Universul, noiembrie 1935 (Anul 52, nr. 316-330)

1935-11-16 / nr. 316

* f -ÂâiOURAHEA fFRANCO-ROMANA’ I Fondată 1920 (M. O. 182/920) Bucureşti, Gri­viţei 21? M ST ft ZI 15 JVoemvrie, ora 9.30, se face tragerea, la care participă toate voliţele ca amortisment şi pre­mii. Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata primelor. Câştigurile acestora se vor achita imediaţi acelea ale po­liţelor, cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în „UNIVERSU”,­ pănă la 18 a lunii curente. ______ Hotel PRINCIAR Hotel LUX Bu . Elisabeta 23 Bu . Sch­iu Magureanu 6 (lângă Senat) (lângă Liceul Lazăr) CONFORT ULTRA MODERN *357 Prețuri re­dus­e Activitatea „Ligii antirevizioniste române“ şi a „Astrei“ la Orăştie O frumoasă mamie­­tare naţional-culturală Orăştie, 12 Noembrie In continuarea programului sta­bilit de conducerea acestor so­cietăţi patriotice şi culturale, Du­minecă s-a dat al treilea festival, în cadrul căruia d. dr. Eugeniu Munteanu, pensionar şi publicist, şi-a desvoltat conferinţa despre „Fapte, nu vorbe, antirevizioniste", ascultată de un public din toate straturile sociale şi multă tinerime. Conferenţiarul a desvoltat­­Idea conducătoare ce trebue să străba­tă în programul tuturor acţiunilor statului şi individului pentru a se putea impune românul străinului, mai intâi in interiorul tării, apoi in afară. Ne trebue fapte antire­vizioniste nu vorbe. Ne trebuie românismul cerut de marii naţiona­lişti bărbaţi cari cer ca „Naţiona­lul să domine In conducerea sta­tului şi în societate" pentru ca e­­lementul românesc să simtă aievea binefacerile Unirii. Spune că toate societăţile ar trebui să se conduci după ideile preconizate de marii români şi oa­meni de ştiinţă şi In spiritul Ligii Antirevizioniste române, condusă de marele român STELIAN PO­­PESCU (asistenta Iaca ovaţii cât- LVTiina duroase). Conferenţiarul cere de la condu­cerea statului îmbunătăţirea sorţii invalizilor, orfanilor voluntarilor şi văduvelor de război şi sprijinul tu­turor românilor de bine, un mare scop dânsul cedează lotul său obţinut prin reforma agrară, unuia sau la doii orfani de război* * ca semn de recunoştinţă pentru jertfa adusă neamului de eroii români. Cestul conferenţiarului a făcut o vie impresie asupra auditoriu­lui . D. dir. de liceu Aron Damian, preşedintele activ al ambelor so­cietăţi, a mulţumit conferenţiaru­lui pentru cele comunicate şi pentru gestul făcut, rugându-l să stea şi pe viitor in sprijinul a­­cestor societăţi. D. profesor Nicolae Praţia a executat cu corul şi orchestra li­ceului „A. Vlaicu", cântecele na­ţionale „Românie" şi „Deşteaptă-te Române", elevii Morar cl. III liceu şi Suba cl. IV primară, au recitat poezii patriotice, iar tinerimea a intonat de Încheiere In sală şi marş pe stradă inimoase im.iuri naţio­naliste. Conferenţele vor continua. Montaţi aviatic© — Din ţară. — " — Subsecretariatul de Stat al aerului are gata pregătit un proeet de lege al navigaţiunei aeriene care va fi supus par­lamentului in actuala sesiune. Această lege cuprinde impor­tante dispoziţi­u no asupra pro­prietăţii, gazului, răspunderi­lor, drepturile aeronavelor, cât şi asupra servitu­tilor de credit în jurul aerodroamelor. — Tot im­p această sesiune parlamentară se va lua în cer­cetare proiectele de modificare a legii aeronauticei şi a legii fondului national al aviaţieL — La şcoala tehnică din Me­diaş s’au deschis cursurile cu 80 elevi in primul an, faţă de 30 în anul precedent. — Pentru ca fiecare pilot şi­­observator Se­âr­bă paraşuta im­proprie, o­­ nouă comandă im­portanta de paraşute din Sta­tele Unite se tratează de sub­secretariat. — Aviaţia a obţinut un cre­dit­­important, care completând fondurile existente, asigură plăţile la marile comenzi date fabricei I. A. R., Braşov. Din străinătate * — Ministerul aerului francez a cerut un credit de opt mili­­arde de lei pentru instalarea şcolii aerului la Solon en Pro­vence, unde se vor concentra diversele şcoli azi în funcţiune. Această nouă şcoală va cu­prinde şcoala ofiţerilor, şcoa­la ofiţerilor mecanici, şcoala ofiţerilor din serviciile admi­nistrative ale aerului. Ea va cuprinde vaste le­bora­torii şi a­­teliere de Instruire, unde anu­al se vor face următoarele sta­­gii: a ofiţerilor radio, a ofiţe­rilor mecanici, a ofiţerilor fo­tografi, aerostaticii, ofiţeri de artilerie observatori, ofiţeri de marină destinaţi aeronauticei maritime, ofiţeri străini trimi­şi la singlu.­­ Zilele acestea 9 hidroa­­v­ioane americane vor între­prinde un raid de 2100 km. pes­te Pacific de la insulele Hawai la Insula Midway. Acest raid face parte din programul ur­mat de Statele Unite pentru legătura aeriană cu China. In iarna aceasta marina şi aviaţia militară U. S. A. vor­­face manevre de încercare In Alaska pentru adaptarea ma­terialului la frig intens în re­giuni cu Iarnă aspră — Două noul Uncii comercia­le au luat fiinţă, Barcelona— Marsilia şi Insulele Canari — Tenerif. ACCIDENTE AVIATICE In ultimele zece zile au fost numeroase accidente de avi­aţie, lângă Tstres. 3 morţi. — Avionul companiei „Air - France", curier poştal Fran­ţa — America de Sud, a dis­părut puţin timp după pleca­rea din Bahia. Echipajul com­pus din patru aviatori a pierit. Avionul era un monomotorLa­­tecoore 28. . — Un avion al companiei „Imperial Airways" de pe linia Colonia — Budapesta, a ate­­r­sat forțat în Austria. Echipa­jul rănit. _ Un hidroavion grec mili­tar a căzut in mare la Falero. Pilotul și observatorul au fost omoriți. — Cel mai mare hidroavion militar englez denumit „Sara­­ford” cu șase motoare Rolls Royce de 930 HP fiecare, a su­ferit stricăciuni foarte mari la amerizare lângă Cowes. — Un avim militar Newport 622 din escadra 7-a a luat foc in aer la Is­­r­es. Pilotul s’a sal­­i­t mi para'TM’' Un aparat de vânătoare Wibault-Gnome al marinei franceze, a căzut în mare la Giens. Un alt avion militar francez Gourdou-Le­­seurre a capotat. — Două hidroavioane milita­­re italiene au căzut in mare la Orbetero. Un ofiţer şi patru lubofteri dispăruţi. — Aviatorul Kingsford Smi­th, care a încercat să bată pro­­t­iuil său record Londra — Sid­ney, a dispărut In regiunea Siam­ului. — Un avion comercial al li­niei Barcelona — Marsilia s’a au­ deţinut dela Ocnele Mari susţine că e autorul unor mon­struoase asasinate Brăila, 13 Noembrie In tara anuilui 1934, in urma unui denunţ primit de parchet, a fost adus în localitate, sub escortă, del­a Ocnele Mari, deţi­nutul Vasile Mureseanu, care declarase că, in complicitate cu alti fioroşi criminali, a comis în oraşul şi judeţul nostru câ­teva monstruoase asasinate. D Verile Pastia, fostul titular al parchetului, a dispus­ ca oc­naşul să fie încarcerat în ares­tul preventiv, la dispoziţia ma­gistratului anchetator. Deţinutul Mureşeanu a fost supus unor severe interogatorii, dar a refuzat să dea orice lă­muriri. P­m­ni­tra u un instructor fiind convins că ocnaşul a făcut de­nunţul cu scopul de a fi edut de la Ocnele Mari la Brăila, iar pe drum să evadeze, a clasat afacerea. UN NOU DENUNŢ Astăzi, parchetul a primit un nou denunţ, făcut de ocnaşul Vasile Mureşeanu. Numitul pretinde că anul tre­cut, — din motive ce le va arăta când va fi adus din nou în lo­calitate, — a refuzat să divulge numele victimelor şi locul unde a făptuit asasinatele. Vasil­e Mureşeanu cere ca o­­dată cu el să fie adus in oraşul nostru şi un anume Iosef, al cărui domiciliu e ţinut secret în interesul cercetărilor, şi care are cunoştinţă de crimele co­mise de acesta. Sa amorezat de femeia lui După zece ani de căsnicie, Nicolae Nicolescu deodată s-a văzut că este amorezat nebu­neşte de propria lui soţie. Când a luat-o, ea e­ra o blondă veselă şi ademenitoare, având tenul cel mai limpede şi fraged ce-l văzuse vreodată. Grijile menajului şi creşterea copiilor îi ofiliră frumuseţea. • Pielea îl im bătrâni şi se sbârci. Ea ştia că încetul cu încetul pierdea iubirea bărbatului său şi in disperarea ei îşi spuse necazul mamei sale, care o sfătui să încerce, timp de o lună, Crema Tokaion, aliment pentru piele, culoarea roză, celebra crema de Paris. Ii urmă sfatul şi a fost încântată văzând că în fiecare dimineaţă pielea i se făcea mai limpede, mai fragedă şi mai juvenilă. In şase săptămâni, toate sbârcituiriie erau cu totul înlăturate şi ea arăta aşa de tânără şi de atrăgătoare ca în ziua căsătoriei sale. Mii de fe­mei au făcut aceeaşi experienţă. Crema Tokaion, aliment pentru piele, culoarea roză, conţine ideei adevărat, elementul na­tural al oricărei epiderme, a că­rei tinereţe o conservă. Când pielea­ îşi pierde Biocelul natu­ral, se formează sbârcituri ; când i se redă Biocelul, stoârci­­turile dispar. Aceasta s-a des­coperit de Doctorul Karl Steis­­kal de la Universitatea din Vie­­na, care a reuşit a obţine a­­ceastă preţioasă substanţă din pielea unor animale tinere. Aplicând in fiecare seară, îna­inte de culcare, Crema Toka­ion, aliment pentru piele, cu­loarea roză, orice femeie se poate repede şi uşor debarasa de sbârcituri, întinerind o piele îmbătrânită şi ofilită şi ară­tând cu 10—20 de ani mai tânără. Se garantează rezultate excelente, altfel se restituie banii. De vânzare la toa­te farma­ciile, drogheriile şi parfum­eriile din ţară. Noi preţuiri reduse : Crema Tokaion, culoarea albă, la Lei 50.—, Crema Tokaion ali­ment culoarea roză, la Lei 60.— I 11 -444 4­4 44 44»♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦ Cronica sporturilor M­UTAŢIE ALTE DOUA NO­UI RECOR­DURI MONDIALE In cursul ultimelor două mi­niuni nautice desfăşurate la Bredlau cu concursul înotăto­rilor americani, germani şi unguri, s’au bătut două recor­duri mondiale. Americanul Kleffer a înotat 100 metri pe spate, în­­ min. 04 sec. 9, îmbunătăţind cu o secundă şi 3/10, propriul său record. Echipa americană compusă cu Kleffer, Hughland şi Bry­­denthal a bătut recordul mon­dial al probei pe 3X100 metri înot mixt, înotând distanţa în 3 min. 22 sec. 7. Vechiul record era die 3 min. 28 sec. 2. De notat că şi echipa germa­nă a reușit un timp superior vechiului record, acoperind dis­tanța în 3 min. 25 sec. 6. Materiul de foot­ball de la Manchester Londra, 13 (Radio-Central). — La Manchester s-a disputat azi materiul de football dintre echipa engleză „Manchester­ City“ și o echipă cehoslovacă combinată din jucători ai e­­chipelor „Sparta“ și „Slavia“ din Braga. Mate­rul, la care au asistat 22 mii spectatori s-a terminat cu 4—1 (1—0) în favoarea e­­chipei engleze. Punctele pen­tru echipa engleză au fost marcate de Brook In al 34-lea minut din repriza I-a, Tilson in­ al 11-lea minut din repriza II-a, Marshall in al 20-lea mi­nut, și Brook în al 36-lea mi­nut. Pentru cehoslovaci a mar­cat Boucek. A arbitrat Fogg. -------ooooooo-------­ Deschiderea cursurilor şcoalei ofiţerilor de rezervă din Buzău Buzău, 14 Noembrie In prezenta d-lui general Ia­­cob, comandantul garnizoanei, s’au deschis ori, în saloanele cercului militar, cursurile şcoa­lei ofiţerilor de rezervă din o­­raşul Buzău, D. general IACOB arată im­portanţa acestor cursuri pentru ofiţeri de rezervă şi încheie, toastând pentru Suveran. D. col. de rezervă V. LIVO­­SCHI-ROMAN mulţumeşte d-lui general pentru frumoasele cu­vinte adresate ofiţerilor de re­zervă, asigurân­du-i de tot de­votamentul. D. avocat AL. SERDINESCU, căpitan în rezervă, arată rolul şcoalei şi armatei, a căror me­nire este de a pregăti marea naţiune. S’a servit o gustare, cu care ocazie au toastat d-nii: general Iacob, col. Livoschi, sub­ lt. Vic­tor Stânescu, secretarul secţiei Buzău, avocat Serdinescu, col. Nerone Popescu, acL farmacist Iftamdesert * IWL * tUNIVERSUEAnul al 52-lea Nr. 316 Samb&la 16 Noembrie 1933 G cîlcrrch­ir’ "vineri. 15 NOEMBRIE începe Postul Crăciunului. Ortodox : Cuv. Sfinţii Mucenici Gurie, Samona şi Aviv. Catolîc : Sf. Gertruda. Protestant : Leopold. Evreesc : 19 Heşvam 5®6. Mahomedan: 18 Şaiban 1354. Giuma, lit Răsăritul soarelui 7.13; apusul 16.49. CALENDAR ISTORIC ŞI UTERA3 15 NOEMBRIE Tn această zi, in anul... 1599, Zancowitz, ambasadorul re­gelui polon la curtea maghiară,, tri­mite o scrisoare stăpânului său la care spune: „Ceeace am aflat noi­­despre Transilvania trimit d-lul subcancelor, ca să ştiţi M. V. Regală ce mare pojar s’a aprins la vecină­tatea regatului M. V., şi un exem­plu periculos este ceea ce face Mi­­hai, după cum ni se scrie, dând voie ţăranilor ardelenii a se setea asupra nobililor, a-i prinde şi mă­celări dimpreună cu femeile şi co­piii lor şi a-şi împărţi intre ei ave­rea boierească cea risipită”. E vorba de scurta domnie a lui Mihai-Viteazul la Ardeal. Dar şti­rea de mai sus noi croespunde rea­­lităţilor. Mihai, dimpotrivă, căuta să împiedice orice răsvrătoire a ţă­­rani­ tor români contra nobililor Un­guri, chibzuind că e mai teme să se bazeze pe forţă pe care o reprezin­tă nobilimea maghiară. O mare eroare pentru Mihai, de­oarece, dacă s’ar fi sprijinit pe dra­gostea milioanelor de ţărani aceş­tia ar fi format un zid indestruc­tibil In jurul Iul, pe când nobilii Unguri l-au trădat la prima oca­zie. 1813, sub domnia hij Soar­lat Ca­ii­mah, s’a inaugurat la Iaşi, de că­tre Gh. Asakl, chiar In sânul Aca­demiei greceşti de la Mitropolie, clasa specială de Inginerie civilă. Studiul ingineriei exista deja la programa şcoalei greceşti numită, dar inginerii ieşiţi de acolo erau prea slăbi pregătiţi. Pentru noua clasă de ingineri, Asakl a compus Îndată, în limba ro­mânească, un tratat de aritmetică, de algebră, de geometrie, de trigo­nometrie şi o geodezie practică. După ce au învăţat teoria, d­esente liniar şi topografia, precum şi arhi­tectură, elevii au făcut practică la ridicarea planurilor cu Instrumente geodezice. Cursurile acestea au durat cinci ani.1845, s’a născut un Ghindăoani (Neamţ) filosoful Vasile Conta. Asupra vieţii şi operei lul Conta ne vom ocupa la datele respective, a­cuma vom da câteva descrieri a­­supra părinţilor filosofului: „Tatăl eră de trup mal mult mic, dil ochii albaştri şi ochi de vultur, de o pu­tere fizică cu totul neobişnuită, a­­ger, sprinten şi neastâmpărat. Cu o in­te­lgenţ­ă străbătătoare, deşi poate nu atât de complexă. Mân­dru, spirit răsvrătit şi tăios. Ateu convins, el şi-a crescut copiii fără religie, a luptat la multe rânduri contra călugărilor şi a călugăriei, şi a refuzat statornic să facă slujbe religioase (eră preot,­ de botez,cu­nunie, etc., pentru bani. El a lăsat sub formă de testament, să fie În­gropat fără preot”. Tatăl lui Cor­ta a fost bogat, ocupându-se cu aren­dările de pământ. Contrară M, mama filosofului avea mareie­dar al povestirii. Era ceva mistic In privirile şl in graiul său nespus de dulce care te prindea de la primele vorbe. Cucernică ca o călugăriţă, ţinând sărbătorile cele mai mici cu multă evlavie. In eat­­ se dusese pomina de femee gospodină şi care ştie multe, de aceea cu toţi o res­pectau. Nu-i plăcea bârfelile şi ura pe omul care Încearcă să i le spue”. Ea „crescu cu o iubire nesfârşită pe cei cinci copii ai să! Mamei sale datoria (filosoful) de sigur acea de­licateţă de sentimemta, dusă la ex­trem, care comn­tribui tot atât ca şi puternicele sale facilităţi intelectu­ale ca să-l Înalţe mai presus de cele mai mulţi contemporani ai săi (din lucrarea In manuscris: Lucian Predescu, Viata lui V. Conta). LUCIAN PREDESCU filotoivo VINERI, 15 NOEMBRIE RADIO-ROMAXIA 1875 m. BUCUREŞTI. 364,5 m. 13. Ora, Calendar, Actualităţi. Cota Dunării. 13.05 : Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri) ; Retragerea cu torţe de Charles şi Micuţa gară de Lemarchand, Rustica şi Vals ţigan de Lespenco, cântate de autor ; Plueratorii veseli şa Căntecu, pri­vighetorii de Gennin (duet: Jean şi Pierre Gennin). Două canţonete de Angelis cântat de autor ; Două foxtrotu­ri de Mercer şi Heyman (Orch. B. B. C.). 13:40—13:50: Sport. Știri artistice. Bursa. 13:55 : Muzică variată (discuri) : Uvertură la „Califril din Bagdad“ de Bob­ildieu (Orch. Operei din Berlin, dir. de Schmalstich). Două impresii sincopate de Billy Mayert (pian , autorul); Eşti stăpânul ini­mii mele de Stolz şi Venirea pri­măverii de Rockert. 14.15 : Radio- jurnal. 14.30 : Muzică variată (discuri) : Fantazie pe motive de Schubert ; Din operă la operă. Fantazie de Schestak (Orchestra stmf. din Ber­lin, dir. de Weissmann); Gopak de Mussorgsky și Cortegiul nobililor din .Mlada" de Rimsky-Korsakow (Orch. simf. din Londra, dir. de Coates). 18 : Lectură de Ion Dongorozi. 18.15 : Concert de după amiază. Orchestra Radio : Suită friglană de Bruseedlmans; Fantazie din „Tru­badurul" de Verdi. 19: Din trecutul economismului nostru, de Paul Sterian. 19.30 : Continuarea concertului : Dividenden, potpuriu de Morema ; Rapsodie slavă de Friedmann ; Amintiri de Herbert; Arioso de Renée. 20: Radio-Jurnal, Bursa cerea­lelor, Viaţa artistică. 30.15: Aspecte din familia mo­dernă, de d-na Aida Vrion. 20.35 : Povestirile lui Hoffmann, operă in 3 acta, prolog şi epilog, de Offenbach (transmisie de la Opera Română); Distribuţia ; Olimpia, d-na Emi­lia Guţianu ; Gh­iletta, d-na M. Cojocăreanut; Antonia, d-na Dora Massind; O vope, d-na O. Grozow­­ska; Niklaus, d-na M. Snejina ; Hoffma­nn, Dinu Bădescu; Lindorf, G. Niculescu Bassu; Coppelius, Cappertiito şi Dr. Miracol, G. Ni­­culescu-Bassu; Spalanzani, G. Opri­­şan ; Orespel, G. Marinescu; Schie­mil, R. Schilton. Conducerea muzicală, I. Bein 21.40: Pauza I-a: Cărţi Şi re­viste. 22.30 : Pauza n-a : Radio-jurnaL Sport. 23.45 : Jurnal pentru străinătate la limba franceză şi germană 23.55 • Ultimele ştiri. 24—2 : Concert nocturn (di­­ scuri) ; Concerto grosso ln re mi­vat da yjAA-kP iOtrcfe. Toohsäe dia Zürich, dir. de Andrée); Simfo­nia nr. 40 la soi minor de Mozart (Orch. Operei de Stat din Berlin­, dir. de Bruno Walter); Saraban­da de Conelli (Orch. simf. din Ma­drid, dir. de Arbos); Suita nr. 3 ta re maior de Joh. S. Bach (Orch. Conserv. din Bruxelles, dir. de Defauw); Uvertură la „Prințul Igor“ de Borodin, (Orch. sta. din Londra dir. de Coates); Preludiu la sol minor şi Preludiu in do diez de Rachmaninoff (pian, Murdoch) ; Antractul act. 4 din „Rovanscma“ de Mussorgsky şi Dansul pasării de foc de Stravinsky (Orch. simf. din Filadelfla, dir. de Stokowsky) ; Nocturnă din Quartette ta­re ma­jor de Borodin (Quartette Lener). Fragment din „Petrușca" balet de Strawinsky (Orch. stal. din Lon­dra, dir. de autor). & Moscova, 1724 m. — 16.30. Reci­tal de canto. 1920. Concert de me­lodii rusești. 21. Concert simfonic. 22. Emisie cehă. 23.08. Emisie en­gleză. 24. Emisie germană. Deutschlandseniler, 1500 m. — 20 Concert distractiv. 21. Inf. 22.30. Hamburg. Concert de muzică nor­dică. 23. Meteor, Inf., Sport. 23.30 Concert nocturn. 23.45. Inf. locale. 24. Muzică de dans. Londra, 1500 m. — 19.16. Muzică ușoară. 20. Știri. 21.10. Convorbiri despre muzică. 020. Concert simfo­nic. î­ista. Dans. Varşovia, 1345 m. — 1630. Reci­tal de pian. 1860. Sport. 19. Reci­tal de canto. 19.40. Viaţa artistică şi curuiburală. 19.46. Plăci. 2035 Sport. 21. Actualităţi. 21.10. Con­cert simfonic. 20.30. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 1304 m.—21.16. Con­cert de muzică variată. 21.45. Inf. și revista presei. 22.06. Concert de plăci. 22.40. Concert de muzică va­riată. 23. Concert de orchestră. 23.30 . Concert de muzică variată. 005. Recital de canto. 030. Con­cert de quintet, l.io. Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 550,5 m. — 19.30. Re­cital de chitară. 20.30. „Boema“ (Puccini). 22.40. IM 23.38. Cause­­rie. 24. Plăci. Viena, 596,8 m­. — 18. Concert de după amiază. 20.15. Ora. Progra­mul pentru mâine. Sport. 2035. „Cavaleria rusticană“ operă de Mascagni. „Paiața", operă de Leon­cavallo. 23. Inf. Sport. 23.20. Con­cert de orchestră. 24. Inf. 030. Mu­zică de dans. Fraga, 4703 m. — 10.56. Plăci. 20. Ora. IM. Meteor. 2030. „Fi­­delieri operă de Beethoven. 23. Ora, Ora de jazz. 2030. Ora naţiunii. 21. Concert corar. 21.50. Plăci. 23. Ora. Inf. de presă. 23.20. Plăci. Belgrad, 4373 m. — 19. Orches- M, Cronica zilei, 8 port. Reprezentanţii podgorenilor şi primarilor in audi­enţă la d. ministru de finanţe Mercur­ la 6 d. a., d. V. Anto­­nescu ministrul finanţelor, a primit la minister delegaţii Uniunii şi ai sindicatelor de podgoreni şi pri­­nari In frunte cu d. Constantin Garoflid, preşedintele Uniunii sin­dicatelor viticole şi pomicole. Uniunea şi sindicatele­­ au fost reprezentate prin d-nii: prof. univ. C. C. Giurescu, deputat, preşedin­tele sindicatului viticol „Gicu Dra­­gomir", Odobeşti; Eugen Iliescu, vice-preşedintele sindicatului vi­ticol şi al prunarilor, Buzău; St. Ardeleanu din partea sindicatului viticol Valea Călugărească; D. Topciu, deputat, preşedintele sin­dicatului viticol Tighina; preot Pa­vel Cucium­a, preşedintele sindica­tului viticol Orhei; Ştefan Graur, Preşedintele sindicatului viticol utna; Al Dumitrescu, pentru sin­dicatul viticol şi pomicol Piteşti; 1. Paraschivescu, preşedintele sin­dicatului prunarilor Argeş-Muscel; I. C. Teodorescu-Iaşi, preşedintele sindicatului viticol Iaşi; Const. Gri­­goriu Odobeşti; T. Enăchescu, Brăneşti-Dâmboviţa; Popescu Bal­­dovin, vice-preşedintele sindicatu­lui viticol R.­Sărat; I. Dragomir, Odobeşti; C. Papazol, Văleni de Munte; N. Maior, din partea pod­gorenilor ardei­eni; g-ral Rădules­­cu şi preot Popescu, din partea sindicatului viticol Drăgăşani şi Em. Hagi Anton, directorul Uni­unii sindicatelor viticole; „ O. Const....Garoflid.. „a...expus d-lui ministru V. Antonescu situa­ţia tra-gică a podgorenilor şi i-a înmânat un memoriu In legătură cu dezideratele podgoreni­er -fi prunarilor. 1 . D-sa a arătat, că faţă de pro­ducţia mare, de vânzarea inexis­tentă şi de preţurile atât de scă­zute, guvernul este dator sâ-i a­­jute. Înlocuind spirtul de cereale cu cel din vin, s'ar intra In rândul ţărilor viticole, conştiente de im­portanţa acestei ramuri de bogă­ţie naţională. S’ar descongestiona astfel pia­ţa da 15—-20.000 vagoane de vin inferior care mergând la spirt, nu ar mai concura pe piaţă, vinurile nobile. Podgorenii şi prunarii au soluţii practice şi imediat realizabile pentru a echilibra bugetul. Dacă s'ar înlocui taxa actuală pe decalitru printr’o altă aşezare a unei taxe fixe, toţi podgorenii ar plăti egal, pe câtă vreme azi sta­tul nu percepe taxă decât la un sfert din producţie. Cu acest sistem s’ar Înlătura şi frauda. In fine, oprirea tuturor plantări­lor de vii şi fabricarea şi consumul oţetului numai din vin sunt măsu­rile cari se impun de Îndată pen­tru Înlăturarea crizei. D. ministru V. Antonescu a as­cultat aceste interesante , propu­neri şi a dispus formarea unei co­­misiuni compuse din d-nii D. Nea­­gu şi Cristu Simionescu, raporto­rul bugetului şi din reprezentanţii podgorenilor d-nii­ Const. Garo­flid, Dragomir, St. Ardeleanu şi Em. Hagi Anton, pentru a studia chestiunea. Prima şedinţă a comisiunei va fi Sâmbătă 16 cor. la ministerul de finanţe, in cabinetul d-lui D. Neagu. D-sa a adăugat apoi că nu tre­bue înlăturat interesul fiscal şi statul ar fi in imposibilitate să poată face vre­un sacrificiu, mai ales acum când se cer 3 miliarde pentru înzestrarea,armatei, , A declarat apoi că spre & satisfa­ce podgoreni n'ar urmări o spo­rire de venituri; ar voi numai ca schimbarea taxei să asigure veni­­turi egale. D. Const. Giurescu a rugat pe d. ministru să fixeze un termen tn lăuntrul căruia, comisiunea să-și termine lucrările. Intrucât promi­siuni pentru studierea memoriilor a mai făcut şi d. ministru Sassu şi totuşi legea viticulturii n'a apă­rut. D. ministru a asigurat pe pod­goreni că lucrează cu gândul cel bun pentru satisfacerea cererilor lor. Ridicarea porturilor Galaţi şi Brăila Comisiunea desemna­tă de d. ministru Framasovici In confe­rinţa trimită săptămâna trecută la, minsteerul industrial să cer­ceteze mijloacele pentru ridi­carea porturilor Galaţi şi Brăi­la a ţinut Mercuri d­mn­ pri­ma şedinţă la ministerul co­municaţiilor sub prezidenţia d-lui ing. Traian Pârvu, secre­tarul general al acestui depar­tament. Au luat parte d-nui: Victor Slăvescu, fost ministru al fi­nanţelor, ing. Ion Mihalache, directorul general al drumuri­lor, ing. C­ Mihăiepol, subdirec­torul general al P. C. A., ing. I Micl­escu, diectorul comercia­lului C. F. R. Apostol Popa, se­nator de Covuriul, Onose, depu­tat­ de Brăila, Ciunea, preşe­dintele Camerei de comerţ din Brăila, Roşculeţ, deputat de Constanţa, Nicolae Ştefan, pre­şedintele Camerei de comerţ din Constanţa şi av. Basil Şte­­fănescu, secretar al comisiei. Din discuţîunile ce s’au des­făşurat s’a relevat că suferin­ţele ce Îndură porturile Galaţi şl Brăila se datoresc In bună parte şi faptului că fiecare au­toritate de Stat lucrează dtee­­parat In materie de transpor­turi, neglijându-se sau scă­­pându-se astfel din vedere In­teresul superior al economiei generale; cu alte cuvinte se simte nevoia creărei unui orga­nism pentru coordonarea lor. D. Ing. Traian Pârvu a re­marcat că foite de coordonator îl are în privinţa aceasta mi­nisterul comunicaţ­­iilor, căruia însă neadresându-i-se la timp doleanţele se ivesc nemulţu­miri. S-a mai observat că la alcă­tuirea tarifelor de mărfuri pe C. F. R. nu se ţine seamă de tarifele auto-carteoanelor, de promptitudinea cu care se miş­că acestea. Afară de timbrele şi taxele ce încarcă şi scumpesc marfa transportată pe c. f. r. Relevându-se din nou de d- Victor Slăvescu taxele exage­rate ce le percepe comisiunea europeană a Dunărei, d-sa şi-a exprimat părerea că ele să fie suportate de întreaga produc­ţie exportabilă a ţarei, nu nu­mai la cele două porturi du- i adreaet D. ing. C. Mihalopol, subdi­rectorul general al P. C. A., dând câteva cifre din care reese că nu se îndreaptă spre Constanţa decăt cca. 25% din producţia hinterlandului Brăila şi Galaţilor — şi aceasta în timpul iernei — d. Victor Slă­­vescu a observat că e firesc ca 25% să fie îndreptate spre por­turile de mai sus. I. Nicolae Ştefan, preşedin­tele Camerei de comerţ din Constanţa, s’a exprimat contra oricăror avantaj ii speciale vre­unuia din porturi, iar reduce­rile ce s’ar acorda unuia să se răsfrângă automat şi asupra celorlalte. S’a pronunţat pen­tru deplina libertate a circula­ţiei bunurilor spre porturile unde ele găsesc o mai bună va­lorificare. A cerut tarife de pe­netraţie pentru toate porturile noastre, pentru ca importul să nu se mai facă prin Danzig, Gdynia şi Trieste. Să se acorde şi Constanţei tarif de transport pe grupaj. In sfârşit, ca prin hotărâri de ansamblu (C. F. R. N. F. R. şi S. M. R.), să se creeze noul debuşee de expon şi să se poată menţine cele existente. D-nul Apostol Popa şi curea, preşedintele Camerei de comerţ din Brăila, au cerut un tarif de zone, pentru ca produsele din nordul ţărei şi imediata a­­propiere a Brăilei şi Galaţilor să se îndrepte spre aceste por­turi, cum şi asigurarea navi­gaţiei în timpul b­rnei printr’un spărgător de ghiaţa, aşa cum se procedează în Germania şi Rusia în acest sezon. Şedinţa viitoare se va ţine Sâmbătă 16 c., când d. ing. I. Miclescu ,directorul comercia­lului C. F. R., va veni cu date în sensul propunerilor de mai sus în ce priveşte tariful pe C­F. R. 4444444-44-M-4+4444 444444-Spre a fi prompt serviţi d-nii abonaţi sunt rugaţi, ca la orice reclamaţie sau schim­bare de adresă, să binevoia­­scâ a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul şi la Hol­ INOIREA ABONAMENTULUI a lipi pe cuponul mandatu­l­ui postai eticheta abona­mentului txsiTit . s' ~ In timpul din urmă, la noi, ca şi în alte ţări cari ne-au luat cu mult înainte, femeii nu i se mai închid porţile institu­ţiilor. Au rămas puţine locuri unde femeia nu calcă încă. Func­ţionara conştiincioasă, dactilo­grafa rapidă şi doctoriţa măia­stră au dat destule probe de capacitate şi îndemânare şi cred că­ nu se mai găseşte ni­meni să vadă o diferenţă cât de mică în rău, nn bine... In tribunal, advocata istea­ţă şi întreprinzătoare se agită cu mult folos şi dă acestui lo­caş mohorât, puţină lumină şi căldură. Magistratura insă, re­fractară inovaţiilor, e interzisă deocamdată femeii, care dore­şte să se manifeste şi in acea­stă înaltă carieră. Roba întu­necată e rezervată pănă acum numai împărţitorilor de drep­tate. Femeile nu cedează aşa uşor şi vor cere cu insistenţa de ca­re le ştim capabile şi cu care au reuşit şi in celelalte îm­prejurări, dreptul de a intra şi in această funcţiune, unde au de făcut lucruri frumoase. In procesele de divorţ atât de frecvente in societatea con­timporană, rolul femeii magis­trat e de netăgăduit. Magistra­tului, pe lângă cunoaşterea şi aplicarea cu integritate a legi­lor, i se mai cere şi înţelegerea situaţiei, unde, după cum ştim, intră şi o parte afectivă. Ori­cât de bun cunoscător al psiho­logiei femeii şi oricât de fin înţelegător al com..sexului su­fletesc femenin, bărbatului care împarte dreptate, îi va rămâne de neînţeles o mare parte din mobilele părţei împricinate, care cere desfacerea căsătoriei, sau protecţia legilor în alte ca­zuri. Numai o femee va putea judeca nu numai cu legea ca­re e de fier, ci şi cu acea în­ţelegere cerută magistratu­lui de spiritul cât mai larg al legilor noi. Femeia va găsi in semena ei care o judecă, o în­ţelegere care o va ajuta, ridi­­cându-i moralul. In crimele pasionale rolul femeii judecător e neîndoios de mult folos, luminile ei sco­ţând la iveală multe ascunzi­şuri întunecate. In aceste pro­cese judecătorii fireşti sunt Curţile cu Juri, de unde lip­sesc femeile. Discuţiile asupra acestei in­stituţii sunt încă actuale, o parte din doctrină fiind pen­tru şi alta contra, dealtfel ca în orice chestiune de drept. Funcţionând in ciuda discuţii­lor, se cunosc cred principiile pe care se bazează : judecarea făptuitorului de către semenii lui, cari vor judeca nu numai prin prisma legilor, ci şi cu bu­nul simţ cu care e înzestrat orice om normal. Femeilor li e răpit acest drept de a fi ju­decate şi de a judeca pe seme­­ne de io­. Femeia poate pricepe spiritul legilor tot atât de bine ca băr­baţii; proba ne-o dau advoca­tele noastre cu renume ce ilus­trează baroul, bunul simţ se pare că îl au, iar cultura ce se cere juraţilor ce te aleg după anumite norme, o au acum in aceiaş măsură. Camerele de muncă de aseme­­nea ar trebui să coprindă în compunerea lor femei, pentru judecarea proceselor de muncă, fabricile fiind pline de lucră­toare ce lucrează cot la cot cu bărbaţii şi care au în plus gri­ja casei şi a copiilor. Femeia ar fi chemată şi la judecarea copiilor , minorii de­licvenţi sau criminali, cari ar găsi o înţelegere maternă, fiindcă sufletul femeii e mai aproape de acela al copilului. Mamele „denaturate”, care îşi abandonează sau îşi omoa­ră copiii, de cele mai multe ori pentru că nu au de lucru şi nu le pot da de mâncare. Vor găsi un judecător pe cineva Care va pricepe sbuciumul unei mame împinsă să facă o astfel de faptă. Va fi condamnată sau iertată, după ce o inimă de femee — şi de mamă — se va fi plecat asupra ei, dând la o parte dispreţul şi indiferenţa cu care sunt privite aceste fe­mei de către bărbaţii ce sunt puşi la adăpostul lipsei de căutare a paternităţii... Femeia judecător va fi bine venită, lipsa ei in această înal­tă meserie a împărţitorilor de dreptate pe pământ, se resimte. Femeia va da încă o probă de capacitate, devotament şi conştiinţă cu care suntem o­­bişnuiţi, în slujba acestei mi­siuni ce cere mai mult ca ori­care astfel de calităţi. Daţi femeilor posibilitatea de a se manifesta şi în magis­tratură şi se vor vedea roadele. Templul justiţiei le aşteaptă. Rodie* M. Baru­­iana COLŢUL FEMEII Femeile in magistratură Originile spiritului modern in astronomie Conferinţa d-lui prof. V. Valcovici Erl d. a. la fundaţia „Dralles“ d. prof. univ. V. valcov.­ei a vorbit în cadrul conferinţelor organizate de „Universitatea, U-­­beră" despre originile spiritului modern în astronomie”. Incepându-şi prelegerea d-sa arată că există un spirit ştiin­­ţ­­ic modern care purcede de la spiritul ştiinţific al civilizaţiei antice, cel puţin în oarecare măsură. Antichitatea greco-latină ne-a lăsat o bogată moştenire de ci­vilizaţie cu ştampila notei este­tice. Pentru cel vechi adevărul şi frumosul merg împreună. Spiritul modern ştiinţific este preocupat numai de adevăr. Instrumentul de cercetare este raţiunea bazată pe observaţie şi experienţă. Este o depoeti­­zare a spiritului celor vechi. Cercetarea modernă apare mai ştearsă şi mai prozaică decât cea veche. Iar ca scop mult mai modestă. Totuşi ca mijloc de cercetare ea este mai în­drăzneaţă, agresivă chiar. Trecerea de la un pol la celă­lalt se petrece mai ales în de­cursul veacurilor 17 şi 18. Astronomia arată mai preg­nant decât orice altă discipli­nă, această trecere. Spiritul ei suferă, în mai puţin de 150 ani, schimbări profunde şi definiti­ve pricinuite de patru mari ti­tani al ştiinţei astrelor: Coper­,­nie, Galileu, Kepler şi Newton. Astronomia la cei vechi era geocentrică. Mişcarea astrelor se explica anevoios şi compli­cat cu ajutorul unei teorii arti­­fic­ale, a ciclelor şi epiclclelor. Teoria era imaginată pentru a nu se atinge de mişcarea circu­lară a astrelor, cercul fiind sin­gura linie curbă perfectă, dem­nă de puritatea corpurilor ce­reşti. Copernic Îndrăzneşte a sus­ţine că pământul se m­işcă. Prin rotaţia sa diurnă se explică rotaţia bolţii cereşti, iar prin mişcarea sa in jurul soarelui se explică mişcarea ciudată a planetelor printre stele, fără a mai face apel la­ teoria­ compli­cată a chclelor şi epiclclelor. G­ord­a­no Bruno­­şi mai­ târ­­ziu Galileu propagă Intens noua teorie a lui Copernic. Mai ales Galileu, folosindu-se de teles­cop, descoperă fenomene ce­reşti cari vin să tătărească ideile lui Copernic. Johann Kepler complectează opera lui Copernic, arătând că astrele — În special planetele — nu sunt de loc ţinute a se mişca pe ceruri. Cele trei legi ale sale fixează felul cum se mişcă planetele şi Înlătură pen­tru totdeauna prejudecata miş­cării circulare. Mulţimea aceasta de feno­mene şi de legi noul astrono­mice conduc pe Învăţatul en­glez Newton, printr’o minuna­tă operă de sinteză, la cea mai simplă şi cea mai generală din­tre legile care guvernează uni­versul material. Este legea a­­tracţiunei universale. Această lege n’a găsit răsu­netul cuvenit (nici la Anglia, nici aiurea) decât mai târziu. Voltaire o popularizează în Franţa. In Germania Kant o comen­tează şi o aplică la mai toate lucrările sale cu caracter ştiin­ţific. Iar mai târziu imaginea­ză chiar o teorie pentru a ex­plica naşterea sistemului solar, bazat pe legea atracţiunei uni­versale. Teoria lui Kant este reluată şi complectată de ma­­tematicianul francez Laplace, din care cauză teoria este cu­noscută sub numele dublu: Kant-La­place. Această încercare de a îm­brăţişa cu ajutorul legii lui Newton un fenomen de di­mensiuni impresionante poate fi privită ca o frumoasă înco­­ronare a operei astronomice a celor patru stâlpi: Copernic, Galileu, Kepler şi Newton. Curierul înaltei Curţi de conturi Condamnarea d-lui Art. Hol­ban, fost ataşat comercial Departamentul afacerilor străi­ne britanic intervenise energic pentru rechemarea in ţară, înain­te de 1­ Ianuarie 1934, a d-lui Arthur Holban, ataşat comercial la Londra. Această afacere având un caracter de deosebită gravi­tate s-a dispus de către ministe­rul finanţelor să se trimită lega­­ţiunii române din Londra suma necesară pentru plata datoriilor făcute de d. Heiban şi a călăto­riei în ţară a familiei sale, cu condiţia ca ministerul industriei să-l destitue sau demită din func­ţiune. In consecinţă s'a deschis un credit extraordinar de 600.000 lei din care 559.000 lei pentru a­­chitarea cheltuelilor făcute pen­tru întreţinerea agenţiei comerci­ale şi a altor datorii, iar lei 41.000 pentru transportul său şi al familiei. Din actele justificatoare trimise Curţii de conturi s-a făcut cons­tatarea că d. Helban a cheltuit banii pentru interese personale ca: hrană, îmbrăcăminte, taxe şcolare, reparaţii de automobil, zis- „Ministerul jo­rstică sonsi­derând una din adresele primite de la ministerul finanţelor drept a­­probare pentru luarea asupra sta­tului a tuturor datoriilor d-lui Heiban n'a luat nici o măsură pentru urmărirea d-sale, urmări­re care de altfel nici nu era posi­bilă întrucât numitul se găseşte -ur­­şi astăzi In Anglia, iar in ţară nu are nici domiciliu cunoscut şi nici avere personală, înalta Curte s III având in ve­dere că d. Heiban a Întrebuințat suma de 600.000 pentru inter­ese personaleu in scopul pentru ca­re a fost desenată, l-a condam­nat, la plata e, cu dobânzile legale­­ dela 1 Aprilie 1934­ până la achi­tare. Citit UREVERSUL COPIILOR SI AL TINERETULUI

Next