Universul, decembrie 1935 (Anul 52, nr. 331-345)

1935-12-01 / nr. 331

Km­il al 52-lea O problemă naţională şi economică înviorarea creditului în ţa­ră şi în special în teritoriile alipite, este în strânsă legă­tură cu însăşi consolidarea statului nostru întregit. Ea nu trebue privită numai sub unghiul intereselor regionale de ordine economică. Cele dintâi instituţii de credit, pe care le-au înfiinţat acum câ­teva decenii fraţii noştri din Ardeal şi din Banat, au avut de scop tocmai păstrarea şi întărirea forţelor lor naţio­nale. Prin asemenea institu­ţii, bine organizate şi condu­se, s-au putut întemeia şi în­treţine biserici, şcoli şi diver­se aşezăminte culturale, sau de ajutor mutual, după cum, tot prin ele, s’a putut înche­ga o pătură înstărită, condu­cătoare, conştientă de misiu­nea grea ce o avea de înde­plinit în acele vremuri grele pentru românii de peste Car­­paţi. Instituţiile acelea de credit şi băncile româneşti din Ardeal şi din Banat au fost adevărate citadele na­ţionale şi culturale, care nu­mai prin chibzuita lor con­ducere şi prin spiritul clar­văzător al întemeetorilor lor, ţărănimea noastră a avut putinţa să se manifeste şi pe terenul economic şi cultural, ca o forţă de neînvins, când dominatorii lor, maghiarii, prin toate mijloacele, unele cu caracter legislativ, altele cu caracter politic-adminis­trativ, căutau să-l menţină într-o situaţie inferioară, ma­terială şi morală,­­ refu­zând să le acorde drepturi şi posibilităţi de propăşire eco­nomică. După încheerea păcii, du­pă înfăptuirea României în­tregite, toate instituţiile de credit şi băncile româneşti au suferit efectele crizei ge­nerale economice şi finan­ciare, cu toate că in acelaş timp, dar din alte cauze, in­dustria şi comerţul din Ar­deal şi Banat, au luat o mare desvoltare, în raport cu si­tuaţia dinainte de război. Cauzele ce au provocat dezvoltarea industriei şi co­merţului nu le găsim, atât in politica economică a guver­nelor şi nici in opera legisla­tivă a parlamentului, cât în integrarea teritoriilor de peste Carpaţi într’un nou sis­tem geografic şi economic, care, spre deosebire de cel din trecut, a favorizat şi favori­zează acest fenomen intere­sant. Creditul însă a fost ucis, căci nu s’au luat măsuri din timp, pentru menţinerea lui. In deosebi, românii au su­ferit ş­i suferă consecinţe a Ie acestei stări îngrijorătoare, de­oarece instituţiile lor de credit n’au mai avut putin­ţa să se menţină în condiţiile din trecut, pe când popu­­laţiunile minoritare dispun de capitalurile lor şi de a­­proape toate întreprinderile industriale şi comerciale. Ia­tă pentru ce se impune, as­tăzi, să luăm măsurile grab­nice şi necesare pentru reîn­vierea creditului in ţară şi în deosebi în Ardeal şi în Banat, unde el este legat — după cum am spus — de în­săşi consolidarea noastră na- I ţională. fONDATORI LUIGI CAZZAVILLAN­TI Pagini EXEMPLARUL In Ţară : 3 lei In străinătate : 6 lei Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir G­le P. T. T. No. 120.288/932. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA |l ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 : SECRETARIATUL PE REDACTIE: 3.30.10____________ Accident de cale ferată intre R.-Sărat şi Focşani Un tren de marfă, plecat nor­mal din staţia Voitin, situată între R.-Sărat şi Focşani, s-a rupt în două, pe linia curentă. Mecanicul trenului, obser­vând faptul, după ce parcurse­se câţiva kilometri, a înapoiat prima parte a trenului, spre a face legătura, cu partea a doua rămasă pe linie. Din cauza ceţii, mecanicul nu a observat grupul de vagoane ce staţiona şi l-a tamponat vio­lent, provocând încălecarea mai multor vagoane, din gru­pul staţionar. Din cauza acestui accident, întâmplat Vineri, la ora 4 dim., circulaţia trenurilor pe această linie importantă de mare trafic, a fost întreruptă mai multe ore, până când serviciul de în­treţinere a ridicat vagoanele deraiate şi a refăcut linia în parte stricată. Accidente de persoane nu au fost. Trenurile de călători au su­ferit întârzieri Intre 40 și 150 minute. S-a ordonat anchetă pentru stabilirea răspunderilor și eva­luarea pagubelor suferite. Autorul furtului de la legaţia rusă din Praga a fost arestat Braga, 23 (Radar). — Jan­darmii au arestat, la 80 kilo­metri spre nord de Paga, pe autorul furtului săvârşit la le­gaţia sovietică. Hoţul se numeşte Alexandru Kazimov şi era funcţionar la această legaţie. Asupra lui Kazimov au fost găsiţi aproape toţi banii furaţi. Nu s'a furat nici un document dela legaţie. Praga, 28 (Rador). — Se dau următoarele amănunte despre arestarea lui Alexandru Kazi­mov, autorul furtului dela le­gaţia sovietică. Poliţia a identificat şi ares­tat pe şoferul automobilului cu care Kazimov, însoţit de o fe­­mee, a plecat din Praga după săvârşirea furtului. Şoferul a condus pe detectivii poliţiei în împrejurimile localităţii Boe­­misch Leipa, unde îşi dusese clientul. Poliţiştii l-au găsit pe Kazi­mov, ameţit de băutură, pe scările unui han din localitate. Şoferul continuă să fie ţinut la dispoziţia poliţiei. Dizolvarea „Asociaţiei evreilor naţional-germani“ Berlin, 28 (Rador). — Agen­ţia D. N. B. la imnţă: „Asociaţia evreilor naţional­­germani“ a fost dizolvată, la­ averea ei confiscată, pentru a­­tiitudinea ostilă statului a mem­brilor ei. Preşedintele asociaţiei, d-rul Max Naumann dim Borni­, a fost arestat. El este acuzat ca prin date inexacte despre aju­torarea evreilor din partea ac­ţiunea „asistenţei de iarnă" a poporului german, a adus pre­judicii mari măsurilor luate de guvern în acest domeniu. ----------x *: -----------­ I a revenit memoria după 10 ani New-York, 28 (Radio-Cen­tral).­­ Acum zece ani a fost internat la spitalul din Jersey- City un bărbat, care îşi pier­duse memoria. Azi, nu se ştie graţie cărei întâmplări, bolnavului i-a re­venit memoria. El a cerut ca mama şi soţia lui să fie che­mate la spital. Bucuria aces­tora a fost mare, căci fiul, res­pectiv soţul, fusese­­declarat mart de autorităţi, în urma dispariţiei lui A avortat patru gemeni Londra, 29 (Radar). — In timpul unei competiţii sporti­ve, o spectatoare în vârstă de 35 ani, — din cauza emoţiei, — a dat naştere la patru gemeni. Naşterea fiind prematură, atât mama cât şi copiii au a­­vut nevoie de îngrijiri medica­le imediate şi speciale. ­ooOOOoo- Congresul economic de la Cluj De la stânga spre deapta s d-nii Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul"; Iuliu Maniu, epis­copul unit Frenţiu; I. P. S. S. Mitropolitul Băla­n, rostindu-şi cuvântare­a: episcopul Hossu; epis­­­copul Lăzărescu. Foamete in Transvaal Paris, 28 (Prin radio). — Se anunță din Londra că guvernul Africei de Sud va fi silit să facă im mare împrumut sau să ceară ajutoare în afară spre a putea veni în ajutorul regiunilor sale înfometate din Transvaal. După o secetă care durează de mai bine de un an, 80.000 locuitori a căror îndeletnicire era agri­cultura şi creşterea vitelor, sunt astăzi muritori de foame în cel mai aspru înţeles al cuvântului. Ajutoarele date până acum de guvern sunt insuficiente. In nordul Transvaalului triburile de băştinaşi au început să de­vină agresive, împinse de foame. -Oxoftox. Regele Greciei ameninţă cu plecarea 0X0 Amnistia generală provoacă vii nemulţumiri Atena, 28 (Radio-Cen­tral). — Trei zile după înapoerea din exilul de 12 ani, regele George al Greciei a ameninţat azi cu plecarea din ţară dacă­ armata şi generalul Con­­dylis se vor opune amnis­tiei generale a celor im­plicaţi în mişcarea revo­luţionară din 1 Martie. Generalul Condylis a declarat azi că armata se opune ca amnistia ge­nerală să cuprindă pe d. Venizelos şi alţi şefi re­publicani. Ministrul de război, comandantul a­­viaţiei şi şeful marelui stat major al marinei, au declarat că vor demi­siona dacă se va da o amnistie generală. Re­gele George nu este dis­pus însă să dea ascultare pretenţiilor armatei, că guvernul Condylis nu putea să-şi asume răspunderea unui decret de amnistie sau de gru­­pere. Numai un guvern regu­lat, a spus d-sa, poate asuma o oseg­rea responsabilitate. Zi.­­■ M­anăr­ţă că "odată după formarea guvernului de tranziţie, vor fi amnistiaţi toţi cei amestecaţi în mişcarea re­voluţionară şi condamnaţi de Curţile marţiale. NU SUNT NEMULŢUMIRI IN ARMATA Atena, 28 (Rador). — Gene­ralul Papagos, ministrul războ­iului, a declarat că svonurile despre pr­etițise nemulțumiri în armată în legătură cu proectul de amnistie, sunt lipsite de ori ce temei. CINE VA FORMA NOUL GUVERN Atena, 28 (Radio-Central). — Spre seară s’a răspândit știrea că d. Constantin De­­mercis a fost însărcinat cu formarea noului guvern. D. Demercis a ocupat până acum diferite posturi politice. Știrea despre însărcinarea d-lui Demercis cu formarea guvernului nu a fost confir­mată până acum In mod o­­ficial. ----------ooooooo---------­ Divergenţă de vederi intre guvern şi coroană Atena, 28 (Rador). — Ge­neralul Condylis a cerut audiență Regelui spre a-i aduce la cunoştinţă că de­cretul de amnistie care a fost anunţat, a început să stârnească vii reacţiuni în armată. Comandantul arsenalului naval şi-a prezentat mai de mult demisia. Se prevede că se vor produce în curând şi alte demisii de ofiţeri. & Atena, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Ha­vas” transmite : Pe cale par­ticulară se anunţă că între­vederea pe care d-nii gene­ral Condylis şi Theotokis au avut-o cu Regele George, a dus la constatarea că între Coroană şi guvern există di­­verginţă de vederi asupra măsurilor de clemenţă cari ar urma să fie luate faţă de şefii mişcării revoluţionare din Martie trecut. Se crede că guvernul va lăsa guvernului succesor răs­punderea decretului de am­nistie. In astfel de condiţiuni, re­­înoirea mandatului generalu­lui Condylis de a forma noul guvern elen pare exclusă. Se vorbeşte de formarea u­­nui guvern­ „de tranziţie“ sub preşedinţia d-lui Demertzis, fost ministru şi profesor la universitatea din Atena. AGITAŢIA ORGANIZAŢII­LOR ANTIVENIZELISTE Atena, 28 (Rador). — Câ­teva organizaţii anti-venize­­liste şi-au convocat membrii la o Întrunire care urmează să se ţină astăzi la ora 19, în Piaţa Constituţiei. întrunirea a fost convocată pentru a se protesta împotri­va planurilor de amnistie. » Atena, 28 (Rador). — Poliţia a interzis întrunirea convocată, pentru astăseară în piaţa Cons­tituţiei, de câteva grupări anti­­venizeiste, care voiau să pro­testeze contra proectului de am­nistie. AUDIENŢA D-LUI CONDYLIS LA REGE Atena, 28 (Rador). — Agen­ţia telegrafică elenă transmite: Fiind chemat azi la amiază de rege, d. Condylis a între­rupt consiliul de miniștri pe care îl prezida, urmând ca dezbaterile consiliului să fie continuate după audiența d-lui Condylis. *■ Inapoindu-se de la palatul re­gal, președintele Condylis a pus în curent pe membrii consiliu­lui de miniștri cu felul cum a decurs audienţa sa la Suveran. Deoarece divergenţa pe care am anunţat-o continuă să e­­xiste, se aşteaptă formarea noului guvern. AUDIENŢA D-LUI MICHALA­­KOPULOS Pentru ora 16, regele a con­vocat pe d. Michalakopulos, pentru a-l consulta asupra si­tuaţiei politice. Trebue să se noteze că formarea unui „gu­vern de serviciu”, care va avea sarcina de a reglementa chesti­unea amnistiei după dorinţa Suveranului, este independentă de soluţia crizei ministeriale, pe care M. S. Regele o va a­­dopta după ce va termina con­sultarea şefilor politici. Se observă că, după promul­garea amnistiei pentru toţi ci­vilii inclusiv d. Venizelos, şi a graţierii pentru toţi militarii inclusiv d. Plastiras, şefii repu­blicani vor putea să-şi reia ac­tivitatea politică în cadrul re­gimului actual. Se citează numele d-lor Ma­ximos şi Denerdjis ca preşe­dinţi probabili ai „guvernului interimar de serviciu”. D. PAP­ANASTAS­IU NU S’A PREZENTAT Atena, 28 (Rador). — Drept răspuns la convocarea de a se prezenta la palatul regal, d-nii Calandaris şi Papanastasiu au adresat mareşalatului Curţii câte o scrisoare în care declară că nu pot da urmare convocă­rii regale. D. SOFULIS PENTRU AMNIS­TIE GENERALA D. Sofulis, şeful partidului li­beral, fiind reţinut în casă de boală, a trimis regelui un me­moriu, în care spune că parti­dul liberal va continua loial activitatea sa politică în cadrul Constituţiei din 1911. D. Sofuris propune o amnistie generală, un guvern tranzitoriu şi alegeri imediate pe baza reprezentării proporţionale. Părerea generală este că, da­că s’ar promulga amnistia ge­nerală, militarii condamnaţi vor fi iertaţi de pedeapsă, dar nu vor fi reintegraţi în gradele pe care le-au avut în armată. PAREREA MINISTRULUI DE JUSTIŢIE Atena, 28 (Rador). — D. Ya­­nopulos, ministrul justiţiei în guvernul demisionat, fiind în­­­trebat de ziarişti, a explicat Regina Maria a Iugoslaviei a sosit la Belgrad Belgrad, 28 (Rador). — Azi la ora 17 a sosit în gara Bel­grad, venind din România,re­gina Maria a Iugoslaviei. Pe peron se aflau în întâm­pinare regele Petru al ll-lea, prinţul regent Paul, principesa Olga. Înalţii regenţi d-nii Stan­­kovici şi Perovici, d. Stoladino­­vici, preşedintele consiliului de miniştri şi ministru de afaceri străine, generalul Jifkovici, mi­nistrul de război şi de marină, miniştrii Koroşeţ şi Spalbe, precum şi membrii casei civile şi militare a regelui. Se mai aflau deasemeni pe peron d.na şi d. Gurănescu, ministrul României la Belgrad, precum şi întreg personalul legaţiei. -------ooOOOoo------­ Accident grav pe cuirasatul „Paris” Paris, 28 (Rador). — Un acci­dent s’a produs In sala cazanelor de pe cuirasatul „Paris", ancorat în portul Toulon. Cinci marinari şi gradaţi au fost mai mult sau mai puţin grav ră­niţi.-------OOOOOOO------­ Furtună pe coasta Spaniei — BĂRCI NAUFRAGIATE — Madrid, 29. (Rador). — Din Gigiu (Asturii) se anunță că o barcă de pescari, în care se a­­flau șase persoane, a dispărut de două zile. Sunt temeri că barca s’ar fi scufundat în timpul furtunii. O altă barcă d­in Vigo a nau­fragiat, iar cei trei oameni cari formau echipagiol /M 11 Pagini N*. Hi Duminică 1 Decembrie 1935 P 11 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Luptă sângeroasă intre grăniceri şi contrabandişti Kaunas, 28 (Rador). — O luptă sângeroasă s'a dat azi intre gră­niceri şi un grup de contraban­dişti, cari au încercat să treacă frontiera in apropiere de răni Niemen. Contrabandiştii, după o luptă violentă, au reuşit să pună mâna pe grăniceri, să-i dezarmeze și a­­poi i-au aruncat in Niemen. --------ooo : * : Ooo-------— FILME Nu se poate face mediemei nedreptatea să i se pretindă să nu varieze. Acest drept natural îl au toate ramurile de activitate o­­menească, în frunte cu politica. Interesant este însă că, în „doftoricescul meşteşug“, cum zicea Ionescu-Gion, variaţiunile nu funcţionează pe fronturi scurte, ci de la un pol la celalt. Cine nu-şi aduce aminte de vremurile când se recomandă cu unanimitate, că trebue să faci mişcare cel puţin o oră după masă, dacă vrei să fii să­nătos? După mulţi ani de apli­­caţiune a acestei îndrumări, a apărut siesta : viaţa nu poate să se scurgă fără dureri, dacă nu „dai“ după masă, adică dacă nu dormi cât de puţin. Care va fi etapa a treia, ră­mâne de văzut. Odinioară, era aforism să mănânci cât mai puţine pătlă­gele roşii, ardei verzi şi alte le­gume, ale căror calităţi ar fi fost depăşite de cusururile lor. Astăzi, toate acele ostracizate alimente intră în categoria ce­lor mai recomandabile din cau­za... vitaminelor. Leit-motiv ne­lipsit de la nicio masă. Cum era să nu anunţe o firmă lu­minoasă de pe un acoperiş de pe bulevardul cel mai central: „Bere cu vitamine“ ? Dar saltul recent de la o ex­tremitate la alta a provocat dezorientări şi iritaţiuni mai mari de­cât oricând. — De ce eşti aşa de palidă, scumpo ? Eşti bolnavă ? — Mai rău. Sunt desperată. Cred c’o să înnebunesc ! — De ce ? Ai pierdut ceva ? Ţi-a murit cineva ? — Ași! Asta n’ar fi nimic (plânge). E cu totul altceva... Mi-am perdut cincisprezece ani din viață!... Inchipuește-ţi !... M’am canonit ca să mă fac fru­moasă—și când colo mă sacri­ficam ca să mă fac urâtă !.„ știam că dacă vrei să ai ten frumos, neted, fără sbârcituri, trebue să te abţii dela râs prea mult, dela hohote de râs, pen­tru că pun pielea la încercări grele, grăbesc şi Înmulţesc ri­durile, cel mai mare duşman al frumosului femenin.. De aceea, dela război—atunci m’am con­vins de asta din cărţi speciale —pot să spun că n’am mai râs. Cu riscul de a fi considerată sceptică, vecinie nemulţumită, schiţam un simplu zâmbet a­­tunci când cei din jurul meu se prăpădeau de râs... Am su­ferit mult, căci comprimarea exteriorizării veseliei pe care o simţiam la fel cu toţi, mă du­rea... Cred chiar că asta mi-a mâncat câţiva ani din viaţă. — şi? — Şi (plânge cu hohot), ci-­­ tesc astăzi, în conferinţa unui­­ doctor specialist, într’un ciclu cu autoritate, că râsul, nu nu­mai nu ridează pielea, dar mai­­ de grabă o netezeşte şi o înse­ninează prin afluxul de sânge­­ care inundă ţesutul elastic din pielea celor cari râd sincer și­­ natural... I-î-î !... I Dori ADEVĂRUL IN PROBLEMELE APĂRĂRII NATIONALE Adevărul, oricât de supă­rător ar fi pentru cei cari nesocotesc realităţile şi cred că optimismul nejustificat este un principiat de guver­nământ, se impune, mai de­vreme, sau mai târziu, ca un imperativ categoric, în viaţa socială şi politică. Un caz interesant s-a pe­trecut în Italia. înainte de izbucnirea războiului mon­dial, un ofiţer a desfăşurat o activitate extraordinară intelectuală în domenii nu­meroase şi variate. El a publicat lucrări cu ca­racter ştiinţific şi militar, precum şi rezultatele unor cercetări de laborator, In domeniul chimiei indus­triale, electro-itechnicei, a­­viaţiei, etc. In anul 1916, după ce Ita­lia a tatuat la război, i s’a cerut acestui ofiţer chiar de d. Bissoreti, ministrul fără portofoliu In cabinetul Bo­­selli, să expună într’un me­moriu ideile sale asupra răz­boiului şi In special asupra aviaţiei. Ofiţerul s’a execu­tat şi In două memorii a ex­pus vederile sale, observa­ţiile sale critice obiective şi propunerile sale cu privire la reorganizarea armatei şi a aviaţiei, după cerinţele răz­boiului în curs, în vederea atingerii scopului urmărit de toţi aliaţii: victoria. Cele două memorii au fost aduse la cunoştinţa coman­damentului suprem. Efect neaşteptat. Autorul memoriilor a fost arestat, dat judecăţii şi con­damnat de un tribunal mili­tar la un an recluziune. In 1920, acelaş ofiţer a fost reabilitat, reîncadrat şi Înaintat general de divizie. După câtva timp, el a de­misionat din armată. Astăzi, numele generalului Douhet — căci despre el este vorba —a ajuns celebru, nu numai prin lucrările ştiinţifice şi militare ce le-a publicat, prin cercetările sale de la­borator, ci mai presus de toate pentru fermitatea ca­racterului său şi pasiunea sa pentru adevăr. Ce a scris el în memoriile din epoca războiului, cari au provocat darea în judecată şi con­damnarea sa? Nimic altceva decât adevărul. El a atras atenţia asupra pericolului ce-l prezintă lipsa de pre­gătire din timp de pace a armatei italiene şi mai cu seamă insuficienţa arma­mentului modern şi a mij­loacelor de apărare aeriană. Drouhet nu s’a mărginit la o critică negativă, dar obiec­tivă, şi a făcut o serie de propuneri, ce le studiase mai demult, care,odată aplicate, ar fi pus armata patriei sale într’o situaţie mai bună de­cât aceea în care se găsea. Doctrina sa asupra răz­boiului modern, cu toate că a izvorât din studiul apărării naţionale a Italiei, conţine un adevăr universal. Generalul Drouhet a fost colaboratorul d-lui Musso­lini şi a murit în 1930, dar numele său a rămas strâns legat de operele ce Ie-a lă­sat. El a atras atenţia, că în problema complexă a apă­rării naţionale, ce­a mai mare crimă este învăluirea slăbiciunilor şi a lipsurilor constatate de factorii com­peting, prin jumătăţi de mă­suri, sau chiar prin nesoco­tirea realităţii şi a adevă­rului şi a recomandat spiri­tul obiectiv la judecarea ei, curajul de a spune adevăr­ul ţării şi fermitatea în aplica­rea planului de înzestrare a armatei, căci cine ocoleşte adevărul, când sunt la joc interesele superioare ale na­ţiunii, pregăteşte dezastrul de mâine. CEATA DIN CAPITALA * Joi seară, la ora 8 s’a lăsat a­­supra Capitalei o ceaţă deasă, care după o jumătate de oră a devenit atât de compactă, în­cât a făcut imposibilă circula­ţia pietonilor şi a vehiculelor. Prin centrul Capitalei, lumi­nile se zăreau ca opaiţele. Mulţi şoferi n’au mai plecat din staţii de frica accidentelor, iar alţii prinşi in drum de cea­ţă, au fost nevoiţi să circule la pas. Atât autobuzele cât şi tram­vaiele au circulat cu multă prudenţă, spre a evita acci­dentele. întunecimea a fost mai pro­fundă pe la periferii, unde străzile sunt mai prost ilumi­nate. Pe la ora 9 seara, ceața s’a ridicat. Nu s’au înregistrat accidente. îmblânzitoare de lei leşină din cauza unui... şoarece Londra, 29 (Rador). — O îm­blânzitoare de lei, speriată de un şoarece, a leşinat în cursul unei reprezentaţii la circul O­­lympia. Cei patru lei, văzând pe îm­blânzitoare leşinată, s’au arun­cat asupra ei. Publicul, înspăi­­mântat, a început să strige, provocând o şi mai mare furie a fiarelor. Paznicii circului au reuşit a­­poi, cu mare greutate, să scoa­tă pe îmblânzitoare din cuşca leilor. Revenindu-şi din leşin, îm­­blânzitoarea a pătruns din nou printre lei, silindu-i să conti­nue reprezentaţia. ______ (Continuare in pagina 2-a) HYDRA Noul regim al comerţului exterior de prof. N. BASILESCU de la facult. de drept din Bucu­reşti La fiecare trei luni, guvernul taie capul Hydrei , dar peste noapte un altul creşte tot atât de urît şi de hidos ca şi cel tă­iat. Noul jurnal al Consiliului de miniştri este o dovadă nouă a acestei afirmaţiuni. Regimul ce el creiază pentru comerţul exterior nu va aduce nici o uşurare acestuia, pen­tru că el nu diferă de­cât în a­­parenţă de cel abrogat, pentru că el conţine aceleaşi piedici Însănătoşirii comerţului nostru. Intr’adevăr, prin noul jurnal al Consiliului de miniştri, prin­cipiul fundamental al regimu­lui comerţului de devize rămâne acelaşi — aşa cum el a fost fixat prin legile din 1 Octom­brie 1932 şi 15 Aprilie 1935, — adică el este un monopol al Băncii Naţionale, — ea singu­ră le poate cumpăra şi ea sin­gură le poate vinde. Da, — şi ,Băncile autorizate” pot face acest negoţ, — însă „cu asentimentul prealabil al Băncei Naţionale“. Exportatorii şi toţi acei cari cu un titlu oarecare deţin de­vize străine sunt datori să le cedeze Băncii Naţionale, adică întocmai ca şi e­l. Banca Naţională cumpără a­­ceste devize pe prețul pe care Comisia de îndrumare — în fruntea căreia este guvernato­rul Băncii Naţionale cu voce preponderentă — îl va fixa; acesta va fixa pentru fiecare deviză prima pe care Banca o va plăti peste cursul ei legal. Această primă se va acoperi din : a) Produsul umed taxe de import pe toate mărfurile; b) dintr-o taxă adiţională de 12% asupra petrolului expor­tat. O singură inovaţiune pare a fi voit să introducă foarte ti­mid acest jurnal. Banca Naţională nu este o­­bligată să cumpere orice fel de devize: devizele zise slabe vor fi refuzate de ea şi de băncile autorizate de ea, — ele vor fî deci aruncate în gura Bursei Negre, care le va specula fără nici un control. Aceasta este marea inovaţiu­ne, marele succes pe care l-a obţinut de ministru al Indus­triei, în lupta pentru libertatea comerţului de devize. In fine, s’a părut autorilor acestui jurnal că nu au stran­gulat în destul comerţul exte­rior, ei au prevăzut în art. 3 că: „nimeni nu poate cumpăra devize pentru plăţi de mărfuri importate, pentru plăţi de arie­

Next