Universul, ianuarie 1936 (Anul 53, nr. 1-15)
1936-01-01 / nr. 1
Cadoul de ANUL NOU pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO.ROMÂNA“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, suma de lei 279, vor primi: 1) o poliţă de asigurare de lei 20.000 dlmr*t*ffiîw»ă cu chitanţele pe Ianuarie, Februarie, Marti:hol Aprilie IS3S, In valoare totală de lei 472. 2) Anexa cu 8 numere, participând la trageri?» «De la 15 IANUARIE 1936, 15 FEBRUARIE 1936, 15 MARTIE 1936, 15 APRILIE 1936 S) Un frumos toc-rezervor-creion mecanic. 4 ) IJr, bloc notes de bsurou in culori. 5) Un calendar de perete pe 1936. Continuând plata micilor rate lunare de lei 103 la Mai 1938 -- vor mai beneficia de alte două rate gratuite: Iulie 1936 şi Octombrie 1936. Cetitorii din Capitală vor achita suma de lei 279 la ghişeul Societăţii „Franco-Română“ de unde vor ridica poliţa, anexa şi chitanţele, tocul-rezervor-creion mecanic, blocul notes şi Calendarul de perete. . . . Costul abonamentului se va trimite direct ziarului „Universul” şi este: Lei 750.— anual. Lei 380.— pe 6 luni. Lei 200.— pe 3 luni. *-V! ■* f * * - V/ i Cronica sporturilor HOCKEY PE GHIAȚĂ ,,Rapid“ a învins H. C. „Bragadiru" cu 2-0 (1-0; 0-0; II) Cclipele au desfășurat un joc admirabil.— Canadianul Godin și Flueraș cei mai buni de pe teren cîuți Duminică seara al doilea joc al echipei cehe „Rapid“, bruetii au înfruntat echipa primă a clubului „Bragadini“, Cf. care au dispus după o lupta cavalerească şi spectaculoasă. Cehi meritau fără îndoiala victoria, care le-a revenit însă în parte şi datorită neşansei de care era urmărită echipa adversă H. C. „Bragadiru“ a avut numeroase ocazii favorabile tipa, manca şi a menţine astfel rezultatul echilibrat, în raporme cu aspectul jocului. Jocul, în general, a avut aceiaşi alură ca şi cel din ziua precedentă. Oaspeţii, în echipa cărora activează doi canadiană de valoare au desfăşurat un joc clasic, având la bază toate formulele cerute de hockey-ul modem. Bucureştenii au fost deasemenea la înălţimea situaţiei. Echipa condusă de Bâzu Cantacuzi.no, este un vădit progres A ţinui seama .4« •«·•¡’mne» .jficilă pe pare o are Im faţa anul adversar de talia , ,Rapid“utii şi a făcut m de toate resursele de care dispune. Flueraş şi Rabinovici au fost de departe cei mai buni jucători. Primul este un portar de rasă, dotat cu însuşiri excepţionale iar secundul este un atacant eficace cu multă iniţiativă .f*go înţelege de minune cu Cantacuzino, „goal-getter“-ul echipei. Bărbulescu a întreprins de asimemea multe acţiuni personale, periclitând des poarta ad-Wig.USD. Dela oaspeţi, este inutil să mai insistăm asupra valorii canadienilor Godin şi Mentzel şi a masivului fundaş Schmaus. CUM S’A MARCAT învăţat cu nărav, Rabinovici trave imediat ce intră în pose ■* sÎ3 °,,puck“-ului la poanta adversă. Ochul este însă atent şi respinge la timp. în urma câtorva contraatacuri rapide, jocul se înteţeşte şi în vâltoarea care se produce, fundaşul Schmaus, întreprinde o acţiune personală, care se fie ia una, nu înscrierea utimului punct. Bucureştenii nu sunt deloc impresionaţi de acest rezultat, ci din contra joacă şi mai îndârjit, făcând desearte in treimea adversă. Prima parte a jocului se termină însă, fără ca una din echipe să mai poată marca. REPRIZA DOUA La reluare jocul se înteţeşte. Incursiuni periculoase se succed cu regularitate matematică, de o parte şi de alta, fără însă ca vreunul din combatanţi să poată concretiza avantajul. Totuşi şi repriza aceasta se termină fără ca rezultatul de 1—0, să fie modificat. REPRIZA TREIA Ultima parte a jocului are aspectul celei precedente. In ciuda eforturilor pe care le deipu-T*x= Ăi » «aîifrnuo *'—/ care şi le crei^ă, bucureşfcenm nu izbutesc sămarcheze. Oaspeţii se acomodează cu uşurinţă jocului rapid/impus de adversari. Canadianul Godin scapă de „ochiul“ vigilent al fundaşilor şi trimite „puck“-ul în poartă, fără ca Flueraş să mai poată interveni. După câteva minute de joc, arbitrul anunţă sfârşitul partidei. FORMAŢIA ECHIPELOR „Rapid“: drarcma, Schmaus, Vanek, Godin, Mentzel, Kapul, Pengi, Pacalt, Brant. A. S. „Bragadini“ : Flueraş, Gică Buia, Pierre Orant, Bărbulescu, Gantacuzino, Rabinovici, Talsky, Sadowsky, Comeisler, Eisenlbeisser. ARBITRAJUL D. Dan Simionescu-Râmniceanu a condus obiectiv, autoritar şi competent, ceea ce i-a atras mulțumiri din partea căpitanilor ambelor echipe. FOOT-BALL HIPPISM ITALIA Roma, 29 (Rador). — In cadrul primei divizii italiene de foot-ball, s-au înscris astăzi următoarele rezultate: Torino-Ambrosiana 3-3. Bari-Bologna 2-0. Triestina-Roma 0-0. Lazio-Alessandria 3-0. F Fiorentina-Genova 2-1. Ppoli-Palermo 3-0. Ano-Brescia 2-1. •lui Sampierdarenese-Jua fost amânat din caui anului impracticabil, urma acestor rezultate curte că Bologna a suferit o frângere, totuși rămâne vintea clasamentului cu 20 fete, urmată de Torino cu 18 nete și de Roma cu 17 nete. FRANŢA Paris, 39 (Rador). — In cadrul turneului foot-ballistic, organizat de clubul C. A. Paris, s-au disputat în finală următoarele matchuri: Ferencvaros-Viena 5-2 (3-0), Sochaux C. A. Paris combinate-R. O. Paris 4-2. In urna acestei victorii a echipei ungare Ferencváros, aceasta şi-a însuşit trofeul în faţa a 10090 spectatori, care au asistat la ambele dispute. •& Paris, 29 (Rador). — Campionatul primei divizii franceze de football, a înscris după disputele de astăzi, următoarele rezultate: Red Star Olimpique-Valencammes 2-0, Ol. Liilois-Ol. Ales 3-0. Sochaux-Sete 2-2. Tosa Aurel-Yoimg Pereţi Diseară, compatriotul nostru Toma se va întâlni in Central din cu Pftr«'" "' *' REZULTATUL TRUPULUI DE DUMINICA Premiul Jidanca 1) Vraja 1620 (Crainic), a 1 d-lui A. Zenide. 1 Neplasaţi: Coconaş. P. M.: Otg. 13-17. Premiul Legjobb I 1 1) Vâlcea 1600 (Crotenco), a 1 d-lui col. D. Georgescu’ 2) Ma- ■ tador 1600 (M. Asky). , Neplasaţi: Livada, Sirenetta, 1 j Soni Boy. ,: P. M.: Ctg. 16-16, 11-13, 21-18. . Premiul Harvest Dillon (rep. I) i 1) Pikaver 1510 (Borysiac), j al d-nei It. D. Ionescu; 2) Co- 1 sinzeana 1520 (Dobrescu). 1 Neplasaţi: Domnitor, Mozju- * kin, Sorrento, Peter Worthy, Puica. 1 P. M.: Ctg. 179-93, 37-30, 27-24, ] Repriza O-a 1) Peceora 1550 (Zabelin), a ■ d-lui P. Lázár; 2) Igor 1560 ; (V. A-sky). Neplasați: Val, Dorna, Zânal Worthy, Mugur. 1 : P. M.: Crg. 15-15, 13-13, 16-14.1 . Finala ; 1) Peceora 1550 (Zabelin), : a d-lui P. Lazar); 2) Pikaver 151 (Borysiac); 3) Igor 1650 ’ ; (V. Asky). Neplasați: Puica, Dorna, Peter Worthy, Val, Domnitor. P. M.: Ctg. 17-18, 13-14, 13-18, 14-18. Premiul Abdell Toddington 1) Elemer 1500 (Ghinea), al d-nei S. O. Prager; 2) Champion 1660 (Dobrescu). Neplasaţi: Colina, Magda, Iaz, Oltean P. M.: Ctg. 23-22, 17-15, 17-15. Premiul Baţivica 1) Viitor 2100 (Slobozenao), al d-lui N. Stănciulescu. Neplasați: Pai, Ciclon ! P. M.: Cig. 10-11. ( i ] MARŢI, 31 DECEMBRIE RADIO-ROMANIA 1875 m. BUCUREŞTI 364,5 m. 12.30 : Ora. Calendar. Actualităţi. Cota apelor Dunării. 12.35: Concert de prânz. Orchestra Ionel Cristea şi P. Alexandru, canto; Arii naţionale; Seara, tango de Mia Braia; Cântec de dragoste de Bixio; Flori die lotus, vals de Olsen; Arii nationale. 13.15—13.25: Sport. Stiri artis-ice.13.30 : Continuarea concertului; Potpuriu din „Liliacul“ de Joh. Strauss; La fereastra unde doarme o pisică, tango de Vasilescu; Unde se cărită și se bea, vals de Vintilescu; Hai troica, tango de Corologos; Menuet de Bolzoni; Intermezzo de Calotta ; Arii naţionale. 14.15 : Radio Jurnal. 14.30 : Continuarea concertului: Prăjituri dintrio mică cofetărie, pormiriu de Benatzky; Serenadă de Lehar ; Arii naţionale. 15 : Ultimele ştiri. 18 : Lectură din „Conaşii“ de Gh. Brâescu. 18.15 : Concert de după amază. Muzică variată (discuri): Două sonate de Scarlatti şi Preludiile nr. 3 şi 24 de Chopin (pian: Zfficher); Drăguţ şi sărac de Bamby şi Cântec de mulţumire de Allitzem, (voce: Sessie Oakland); Arnezaana, suită de Bizet, (orch. simfonică diin. Filadelfia, dirij. de Stokowsky). 19: Sărbătorile anului nou în antichitate de C. Gerota. 19.15 : Muzică uşoară (discuri) : Fox intermezzo de Plessow şi Când ceasul bate 12, de Grothe; Romanţă necunoscutei, de Jean Boyer şi Scandal de Warren, (voce George Milton); Mereu împreună şi Blues de Drumit, (voce: Frank Crumbt); Valsuri de Ernst şi Rieder ; Rumba de Rieska şi Dans cuban de Castellanos, Bonsoir de Andreescu şi Un cântec de ţigan pribeag, de Demdrino (voce : Moscopol). Niciodată n‘au cântat viorile atât de frumos de Menehar şi Fericit sunt, iertat rămân, de Sauer. 20: Radio Jurnal. Viaţa culturală. 20.15 : Cântece vesele de la noi şi de pretutindeni (canto: d-rele Dimar Alexandra Grozea şi G. Georgescu. Conducerea: Th. Sibiceanu) ; România : Am un foc la inimioară, de Feferovici,(Georgescu); Franţa : Urmaţi-mă de Mistinguet-Chagnon, (Dimar) ; Germania: In Heidelberg iubit-am prima oară, de Raymond, (Dimiar); Rusia: a) Sufletul leliţei; b) In grădina casei mele, (Alex. Grozea); Anglia: Cântec scoţian (Dimar) ; Elveţia: Vals tirolez de Pryberg (Dimar); România : Am un foc la sunimioară, de Petrovici; Ciocârlia. 20.45 : Răvaşe de anul nou de Horia Furtună. 21: Retransmitem de la „Radio- Bucureştii veseli“ un program de Revelion. 24: Urarea Societăţii de Radiodifuziune. 0.10—2: Muzică de petrecere (discuri). * Deutschlandseitiler, 15*00 m. — Sf. Selectum dán „Liracui“ (Stra.u®). 22. Concert distractiv. 1. Concert de orchestră și felicitări pentru Anul Nou. Londra, 1503 m. — 22,20. „Osrausereasa“, paaromima cu muzică pentru microfon. 23,30. știri. 24. Orchestra B.B.C. Dansuri din timpurii'ı km». 1. „Olupgie la mie OW VERBUL Qcthyndctt* MARȚI 31 DECEMBRIE Ajunul Anului Nou. Ortodox: Cuvioasa Maică Melania Romana (410). Catolic: Sf. Silvestru. Protestant: Silvestru. Evreesc: 5 Teveth 5606. Mahomedan: 5 Sevai 1354. &■ Răsăritul soarrfMi 7A6. Apusufl 16.44. CALENDAR ISTORIC $1 LITERAR 81 DECEMBRIE In această zi, în anul... 1472. .JRadull Voevod (cel Frumos al Munteniei, n. Pr.) fugi la Turci — scrie Letopiseţul de la Bistriţa — şi luând cu sine 15.000 Turci 11 Iovi pe Basarab... şi-l birui pe Basarab (Laiot, pus în scaunul Munteniei de Ştefan cel Mare al Moldovei prin alungarea lui Radu) împreună cu toate oştile lui Basarab fugi în ţara Moldovenească, iar Turcii veniră pe urma lui Basarab şii-şi aşezară tabăra, la Bârlad, Dechemvrie in 31, îmtr’o Vineri, şi apoi sloboziră morapii şi pustiiră ţara şi se întoarseră şi prădară şi in ţara Muntenească, toţi cei ce erau cu Basarab". 1842, s’a născut în Iaşi academicianul Iacob Negruzzi. Fiul lui Costache Negruzzi, avocat, profesor la Faciltatea de drept din Iaşi, apoi la cea din Bucureşti, deputat, membru fondator şi neobosit animator al societăţii literare din Iaşi Junimea, conducătorul şi sufletul revistei „Convorbirile literare” dela înfiinţarea ei până la 1895, preşedinte al Academiei Române, Jacob Negruzzi n’a rămas în literatură atât prin operele sale, cât pentru munca necurmată de-o viaţă pe care a deipus-o pentru Junimea, neuntru membrii — pe cari i-a ajutat cu sfatul sau cu fapta — și pentru revista ei. Operte Itai lacob Negruzzi: Commentationes duac ad L. L. Dig..., Poezii, Mihai Vercanu iranian), Copii de pe natură (opera lui capitală), Hatmanul Baltag (comedie bufă In colaborare cu I. L. Carasiace), Nazat (revistă teatrală politică şi umoristică, cu D. A. Rosetti), Ecoul fără voe, Scrieri complete (6 vol.), începuturile literare ale lui C. Negruzzi, Cântecul lui Gr. Ghica, Amintiri de la Junimea» Ion Bogdan, Al. Vlahuţă, A. B. Xenopol şi manuscriptele lor, Autografe române, şi multe articole în „Convorbirile literarei’, intre cari: Dicţionarul Junimei, 1852, Costache Caragiale (unchiul autorului D’ale Carnavalului), inaugurează Teatrul Naţional de azi din Bucureşti, „priim- tr’o repezenitaţie ce gailă, dată în. folosul săracilor, la care asistară : Vodă Ştirbei cu Doamna şi înreaga Curte, Consulii străini şi elita societăţii bucureştene. Spectacolul era cuprins dintr’un vodevil: Zoe sau Un amor românesc, tradus de Bobescu, muzica de I. A. Wachmann, în care Tifrnd Valéry şi C. Caragiale aveau roluri principale. Directorii antreprenori ai Teatrului celui nou erau atunci Costache Caragîale şi Ion A. Wachmann”. Iată dar, că unchiul dnamatur- FÎJÎlțL ^Faat^uaar'""'SfiâfiaAL hd, astăzi (din luterarea gata pentru tipar: Lucian Predescu, Viaţa lui I. L. Caragiale). LUCIAN PREDESCU zul nopţii“, reverie radiofonică.. 1.45. Serviciu religios din catedrala Sf. Paul. 2. Intrăm in anul nou. Reportaj sonor. 2,06—2,30. Muzică de dans. Varşovia, 1345 m. — 21,10. Concert din opere. 22. Radio-jurnal. 22,10. Tablouri din Polonia contemporană. 22,15. „Adio melodios anului 1935“. 24. Meteor. 24,05. (Lwow). Audiţie veselă de Anul nou. 24,55. Pentru ascultători. 0,04. Audiţie colectivă din toate staţiunile. 0,30. Muzică de dans. Luxemburg, 1304 m.— 22,10. Concert de orchestră. 2235. Bursa. 22,45. Concert de muzică variată. 23,05. „O zi de primăvară“. Evocaţi® radiofonică. 22,35. Melodii de Schubert. 22,55. Concert (Paganini). 0,10. Cronică cinematografică. 0,20. Concert variat. 1. Concert de orchestră de jazz pentru Anul Nou. Viena, 596,8 m. — 18,25. Concert vocal. 19. Causerie. 10,25. Silvestru. Lecturi. 19,45. Ora, Inf., Meteor. Programul pentru mâine. 19,55. „Liliacul“, operetă de Strauss. 23. Inf., Meteor. 23,10. Cabaret de Anul Nou. 0,55. Felicitări pentru Anul Nou. 1,05. Cu muzică in anul nou! Concert distractiv. Budapesta, 550,5 m. — 18,15. Orchestră de țigani. 1030. Causerie. 20. Concert de orchestră. 21,20. Inf. 21,50. Seară veselă. Stuttgart, 522,6 m. — 20. Deutschlandsendier. Program pentru Anul Nou. Praga, 470,2 m. — 20,40. Brno, 20,55. M. Ostrava. 21,45. Inf., Cronica zilei. Sport. 22. Montaj pentru Sft. Silvestru. 23. Ora. 030. Program variat pentru Anul Nou. 0,10. Plăci. Belgrad, 437,3 m. — 20,30. Ora naţiunii. 21. Retransmitere de la Teatrul Naţional din Zagreb. 24. Concert de orchestră. 0,50. Canserie. 1.10. Muzică de dans pe plăci. Leipzig 3821,2 m. — 21. Inf. 21,10. Revista pentru Anul Nou. 23. Inf., Sport. 030. Din... Grupul de Nord. Milano 368,6 m.; Torino 263,2 m.; Genova 304,3 m.— 20. Muzică variată. 21,05. Ora, Inf. 2135. Radio-jiubmi, Mielteor. 2130. „H cavaliere deli© lume“, operetă de Ziehrer. Grupul de Sud. Napoîi 271,7 m.; Roma 120,8 m. ; Bari 283,3 m. — 21,25. Om, Inf. 21,30. Concert de orchestră. 22,45. Concert de muzică de dans. 24,45. Radio-jurnal. MIERCURI, 1 IANUARIE BUCUREŞTI, 331,5 m. RADIO-ROMANIA, 1875 m. 12,30. Ora, Calendar, Actualităţi, Cota apelor Dunării. 12,35. Concert de prânz. Muzică uşoară (citouirii). Două slow-foxtraturi de Balz şi Böhmelt; Două şanconete de Simons şi Danneily, (voce: Safat Grainier); Omul cu apatidepinul, fox de Knox şi Timpuri vechi, stowfox de Carr; Potpuriu d® valsuri de Mdrena; Două cântec© ruseşti, (voce: Leroemco); Tango de Reif (voce: Petroff); Foaie verde foii de praz şi Marianeichi Marie, (voce: Zavaâdoc). 13,15: Sport, Ştiri artistice. 13,30: Muzică românească popu- I Iară. Taraful Ion Matache: Data 1 primărie ‘n sus; Hora Nuiţii; Don ; poiana Vadului, doină; Ce mir e , drag pe lume; Sârba ca la Vâl■ celle; Vredniîcă-i nevasta mea; Patru boi subtiţi la coame; Ciuitean! dra. I 14,15: Radio-jumnal 14,30: Muzică uşoară (discuri): I Două foxtroitai! din revista „Gpa-i na după, fea-alcare“ die Sf^rtSSsIt: , »-».-k. +,•». +ia-a»o-r a® vierdiu I şi Amfiintere, tango de Meffli;. Vawsul umbrei şi Cântecul torţei de Warnen. Necunoscute sunt tuturor de Max Haim şi Ce mi-a rămas de Stein (vene: Viorica Vriani). 15. Ultimele ştiri. 18. Lectură de poezii de Radu Gyr. 18,15: Concert de după amiază. Orchestra Iancu Constantinescu: Trandafirii din Suid, vals de Jon, Strauss; Arii naţionale; Sora albă, tango de Negreanu; Hora de la Griviva; de Ventura şi Crâşmăriţă din Buzău; de Popescu-Popu; Arii naţionale. 19: Sfântul Vasile cel Mare de prof. V. Ispir. 19,15: Continuarea concertului: Oglinda dragostei, vals de Damaret; Bumba calrtoforiilor, de Richard; După fragi Şi după mare, de Paraschiv; Aric naţionale; Sărmană păpuşică, tango de Petroviei; Maladă o litră măi crâşmare, tango de Lívia, Mecca; Să mă vindec de iubit şi Arii naţionale. 29: Radio Jurnal, Ştiri sanitare. 20.15: Noutăţi muzicale de Airul Nou (discuri). 21.10: Poşta de Anul Nou. 21.30: Muzică românească. Corul asociaţiei sportive şi culturale C. F. R„ condus de N. Georgescu Postelnicu; Regele munţilor de T. Popovici”(solist: Virgil Mora); Serenada de Porumbescu; Lugojeana de L Vidu; Pupi de flori, de Velcereanu; Trandafiri de pe răzoare, de Sabin Drăgoi. 23105: Muzică de jazz pentru pian, Th. Sibiceanu: Blues patetic de Ray Noble; Vals din filmul „Fericirea”; Marigold, slowfox de Billy Mayerl; Mâna ta, de Delettre; Balonase, rumba de Billy Mayerl; Jonglerii pentru pian, de Billy Mayerl. 22:45—24: Muzică de dans. Jazzul Ghindă. Refren vocal: d-ra Ileana Tănăsescu şi Gică Petrescu. Trio vocal: Gică Petrescu Radu Gheorghiu şi B. Florescu . De vrei să ne Întâlnim, foxtrot de Warren, 1939, foxtrot, de Donald; Dacă vrei să știi, tango, de Dendrino; N’am iubit niciodată tango, de Negrescu; Ali-Baba ; tumbă, de recuiona; Azi la 9 și un sfert, foxtrot, de Warren; Ni ! pleca, tango, de Vasilescu; Dece ? , tango, de Fresedo; Patriei iubită passo-doble, de Pizzaro; Azi ari găsit ceva, slow-fox, de Dixon; Fără tine, foxtrot, de Warren; O floare în păr, vals din filmu ..Gondolierul Broadwallui”, de Dabin; Ne-am cunoscut in carnaval, tango, de Max Halm; Yu tango, de Variilescu; Gondol’era] singuratec, foxtrot, de Wi irren; Dacă vreţi, foxtrot, de Ted-Fic- I Rito. * Deutschlandsender 1571 m. — 21: Concert de muzică variată 23: Meteor, Inf., Sport. 23 30: Concert nocturn. 23.45: Inf. locale. 24: Orchestră de dans. Londra 1599 m. — 19.15: Muzici I uşoară si cabaret radiofonic. 23 | Știri. 21.30- Orchestra, de dans B B. C.. 22.30- Concert vocal și ins- I trumental de balade vechi. 23.30 - Știri 24: „Regina de zăpadă”, pove-.te radiofonică după Andersen 1—2: Dans. Varşovia 1345 m. — 18.05: Muzică de dans. 19.15: Recital ll canto. 20.50: Actualităţi. 21 (Lwow). Audiţie veselă. 22: Concert Chopin. 23.05: Muzică -10 dans. 24: Meteor. 24.05: Muzici de dans. Luxemburg 1304 m. — 19.45 Concert de muzică variată. 21.30 Meteor. Inf. și revista presei. 21.45 : Din Leipzig. Concert de orchestră . 22.45: Concert de muzică variată . 23.05: Concert de orchestră. 23.15 : Pelmel muticst. 0.30: Concert de plăci. 1: Muzică de dans pe plăci Viena 596 8 m. — 19.30: Concert cu plăci. 20: Ora Programul pentru mâine. Sport. 20.10: Concer de plăci. 21: Concert de orchestră de jazz. 23: Inf.. Sport. 23.35 Recital de canto. Muzică de dans. Budapesta 550,5 m. — 18: Muzică de jazz. 19: Concert de quintet. 20.40: La monette argentée „Opera de Buttykay”. 23: Inf. 23.20: Orchestră de țigani. 0.10: Orchestră de jazz. Stuttgart Ja 22,6 m. — 21: Concert de muzica variată. 23.30: Köln Concert nocturn și muzică de dans. 1: Concert nocturn din opere. Din Frankfurt. Praga 470,2 m. — 19.55: Plăci. 20: Inf., Meteor. 20.15: Fantazie pentru harpă (Schubert). 20.25: Brno 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.15: Plăci. 23.20: Inf., Sport. In germană. 23 25: Plăci. 23.30: Brno. Belgrad 437,3 m. — 20: Anunţuri. Plăci. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Melodii populare 21.20: Concertul orchestral Radio. 22.20: Orchestră de jazz. Leipzig 382,2 m. — 20.30: Concert variat. 22.30: Concert de muzică populară. 23: Inf. 23.30: Köln. Muzică de dans. Grupul de Nord Milano 368,8 m., Torino 263,2 m., Genova 304,3 m. — 20.20: Plăci. 20.40: Inf. 20.50: Sport. 21.25: Ora. Inf. 22.50: Concert de muzică de cameră. 23.45: Radito-Jurnal. Grupul de Sud Napoli 271,7 m. Roma 120,8 m., Bari 283, 3 m. — 20.20: Plăci. 20.50: Sporii. 21.05: Radio-jurnal1, Meteor. 21.25: Ora, Inf. 2120: „Dibuk”. Prolog de Rocca. Scrisori din Roma (Urmare din pagina I-a) acum, a politicii italiene, in ceiace priveşte conflictul din Africa Orientală. Este ceiace făcea, declarând printr’un comunicat oficial că poporul italian rămâne nesdruncinat în apărarea drepturilor sale şi că „acţiunea Italiei fasciste va urmări cu o inflexibilă deciziune realizarea necesară a scopurilor fixate de Duce pentru destinele patriei”. Rămânea de văzut, odată poziţiunea Italiei precizată de supremul organ de conducere al fascismului, care vor fi primele acte concrete ale politicii engleze. In această privinţă numirea succesorului lui Sir Samuel Hoare la ministerul de externe, trebuia în mod necesar să aibă o semnificaţie politică. Mai mulţi candidaţi erau în primele rânduri: Neville Chamberlain, Lord Halifax, Sir Austen Chamberlain, Anthony Eden. Cel dintâi a părut indispensabil la ministerul de finanţe, pe care-l deţine în prezent; pe cel de-al doilea calitatea sa de membru al Camerei Lorzilor îl făcea impropriu de a susţine politica externă a Angliei la Camera Comunelor; Sir Austen Chamberlain ar fi avut sufragiile nediscutate ale opiniei publice şi majorităţilor, în calitatea sa de vechiu susţinător al Ligii şi politicii de securitate colectivă şi în acelaş timp de om de stat cu vastă experienţă, care n’ar fi trecut cu vederea nici una din posibilităţile de rezolvare paşnică a conflictului italo-etiopic, dar vârsta sa înaintată nu i-ar fi îngăduit să primească decât provizoriu un departament, la care continuitatea directivelor este mai necesară ca oriunde. In aceste condiţii alegerea primului ministru englez s-a oprit asupra celui din urmă dintre candidaţi, 1. Anthony Eden, care a reprezentat în ultimul an, în calitate de membru al cabinetului, Anglia la Societatea Naţiunilor şi’care corespunde#>/r rfz» /nmi rrvxoX± cecât ceilalţi candidaţi exigenţelor politicii de securitate colectivă, preconizată de majorităţile parlamentare. Numirea d-lui Eden, in importanta funcţiune de şef al Foreign Office-ului, după activitatea desfăşurată de dânsul la Geneva şi după criza politică terminată prin demisia predecesorului său, este desigur departe de a fi lipsită de semnificaţie politică. In fruntea unui minister, unde va avea să ia în considerare politica exterioară a Marei Britanii sub toate aspectele şi cu toate complicaţiile ei, d. Eden va fi desigur ţinut la mai multă rezervă şi circumspecţie, decât în postul său de ministru pentru afaceri- Ile Societăţii Naţiunilor, unde avea sarcina extrem de importantă, dar totuşi limitată de a susţine politica de securitate colectivă a ţării sale. Numirea d-lui Eden a fost primită în Italia, cu rezervă. Desigur cercurile oficiale nu s’au pronunţat asupra unei alegeri, care este în definitiv un act de politică internă al unei alte ţări. Dar presa italiană a comentat un eveniment de o importanţă esenţială ca aceia a numirii noului titular de la Foreign Office. Nu se poate arăta mai exact care este primirea făcută aici numirii d-lui Eden, decât rezumând ideile principale ale 1 , editorialului pe care „11 Popolo d’Italia” din 24 Decembrie, îl consacră situaţiei create prin „torpilarea” propunerilor de la Paris şi prin numirea d-lui Sden ca ministru al afacerilor străine. După căderea lui Hoare, spune oficiosul mai sus numit, proectul de la Paris nu mai era susfimit de unul din guvernele propunătoare, mai înnainte ca una din părţile în casă, Italia, să-şi fi putut spune cuvântul. Chiar înnainte de demisiunea lui Hoare de altfel, observă ziarul, ministrul Eden înmormânta, în practică, proectul atunci când la 12 Decembrie, la Geneva, afirma că aceasta nu este intangibil şi că dacă Societatea Naţiunilor l-ar fi dezaprobat, nimeni nu s-ar fi plâns de aceasta. Pe de altă parte permanenţa flotei engleze în Mediterană, concentrată fără un mandat al Ligii şi consultarea diferitelor State mediterane, la care a procedat Anglia concomitent cu propunerile de la paris, nu se împacă nici ele cu afirmativa politică de conciliere a Marei Britanii. In această situaţie Italia nu primeşte să se arunce asupra ei răspunderea de a fi provocat respingerea unui proect, a căruia seriozitate şi temeinicie avea dreptul să le examineze. In aceste condiţii presa italiană se abţine de la aprecieri directe asupra activităţii probabile a noului ministru, rezervându-şi dreptul de a face la timpul cuvenit comentariile necesare. In orice caz, se poate însă conchide, cum face Popolo d’Italia, că după terminarea crizei provocate de propunerile de la Paris, „situaţia_ generala europeanăi este vizibil înrăutăţită”. Intrăm în anul cel nou fără pace. A T 0 TMIARA EIS LuEflJ SE SPÂNZURĂ EA A MAI ÎNCERCAT DE DOUA ORI SA SE SINUCIDĂ Lugoj, 29 Dec. Azi dimineaţă, poliţia a fost anunţată că fata Maria Mikantz şi-a pus capăt zilelor, spânzurâmdu-se cu un ştreang de cuiul de care şedea atârnată oglinda. Ea locuia pe str. Tunei 90 şi era în etate de 17 ani. Din cercetări, reiese că tânăra a recurs la acest act, din cauza deselor certe ce avea cu mama sa vitregă. De notat că Maria Mikantz a mai încercat în două rânduri să-şi pună capăt zilelor, dar a fost salvată la timp de o soră mai mare. Cadavrul sinucigaşei a fost examinat de medicul legist şi nefiind bănuială, d. prim-procuror a dat autorizaţie de înmormântare. CITIŢI UNIVERSUL COPIILOR SI SI TINERETULUI Ant TlTSTiHi nr. 1 miercuri imww ***** ^ 19 COLŢUL FEMEII Dau copil de suflet” Privind anunţurile din mica publicare ale unui mare cotidian, poţi să-ţi dai perfecţie bine seama de viaţa economică şi socială a momentului. Actualmente se găsesc nenumărate cereri de servicii, vânzări de lucruri uzate — de ocazie — căsătorii şi dese anunţuri : „dau de suflet copil frumos şi sănătos’’. Dacă compătimim pe şomerii ce nu îşi găsesc de lucru, pe bieţii oameni nevoiţi să-şi vândă lucrurile din casă şi de îmbrăcăminte pe preţuri de nimic pentru a nu muri de foame, pe sărmanele fete ce caută în căsătorie o soluţionare, a tristei lor situaţii, trebue să ne îngrozim la gândul că o mamă e nevoită să-şi dea copilul de lângă ea unui străin, pentru că nu are ce să-i dea de mâncare şi cu ce să-l îmbrace. Această despărţire se face cu preţul unui sacrificiu, e o rupere nu numai sentimentală, dar aproape biologică, înainte îşi dădeau copiii numai acele fete mame, ce nu puteau înfrânge prejudecăţile părinţilor şi ale societăţii. Azi femeia măritată, al cărui bărbat nu are de lucru, caută să-şi dea copilul pentru care a suferit atât, crezând că se poate plasa mai uşor• Intr’o zi am văzut un tată care îşi aducea copilul cu el la gazetă, pentru a da un anunţ : „dau copil de suflet”, sperând că va găsi mai uşor un amator dacă cei de la ziar vor vedea copilul._________________. Bietul băieţel căruia nu puteai să-i dai o vârstă, slab şi nedesvoltat, cu o figură palidă ti sbăroită ca de bătrân, se uta cu spaimă în jur şi trenura de frig şi poate de foane. Întrebându-l cum poate să se despartă de copil, care acum scos din nevoe, mi-a răspuns îndurerat, că mai are patru acasă şi că nu poate să le dea de mâncare, de îmbrăcat nici nu mai e vorbă pentru că dealtfel vine iarna şi ti va ţine in casă... — „Să fie el fericit, că eu ştiu că n’o să mai am o si bună. Mamă-sa îl jeleşte ca pe mort, dar eu am fost cu inima mai tarei’... Nenorocitul tată, căruia îi citeai durerea pe faţă, căuta să se încurajeze singur. Mâna lui înăsprită de muncă şi învineţită de frig, se plimba cu dragoste şi milă pe capul copilului, care poate peste câteva zile se va căsni să spuie altcuiva tată. Copilul simţind parcă, că se vorbeşte despre el şi că i se pregăteşte o nouă soartă, se uita speriat în ochii tatălui, rugându-l să nu-l lase între străini. Această întâmplare şi încă multe altele de acest fel ne face să ne gândim încă odată la înfiinţarea unui cămin pentru aceşti copii nenorociţi, ce nu pot fi crescuţi de părinţi din cauza condiţiilor grele de viaţă: şomaj, salariu mic, număr prea mare de copii, moartea unuia din părinţi. RODICA BURILEANU întâmplări din Capitală Un gardian împuşcat mişeleşte După ce i s’a aruncat cenuşă în ochi teii. Un atac, a cărui explicaţie n’a putut fi găsită încă, s’a întâmplat ieri noapte In Capitală. După declaraţiile victimei, faptul s’a petrecut astfel: Gardianul ştefan Hogea, seria 754, din str. Manu Cavafu 28 bis, se afla în post pe str. Veniamin Costache. Pe la ora 2 jum., la gardian a venit un tânăr îmbrăcat, elegant, cu pardesiu maron, însoţit de o domnişoară. Tânărul a cerut gardianului să-i spună încotro este strada Păunaşul Codrilor. — „Pe-aici înainte, apoi la dreapta” — a Început gardianul, dar tânărul l-a oprit. El voia să i se arate drumul pe ghid. Gardianul a scos ghidul din buzunar, și a început să caute strada cerută. In clipa imediat următoare, gardianul s’a pomenit cu o mână de cenușă asvârlită în ochi. Pe când Încerca să-și limpezească vederea, a răsunat o detunătură de armă în apropiere şi gardianul a simţit în coapsa dreaptă arsura unui glonţ. Până să-i sară vreun trecător în ajutor, tânărul şi fata au dispărut. Gardianul, rănit, a fost transportat la spitalul corpului de gardieni. Secţia 26 de poliţie face cercetări. Se bănueşte că ar fi vorba de o răzbunare, dar victima declară că nu-l cunoaşte pe atacator şi nici pe tânăra care îl însoţea. Cei doi călători din trăsură s-au ales cu numeroase răni. Ei au fost ridicaţi de ambulanţa Salvării şi duşi la spitalul de urgenţă. Bătuţi Fraţii Gheiorghe şi Constantin Mişulescu, din str. Elena Cuza 98, au fost, aseară, bătuţi de nişte cumnaţi ai lor. Răniţii au fost pansaţi la Salvare, încercare de sinucidere Zizi Pop, de 25 ani, din calea Văcăreşti 29, a încercat,eri dimineaţă, să-şi pună capăt zilelor, asfixiându-se cu mângâi Gestul sinucigaşei a fost descoperit la timp de locatari, cari au anunţat Salvarea. Internul de serviciu sosind in grabă i-a dat îngrijiri. Cauza încercării de sinucigi â®1® e că a fost părăsită de prietenul ei. Din cauza unei supărări Plutonierul major Grigore Dâncău, de 38 ani,n serviciul la marele stat major al armatei, în urma unei supărări s’a simţit rău şi a căzut în stradă Salvarea l-a dus la spitalul militar „Regina Elisabeta". Un automobil se isbeşte de o trăsură Pe bulevardul Brătianu, în dreptul hotelului „Britania" s-a întâmplat,eri dimineaţă, un grav accident de circulaţie. D-nii Adrian Moscu, de 28 ani, din str. Grigore Alexandrescu 91, funcţionar la ministerul de justiţie şi Ioan David, de 26 ani, dentist, din splaiul Independenţei 23, treceau,eri, cu trăsura pe suszisul bulevard. Un automobil de piaţă, venind în plină viteză şi vrând să vireze spre str. Biserica Emei, a lovit trăsura sfărâmând-o şi omorând un cal. Listele de candidaţi pentru alegerea de senator, Suceava, 29 ibrie In vederea alegerii parţiale pentru Senat, au fost depuse la tribunalul local 6 liste de candidaţi şi anume : guvernamentală (prof. N. Grămadă) ; a frontului constituţional (avocat Ioan Janca) ; georgistă (C. Toma-Iaşi); naţional-ţărănistă (dr. Răşcanu-Iaşi) ; naţional- creştină (A. C. Cuza-Iaşi) şi j vaidistă (ing. G. Tudoraş). Numărul alegătorilor este de 15.200. S-au fixat 10 secţii de votare: Suceava (2 secţii), Iţcani, Măreţei, Soloneţ, Solea, Cacica, Uişeşti, Dragoeşti şi Niceşti. Buletinele de vot se vor distribui cu începere dela 2 ianuarie, prin judecătoria Suceava, pentru oraşul Suceava şi judeţ. Pentru menţinerea ordinai va fi nevoie de un număr de jandarmi, cari vor întări posturile din sate. Mici încăerări fără gravitate s’au produs, cu ocazia sărbătorilor, între cuzişti şi naţionalţărăniştii din Burdujeni, când câţiva inşi s’au ales cu răni la Suceava CRIMA DIN DRĂGĂUŞT 4 Roşiorii-de-Vede, 28 Dor. In comuna vecină Drăgăneşti, s’a săvârşit o calmă. In dimineaţa de 28 c., sătenii au găsit in şanţul şoselei ce leagă corn. Drăgăneşti de cătunul Atârnaţi, cadavrul tânărului Marin C-tin Răduş, de 21 ani, de fel din Atârnaţi. Cadavrul prezenta urme de lovituri cu ciomagul, capul fiind aproape zdrobit. In mână, mortul avea un box, ceeace dovedeşte că între el şi ucigaş s’a dat o luptă. Jandarmii n’au descoperit încă pe criminal. Din atitudinea victimei şi a boxului ce-1 ţinea în mână, se bănueşte că e vorba de obişnuitele bătăi intre tineri pentru fete. Au fost aduşi la de jandarmi câţiva tineri din cătun, cari ar fi fost auziţi când se sfătuiau cu câteva seri înainte, să bată pe cineva. Se pare că criminalul e om din ei. -------oxOX&XOxo--- Şomerii din iaşi Iaşi, 29 Decembrie Majoritatea şomerilor şi meseriaşilor şomeri din localitate, se sbat in cea mai neagră mizerie. Ei sunt disperaţi că, deşi întrunesc toate drepturile spre a primi ajutoarele destinate celor fără de lucru, totuşi, lor li s’a refuzat orice ajutor, fiind lăsaţi muritori de foame, acum,a afla refugiat în locuinţa hetein timpul sărbătorilor. i teanulm Petre Mora.ru Ibneo-Numeroşi şomeri din această min Tutora. categorie, cu familiile şi copiii lor s'au prezentat autorităţilor in drept expunând nedreptăţile ce li s’au făcut şi situația disperată In cai — găseac. ARESTAREA UBI EVA,CA! ÎAŞI Iaşi, 29 ibrie Acum câteva zile a reuşit sâ evadeze din închisoarea militară da la Copou, deţinutul Ion Onisim. Autorităţile au primit ieri un denunţ că evadatul s’ar Casa a fost Înconjurată de jandarmi şi după une peripsţii, Ion Onisim a fost din nou arestat. -------xQx------—