. Filarmonică din Berlin, dirij. de Bruno Walter) ; Fantezie din „Dama de pică" de Csaikowsky, (arch. simfonică Odron). 13.43—13.50: Sport. Știri artistice. Bursa. 13 55 : Muzică ușoară (discur) : E dragostea ta, vals de Jur-mamn şi Dacă n’aşi asculta de cât, in.ma maa, tango de Lattes, cântate de Tino Rossi ; Mii de trandafiri Saaflor esc, serenadă de Hannes şi Foxtrot de Freed ; Nu vă jucaţi Doamne şi Domni, tango şi Ai să vezi, vals de Manzatti, cântate de Cristian Vasile. 14.15 : Radio-Jurnal 14.30: Continuarea concertului de muzică uşoară (discuri) : Pentru că te venerez, tango de Walter şi Micaela, tango de Buech ; Două valsuri de Carr şi Sigler; Tango de Mihaliva şi Mischa, foxtrot de Willimow, cântate de Petre Lescenco; Bagă de seamă, carioca de Siegel şi Tara din poveşti, foxtrot de Ernst. 15 . Ultimele ştiri. 18 . Concert de muzica distractivă; Orchestra de salon Radio, diirij. de D. Teodoru ; Marş de Hr. Popascu ; Sirenele, vals de Waldteufel ; Floare de cireş romanţă de Marling; Serenadă lui Pierrot de Hstmund ; Dansam copiilor de Micheli; Ne căţăram pe munte, de Lauitemschläger ; Un rachiu, un greg, fox de Langsieder; Nu vorbi de credinţă, tango de Mackeben ; Iţi cânt un cântec de dragoste de May; Potpuriu de Komzak. 19: Ziua economiei de prof. Gheron Netta. 19 20 : Intinuarea concertului : Primul sărut de Sahmeling; In miez de noapte, tango de Litosvaly; Viziune din Pampas, tango de Carenta ; Cortegiu japonez de Tenier; Polca spiriduşilor de Waldteufel; Schönbrunezii, vals de Lanner ; Crinolina de Ortisb ; One-step de Petrini. 29 : Radio Jurnal. Bursa cerealelor. 20.15 : Viorica Vrioni dsia Tea trul „Majestic", canto acompaniată de Max Halm, pian : Cea din urmă scrisoare de E. Shearow ; De-ai fi rămas de V. Citov ; Vals de dragoste de Max Halm ; Nu plâng pentru nimeni de V. Vasilache ; Ne-am cunoscut in carnaval de Max Halm. 20.45: Lieduri (discuri) : Dragostea de poet de Schumann, (Rich, Tauber) ; Trandafir şi Mărgăritar de Biaser, (MariDlict); Serenadă şi Mâine, de Rilch, Strauss, (Claire Dux) ; Doi ochi de Ventura şi Cântec de leagăn de Borgovan, (Al. Lupescu) ; Ave Maria, şi Serenadă de Schubert, (Lotte Lehmann); Noapte cu lamă de Schumann, (K.pols). 21 : Prezentarea programului Concertului simfonic de Emanoil Ciomac. 2115: Concert simfonic al Or. chestrei Filarmonice dirij. de George Georgescu, (transm de la Ateneul Român) . Concert în re minor pentru pian și orchestră de Brahms, (solist: Wlhelm Kempf). In pauză : Radio Jurnal. Sport. Continuarea concertului simfonic: Simfonia I-a în do minor, de Brahms. 23.15 : Concert nocturn, retransmis de la restaurantul Grand Hotel Lafayette. Orchestra Sandu Marcu. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55 . Ultimele știri & Moscova 1724 m. — 19.20. Plăci; 22. Emisie germană; 23.05. Emisie franceză; 24. Emisie spaniolă; 0.33. Emisie portugheză. Deutschiandscnder 1560 m — “• Köln. Seară fir’Z tă, gara-'adă radiofonică; 23 m’ teor. Ini., Sport; 23.45. vni lo’ a24’ de orhestră. Londra 1503 m. — 19.15 cert de orchestră; 20. Știri ‘ 20 30. Muzică veche ; 22. Concert' s$r£on.c al orchestrei B B C • o 20 Muzică usoară; 1.15—2 Dans ‘ ' Varșovia 1345 m. - 19.15. Rectal ds canto; 19.45. Plăci; 20 35 . 21. Concert, de muzică u,22-35- Reual de canto ; 23. Quartet in nn bemol major op 33 plăți :20’ MUZică de ^ te Luxemburg 1304 m.—21.15. Concert de muzică variată; 21.45. Imf și revista piesei; 22.15. Concert de orchestră; 22.45. Concert da muzică variată; 23. Concert de orchestră; 23.35. Concert de quintet instrumental; 0.30. Concert de orchestră ; 1. Muzică de dans la plăci. Budapesta 550,5 m. — 19.10 Recital de vioară; 21.10. Recital diacanto; 23.55. Orchestră de jazz. Viena 596,8 m. — 1880. Concert de Leduri engleze contimporane; 19.20. Imf. artistice ; 20. Ora, Inf., Meteor, Programul pentru mâine; 20.30. Comcert de orchestră; 23. Inf., Meteor ; 23.10. Concert de muzică variată; 0.05. Continuarea concertului; 0.45. Muzică de dans. Fraga 470.2 m. — 20.10. Plăci ; 20.30. Concert de muzică militară; 21.25. Brno; 22.15. M. Ostrava ; 28. Ora, Inf., Cronica alei, Sport; 23.16. Concert de muzică uşoară.. Belgrad 437,3 m. — 20. Anunţuri Plăci ; 26.30. Ora naţiunii; 21. Concert de orchestră; 23. Ora, Inf. de presă; 23. Cântece şi dansuri populare. Locurile sfinte: Muntele Miron şi Ierusalimul Contfierinţa d-lui Marcu Beza Marţi d. a, d. Marcu Baza, consul general al României la Ierusalim, a vorbit la fundaţia ,,Dalles“ despre locurile sfnte, prezentând şi două filme: unul luat de d-sa cu ocazia cercetărilor făcute în aşezăminte de mănăstireşti de la Athos, şi altul luat cu prilejul festivităţilor, punerii pustrii de temelie a primelor aşezăminte româneşti din Palestina. Vorbind despre Sf. Munte, d-sa a arătat pretutindeni monahii ce duceau în trecut la Muntele Athos, şi în deosebi din Palestina şi Egipt, unde năvălirile mahomedane aduceau grele lovituri creştinismului. Acest monah aduceau cu ei Icoane şi odoare de preţ pe care voiau să le sustragă dela prădarea păgânilor, împodobind cu ele mănăstirile pe care Su îi dâPut să le clădească la Si. munte. i_/c «ci ei vin aeseori pe la „Vichi“, cărora le vestesc : - -cuvintele credinţei. I Doritorii noştri îi primeau cu bunăvoinţă şi evlavie, aju- I tându-le să clădească noui schituri, printre care şi unele chiar româneşti. Azi avem o mulţime de mici aşezări romăneşti, cari sunt întreţinute de călugări porniţi dela noi din ţară. Din nenorocire conducerea grecească nu mai ingădue călugărilor români sâ se mai aşeze la Sf. Munte, în scopul ca schiturile româneşti de acolo sâ revină călugărilor greci, prin stingerea rând pe rând a celor români. Biserica şi statul nostru au datoria sa intervină cu stăruinţă pentru ca aşezările mănăstireşti române de la Muntele Athos să rămână mai departe româneşti, iar Gr. Munte să rămână mai departe un centru al întregii ortodoxii. Dar legăturile noastre trebue să se întărească tot mai mult cu intreg orientul ortodox, început bun s’a făcut prin iniţiativa I. P. S. patriarh Miron, care se strădueşte să facă primele aşezări româneşti în Ţara Sfântă. Iucrul merge cu repeziciune, datorită largului răsunet pe care l-a avut apelul Patriarhiei în masa credîncoşitor, cari s’au grăbit să râspundâ cu oboiul lor pentru ctitorirea acestor aşezăminte. Am izbutit asi să ne afirmăm - -est’’-*- ’un-,-ănd în „ cu Patriarhia din lerus" Paralel oase ins: măm pe această poate a seuri nn, ca sâ n tru a mercialitate c garanţia' turl in legăturile religi „febne să ne afir. ărâm economic. Irintă ţara noastră importante deburent. Rămâne insă traduim cu toţii pen. jura o politică cofii, garanţii de stabilea streinătăţii ir temeinice legădomeniu. Interesant proces I Călăraşi Prefectul judeţului Durostor ,ţ» inculpare Călăraşi, 28 Oct. In faţa trib. Ialomiţa, s. I-a, a venit spre judecare, prin strămutare pentru motive de suspiciune legală de la tribunalul Durostor, procesul d-lor Taşcu Pucerea, prefectul Jud. Durostor şi Gh. Ecoromu, Inculpaţi pentru delictul prevăzut şi pedepsit de art 265 al. 1, din codul de comerţ. Numiţii sunt trimişi In judecata tribunalului prin ordonanţa definitivă nr. 157 de 30 Iunie 1933, emisă de cabnetul de instrucţie de pe lângă trib. Durostor şi în urma reclamaţiei făcută de Casa de credit a agricultorilor din jud. Durostor, pentru următoarele fapte: In 1928, d. Taşcu Pucerea era preşedinte al consiliului de administraţie al Casei de credit, iar d. Gh. Economu director al aceleiaşi Instituţii. In acel an, Casa de credit hotărăşte mărirea capitalului social dela 2 la 3 milioane, iar numiţii, pentru acţiunile repartizate lor, in loc să verseactiv capitalul in numerar, ci cere codul comercial, baga bancă efecte semnate de alţi debitori. Acestea se poceau in Noembrie 1928 Per acelas an, la împărţirea videndrior, d-nii Tascu Puea și Gh. Economu calculează încasează dividendele cuv acestor văcsări, făcute tr.,- a Noembrie, ca și când ele I fost făcute drna încenutul Sul. Așa. primul pentru cei.o at.hvni în valoare totali* 350000 le! Jnin sumă de 28.?°? .e ’ •mu,. Psntni 150 ’ ..^teîitând valoarea a 300 acture sale, Încasează i7 mii iei. Tribunaltl*o ședință precedentă. a Als rec'amanteî facerea ur vertize Cum expertTza ere* $ rm lămurește pe depun limite la care s ă rartâ tribunalul a admis facmine! noui expertize, dând un nentru fondul procesata 22 Noembrie. I .VESELIM“ — de Joi 31 imbrie -„Momentul“ şi cuvântul de spiri d-lui I. Dumitrescu. — D. Ghiaă şi bitările mediocre.- „Soarele“ d-lui Glimachi. — Opoziţia e slabă? V. Trancu sau d. Potârcă?- D. Mihala şi limbricii NIŢA PITPALAC: la Dumnezeu şi ’naia turnănească totul e cu putinţă D. Rogalsky la o reuniune mondena. — Ce se scuri Corso despre împărăteasa Abisiniei. — Definiția lui lacovescu despre Geneva. — Florica D. și revuistul N. D. Neagu B. despre înfrângerea californianului Baer către negrul Louis. — Hiende csstigat Mrariz. — Pore abisiniană. — Jubileul d-lui Boncour. — Gustav Froei şi „Gazetarii“ D-l NaPOLLON ALBU, din Galaţi, despre reglementarea profesiunei de ziarist Din fauna străzilor: Sergentul. — Antropofagii la — Comicul Vasilache şi medicul. Puiu lancovesc restaurant din Sinaia. — Numeroase desene in