Universul, noiembrie 1935 (Anul 52, nr. 316-330)
1935-11-16 / nr. 316
* f -ÂâiOURAHEA fFRANCO-ROMANA’ I Fondată 1920 (M. O. 182/920) Bucureşti, Griviţei 21? M ST ft ZI 15 JVoemvrie, ora 9.30, se face tragerea, la care participă toate voliţele ca amortisment şi premii. Beneficiază de această tragere numai poliţele la curent cu plata primelor. Câştigurile acestora se vor achita imediaţi acelea ale poliţelor, cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în „UNIVERSU”, pănă la 18 a lunii curente. ______ Hotel PRINCIAR Hotel LUX Bu . Elisabeta 23 Bu . Schiu Magureanu 6 (lângă Senat) (lângă Liceul Lazăr) CONFORT ULTRA MODERN *357 Prețuri reduse Activitatea „Ligii antirevizioniste române“ şi a „Astrei“ la Orăştie O frumoasă mamietare naţional-culturală Orăştie, 12 Noembrie In continuarea programului stabilit de conducerea acestor societăţi patriotice şi culturale, Duminecă s-a dat al treilea festival, în cadrul căruia d. dr. Eugeniu Munteanu, pensionar şi publicist, şi-a desvoltat conferinţa despre „Fapte, nu vorbe, antirevizioniste", ascultată de un public din toate straturile sociale şi multă tinerime. Conferenţiarul a desvoltatIdea conducătoare ce trebue să străbată în programul tuturor acţiunilor statului şi individului pentru a se putea impune românul străinului, mai intâi in interiorul tării, apoi in afară. Ne trebue fapte antirevizioniste nu vorbe. Ne trebuie românismul cerut de marii naţionalişti bărbaţi cari cer ca „Naţionalul să domine In conducerea statului şi în societate" pentru ca elementul românesc să simtă aievea binefacerile Unirii. Spune că toate societăţile ar trebui să se conduci după ideile preconizate de marii români şi oameni de ştiinţă şi In spiritul Ligii Antirevizioniste române, condusă de marele român STELIAN POPESCU (asistenta Iaca ovaţii cât- LVTiina duroase). Conferenţiarul cere de la conducerea statului îmbunătăţirea sorţii invalizilor, orfanilor voluntarilor şi văduvelor de război şi sprijinul tuturor românilor de bine, un mare scop dânsul cedează lotul său obţinut prin reforma agrară, unuia sau la doii orfani de război* * ca semn de recunoştinţă pentru jertfa adusă neamului de eroii români. Cestul conferenţiarului a făcut o vie impresie asupra auditoriului . D. dir. de liceu Aron Damian, preşedintele activ al ambelor societăţi, a mulţumit conferenţiarului pentru cele comunicate şi pentru gestul făcut, rugându-l să stea şi pe viitor in sprijinul acestor societăţi. D. profesor Nicolae Praţia a executat cu corul şi orchestra liceului „A. Vlaicu", cântecele naţionale „Românie" şi „Deşteaptă-te Române", elevii Morar cl. III liceu şi Suba cl. IV primară, au recitat poezii patriotice, iar tinerimea a intonat de Încheiere In sală şi marş pe stradă inimoase im.iuri naţionaliste. Conferenţele vor continua. Montaţi aviatic© — Din ţară. — " — Subsecretariatul de Stat al aerului are gata pregătit un proeet de lege al navigaţiunei aeriene care va fi supus parlamentului in actuala sesiune. Această lege cuprinde importante dispoziţiu no asupra proprietăţii, gazului, răspunderilor, drepturile aeronavelor, cât şi asupra servitutilor de credit în jurul aerodroamelor. — Tot imp această sesiune parlamentară se va lua în cercetare proiectele de modificare a legii aeronauticei şi a legii fondului national al aviaţieL — La şcoala tehnică din Mediaş s’au deschis cursurile cu 80 elevi in primul an, faţă de 30 în anul precedent. — Pentru ca fiecare pilot şiobservator Seârbă paraşuta improprie, o nouă comandă importanta de paraşute din Statele Unite se tratează de subsecretariat. — Aviaţia a obţinut un creditimportant, care completând fondurile existente, asigură plăţile la marile comenzi date fabricei I. A. R., Braşov. Din străinătate * — Ministerul aerului francez a cerut un credit de opt miliarde de lei pentru instalarea şcolii aerului la Solon en Provence, unde se vor concentra diversele şcoli azi în funcţiune. Această nouă şcoală va cuprinde şcoala ofiţerilor, şcoala ofiţerilor mecanici, şcoala ofiţerilor din serviciile administrative ale aerului. Ea va cuprinde vaste leboratorii şi ateliere de Instruire, unde anual se vor face următoarele stagii: a ofiţerilor radio, a ofiţerilor mecanici, a ofiţerilor fotografi, aerostaticii, ofiţeri de artilerie observatori, ofiţeri de marină destinaţi aeronauticei maritime, ofiţeri străini trimişi la singlu. Zilele acestea 9 hidroavioane americane vor întreprinde un raid de 2100 km. peste Pacific de la insulele Hawai la Insula Midway. Acest raid face parte din programul urmat de Statele Unite pentru legătura aeriană cu China. In iarna aceasta marina şi aviaţia militară U. S. A. vorface manevre de încercare In Alaska pentru adaptarea materialului la frig intens în regiuni cu Iarnă aspră — Două noul Uncii comerciale au luat fiinţă, Barcelona— Marsilia şi Insulele Canari — Tenerif. ACCIDENTE AVIATICE In ultimele zece zile au fost numeroase accidente de aviaţie, lângă Tstres. 3 morţi. — Avionul companiei „Air - France", curier poştal Franţa — America de Sud, a dispărut puţin timp după plecarea din Bahia. Echipajul compus din patru aviatori a pierit. Avionul era un monomotorLatecoore 28. . — Un avion al companiei „Imperial Airways" de pe linia Colonia — Budapesta, a atersat forțat în Austria. Echipajul rănit. _ Un hidroavion grec militar a căzut in mare la Falero. Pilotul și observatorul au fost omoriți. — Cel mai mare hidroavion militar englez denumit „Saraford” cu șase motoare Rolls Royce de 930 HP fiecare, a suferit stricăciuni foarte mari la amerizare lângă Cowes. — Un avim militar Newport 622 din escadra 7-a a luat foc in aer la Isres. Pilotul s’a salit mi para'TM’' Un aparat de vânătoare Wibault-Gnome al marinei franceze, a căzut în mare la Giens. Un alt avion militar francez Gourdou-Leseurre a capotat. — Două hidroavioane militare italiene au căzut in mare la Orbetero. Un ofiţer şi patru lubofteri dispăruţi. — Aviatorul Kingsford Smith, care a încercat să bată protiuil său record Londra — Sidney, a dispărut In regiunea Siamului. — Un avion comercial al liniei Barcelona — Marsilia s’a au deţinut dela Ocnele Mari susţine că e autorul unor monstruoase asasinate Brăila, 13 Noembrie In tara anuilui 1934, in urma unui denunţ primit de parchet, a fost adus în localitate, sub escortă, dela Ocnele Mari, deţinutul Vasile Mureseanu, care declarase că, in complicitate cu alti fioroşi criminali, a comis în oraşul şi judeţul nostru câteva monstruoase asasinate. D Verile Pastia, fostul titular al parchetului, a dispus ca ocnaşul să fie încarcerat în arestul preventiv, la dispoziţia magistratului anchetator. Deţinutul Mureşeanu a fost supus unor severe interogatorii, dar a refuzat să dea orice lămuriri. Pmnitra u un instructor fiind convins că ocnaşul a făcut denunţul cu scopul de a fi edut de la Ocnele Mari la Brăila, iar pe drum să evadeze, a clasat afacerea. UN NOU DENUNŢ Astăzi, parchetul a primit un nou denunţ, făcut de ocnaşul Vasile Mureşeanu. Numitul pretinde că anul trecut, — din motive ce le va arăta când va fi adus din nou în localitate, — a refuzat să divulge numele victimelor şi locul unde a făptuit asasinatele. Vasile Mureşeanu cere ca odată cu el să fie adus in oraşul nostru şi un anume Iosef, al cărui domiciliu e ţinut secret în interesul cercetărilor, şi care are cunoştinţă de crimele comise de acesta. Sa amorezat de femeia lui După zece ani de căsnicie, Nicolae Nicolescu deodată s-a văzut că este amorezat nebuneşte de propria lui soţie. Când a luat-o, ea era o blondă veselă şi ademenitoare, având tenul cel mai limpede şi fraged ce-l văzuse vreodată. Grijile menajului şi creşterea copiilor îi ofiliră frumuseţea. • Pielea îl im bătrâni şi se sbârci. Ea ştia că încetul cu încetul pierdea iubirea bărbatului său şi in disperarea ei îşi spuse necazul mamei sale, care o sfătui să încerce, timp de o lună, Crema Tokaion, aliment pentru piele, culoarea roză, celebra crema de Paris. Ii urmă sfatul şi a fost încântată văzând că în fiecare dimineaţă pielea i se făcea mai limpede, mai fragedă şi mai juvenilă. In şase săptămâni, toate sbârcituiriie erau cu totul înlăturate şi ea arăta aşa de tânără şi de atrăgătoare ca în ziua căsătoriei sale. Mii de femei au făcut aceeaşi experienţă. Crema Tokaion, aliment pentru piele, culoarea roză, conţine ideei adevărat, elementul natural al oricărei epiderme, a cărei tinereţe o conservă. Când pielea îşi pierde Biocelul natural, se formează sbârcituri ; când i se redă Biocelul, stoârciturile dispar. Aceasta s-a descoperit de Doctorul Karl Steiskal de la Universitatea din Viena, care a reuşit a obţine această preţioasă substanţă din pielea unor animale tinere. Aplicând in fiecare seară, înainte de culcare, Crema Tokaion, aliment pentru piele, culoarea roză, orice femeie se poate repede şi uşor debarasa de sbârcituri, întinerind o piele îmbătrânită şi ofilită şi arătând cu 10—20 de ani mai tânără. Se garantează rezultate excelente, altfel se restituie banii. De vânzare la toate farmaciile, drogheriile şi parfumeriile din ţară. Noi preţuiri reduse : Crema Tokaion, culoarea albă, la Lei 50.—, Crema Tokaion aliment culoarea roză, la Lei 60.— I 11 -444 44 44 44»♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦ Cronica sporturilor MUTAŢIE ALTE DOUA NOUI RECORDURI MONDIALE In cursul ultimelor două miniuni nautice desfăşurate la Bredlau cu concursul înotătorilor americani, germani şi unguri, s’au bătut două recorduri mondiale. Americanul Kleffer a înotat 100 metri pe spate, în min. 04 sec. 9, îmbunătăţind cu o secundă şi 3/10, propriul său record. Echipa americană compusă cu Kleffer, Hughland şi Brydenthal a bătut recordul mondial al probei pe 3X100 metri înot mixt, înotând distanţa în 3 min. 22 sec. 7. Vechiul record era die 3 min. 28 sec. 2. De notat că şi echipa germană a reușit un timp superior vechiului record, acoperind distanța în 3 min. 25 sec. 6. Materiul de football de la Manchester Londra, 13 (Radio-Central). — La Manchester s-a disputat azi materiul de football dintre echipa engleză „Manchester City“ și o echipă cehoslovacă combinată din jucători ai echipelor „Sparta“ și „Slavia“ din Braga. Materul, la care au asistat 22 mii spectatori s-a terminat cu 4—1 (1—0) în favoarea echipei engleze. Punctele pentru echipa engleză au fost marcate de Brook In al 34-lea minut din repriza I-a, Tilson in al 11-lea minut din repriza II-a, Marshall in al 20-lea minut, și Brook în al 36-lea minut. Pentru cehoslovaci a marcat Boucek. A arbitrat Fogg. -------ooooooo------- Deschiderea cursurilor şcoalei ofiţerilor de rezervă din Buzău Buzău, 14 Noembrie In prezenta d-lui general Iacob, comandantul garnizoanei, s’au deschis ori, în saloanele cercului militar, cursurile şcoalei ofiţerilor de rezervă din oraşul Buzău, D. general IACOB arată importanţa acestor cursuri pentru ofiţeri de rezervă şi încheie, toastând pentru Suveran. D. col. de rezervă V. LIVOSCHI-ROMAN mulţumeşte d-lui general pentru frumoasele cuvinte adresate ofiţerilor de rezervă, asigurându-i de tot devotamentul. D. avocat AL. SERDINESCU, căpitan în rezervă, arată rolul şcoalei şi armatei, a căror menire este de a pregăti marea naţiune. S’a servit o gustare, cu care ocazie au toastat d-nii: general Iacob, col. Livoschi, sub lt. Victor Stânescu, secretarul secţiei Buzău, avocat Serdinescu, col. Nerone Popescu, acL farmacist Iftamdesert * IWL * tUNIVERSUEAnul al 52-lea Nr. 316 Samb&la 16 Noembrie 1933 G cîlcrrchir’ "vineri. 15 NOEMBRIE începe Postul Crăciunului. Ortodox : Cuv. Sfinţii Mucenici Gurie, Samona şi Aviv. Catolîc : Sf. Gertruda. Protestant : Leopold. Evreesc : 19 Heşvam 5®6. Mahomedan: 18 Şaiban 1354. Giuma, lit Răsăritul soarelui 7.13; apusul 16.49. CALENDAR ISTORIC ŞI UTERA3 15 NOEMBRIE Tn această zi, in anul... 1599, Zancowitz, ambasadorul regelui polon la curtea maghiară,, trimite o scrisoare stăpânului său la care spune: „Ceeace am aflat noidespre Transilvania trimit d-lul subcancelor, ca să ştiţi M. V. Regală ce mare pojar s’a aprins la vecinătatea regatului M. V., şi un exemplu periculos este ceea ce face Mihai, după cum ni se scrie, dând voie ţăranilor ardelenii a se setea asupra nobililor, a-i prinde şi măcelări dimpreună cu femeile şi copiii lor şi a-şi împărţi intre ei averea boierească cea risipită”. E vorba de scurta domnie a lui Mihai-Viteazul la Ardeal. Dar ştirea de mai sus noi croespunde realităţilor. Mihai, dimpotrivă, căuta să împiedice orice răsvrătoire a ţărani tor români contra nobililor Unguri, chibzuind că e mai teme să se bazeze pe forţă pe care o reprezintă nobilimea maghiară. O mare eroare pentru Mihai, deoarece, dacă s’ar fi sprijinit pe dragostea milioanelor de ţărani aceştia ar fi format un zid indestructibil In jurul Iul, pe când nobilii Unguri l-au trădat la prima ocazie. 1813, sub domnia hij Soarlat Caiimah, s’a inaugurat la Iaşi, de către Gh. Asakl, chiar In sânul Academiei greceşti de la Mitropolie, clasa specială de Inginerie civilă. Studiul ingineriei exista deja la programa şcoalei greceşti numită, dar inginerii ieşiţi de acolo erau prea slăbi pregătiţi. Pentru noua clasă de ingineri, Asakl a compus Îndată, în limba românească, un tratat de aritmetică, de algebră, de geometrie, de trigonometrie şi o geodezie practică. După ce au învăţat teoria, desente liniar şi topografia, precum şi arhitectură, elevii au făcut practică la ridicarea planurilor cu Instrumente geodezice. Cursurile acestea au durat cinci ani.1845, s’a născut un Ghindăoani (Neamţ) filosoful Vasile Conta. Asupra vieţii şi operei lul Conta ne vom ocupa la datele respective, acuma vom da câteva descrieri asupra părinţilor filosofului: „Tatăl eră de trup mal mult mic, dil ochii albaştri şi ochi de vultur, de o putere fizică cu totul neobişnuită, ager, sprinten şi neastâmpărat. Cu o intelgenţă străbătătoare, deşi poate nu atât de complexă. Mândru, spirit răsvrătit şi tăios. Ateu convins, el şi-a crescut copiii fără religie, a luptat la multe rânduri contra călugărilor şi a călugăriei, şi a refuzat statornic să facă slujbe religioase (eră preot, de botez,cununie, etc., pentru bani. El a lăsat sub formă de testament, să fie Îngropat fără preot”. Tatăl lui Corta a fost bogat, ocupându-se cu arendările de pământ. Contrară M, mama filosofului avea mareiedar al povestirii. Era ceva mistic In privirile şl in graiul său nespus de dulce care te prindea de la primele vorbe. Cucernică ca o călugăriţă, ţinând sărbătorile cele mai mici cu multă evlavie. In eat se dusese pomina de femee gospodină şi care ştie multe, de aceea cu toţi o respectau. Nu-i plăcea bârfelile şi ura pe omul care Încearcă să i le spue”. Ea „crescu cu o iubire nesfârşită pe cei cinci copii ai să! Mamei sale datoria (filosoful) de sigur acea delicateţă de sentimemta, dusă la extrem, care comntribui tot atât ca şi puternicele sale facilităţi intelectuale ca să-l Înalţe mai presus de cele mai mulţi contemporani ai săi (din lucrarea In manuscris: Lucian Predescu, Viata lui V. Conta). LUCIAN PREDESCU filotoivo VINERI, 15 NOEMBRIE RADIO-ROMAXIA 1875 m. BUCUREŞTI. 364,5 m. 13. Ora, Calendar, Actualităţi. Cota Dunării. 13.05 : Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri) ; Retragerea cu torţe de Charles şi Micuţa gară de Lemarchand, Rustica şi Vals ţigan de Lespenco, cântate de autor ; Plueratorii veseli şa Căntecu, privighetorii de Gennin (duet: Jean şi Pierre Gennin). Două canţonete de Angelis cântat de autor ; Două foxtroturi de Mercer şi Heyman (Orch. B. B. C.). 13:40—13:50: Sport. Știri artistice. Bursa. 13:55 : Muzică variată (discuri) : Uvertură la „Califril din Bagdad“ de Bobildieu (Orch. Operei din Berlin, dir. de Schmalstich). Două impresii sincopate de Billy Mayert (pian , autorul); Eşti stăpânul inimii mele de Stolz şi Venirea primăverii de Rockert. 14.15 : Radio- jurnal. 14.30 : Muzică variată (discuri) : Fantazie pe motive de Schubert ; Din operă la operă. Fantazie de Schestak (Orchestra stmf. din Berlin, dir. de Weissmann); Gopak de Mussorgsky și Cortegiul nobililor din .Mlada" de Rimsky-Korsakow (Orch. simf. din Londra, dir. de Coates). 18 : Lectură de Ion Dongorozi. 18.15 : Concert de după amiază. Orchestra Radio : Suită friglană de Bruseedlmans; Fantazie din „Trubadurul" de Verdi. 19: Din trecutul economismului nostru, de Paul Sterian. 19.30 : Continuarea concertului : Dividenden, potpuriu de Morema ; Rapsodie slavă de Friedmann ; Amintiri de Herbert; Arioso de Renée. 20: Radio-Jurnal, Bursa cerealelor, Viaţa artistică. 30.15: Aspecte din familia modernă, de d-na Aida Vrion. 20.35 : Povestirile lui Hoffmann, operă in 3 acta, prolog şi epilog, de Offenbach (transmisie de la Opera Română); Distribuţia ; Olimpia, d-na Emilia Guţianu ; Ghiletta, d-na M. Cojocăreanut; Antonia, d-na Dora Massind; O vope, d-na O. Grozowska; Niklaus, d-na M. Snejina ; Hoffmann, Dinu Bădescu; Lindorf, G. Niculescu Bassu; Coppelius, Cappertiito şi Dr. Miracol, G. Niculescu-Bassu; Spalanzani, G. Oprişan ; Orespel, G. Marinescu; Schiemil, R. Schilton. Conducerea muzicală, I. Bein 21.40: Pauza I-a: Cărţi Şi reviste. 22.30 : Pauza n-a : Radio-jurnaL Sport. 23.45 : Jurnal pentru străinătate la limba franceză şi germană 23.55 • Ultimele ştiri. 24—2 : Concert nocturn (di scuri) ; Concerto grosso ln re mivat da yjAA-kP iOtrcfe. Toohsäe dia Zürich, dir. de Andrée); Simfonia nr. 40 la soi minor de Mozart (Orch. Operei de Stat din Berlin, dir. de Bruno Walter); Sarabanda de Conelli (Orch. simf. din Madrid, dir. de Arbos); Suita nr. 3 ta re maior de Joh. S. Bach (Orch. Conserv. din Bruxelles, dir. de Defauw); Uvertură la „Prințul Igor“ de Borodin, (Orch. sta. din Londra dir. de Coates); Preludiu la sol minor şi Preludiu in do diez de Rachmaninoff (pian, Murdoch) ; Antractul act. 4 din „Rovanscma“ de Mussorgsky şi Dansul pasării de foc de Stravinsky (Orch. simf. din Filadelfla, dir. de Stokowsky) ; Nocturnă din Quartette tare major de Borodin (Quartette Lener). Fragment din „Petrușca" balet de Strawinsky (Orch. stal. din Londra, dir. de autor). & Moscova, 1724 m. — 16.30. Recital de canto. 1920. Concert de melodii rusești. 21. Concert simfonic. 22. Emisie cehă. 23.08. Emisie engleză. 24. Emisie germană. Deutschlandseniler, 1500 m. — 20 Concert distractiv. 21. Inf. 22.30. Hamburg. Concert de muzică nordică. 23. Meteor, Inf., Sport. 23.30 Concert nocturn. 23.45. Inf. locale. 24. Muzică de dans. Londra, 1500 m. — 19.16. Muzică ușoară. 20. Știri. 21.10. Convorbiri despre muzică. 020. Concert simfonic. îista. Dans. Varşovia, 1345 m. — 1630. Recital de pian. 1860. Sport. 19. Recital de canto. 19.40. Viaţa artistică şi curuiburală. 19.46. Plăci. 2035 Sport. 21. Actualităţi. 21.10. Concert simfonic. 20.30. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 1304 m.—21.16. Concert de muzică variată. 21.45. Inf. și revista presei. 22.06. Concert de plăci. 22.40. Concert de muzică variată. 23. Concert de orchestră. 23.30 . Concert de muzică variată. 005. Recital de canto. 030. Concert de quintet, l.io. Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 550,5 m. — 19.30. Recital de chitară. 20.30. „Boema“ (Puccini). 22.40. IM 23.38. Causerie. 24. Plăci. Viena, 596,8 m. — 18. Concert de după amiază. 20.15. Ora. Programul pentru mâine. Sport. 2035. „Cavaleria rusticană“ operă de Mascagni. „Paiața", operă de Leoncavallo. 23. Inf. Sport. 23.20. Concert de orchestră. 24. Inf. 030. Muzică de dans. Fraga, 4703 m. — 10.56. Plăci. 20. Ora. IM. Meteor. 2030. „Fidelieri operă de Beethoven. 23. Ora, Ora de jazz. 2030. Ora naţiunii. 21. Concert corar. 21.50. Plăci. 23. Ora. Inf. de presă. 23.20. Plăci. Belgrad, 4373 m. — 19. Orches- M, Cronica zilei, 8 port. Reprezentanţii podgorenilor şi primarilor in audienţă la d. ministru de finanţe Mercur la 6 d. a., d. V. Antonescu ministrul finanţelor, a primit la minister delegaţii Uniunii şi ai sindicatelor de podgoreni şi prinari In frunte cu d. Constantin Garoflid, preşedintele Uniunii sindicatelor viticole şi pomicole. Uniunea şi sindicatele au fost reprezentate prin d-nii: prof. univ. C. C. Giurescu, deputat, preşedintele sindicatului viticol „Gicu Dragomir", Odobeşti; Eugen Iliescu, vice-preşedintele sindicatului viticol şi al prunarilor, Buzău; St. Ardeleanu din partea sindicatului viticol Valea Călugărească; D. Topciu, deputat, preşedintele sindicatului viticol Tighina; preot Pavel Cuciuma, preşedintele sindicatului viticol Orhei; Ştefan Graur, Preşedintele sindicatului viticol utna; Al Dumitrescu, pentru sindicatul viticol şi pomicol Piteşti; 1. Paraschivescu, preşedintele sindicatului prunarilor Argeş-Muscel; I. C. Teodorescu-Iaşi, preşedintele sindicatului viticol Iaşi; Const. Grigoriu Odobeşti; T. Enăchescu, Brăneşti-Dâmboviţa; Popescu Baldovin, vice-preşedintele sindicatului viticol R.Sărat; I. Dragomir, Odobeşti; C. Papazol, Văleni de Munte; N. Maior, din partea podgorenilor ardeieni; g-ral Rădulescu şi preot Popescu, din partea sindicatului viticol Drăgăşani şi Em. Hagi Anton, directorul Uniunii sindicatelor viticole; „ O. Const....Garoflid.. „a...expus d-lui ministru V. Antonescu situaţia tra-gică a podgorenilor şi i-a înmânat un memoriu In legătură cu dezideratele podgorenier -fi prunarilor. 1 . D-sa a arătat, că faţă de producţia mare, de vânzarea inexistentă şi de preţurile atât de scăzute, guvernul este dator sâ-i ajute. Înlocuind spirtul de cereale cu cel din vin, s'ar intra In rândul ţărilor viticole, conştiente de importanţa acestei ramuri de bogăţie naţională. S’ar descongestiona astfel piaţa da 15—-20.000 vagoane de vin inferior care mergând la spirt, nu ar mai concura pe piaţă, vinurile nobile. Podgorenii şi prunarii au soluţii practice şi imediat realizabile pentru a echilibra bugetul. Dacă s'ar înlocui taxa actuală pe decalitru printr’o altă aşezare a unei taxe fixe, toţi podgorenii ar plăti egal, pe câtă vreme azi statul nu percepe taxă decât la un sfert din producţie. Cu acest sistem s’ar Înlătura şi frauda. In fine, oprirea tuturor plantărilor de vii şi fabricarea şi consumul oţetului numai din vin sunt măsurile cari se impun de Îndată pentru Înlăturarea crizei. D. ministru V. Antonescu a ascultat aceste interesante , propuneri şi a dispus formarea unei comisiuni compuse din d-nii D. Neagu şi Cristu Simionescu, raportorul bugetului şi din reprezentanţii podgorenilor d-nii Const. Garoflid, Dragomir, St. Ardeleanu şi Em. Hagi Anton, pentru a studia chestiunea. Prima şedinţă a comisiunei va fi Sâmbătă 16 cor. la ministerul de finanţe, in cabinetul d-lui D. Neagu. D-sa a adăugat apoi că nu trebue înlăturat interesul fiscal şi statul ar fi in imposibilitate să poată face vreun sacrificiu, mai ales acum când se cer 3 miliarde pentru înzestrarea,armatei, , A declarat apoi că spre & satisface podgoreni n'ar urmări o sporire de venituri; ar voi numai ca schimbarea taxei să asigure venituri egale. D. Const. Giurescu a rugat pe d. ministru să fixeze un termen tn lăuntrul căruia, comisiunea să-și termine lucrările. Intrucât promisiuni pentru studierea memoriilor a mai făcut şi d. ministru Sassu şi totuşi legea viticulturii n'a apărut. D. ministru a asigurat pe podgoreni că lucrează cu gândul cel bun pentru satisfacerea cererilor lor. Ridicarea porturilor Galaţi şi Brăila Comisiunea desemnată de d. ministru Framasovici In conferinţa trimită săptămâna trecută la, minsteerul industrial să cerceteze mijloacele pentru ridicarea porturilor Galaţi şi Brăila a ţinut Mercuri dmn prima şedinţă la ministerul comunicaţiilor sub prezidenţia d-lui ing. Traian Pârvu, secretarul general al acestui departament. Au luat parte d-nui: Victor Slăvescu, fost ministru al finanţelor, ing. Ion Mihalache, directorul general al drumurilor, ing. C Mihăiepol, subdirectorul general al P. C. A., ing. I Miclescu, diectorul comercialului C. F. R. Apostol Popa, senator de Covuriul, Onose, deputat de Brăila, Ciunea, preşedintele Camerei de comerţ din Brăila, Roşculeţ, deputat de Constanţa, Nicolae Ştefan, preşedintele Camerei de comerţ din Constanţa şi av. Basil Ştefănescu, secretar al comisiei. Din discuţîunile ce s’au desfăşurat s’a relevat că suferinţele ce Îndură porturile Galaţi şl Brăila se datoresc In bună parte şi faptului că fiecare autoritate de Stat lucrează dteeparat In materie de transporturi, neglijându-se sau scăpându-se astfel din vedere Interesul superior al economiei generale; cu alte cuvinte se simte nevoia creărei unui organism pentru coordonarea lor. D. Ing. Traian Pârvu a remarcat că foite de coordonator îl are în privinţa aceasta ministerul comunicaţiilor, căruia însă neadresându-i-se la timp doleanţele se ivesc nemulţumiri. S-a mai observat că la alcătuirea tarifelor de mărfuri pe C. F. R. nu se ţine seamă de tarifele auto-carteoanelor, de promptitudinea cu care se mişcă acestea. Afară de timbrele şi taxele ce încarcă şi scumpesc marfa transportată pe c. f. r. Relevându-se din nou de d- Victor Slăvescu taxele exagerate ce le percepe comisiunea europeană a Dunărei, d-sa şi-a exprimat părerea că ele să fie suportate de întreaga producţie exportabilă a ţarei, nu numai la cele două porturi du- i adreaet D. ing. C. Mihalopol, subdirectorul general al P. C. A., dând câteva cifre din care reese că nu se îndreaptă spre Constanţa decăt cca. 25% din producţia hinterlandului Brăila şi Galaţilor — şi aceasta în timpul iernei — d. Victor Slăvescu a observat că e firesc ca 25% să fie îndreptate spre porturile de mai sus. I. Nicolae Ştefan, preşedintele Camerei de comerţ din Constanţa, s’a exprimat contra oricăror avantaj ii speciale vreunuia din porturi, iar reducerile ce s’ar acorda unuia să se răsfrângă automat şi asupra celorlalte. S’a pronunţat pentru deplina libertate a circulaţiei bunurilor spre porturile unde ele găsesc o mai bună valorificare. A cerut tarife de penetraţie pentru toate porturile noastre, pentru ca importul să nu se mai facă prin Danzig, Gdynia şi Trieste. Să se acorde şi Constanţei tarif de transport pe grupaj. In sfârşit, ca prin hotărâri de ansamblu (C. F. R. N. F. R. şi S. M. R.), să se creeze noul debuşee de expon şi să se poată menţine cele existente. D-nul Apostol Popa şi curea, preşedintele Camerei de comerţ din Brăila, au cerut un tarif de zone, pentru ca produsele din nordul ţărei şi imediata apropiere a Brăilei şi Galaţilor să se îndrepte spre aceste porturi, cum şi asigurarea navigaţiei în timpul brnei printr’un spărgător de ghiaţa, aşa cum se procedează în Germania şi Rusia în acest sezon. Şedinţa viitoare se va ţine Sâmbătă 16 c., când d. ing. I. Miclescu ,directorul comercialului C. F. R., va veni cu date în sensul propunerilor de mai sus în ce priveşte tariful pe CF. R. 4444444-44-M-4+4444 444444-Spre a fi prompt serviţi d-nii abonaţi sunt rugaţi, ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă, să binevoiascâ a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul şi la Hol INOIREA ABONAMENTULUI a lipi pe cuponul mandatului postai eticheta abonamentului txsiTit . s' ~ In timpul din urmă, la noi, ca şi în alte ţări cari ne-au luat cu mult înainte, femeii nu i se mai închid porţile instituţiilor. Au rămas puţine locuri unde femeia nu calcă încă. Funcţionara conştiincioasă, dactilografa rapidă şi doctoriţa măiastră au dat destule probe de capacitate şi îndemânare şi cred că nu se mai găseşte nimeni să vadă o diferenţă cât de mică în rău, nn bine... In tribunal, advocata isteaţă şi întreprinzătoare se agită cu mult folos şi dă acestui locaş mohorât, puţină lumină şi căldură. Magistratura insă, refractară inovaţiilor, e interzisă deocamdată femeii, care doreşte să se manifeste şi in această înaltă carieră. Roba întunecată e rezervată pănă acum numai împărţitorilor de dreptate. Femeile nu cedează aşa uşor şi vor cere cu insistenţa de care le ştim capabile şi cu care au reuşit şi in celelalte împrejurări, dreptul de a intra şi in această funcţiune, unde au de făcut lucruri frumoase. In procesele de divorţ atât de frecvente in societatea contimporană, rolul femeii magistrat e de netăgăduit. Magistratului, pe lângă cunoaşterea şi aplicarea cu integritate a legilor, i se mai cere şi înţelegerea situaţiei, unde, după cum ştim, intră şi o parte afectivă. Oricât de bun cunoscător al psihologiei femeii şi oricât de fin înţelegător al com..sexului sufletesc femenin, bărbatului care împarte dreptate, îi va rămâne de neînţeles o mare parte din mobilele părţei împricinate, care cere desfacerea căsătoriei, sau protecţia legilor în alte cazuri. Numai o femee va putea judeca nu numai cu legea care e de fier, ci şi cu acea înţelegere cerută magistratului de spiritul cât mai larg al legilor noi. Femeia va găsi in semena ei care o judecă, o înţelegere care o va ajuta, ridicându-i moralul. In crimele pasionale rolul femeii judecător e neîndoios de mult folos, luminile ei scoţând la iveală multe ascunzişuri întunecate. In aceste procese judecătorii fireşti sunt Curţile cu Juri, de unde lipsesc femeile. Discuţiile asupra acestei instituţii sunt încă actuale, o parte din doctrină fiind pentru şi alta contra, dealtfel ca în orice chestiune de drept. Funcţionând in ciuda discuţiilor, se cunosc cred principiile pe care se bazează : judecarea făptuitorului de către semenii lui, cari vor judeca nu numai prin prisma legilor, ci şi cu bunul simţ cu care e înzestrat orice om normal. Femeilor li e răpit acest drept de a fi judecate şi de a judeca pe semene de io. Femeia poate pricepe spiritul legilor tot atât de bine ca bărbaţii; proba ne-o dau advocatele noastre cu renume ce ilustrează baroul, bunul simţ se pare că îl au, iar cultura ce se cere juraţilor ce te aleg după anumite norme, o au acum in aceiaş măsură. Camerele de muncă de asemenea ar trebui să coprindă în compunerea lor femei, pentru judecarea proceselor de muncă, fabricile fiind pline de lucrătoare ce lucrează cot la cot cu bărbaţii şi care au în plus grija casei şi a copiilor. Femeia ar fi chemată şi la judecarea copiilor , minorii delicvenţi sau criminali, cari ar găsi o înţelegere maternă, fiindcă sufletul femeii e mai aproape de acela al copilului. Mamele „denaturate”, care îşi abandonează sau îşi omoară copiii, de cele mai multe ori pentru că nu au de lucru şi nu le pot da de mâncare. Vor găsi un judecător pe cineva Care va pricepe sbuciumul unei mame împinsă să facă o astfel de faptă. Va fi condamnată sau iertată, după ce o inimă de femee — şi de mamă — se va fi plecat asupra ei, dând la o parte dispreţul şi indiferenţa cu care sunt privite aceste femei de către bărbaţii ce sunt puşi la adăpostul lipsei de căutare a paternităţii... Femeia judecător va fi bine venită, lipsa ei in această înaltă meserie a împărţitorilor de dreptate pe pământ, se resimte. Femeia va da încă o probă de capacitate, devotament şi conştiinţă cu care suntem obişnuiţi, în slujba acestei misiuni ce cere mai mult ca oricare astfel de calităţi. Daţi femeilor posibilitatea de a se manifesta şi în magistratură şi se vor vedea roadele. Templul justiţiei le aşteaptă. Rodie* M. Baruiana COLŢUL FEMEII Femeile in magistratură Originile spiritului modern in astronomie Conferinţa d-lui prof. V. Valcovici Erl d. a. la fundaţia „Dralles“ d. prof. univ. V. valcov.ei a vorbit în cadrul conferinţelor organizate de „Universitatea, U-beră" despre originile spiritului modern în astronomie”. Incepându-şi prelegerea d-sa arată că există un spirit ştiinţic modern care purcede de la spiritul ştiinţific al civilizaţiei antice, cel puţin în oarecare măsură. Antichitatea greco-latină ne-a lăsat o bogată moştenire de civilizaţie cu ştampila notei estetice. Pentru cel vechi adevărul şi frumosul merg împreună. Spiritul modern ştiinţific este preocupat numai de adevăr. Instrumentul de cercetare este raţiunea bazată pe observaţie şi experienţă. Este o depoetizare a spiritului celor vechi. Cercetarea modernă apare mai ştearsă şi mai prozaică decât cea veche. Iar ca scop mult mai modestă. Totuşi ca mijloc de cercetare ea este mai îndrăzneaţă, agresivă chiar. Trecerea de la un pol la celălalt se petrece mai ales în decursul veacurilor 17 şi 18. Astronomia arată mai pregnant decât orice altă disciplină, această trecere. Spiritul ei suferă, în mai puţin de 150 ani, schimbări profunde şi definitive pricinuite de patru mari titani al ştiinţei astrelor: Coper,nie, Galileu, Kepler şi Newton. Astronomia la cei vechi era geocentrică. Mişcarea astrelor se explica anevoios şi complicat cu ajutorul unei teorii artificale, a ciclelor şi epiclclelor. Teoria era imaginată pentru a nu se atinge de mişcarea circulară a astrelor, cercul fiind singura linie curbă perfectă, demnă de puritatea corpurilor cereşti. Copernic Îndrăzneşte a susţine că pământul se mişcă. Prin rotaţia sa diurnă se explică rotaţia bolţii cereşti, iar prin mişcarea sa in jurul soarelui se explică mişcarea ciudată a planetelor printre stele, fără a mai face apel la teoria complicată a chclelor şi epiclclelor. Gordano Brunoşi mai târziu Galileu propagă Intens noua teorie a lui Copernic. Mai ales Galileu, folosindu-se de telescop, descoperă fenomene cereşti cari vin să tătărească ideile lui Copernic. Johann Kepler complectează opera lui Copernic, arătând că astrele — În special planetele — nu sunt de loc ţinute a se mişca pe ceruri. Cele trei legi ale sale fixează felul cum se mişcă planetele şi Înlătură pentru totdeauna prejudecata mişcării circulare. Mulţimea aceasta de fenomene şi de legi noul astronomice conduc pe Învăţatul englez Newton, printr’o minunată operă de sinteză, la cea mai simplă şi cea mai generală dintre legile care guvernează universul material. Este legea atracţiunei universale. Această lege n’a găsit răsunetul cuvenit (nici la Anglia, nici aiurea) decât mai târziu. Voltaire o popularizează în Franţa. In Germania Kant o comentează şi o aplică la mai toate lucrările sale cu caracter ştiinţific. Iar mai târziu imaginează chiar o teorie pentru a explica naşterea sistemului solar, bazat pe legea atracţiunei universale. Teoria lui Kant este reluată şi complectată de matematicianul francez Laplace, din care cauză teoria este cunoscută sub numele dublu: Kant-Laplace. Această încercare de a îmbrăţişa cu ajutorul legii lui Newton un fenomen de dimensiuni impresionante poate fi privită ca o frumoasă încoronare a operei astronomice a celor patru stâlpi: Copernic, Galileu, Kepler şi Newton. Curierul înaltei Curţi de conturi Condamnarea d-lui Art. Holban, fost ataşat comercial Departamentul afacerilor străine britanic intervenise energic pentru rechemarea in ţară, înainte de 1 Ianuarie 1934, a d-lui Arthur Holban, ataşat comercial la Londra. Această afacere având un caracter de deosebită gravitate s-a dispus de către ministerul finanţelor să se trimită legaţiunii române din Londra suma necesară pentru plata datoriilor făcute de d. Heiban şi a călătoriei în ţară a familiei sale, cu condiţia ca ministerul industriei să-l destitue sau demită din funcţiune. In consecinţă s'a deschis un credit extraordinar de 600.000 lei din care 559.000 lei pentru achitarea cheltuelilor făcute pentru întreţinerea agenţiei comerciale şi a altor datorii, iar lei 41.000 pentru transportul său şi al familiei. Din actele justificatoare trimise Curţii de conturi s-a făcut constatarea că d. Helban a cheltuit banii pentru interese personale ca: hrană, îmbrăcăminte, taxe şcolare, reparaţii de automobil, zis- „Ministerul jorstică sonsiderând una din adresele primite de la ministerul finanţelor drept aprobare pentru luarea asupra statului a tuturor datoriilor d-lui Heiban n'a luat nici o măsură pentru urmărirea d-sale, urmărire care de altfel nici nu era posibilă întrucât numitul se găseşte -urşi astăzi In Anglia, iar in ţară nu are nici domiciliu cunoscut şi nici avere personală, înalta Curte s III având in vedere că d. Heiban a Întrebuințat suma de 600.000 pentru interese personaleu in scopul pentru care a fost desenată, l-a condamnat, la plata e, cu dobânzile legale dela 1 Aprilie 1934 până la achitare. Citit UREVERSUL COPIILOR SI AL TINERETULUI