Universul, noiembrie 1935 (Anul 52, nr. 316-330)
1935-11-16 / nr. 316
Anni al 52~lea 13 Pagini rONDATORI EXEMPLARUL *» tari s S tel f.. EiAsonruanwu fa, gt^^te ; 8 teL Tara poștală plătită la numerar conform aprobării Dir O la P. T. T. Ifo. 720.20/M& 13 . Pagini LUIGI CAZZAVILLANUNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA $1 ADMINISTRAŢIA, BUCUREȘTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI 3.30.10 | SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30 ÎS STELIAN POPESCU m* 116 Sâmbătă 16 Noembrie 1935 e in SB Soluţia eroică Dacă un guvern vrea să amâne soluţia unei probleme, pe care o consideră complexă şi inoportuna din punctul de vedere politic, o încredinţează studiului unei comisiuni. Aceste comisiuni se întrunesc din când in când, examinează, studiază, se informează, discută problema sub toate aspectele sale şi propune diverse soluţii, care urmează să fie, la rândul lor, iarăşi supuse examenului şi discuţiei. Dar, unica soluţie, ce ar reclama acea problemă, nu se desprinde din laboratorul comisiunilor. Una din problemele, care preocupă şi azi guvernul, după cum a preocupat toate guvernele din ultimele decenii, este aceea a simplificării aparatului de stat. Ea a fost continuu examinată şi studiată de numeroase comisiuni de specialişti şi de aproape o jumătate de veac a rămas tot nerezolvată. S’a întâmplat Insă altceva. In loc de simplificare, ne-am pomenit cu o complexitate. Aparatul de stat a devenit din ce in ce mai greoi, mai complicat, mai apăsător. Nici interesele statului, nici g ■■'ILJggPN interesele cetăţenilor nu au nevoe de un asemenea aparat, care prin însăşi organizaţia şi structura sa, prin caracterul său birocratic, ca şi prin rutina sa, s-a dovedit că nu mai poate corespunde cerinţelor generale şi particulare. Şi totuşi, el continuă să se menţină şi să reziste timpului şi tuturor încercărilor de a-l „simplifica“, moderniza şi fapta cerinţelor şi intereselor publice. Cum se explică această forţă de rezistenţă ? Numai prin slăbiciunea celor ce confundă arta de guvernământ cu gerarea afacerilor statului, cu aparenţa unei guvernări. Soluţia problemei simplificării aparatului de stat reclamă: Intr’o ţară comandată de electorat şi de clientela cluburilor, oarecare eroism. Lipseşte acest eroism. De aceea comisiunile lucrează, examinează, studiază, se informează, întocmesc tabele, statistici, rapoarte, ante-proecte, dar aparatul birocratic rezistă şi se menţine, căci soluţia unică, cu caracter eroic, nu-și face apariția. i Singura ieşire Să restaurăm libertatea in afaceri şi principiul autorităţii Subiectul zilei rămâne tot problema comerţului exterior şi a devizelor, această nedes-egabilă şaradă, care confiscă toate atenţiile şi iroseşte toate silinţele, această nestinsă sursă de divergenţe şi plictiseli guvernamentale, ce se încheie periodic cu scoaterea din rânduri a miniştrilor puşi In minoritate. Din acest punct de vedere, actualul ministru al industriei şi comerţului calcă pe urmele predecesorului său, d. I. Manolescu-Strunga. In două sensuri: ca ş! acesta, d-sa se afirmă adeptul unor măsuri care îşi propun să degajeze măcar parţial regimul schimbului de constrângerile şi rigorile de până acum ; ca şi acesta, apucând pe acest drum, a intrat în conflict cu conducerea ministerului de finanţe şi a Băncii Naţionale, ce care l-a şi determinat să pue înainte retragerea din guvern In cazul când punctul său de vedere nu va fi acceptat. In chestiunea regimului, care trebue să stea la baza schimburilor, noi ne-am spus părerea. Am socotit din primul moment o greşală amestecul statului — cu fiecare schimbare de regim mai sporit şi mai intensificat — In reglementarea şi dirijarea operaţiunilor de schimb cu străinătatea — prin n’tura lor delicate şi riscante. De la decretarea neconvertibilităţii leului şi controlul operaţiilor de devize, din Mai 1932, am trecut la contingentarea importului şi a plăţilor în devize. Ca să fie şi mai stăpână pe mişcarea şi controlul schimbului, oficialitatea a luat asupra sa transferul plăţilor particularilor din lei în devize, ceea ce a încurcat şi mai rău treburile, împingând la îngroşarea arieratelor noastre în străinătate, unde ne-am creiat o situaţie intolerabilă. Dar nici după această catastrofă, oficialitatea n’a înţeles să pue frâu amestecului său dezastruos în afaceri în care numai iniţiativa particulară, cu legăturile, cu supleţea, cu răspunderea riscurilor ei directe, prea să mai găsiască o ieşire. Prin convenţii încheiate cu ţările creditoare, statul român a luat asupra sa şi lichidarea arieratelor... particulare... De a doua zi s’a văzut că angajamentele luate, sau nu pot fi ţinute sau duc la năruirea întregului nostru comerţ cu străinătatea Am început atunci să denunţăm convenţiile, să schimbăm regimurile, iar pe in stat ultatul îl vede toată lumea : deprecierea leului se accentuează; aprovizionarea industriilor indigene este în mare suferinţă; recent am încetat relaţiile de import-export cu 15 ţări — şi dacă vom merge tot aşa, vom ajunge să încetăm relaţiile comerciale cu toate ţările. In fine, problema arieratelor a rămas întreagă pe tapet, — ba, culmea ironiei, chiar când s’au găsit debitori români, cari, spre a-şi păstra creditul şi relaţiile cu străinătatea, au făcut toate sacrificiile, ca să-şi plătească datoriile, apelând la oficiile bursei negre, oficialitatea le face din aceasta azi cap de acuzare şi-l obligă — retroactiv — la remiterea taxei de 44 la sută pentru toate plăţile efectuate... Situaţia a devenit Insuportabilă. Dar din acest viespar de mizerii şi de dificultăţi trebue găsită o ieşire. Or, faţă de experienţa regimurilor de restricţie de până acum, care, pe măsură ce se agravau, rezultatele recoltate de pe urma lor se dovedeau şi mai dezastroase, faţă de bilanţul falimentar al politicii dirijate sau mai b ne „deranjate“, cum i se spune în cercurile comercianţilor — nu mai rămâne decât încercarea de a ne întoarce la practicele libertăţii de mişcare — fireşte, cu corectivele şi adaptările impuse de împrejurări — libertate, care are măcar darul de a degaja statul de sarcini şi răspunderi ce i s’au pus în spinare fără niciun discernământ. A RESTAURA AUTORITATEA IN STAT ȘI LIBERTATEA IN AFACERI — aceasta trebue să fie lozinca zilei de azi — și de totdeauna — a tuturor celor cari au răspunderea destinelor publice şi cari trebue să fie, in primul rând, oamenii realităţilor. -------ooO : & : o oo-----— Opt copii arşi de vii New-York, 13 (Radio-Central). — Din localitatea Alexis din statul Dokata se anunţă: Astă noapte a isbucnit in această localitate un foc care a distrus locuinţa unei familii. Focul a surprins pe locatari în timpul somnului. Cei opt copii au ars de vii, cu toate încercările desperate ale părinților de a-i salva. Părinții s-au ales deasemenea cu arsuri. WATimu“ CELALT CORIDOR de J. PAUL BONCOUR fost preşedinte de consiliu Ziarele din Praga au afirmat că armata poloneză ar fi făcut la 28 octombrie manevre la graniţa cehoslovacă. Dacă alegerea terenului poate fi o întâmplare sau răspunde unei necesităţi militare, trebue să mărturisim că data pusă în legătură cu locul, e cel puţin supărătoare. In ziua aceea, pe o vreme mohorîtă, în care vântul şi ploaia se îmbinau, şi sub un cer diplomatic, care nu era mai puţin întunecos, Cehoslovacia sărbătorea a 17-a aniversare a independenţei ei. Ce speranţe însufleţeau atunci inimile, îndurerate doar de moartea lui Stefanik, căzut din avion, pe pragul pământului făgăduinţei. Şi toţi aceia cari, în Europa, îndrăgostiţi de justiţie şi de dreptul naţionalităţilor, se bucurau de reînvierea unei ţări noble care, de la bătălia de pe muntele Alb, a încetat să existe ca stat, dar pe care o voinţă dârză a făcut-o să trăiască din nou ca naţiune, în limbă, obiceiuri şi aproape în instituţile ei, se bucurau tot pe atâta văzând Polonia reunindu-şi cele trei fragmente risipite ale marelui ei trup desmembrat. Unul din rezultatele cele mai regretabile ale politicii urmată de Polonia de vreo câţiva ani, va fi desigur, de a fi asmuţit reciproc două state, cari au cunoscut aceleaşi destine şi au beneficiat de aceeaş victorie. Ca să fim drepţi, trebue să mai recunoaştem că republica cehoslovacă a înmulţit dove XX zile bunei sale voinţe, s’a supus arbitrajului ori de câte ori s’a născut un litigiu, aşa cum se poate întâmpla între state vecine, cu graniţe recente, aşteptând pentru a expulza pe agenţii consulari, ca aceştia să fi întrecut ori ce limită. De curând, la Praga, consiliul de miniştri a ascultat un expozeu impresionant al d-lui Beneş cu privire la legăturile între Polonia şi Cehoslovacia. D. Cerny, ministrul de interne, a vorbit de măsurile luate de guvernul său, în Silezia,spre a asigura ordinea „ameninţată de anumiţi agitatori“. Ministrul a afirmat că propaganda anti-cehoslovacă e purtată mai ales prin emisiuni radiofonice, în cursul cărora a putut observa „numeroase ofense aduse republicii, îndemnuri la acte de teroare, precum şi răspândirea ştirilor false şi alarmante“. Să fie oare cu putinţă ca funcţionari subalterni să fi ajuns să utilizeze, ca mijloc de propagandă naţională, acest terorism, care a fost una din cele mai sumbre caracteristice ale epocei de după răsboi, ce a costat vieţi preţioase şi ilustre, veştejit la Geneva de unanimitatea naţiunilor? Nu pot crede. Excese fără îndoială ale unor funcţionari inferiori, trădând intenţiile guvernului lor, şi imediat, sunt sigur, dezaprobaţi de el. Dar e totuşi prea mult că mai poate fi vorba de aşa ceva şi că ministrul unui stat plin de înţelepciune le-a putut crede destul de întemeiate spre a le împărtăşi colegilor săi. Atari agitaţii arată totdeauna o tensiune, care poate aduce lucruri rele. Şi când considerăm fâşia lungă de pământ slovac răscumpărat, care se nu- l tinde între Germania, Polonia şi Ungaria, nu ne putem opri de a fi neliniştiţi tocmai în clipa când republica cehoslovacă a celebrat o dată de care o despart 17 ani de înţelepciune continuă, de stăruinţă în hotărîrile ei paşnice şi de credinţă faţă de instituţiile ei democratice întruchipate de măreaţa figură a preşedintelui Masaryk. Din fericire, Mica înţelegere, sprijinită pe Franţa şi Rusia, se poate împotrivi oricărei încercări de forţă. Dar după cum spunea d. Titulescu, cu ocazia unei recepţii la Bucureşti, rămasă atât de vie în amintirea mea, nu e o pace aceea ale cărei rezultate riscă necontenit să fie puse în discuţie. Treacă pentru acei în al că- ror detriment ţările noi s’au statornicit în graniţe juste. Dar Polonia? Polonia care a cunoscut aceleaşi dureri şi aceleaşi reînvieri? Nu se poate concepe că simple neînţelegeri de graniţă au putut s’o arunce în tabăra cealaltă, dacă n’ar exista dincolo o anumită concepţie a politicii externe, pe care ea, fireşte, era suverană s’o aprecieze, dar care nu putea totuşi decât să întristeze pe toţi prietenii ei adevăraţi. J. PAUL BONCOUR Copyright by „Universul“ and by Sud-Est Scarlatina şi tifos exantematic la Galaţi — SUNT 70 CAZURI — Galaţi, 13 Noembrie In ultimele zile s’au ivit la Galaţi noui cazuri de scarlatina. Bolnavii au fost izolaţi prin diferite spitale şi serviciul sanitar al municipiului a luat cele ma întinse măguri perntru combaterea epidemiei. Numărul total al bolnavilor de sparlatină se cifrează azi la circa 70. Stau toni şi cazuri de tifos exantematic. Bolnavii au fost izolaţi şi casele desinfectate. --------ooOOOoo------ Tanc inpotmolit pe Dunăre Galaţi, 13 Noembriei Azi dimineaţă un tanc, părăsind portuil Galaţi, s’a inpotmolit pe malul drept al Dunării, nu departe de fosta plajă Corniţa. Toate sforţările depuse de un remorcher pentru a-l salva au fost zadarnice. --------ooOOOoo------ MISTERIOASĂ ÎNTÂMPLARE PE DUNĂRE — O DOAMNA LASATA INTR’O BARCA, IN VOIA VALURILOR — Galaţi, 13 Noembrie Autorităţile portului Galaţi anchetează o misterioasă întâmplare pe Dunăre, in apropierea cazărmilor marinei de la Tiglina, a acostat o barcă în care se afla o femeie. Corpul de gardă al marinei a anunţat imediat pe ofiţerul de serviciu şi apoi autorităţile. Femeia a declarat că se numeşte Otilia Bunea, originară din Arad, str. Eroului Necunoscut, şi a venit la Brăila să vadă pe fostul ei soţ cu care era în divorţ. Nu ştie prin ce împrejurări a fost atacată pe stradă — în dreptul poştei — narcotizată şi pusă într’o barcă, care a fost lăsată in voia valurilor. Timp de 5 ore barca în care se afla Otilia Bunea a navigat pe Dunăre şi vântul a dus-o tocmai la Galaţi, în dreptul apârării fixe fluviale. La ţipetele ei au venit marinarii. Se pare că e vorba de o răzbunare. Ofensiva italiană in Abisinia jj» quioauă de indigeni se rt Iad de călăuză armatei generalului Graziant» în — — — .. îs atetere» ** ținutul Ogaden* A reînceput furtuna pe marea Neagră Constanţa, 13 imbrie De azi dim. a început să bântue din nou furtuna, ţe marea Neagră. Valuri uriaşe trec peste cheiul „Regele Carol“ ! Vaporul „Regele Carol“, care trebuia să sosească mâine dim. la ora 4, a comunicat prin T. F. F. că din cauza furtunii sosește în port la 11 dim., deci cu o întârziere de 7 ore. Tancul petrolifer „Ciankaya", sub pavilion turc, care urma să plece din portul nostru cu 500 tone de petrol pentru Orient, n’a îndrăznit să înfrunte valurile și s’a întors in port, adâpostindu-se în dreptul pavilionului regal. Vaporul „Har Carmel“ fusese pus pe cală în şantierul din Galaţi şi-şi anunţase sosirea în portul nostru pentru azi d.a. N’a sosit însă nici până seara târziu. Din cauza vântului care bate cu putere, manevrarea vaselor în port se face cu multă greutate. Mai multe bărci de pescari au fost luate de valuri de la țărm și răsturnate. Dramatica sinucidere a d-nei dr. Gârneaţă din Iaşi oro Noul amănunte Iaşi,14 Noembrie In legătură cu sinuciderea d-nei dr. Gârneaţă, suntem în măsură a da următoarele informaţiuni : RIVALITATEA INTRE MEDICI In cercurile medicale locale e cunoscută rivalitatea ce există între d-na dr. Lucia Borcea, care e medic primar la „Maternitatea” şi d. dr. Aburci, asistent la clinica obstetricală, ambii candidaţi la catedra de obstretică de la facultatea de medicină, rămasă vacantă prin transferarea d-lui prof. dr. Zaharescu-Caraman la universitatea din Bucureşti. Totuş, ambii medici lucrează la această Instituţie, conducând secţii separate. Ieri dim., d. dr. Aburel, fiind solicitat de soţul unei bolnave ce se afla sub îngrijirea d-nei Borcea să intervină urgent, d-na dr. Gârneaţă, care era de serviciu, i-a atras atenţia ca în prealabil să ceară permisiunea d-nei dr. Borcea, ceea ce d-sa a refuzat. D-na Borcea aflând, a cerut socoteală doctorei, ameninţândo şi pălmuind-o, de faţă fiind întreg personalul spitalului, medici, studenţi şi eleve. D-na dr. Gârneaţă a leşinat în braţele d-nei Tarapanovici, moaşa primară, şi a elevei Elena Mocanu, atât de emoţie cât şi de ruşinea îndurată. După reculegere a părăsit spitalul, plângând, ducăndu-se cu trăsura acasă. Pe str. Cuza Vodă, a fost zărită de soţul ei, d. av. Ilie Gârneaţă, care se îndrepta cu un client spre judecătorie. D-sa văzând-o că plânge, a presimţit ceva rău şi s-a întors acasă, în curtea bisericii Talpalari, unde locueşte. Aici şi-a găsit soţia in culmea disperării. DRAMA La insistenţele desnădăjduite ale soţului, d-na Elvira Gârneaţă i-a povestit cele de mai sus, înştiinţându-l totodată că a luat cianură de potasiu. A urmt o scenă sfâşietoare, când soţul îndurerat căuta să-şi salveze tovarăşa de viaţă. Totul era în zadar. Elvira Gârneaţă înghiţise o puternică doză, contra, căreia orice măsuri de scăpare erau de prisos. Cu greu d. av. Ilie Gârneaţă a transportat-o la spitalul Sf. Spiridon, în clinica d-lui prof. dr. Enescu, unde d. dr. Isac a încercat s’o aducă în simţiri, dar victima a încetat din viaţă, chiar în braţele soţului îndurerat. Autopsia nu i s’a mai făcut, cunoscându-se cauza morţii. D. GARNEAŢA A RECLAMAT PARCHETULUI D. av. Gârneaţă a înaintat parchetului o reclamaţie, în care cere să fie ascultatâ că martoră principală şi autoarea morală a dramei d-na dr. Lucia Borcea. Pentru stabilirea adevărului d-sa a propus ca martori pe toţi medicii, studenţii şi persode serviciu, cari au fost de faţă la pălmuirea victimei. Doctora ELVIRA GARNEATA, între copilașii ei.I Accident de automobil pe şoseaua Ploeşti-Câmpina Doi electricieni din Bucureşti răniţi Ploeşti, 13 Noembrie Maşina nr. 2445 B, proprietatea Societăţii de gaz şi electricitate din Bucureşti, condusă de maistrul electrician Bucur Pavel, din serviciul societăţii, însoţit de Sima Vasile, electrician, din str. Verdetei nr. 9, Dobrescu Badea str. Episcopul Nifon 70 şi Caminoid Ion, str. Libertăţii 21, din Capitală, bregea astăzi cu viteză pe şoseaua naţională Ploeşti- Câmpina. In apropiere de corn. Băneşti, o piatră peste care trecuse o roată a maşinii, a sărit lovind pe conducător în cap. Acesta pierzând controlul volanului, maşina a intrat în şanţ răsturnându-se. Bucur Pavel şi Dobrescu Badea s’au arc cu răni la faţă şi cap, celtalţi doi scăpând neatinşi. Un sătean ce trecea cu căruţa pe acolo, a transportat pe răniţi la infirmeria "din Bănești, unde li s-au dat primele îngrijiri, apoi au fost transportați la spitalul din Câmpina. Inundaţiile din Sudul Franţei se întind ameninţătoare Lyon, 13 (Rador). — Nivelul apelor Rhonului continuă să crească Intr’un mod ameninţător, La Roquemaure, întreaga câmpie este inundată. La Beaucaire, cota apelor fluviului a atins şapte metri. Digul care protejează oraşul, rezistă incă presiunii apelor. Insă nu se ştie dacă va putea să mai oprească multă vreme puhoiul. Situaţia fiind îngrijorătoare, s’au făcut pregătiri pentru a evacua populaţia care locueşte în regiunea de câmpie. Localitatea Vallabrelles este complet izolată. AVIGNON SUR APA Paris, 13 (Rador). — Orașul Avignon se află în cea mai mare parte inundat. Locuitorii se salvează cu bărcile. Mai multe poduri din apropierea orașului Toulon au fost închise pentru trafic. Se crede că furia apelor se va prăbuși. Italia cumpără 18.009 cămile din Mediaş Londra, 13 (Rador). Din Suez se anunţă că guvernul italian a încheiat cu guvernul din Hedias o convenţie de cumpărare a 18.000 cămile pentru Africa orientală. Preţul unei cămile a fost fixat la 18 lire sterline aur, deşi preţul normal este de 5 lire sterline. La început arabii prett&Hteripite. 30 Ire sterline de cămilă. Pentru ca îmbarcarea cămilelor să se facă în mod cât mai ascuns, vapoarele italiene le vor lua din portul Yenbo. Deasemenea se mai anunţă că din Suez se fac cu febrilitate transporturi de benzină şi petrol pentru coloniile italiene din Africa orientală* Prelungirea pactului de amiciţie turco-sovietic Ankara, 13. (Radio-Central). _ La Ankara s’a semnat azi protocolul, prin care se prelungeşte pe încă zece ani pactul de amiciţie turco-sovietic încheiat în luna Decembrie 1925, la Paris, între Tevfik Arras şi Cicerin. In acelaş timp a fost prelungit tot pe zece ani pactul naval turco-sovietic încheiat în anul 1931. Prin pactul de amiciţie care la început a fost încheiat pe trei ani iar apoi prelungit în mod automat, cele două state contractante se obligă să păstreze neutralitate în cazul cînd unul din ele va fi atacat de un alt stat. Deasemeni cele două state contractante se obligă a nu încheia vreo alianță cu un alt stat împotriva uneia din ele. Incidente italo-sovietice Moscova, 13. (Rador). — Agenţia Tass anunţă că două incidente s’au produs în zilele de 7 şi 8 Noembrie la Livorno şi Genova. Trei cetăţeni sovietici au fost arestaţi la Livorno şi eliberaţi după o jumătate de oră de către poliţia italiană. In ziua de 8 Noembrie funcţionarii unei case de comerţ din Genova au lovit şi au dat afară din magazin pe patru cetăţeni sovietici cari refuzaseră să cumpere mărfurile ce le erau oferite spunând că erau de provenienţă italiană. Sovietele au însărcinat pe ambasadorul din Roma să protesteze formal pe lângă guvernul italian. Mare contrabandă de amorse la Braşov Contrabandiştii au fost amendaţi cu peste 2 milioane lei Braşov, 14 Noembrie Organele C. A. M. au fost sesizate că mai mulţi inşi se ocupă cu contrabanda de amorse. Incepându-se întinse investigaţii, din noapte ele au dus la descoperirea contrabandiştilor. D. Dionise Butu, însoţit de câţiva funcţionari ai C. A. M., a descoperit în str. Băilor 7, pe traficanţi, tocmai când voiau să vândă o parte din amorse. Au fost prinşi: Herman Goldstein, din Braşov, şi Avram Bruner, din Lupeni, la care s-au găsit 10.600 bucăţi amorse. Organele C. A. M. le-au aplicat pe loc o amendă de cinci sute treizeci de mii lei. Contrabanda se făcea în stil mare. Tot în str. Băilor 7, la sediul contrabandiştilor, urma să sosească o femeie cu alt stoc mare de amorse. Autorităţile, aflând de amorse. Autorităţile aflând mineaţa o nouă descindere. A fost prinşi femeia Roza Manek, din Lupeni, la care s’au găsit treizeci de mii de amorse. Contrabandistei i s’a aplicat o amendă de un milion cinci sute de mii lei. D. Butu însoţit de d. Ciuvelcă şi un agent al siguranţei, a mai făcut şi alte descinderi, în legătură cu contrabandele de amorse. A fost arestat şi Israel Iosef din comuna Certeze, (Satul mare). Contrabandiştii au fost înaintaţi parchetului. Traficanţi de devize şi la Craiova Conducerea Băncii Naţionale din Bucureşti a fost sesizată în ultimul timp de un trafic intens de devize, care se practică pe piaţa Craiovei de o bandă bine organizată şi condusă de bijutierii zarafi Ghidate şi Benjamin Weissman din str. Buzeşti 8, destul de bine cunoscuţi in localitate. Faptul a fost semnalat printr-un denunţ demn de toată crezarea şi imediat a fost delegat de comisar şef Jean Ionescu de la centrala Băncii Naţionale, să cerceteze amănunţit acest caz. D-sa a procedat cu multă migală la urmărirea traficanţilor, descoperndu-se, că Ghidate şi Benjamin Weissman finanţau câţiva ţigani nomazi, cari păcăleau buna credinţă a sătenilor şi strângeau manete de aur spre a fi apoi traficate de cei doi pseudo-bijutieri din Craiova. S-a dovedit că aceştia operau astfel de timp îndelungat, realizând beneficii destul de frumoase şi s-a găsit cu prilejul cercetărilor întreprinse — un mic depozit de 50 de napoleoni. Sunt serioase indicii că traficanţii de le Craiova au ascuns şi alte monete de aur, mai a- Ies când au prins de veste că sunt încolţiţi de poliţie. Cu actele dresate au fost înnaintaţi parchetului local Benjamin şi Ghidab Weissman, împreună cu complicii lor, urmând să fie judecaţi în stare de arest, întrucât au contravenit la legea devizelor. %£*£!EAB4 YAtQmky