Universul, februarie 1936 (Anul 53, nr. 31-45)
1936-02-01 / nr. 31
CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO ROMANA“, Bucureşti, Calea Griviţei 23, suma de lei 279, vor primi: 1) O poliţă de asigurare de lei 20.000 dimpreună cu chitanțele pe Februarie, Martie, Aprilie şi Bilai 1936 în valoare totală de lei 472. 2) Anexa cu 8 numere, participând la tragerile de la 15 Februarie 1936 15 Martie 1936 15 Aprilie 1936 15 Mai 1936 3) Un frumos toc-rezervor-creion mecanic. 4) Un bloc notes de biurou in culori. 5) Un calendar de perete pe 1936. Continuând plata micilor rate lunare de lei 103 la Iunie 1936 — vor mai beneficia de alte două rate gratuite: Aug. 1936 şi Noemvrie 1936. Cetitorii din Capitală vor achita suma de lei 279 la ghişeul Societăţii „Franco-Română“ de unde vor ridica poliţa, anexă şi chitanţele, tocul-rezervor-creion mecanic, blocul notes şi Calendarul de perete. Costul abonamentului se va trimite direct ziarului „Universul“ şi este: Lei 750.— anual. Lei 380.— pe 6 luni. Lei 200.— pe 3 luni. O RUBRICĂ NOUĂ PENTRU TOATĂ LUMEA Răspunsurile noastre D-lui ACOSTACHIOAEL — Urmăriţi numerele viitoare din „Zicana ştiinţelor”. Veţi găsi acolo răspunsul la Întrebarea pe care de altfel atţi formulat-o mai de mult şi acolo, dâmduvles cu acea ocazie lămuririle. D-lui COSTACHE ŞTEFAN- kMoeşti şi tuturor cititorilor care ne cer reţete pentru fabricarea economică a cremelor de ghete, •ite recomandăm „Ziarul ştiinţelor şi alcălătoriilor“ nr. 40 din 1 octombrie 1935, care publică o pagină Întreagă de astfel de .--reţete. - D-lui A. NICUIJESCU ROMAN — Dacă beneficiaţi de art. 71 termen redus, puteţi — după obţinerea brevetului de pilot civil ■— să faceţi stagiul militar la Buzău, cerând apoi activarea. Spre a deveni pilot de linie trebue in afară de 600 (şase sute) ore de sbor şi foarte multe cunoştinţe speciale. „ D-lui ILIE GEORGESCU COLENTINA, Loco. — Inscrieţi-vă la A. it. P. A. (calea Victoriei "vis-a-vis de Palatul regal) unde după urmarea cursurilor teoretice se poate obţine, pe baza unei medii bune, o bursă. D-lul A. CROSS, Drăgăşani.— In Judeţul Prahova funcţionează o şcoală de pilotaj la Câmpina. Pentru orice lămuriri adresaţi-vă la A RP A . D-lui D. VASILESCU, Ploeşti— Nu beneficiaţi de termen redus. Pentru echivalare adresiaţi-vă direct ministerului Instrucţiunii. D-lui I. O. MARA, Iaşi. — Pentru rezultatul definitiv al examenul de capacitate, adresaţi-vă ministerului instrucţiunii. Hartă a României cu căile de comunicaţie găsiţi la orice librărie serioasă. In această rubrică nu putem da adrese comerciale. D-lui GH. GH. POPESCU, Loco. —: Ca bacalaureat adresaţi-vă facultăţii de litere, unde există un curs de pregătire pentru a intra în învăţământul primar pentru acei cari n’au urmat şcoala normală. Regretăm foarte mult, dar la toate serviciile ziarului nostru nu există nici un loc vacant. D-lor MUCISBOR-Făgăraş, „UN ABONAT VLASCEAN'’. MIŞU PASARE- Teleorman şi GH. GHEORGHIU. — Adresaţi-vă ministerului instrucţiunii publice, singurul in măsură să vă dea lămuriri precise în chestiunile dv. Nu cunoaştem rezultatele examenelor care vă interesează. D-rei MARIANELLA C., Constanţa. — Adresa scriitorului Ionel Teodoreanu este: strada Buzdugan nr. 3 Iaşi. Vă puteţi înscrie la Academia de înalte studii comercialeşi inidustriale din Bucureşti. Puteţi juca tenis orişicând. . Nu vă trebue decât ... teren bun, minge, rachetă, partener şi... îndemânare. D-lui ,N. ARAMIAN, Constanţa. — Sfatul nostru este să consultaţi medicii din oraşul dvs. pentru ca să vă descopere cauza suferinţei Un singur medicamentt nu se potriveşte la simiptomele pe care ni le descrieţi şi care pot să aparţină la mai’multe boale. D-şoarei MADIA.—Este drept că suferinţa dvs.. e mare, darcredem că greşiţi când vă gândiţi la anumite gesturi. Trebue să vă aduceţi aminte că sunt persoane care suferă mult mai mult ca dvis., şi care rabdă cu încredere. Niciodată ştiinţa nu şi-a spus ultimul cuvânt. Aveţi • răbdare şi într’o zi veţi putea să vă folosiţi de neîncetatele ,, progrese ale medicinai. Până l 'atunci consultaţi specialiştii. D-lui ALINA I., Tighina. — O foarte bună prescripţie pentru este aceasta: Resorcina 0,75; sulf precip. 3 gr.; Alcool pamforat 15 gr.; Glicerina neuttră 10 gr.; apă de roze 50 gr.; Apă diist. g. s. p. 200 gr. Se agită şi se aplică cu tampoane de vată pe coşuri zilnic. D-lui CONST. C. N., Loco. — Probabil există înfecţiuni cronice ale vesteunor seminale. Adresaţii-vă , specialiştilor. A doua afecţiune trebue tratată. Faceţi analiza sângelui şi a lichidului cefalorahidian; apoi arătaţi-vă unui specialist demn de toată încrederea. D-nei JOHANNA. — Numai dacă părul estte gras. Pentru puncte negre: săpun cu ichti, fricţiuni uşoare cu: acid salicilic 1 gram; Săpun negru 40 gr.; Alcoolat de lavandă 10 gr.; Alcooli 80 gr. D-lul JEAN STATESCU. Câmpina. — Controlaţi-vă temperatura. Dacă nu aveţi febră (chiar mică 3—4 linîl) cauza stă într’un desechilibr neurovegetativ. D-lui VALENTIN KRUPENSKI. — Din amănunţita dvs. autoobservaţie reese clar: astmul. încercaţi reflexoterapia endonasală, după metoda dr. Gillet. D-lui M. I. Piatra Neamţ. — Din nefericire, aveţi dreptate: medicamentele costă foarte scump şi boala e un lux. Mulţumiţi-vă insă că a dat rezultat cura de supraalimentaţie şi căutaţi a vă menţine. Cât despre comeidiane (puncte negre) citiţi răspunsul „Johanna“. MARIETTA, Loco. — 1) Citiţi răspunsul „Johanna“. 2) Sport. D-lui G. A. CONSTANTINESCU, Loco. — E bine să vă examineze un mediic pentru a vedea de ce nu căpătaţi greutate, după examen vi se va recomanda şi tratamentul potrivit, pentru că un tratament singur nu poate fi eficace în toate cazurile. D-nei E. IONESCU, Loco. — Până la 25 ani cu îngrijire apropiată se poate obţine o ameliorare a insuficienţei glandulare de care vorbiţi. Adresaţi-vă specialiştilor. D-lui DEMETRESCU (pensionar) Voineşti-Dâmboviţa. — Ziarul nostru nu poate publica decât traducerile cărţilor sfinte aprobate de înaltele foruri religioase. Aresaţi-vă deci consiliului cultural al Sfintei Patriarhii ca să se pronunţe asupra traducerii d-voastră. Noi am dat cei doi psalmi comitetului care se ocupă la ziar cu pagina bisericii. Celor 600 ENORIAŞI“ din ocrimra Gîvpărăşie-Romanaţi.— Credem că plângerea d-voastră trimisă Preasfinţitului Episcop al Râmnicului şi Noului Severin, împotriva numirii unui preot ajutător contra voinţei d-voastră, va fi cercetată şi satisfăcută în spiritul dreptăţii. Ameninţarea însă „cu trecerea la adventism sau la oricare altă sectă“ dacă nu li se ascultă cererea, nu face cinste unei obştii credincioase, credinţa notaşi fiind că aveţi printre d-voastră agitatori care numai creştini adevăraţi nu sunt. UNUI PREOT ORTODOX. — Unui sinucigaş nu i se face slujbă religioasă decât pe baza încuviinţării forurilor bisericeşti superioare. — Aceleaşi foruri superioare ale Bisericii’ trebue să hotărască şi în privinţa slujbei religioase la incineraţi. — De obicei, la banchetele date între diplomaţi nu se face rugăciunea. Părerea noastră ’ este că s’ar impune rugăciunea tocmai la mesele celor ce hotărâse de soarta neamurilor', UNEI CITITOARE REVOTA- TA. — Adresa lui Petriache Lupu este corn. Maglavit, jud. Dolj. Corespondenţa o primeşte regulat, dar fiind neştiutor de care n’o porte citi, r @ac/g? VINERI 31 IANUARIE RADIO ROMANIA 160 kHz. RADIO BUCUREŞTI 833 kHz. 12.30 : Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri): Mimi domn, fox de Campaniai şi Serenadă, erotică, de Valente ; Fox din filonul ,33»®. da Carmen!“ de Grotte şi Tango de Richter; Două foxtroturi de Smith şi Yooiing; Pioamterle şi Cântece din Polia, valsuri de Lehar, (două plane ; Rawitez şi Landauer); Joujou de Bonelcaerc şi Chari de Wilhite, (voce : Sanmt-Gmamiller) ; Poxtrratmri de Brooks şi Miegens. 13.15—13.25: Sport. Ştiri artistice. Bursa. 13.30 : Muzică variată (discuri); Uvertură la „Fra Diavolo“ die Auber, (arch. simfonică dim Miliamo dirij. de Molia jon); Pneoudau în si beimol şi Potehtaelle, die Raichmannmraff, (piiam . Pauishmoff); Cântec religios negru de Bremmiam şi Capriciu de Malmteck, torch. Patul Whittemann); Balett rus die Luigimi, (orch. Covemit Garden, dinni. de Barbiridlili). 14.15 : Radio Jurnal 14.30 : Muzică uşoară (disciuri) ; Două cântece spamate die Weiten; Fox şi Vtaffls dim filmul „Noroc peste noapte“ de Abraham, (voce : Magda Schneider); Sărmană păşpuşitcă şi Vreau cobaaltulSe să-mi căniţi’, de Fennomicdi, (voce: Dorel Livianiu); Rumba de Lectuioma şi Quintero. 15 : Ultimele ştiri. 18: Porturi şi navigaţie de C. Mihalopol. . .. 18.15: Concert de muzică distractivă. Orchestra Sibiceanu , învârtită aa la Răşinarii şi Hora Oltenească ; Aminteşte-ţi, vaite de Gouibhar; Două ar© diim opereta „Orilloff“ de Gnaniibsibaieidttan ; Tot te iubesc, tamgo de Th. Silbiceamiu; Estto-caidio, pastidofole de Peras ; Hora lui Miaş Buta Ecdgramică, e frumoasă şi Toată lumea doarme, doarme; Sârba oltenească; Dă-mi o gurniţă, tango de Th. Solbiceamu; Vreau um milion, carioca de Vil- Inov. 19. Actualităţi engleze de prof. Dragoş Protopopescu. 19.15 : Continuarea concertului : Iubitul femeilor, vals şi înainte de a mura, tamgo de Boulanger; Vals capricios de Th. Sceramia : (Jean Sibiceanu, vioară şi Th. Sibiceanu, pitam); De doi şi Lugojiamia; Porumbiţa de Vradiier ; Rapsodia română de Basch® ; Vreau să uit, slow-fox de Demoinimo, Romanţe şi Arit naţional». 364,5 m. RADIO-BUCUREŞTI 12 kw. 20. „Cavalerul Rozelor“, operă în 3 ante de Ritch. Sbraiuss. (Tramsmiflaume de la Opera Română). Distribuţia: Mareşal», Elena Basamab ; Baromiul Ochs, Nikculescu Basu ; Octavian, Marina Snnejima ; Faniimal, Nae Dumititrescu; Sofia, Emilia Guiţianu ; Manama, Virginia Madara; Varzaichi, El, Algazi; Anima, Eugenia Babad ; Bolţarul Al.. Alger; Majordomul maneşafei Luiciam Niamu ; Tenorul, Vicarel Chioideanu; Un notar, Gh. Oprişeanu. Ccoiduicerea muzicală, Ionel Perlea.In pauza I-a: Cărţi Şi Reviste; Sport. Im pauza Il-a: Radio Jurnal. 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 20 : Radio Jurnal. Turism. 20.15 : Cei trei Caragiale de Em. Lovinescu. 20.30 : ,,Fata de la Cozia“, operă in 3 acte de Emil Momiţia. (Transmisiunea de la Opera Română din Cluj). Distribuţia: Vlad Ţepeş, L. Popovai; Dorim Vlad, I. Tăuțiu; Obira, d-ra F. Dobramskaia ; Udrea, G. Stereamescu ; Moş Gavrilă, Al. Iarotzky ; Irimia, d-na M. Cojocariu; Pârcălabu Pintie, C. Huhiulescu ; Pajul Piţiguş, d-na E. Solovieva; Un soil, G. Znamirov UNIVERSUL DE VORBA CU CITITORII 6 BONI Deoarece cititorii noştri ne adresează zilnic o corespondenţă foarte bogată prin care ne cer sfaturi, îndrumări, lămuriri, informaţii din cele mai felurite, am hotărit înfiinţarea acestei rubrici speciale in care vor găsi răspuns la întrebările puse. Larg deschisă tuturor, această rubrică de corespondenţă va apare zilnic în ziarul nostru. Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care o frământă, oricine doreşte o lămurire din orice domeniu, oricine are nevoe de un sfat sau de o reţetă practică, se poate adresa cu încredere redactorilor rubricii. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în cel mai scurt timp cu putinţă şi răspunsul limpede şi amănunţit, va fi publicat în rubrică sau într-una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universul“, Brezoiaim 25, Bucureşti I, purtând lizibil menţiunea: Pentru rubrica „De vorbă cu cititorii“, întrebările vor fi însoţite de bonul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Aveţi o nedumerire? Adresaţi-vă rubricii „De vorbă cu cititorii“ ! Gctl&ndch* VINERI, 31 IANUARIE Inaugurarea Universităţii din Cluj in prezenţa Regelui Ferdinand I (1920). Ortodox: Sf. Doctori fără plată Ciru şi loan (292). Catolic: Sf. Petru Nolasc (f 1566) şi Sf. loan Bosco. Protestant: Valeriu. Evreese: 7 Sevot 5606. Mahomedan: 7 Gila-Rade 1354. Giuma. * Răsăritul Soarelui 7,38. Apusul 17.20. CALENDAR ISTORIC $ LITERAR 31 IANUARIE In această zi, în anul.... 1418, itolare dramaul Țării-Românești Mircea-cel-Bătrânv «wnâziduit Mihail-Vodă, fiiul lul tegiiturn. Daică predecesorii lui Miocei» Înjghebară elementele Statuta® Munteanu, Mintea i-a dait deplina sa formă şi i-a lăţit graniţele până la cea mai mare întindere pe care_a avutt-o vre-o daltă Muntenia. Stăpânito»rul cuprindea, pe lângă Muntenia Mare propriu-zisă, Oltenia sau Banatul Severinniulan, ducatele Făgăraşului şi Amlaşului pe cant le stăpâniia în Trarusilvania. Ea cuprindea încă şi Moldova sudică, anume ţinutul Buitrte® (Vnaimae») cu cetatea Chăiciurta şi pontul Chiliei. Cuprinzând sudul Modovei, Muntenia se înntindea şi înainte peistte Pnuit dincolo die Chili» până la MaineiaNeagră, lăsând numai Deltaitea Allbă in sităpândirea Madoveli. BiBainitfiniul Ctoialbiadondiilte spune că pe timpul lui Mircea „Taira- Românească sie înltodiaa dela Tran- silvanii» până la Mlainea Neagră, d‘a direapiia având Dunărea până la ţărmul manei, ilar diela stânga Moldova“. Aişa dar, sudul Moldovei şi Nimmiali Mihai-VItasua va fi va întrece im întindem. 1842: Cositachie Canagilalile (unchiul eiuto&tailUii Momentelor) joacă la laşii în piles» Bădăranul boerit, traducere din Moliére de I. V. 1844, după multe strădui i abţii, M. KogălnSocaimt izbuteşte să reaffizeze deştebirea ţiganilor. Cun acea ocazie, C. Negri se raliază la actul uman şi scrie un ton de mulţumire către Domnitor pentru fapte săvârşită, deşii în anei tarn făcuse vagi afazii şi la desrăbiirea ţănatoilor, ceea ce — pe alti umigi — eră socotit drept un risc. Imnul e debit la un banchet dat de Domnitor (Mihail Sturdan), bancheta care iau parte bulucbaşii ţiganilor din Iaşi. Iar o delegaţie, compusă din C.Negri, V. Aleosarndtra şi M. Kogălniiadatiui, se prezintă Demnâtoruiluii adulcâmdu-i mulţumCrt. 1846, Gdama Girotoptiairiu Dumciu de pe tată cu manete povestiliar Ion Cneiangă) se însoară, prima dată, cu Ecaterina, fiiea lui Ion Buzatui, ţăran dta Huimuleştiui. Notă. — Date amănunţite asupra celor de mai sus, vezi In „Istoria literaturii române" de subsemnatul: LUCIAN FREDESCU sch. Conducerea muzicală: M. Săveanu. In pauza I-a: Cărţi şi reviste; Sport. in pauza II-a : Radio-jurnal. 23.30 : Muzică distractivă (discuri) : Fox de Razatl şi Vals de Mieild ; Pasodobie din filimul „Victor şi Victoria“ de Dorebe şi Vals din opereta „Olivia“ de Amberg. RADIO ROMANIA ŞI RADIOBUCUREŞTI Jurnalul pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. 24—1: Concert nocturn al Orchestrei Radio : Invitaţie la vals, de Weber; Mică suită de Debussy; Espana, rapsodie de Chabrier ; Baladă pentru flaut, de Perillou ; (solist: M. Teodorescu) Suită algeriană de Saint-Saens. ; 1—2. Concert nocturn (discuri): Uvertura și Antracitul no. II din „Rosamunda“ de Schubert (Orth. sim. dir. de Georg Szedi); Două arii din „Nunta lui Figaro“ de Mozart (voce: Mariana Stahler); FinialM. din Quartetul no. 3 un re major de Dittersdorf (Quantetul Lener); Variațiuni pe o temă de Beethoven de Saimit-Saëns (2 piane; Bertram și Streter); Simfonia no. 39 în ml bemol major de Mozart (Orch. samf. din Bertán, dirij. de Knappertslusch). * Deutschlandsender 191 kHz. — 20. „Stăpâna famii operete de Snaga; 21. Imf.; 21.10. Müncheni. Seară de dans; 28. Meteor, Inf., Sport; 28.30. Goncert nocturn; 28.45. Inf. locate; 24. Leipzig. Orchestră de dans. Varșovia 223 kHz. — 18.20. Ganzomeit» și ami dita opere vechi; 18.50. Sport; 19. Concert de muzică de cameră; 20.36. Sport; 21. Camperie muzicali; 21.10. „Goodana“ Operă de Zelenski; 0.15. Meteor; 0.20. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 280 kHz. — 20.15. Concert de muzică variată; 21.45. Inif. șî revista presei ; 22.10. Concert de orchestră; 22.40. Continuare» comcerturi; 28.40. Gomicert de muzică de cameră; 0.55. Muzică de dans pe pCBăci. Viena 592 kHz. — 18.30. Concert vocali; 19. Dromâcă sportivă; 20. Ora, Inf., Meteor, Programul pentru mâinie; 20.35. Concert de muzică variată; 21.55. Concert de orchestră; 23. Inf. Meteor; 23.10. Din arhiva placilor; 0.10. Inf.; 0.25. Muzică de dans. Budapesta 545 kHz. — 18.30. Recite de pian; 19.10. Sport; 19.25. Concert de quintet; 20.30. Recite de camito; 20. Inf.; 20.20. Plăci; 23. Concert de orchestră; 0.16. Orchestră de țigani. Stuttgart 574 kHz. — 19. Concert de orchestră; 20.30. Concert „Kraît durek Fraude“; 22.30. Concert de serenade; 28.30. Concert de orchestră; 1. Concert moctuim. Praga 638 kHz. — 10.55. Plăci; 20. Ora, Inf., Meteor; 20.10. Concert popular; 21. Concertul coral; 21.25. Piesă muzicală; 28. Ora, Inf., Cronica zileii, Sport; 28.20. Plăci. Leipzig 785 kHz. 19. Concert de muzică variată; 21. Inf.; 21.10. Concert de marșuri millitere; 23.05. Inf., Sport; 23.26. Concert de seară; 24. Muzică de dans. SAMBATA 1 FEBRUARIE RADIO ROMANIA 160 kHz. RADIO BUCURESTI 823 kHz. 12.30 : Ora. Calendar. Actualităţi, Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz. Muzi- că uşoară (discuc© : RâmdiiraeHiefije satului, vai's de Jos. Strauss şi Du narea .albaistră, vais de Joh. Strauss; Deci ne place să iufom, de Böhmete şi Snow-fox de Balz ; Pentru tine Madona, de Neuville şi Te iubesc... e totul de Gardieni . (voce : Jeanme Auiber) ; Frox şi Vals ţigan de Vefflonieis ; Două focitecituri de EdeWar ; Pentru un sărut de Solelamnov şi Marieiba die Hönigslberg, (voce : Moscopol). 13.15 : Sport. Ştiri artistice. 13.30 : Muzică variată (discuri); Uvertură la ,Dragonii din Vallars“ de Maffllart, (prch. Operei din Berlin, dirij. de Vlabig); Vaflsurii din ,,Prinţesa deOianlsch“ de „După divorţ“ de Leo Fall, torch. Mairek Weber); Pleisă Sincopată de Kreisler, (vioară şi cella : Fritz şi Hugo Kuasjisir); Ora delle,otasă de Raynaildo Hahn, touch. Jean Lensen); Selacţiuinii din operietefile lui Planquatire, Ocrch. dirij. de Bervily); Sememiaidă de Tosehi şi Alifte den ■„Sámson şi DaPillai“ de Saftolt-Saens. (orich. Sandier); Bollero şi Dans sparie de Lubchest, torch. Luccheri. 14.15 . Radio Jurnal. 14.30 : Muzică uşoară (discuri) : Portwolturi de Grey : Serenadă de Böhment şi Mii de sticle străluciesc, de Rust; Măşti de Hermita şi Pola de Larrieu (voce: Jean Sartoneii) : Ora plăcerii şi Dece eşti supărat? (voce : Foia Negri). 15 : Ultimele ştiri. 16 : Ora Străjerilor : In jurul focului la Timişul de Sus, exec. de Asociaţia Creştină a Tinerilor (A. C. T.). Cuvânt introductiv de Em. Bucuţa. Cronica străjerească de Tiberiu Crudu. 18 . Concertul fanfarei regimentului de gardă „Mihai Viteazul“, dirij. de It. Giugariu . Marşul Carpi al II-lea de Schimittevnkci; O, noapte de vară, valîs de Walditleinfell; Uvertură la „Wilhelm Teil“ de Bassimil; Menueit de Mozart ; Suită caucaziană die Ipolatow. Ivanoiv ; Poema română, de George Enescu. 19: Gușa epidemică la noi de prof. dr. D. Danielopol. 19.10 : Concert de muzică distractivă. Orchestra de salon Radio, dirij.. de Th. Rogalsky ; Garda sosește de Golliwyn; Ursul», vals de Dositei; Foxtrott de Chaimell. Când trandafirii înfloresc tang» de Cowter; Flori împrăiştrăite de Sorbi; Tango de State; Intermezzo de Griger. 20 . Radio Jurnal. Răspunsuri tehnice. 20.15 : Continuarea concertului: Valte jubilar, de Eysler ; A. Keley, intenm®zo de Gangelberger ; Foxtrot de Kychmmla ; Vals de Lucchesi ; Foxtrot de Kruger ; Parada copiiDioir de Bendix. 20.50 : Perspective şi învăţăminte din munca echipelor studenţeşti de prof. Dimitrie Gusti. 21.10: Muzică de dans. Jazzul Radio (refren vocal: Radu Moldovanu, Jenny Boerescu și Sandu Stelian) ; Din cap în perioaire, foxtrot de Reveil; Doi Initrio noapte, foxtrot de Revel; Fatum, foxtrot de Olakrey; Vreau să uit, tamigios de Dendrino (refren vocal); Invitetta la dans, foxtrot de Lewinsoh ; Omul viiîieloir, silov de Ager; Pe străduța maastiră mică, tango de Elly Roman, (refren vasali); Harlem, foxtrot de Razza; Cântecul pomilor, foxtrot de Evans ; Norocul vine peste noapte, tango de Elfly Roman (refren vc,aal); Te iubesc prin Radio, foxteoit de Montgomery; Cea mai frumoasă stea , foxtrot de O rumbă din Havana, de In gondola iubirii, tango de Andreescu, (refren vocal); Squibs, foxtrot de Gathasd ; Ai simţit ce e iubirea,, foxtrot de Cothand; Havana, tango de Elly Roman, (refren vocal) ; Să dansăm, foxtrot de Broocks. 22.30 : Radio Jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al Orchestrei Sibiceanu, retransmis dela restaurantul Răcaru. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate mumca franceza și germana 23.55 : Ultimele știri. 24.1: Concert nocturn, al orchestrei Sandu Marcu, ne-transm® dela restaurantul Grand Hote Lafayette. Deutschlandsender 191 kHz. - 20. Concert de muzică miffitairă ; 21 Inf.; 21.10. Muie michiem. Concert Verii; 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Comicart mostam; 23.45. Inf locale; 24. Orchestră de dams. Varşovia 223 kHz. — 21. Com cert eChniSainiBo; 22. Audiţiile perntrn pefiomemii din străinătate ; 22.31 Audiţie; 23. Concert din operete 21. Meteor ; 0.05. Muzică de dars pe plăcii Luxemburg 230 kHz. — 20.15. Concert de muizâcă vaililaită ; 211.45. Inf. şi revista presei; 22.05. Oră luxemburgheză; 22.35. Concert de quintet; 23.25. Concert starflomito; 0.40. Recital de dalditto ; 1. Muzică de dams pe picăici. Viena 590 kHz. — 20.10. Orchestra Baiul Godwin; 21.25. .Concert de muzică populară; 23. Imf., Me_mjaabim tear ; 23.10. Combert de pitam ; 23.50. Imf.; 0.05. Concert de muzică militară; 020. Budapesta. Muzică de ţigani. Budapesta 545 kHz. — 1630. Concert de orchestră; 20.15. Recital deSanto; 2130. Vilena. Concert de minofică propiuSiamă; 22.45. Inf.; 23.10. Muzică de Canaatinat; 23.10. Orchestră de ţiganii; 2340. Orchestră de jiaizz ; 0.110. Orchestră de țiganii; 035. Orchestră de jazz. Stuttgart 574 kHz. — 20. Corncert de orchestră; 21. Inf.; 21.10. Concert de seară; 23. Ona, Rif., Meteor, Sport ; 23 30. Leipzig. Concert de orchestră; 1. Comdeint. Praga 633 kHz. '•— 19.55. Plăcii ; 20. Ona, intfMelfceior; 20.15. Brno; 21.16. Program varlilalb; 212. Bnaffisttaiva; 23. Ona, Inf., Onomfilia ziliai, Sport; 23.10. Prăidi; 23.30. Orchestră de aaCiim Leipzig 765 kHz. — 19.16. Suită nadilofioinitaă; 1940. Oomdeirir de pitam; 20.10. Suililă radiofonică; 21. Inf. ; 211.10. „Băraăltiolaisa pea mlaine“ operetă de Kanneke; 23. Imf., Sport; 23.30. Concert de orchestră. JElk^21 FEBRUARIE 1936 Cronica muzicală pariziană (Urmare din pagina I-a) lentul parfum al pământului din grupul celor cinci, cari n’au slav. S’a scris fireşte multă muzică in Rusia, dar abia dela mijlocul secolului al XIX-lea s’au făcut, în adevăr, sforţări serioase, spre a substitui artei naive şi anonime, o artă savantă şi personală. Cinci compozitori au răsărit deodată, cinci bărbaţi născuţi ca să se înţeleagă, să se ajute între ei, să iubească în comun frumosul şi să afirme fraternitatea lor sufletească, solidaritatea lor intelectuală, şi hotărârea lor de a suferi şi a învinge împreună. Aceşti cinci privilegiaţi au fost: Balakirev, Glazunov, Borodin, Rimsky - Korsakov şi Mussorgski. Despre cel din urmă vom vorbi mai mult în cursul acestui scurt studiu. Devenind celebru prin opera sa „Boris Godunov“, Mussorgsky a fost un ignorant al armoniei, al fugei, al contrapunctului şi al orhestraţiei. Pretindea să se liber. Afară de camarazii săi folosească de dreptul de a scrie admiţându-i în cercul lor, nimeni nu contestă că a avut puţin talent, dar mult geniu. A dispărut la 42 ani, sărac, dispreţuit, necunoscut, tot astfel cum a fost socotit la Petersburg , un neputincios, menit să dispară în uitare. Critica l-a combătut cu asprime. Sub loviturile ei violente, Mussorgsky a fost tratat pentru incultura lui muzicală și atacat pentru pretinsa-i grosolănie și lipsă de gust. O serie de critici neîntemeiate au fost acumulate împotriva lui. Ceeace nu l-a împiedecat insă de a porni, aşa precum scria unui prieten, „spre noul ţărmuri, fără să se teamă de furtună, adică spre adevărul ori cât ar fi de crud“. Istoria s’a Însărcinat să aşeze pe Mussorgsky la locul pe care îl merită. Cu sau fără voe, faptul va rămâne în istoria muzicii rusești, întipărit în caractere neșterse. Charles Pons Exportul de cereale prin porturile dunărene In 1935 a scăzut cu 30 la sută faţă de 1934 şi 68 la sută fată de 1933. — O interesantă statistică /w»xa.naiM io Exportul nostru die cernea!!® a beciuit in 1935 primitrio criză tacă necuniosciubă. Desele schmbării ade regim.ml.uit de export ca şi neajunsurile tatâimpimate cu devizele, au detarmiivitati să piteretean ulme diebuşeumi comsidierate ca cele mai importante poeţi pemitou desfacerea cereailor româmieşti. E3he deajums să arătăm Im de hal a ajuns exportul nosteu de ceretate la Otenida, ca toţi cei ce se interesează de viata etoomomim a ţăricii, să-şi dea perfect de bârne seamia umidie am ajuns şi cum se distruge întregul comerţ de export. In 1933 am exportat la Olanda 470.346 tone peraale, faţă de 1603HO cât am exportat in 1934 şi faţă de ridiicolla ciifră de 9569 tarne cât am exportat la 1035. Dar toteM exportului în 1935 făcut prin porturile dună vreme — via Sulim® — îm comparaţie cu exporturile dim anii trecuţi, n® airaită că in 1933 am exportat 1.755.146 tone cereale faţă de 807.888 tone exportate in 1934 şi numai 558.143 time la 1935. Iată deci, că exportul de cereale dimn 1935 este cu 68 la sută mai puţin faţă de cel dim 1933 şi 30 la sultă faţă de cel dim 1934. Aceleaşi confreme arată dezastrul exportului la Saamdrasuvila. De la 24.000 de vagoane cereale exportate la 1933 am ajuns la 400 vagoane în 1935, iar diete, 500 vagoane exportate la diferite centre ale Africea de nord, am ajuns la 12 — ciltiţi bine douăsprezece vagoane — la 1935. Şi ta. Conkhoemt a scăzut extrem de’mult exportul nostru de cerneai®. El 1933 am exportat 388.178 torțe faţă de 194.000 dta 1934 şi 140000 la 1936. ALTE CIFRE Stattetikcia tatocmitită ne maii arată că la 1985 am exportat prim găurire Dunărei 13.249 tom® cerealbe la Grecia, 1668 tome im Sithia şi Bakestraa faţă de peste 11.000 tonte exportable la 1933.; 697JJom®Jn_Egiipt ; 9678 tom® ta Maliba; 60.032 in Adraiatiiaai; 5783 ta SioSylita faţă de 13.000 tom® exportiaibe alcum doi anii; 101375 trame la Italia în care se cuprinde şi cantităţile pentru Elveţia; 7352 tone la Spaniia şi Peratingaiiia; 44.268 tone în Friaimţa de sud faţă de 100.000 tone exportate la 1833 ; 104 tom® im Artrelea de Nord; 2322 tone la Fraimţa de nord faţă de 76.901 tone exportate la 1933 ; 92.985 tone la Anivers faţă de 194.882 exportate la 1933 şii 110.667 exportate la 1934. Deasemenea am iman exportat la 1935 : 30.048 tone în Germania faţă de 180.000 tone exportate la 1934 şi 113.000 tone la 1933 ; 5630 tone la America ; noai tone la Cuba ; 30 tone cereale la Mesopotamia (Basrah). TRANZITUL PE DUNĂRE lm 1935 s‘a bramziluat pe Dunăre prim portul Giurgiu dim Bulgaria pentru Germanlila și Cehoslovacia, cantitatea de 103 vagoane ouă, 63 vagoane struguri și 7 vagoane mulci EXPORTUL PRIN CONSTANTA Aoeála® slbaltMuloă ne laValdlă ca im 1935 stalu exportat prim pontul Constanţa următoarele comualtăţi: 18.671 tone grâu; 59413 tone porumb faţă de peste 180.000 borne exportate la 1934 ; 56.814 tone arz faţă de 100.000 tone la 1934; 21.231 tone fasole ; 6231 t. marzărie ; 539 franie ; 27.725 tone rapiţă ; 1361 medii ; 3820 m; 360 tone sămânţă de floarea soarelui; 3567 t. sărmânţă de cânepă; 4602 tone turte de floarea soarelui; 680 t. bătțâţe ; 3691 tone perfiuoloză. Tote la 1935 s-au exportat prin Constanţa 46,409 taott; 76.965 bucăţi berbeci şti ott; 30 dalii; 161 porci, 713.549 găini, 3 maaame pură, 968 tone făină de claise, 53 tone tabac, 80.000 tonte cheveatea și 5 miilticiclame jumătate tone produse peitrollitene. Exportul de amiimailie spre orient şi al produselor peftrolfifeire spre Madilbararm, a crescut enorm in 1935 față de peliuțijană. îasses® Anul al 53-lea Nr. 31 Sâmbăta 1 Februarie 1936 La ora prânzului, la o şcoală primară se văd eşind copiii. Mulţi din el au părinţi în stare să întindă aripa apărătoare în afară de casă. La poarta şcolii aşteaptă automobile, îngrijitoare, servitori, părinţi. Mai ales mamele aşteaptă. Mişcarea, zâmbetul, pasul cu care primesc viaţa venită spre întâmpinare este nespus de tânără, risipeşte atâtea griji ale trecătorului care întâmplător aruncă ochii pe această scenă în plină stradă. Dar impresia înduioşătoare adesea se nimiceşte. Vezi mame luând ghiozdanul din mâna copilului, vezi însoţitorii purtându-l şi copilul umblând cu mamie goale parcă a pierdut ceva. Fără îndoială a perdut mult. Se perde sentimentul unei îndatoriri materiale pentru o disciplină intelectuală, a cărei conştiinţă se iveşte cu primele silabisiri din clasele ,primare. Cred că greşeala este izbitoare, aducând concluzii triste în mintea fiecăruia. Cât riscă copiii crescuţi cu atâta nepricepere. Mulţi din ei simt, protestează când li se ia ghiozdanul. Mai trist este când vezi alţii întinzăndu-l cu gestul sigur că aşa trebue să i-l poarte altcineva. In aceste condiţii drumul la şcoală e începutul multor falsificări. Copilul este întreg. Ai fericirea să-l poţi creşte din plin ca să aibă cunoştinţa datoriilor lui, să se deprindă cu simţul răspunderilor. Pentru aceasta îl trimiţi la şcoală. De ce să-l umileşti a arata o slăbiciune faţă de ceilalţi ? De ce să-i dai noţiunea slăbiciunei. De ce să nu o laşi să se desvolte în el mândria a purta singur uneltele de muncă, de progres, de vrednicie pe lume ? Apoi cealaltă noţiune, că altul are să ia asupra o povară care trebuia să fie a lui, câtă omenie nu omoară un copil ? Va afla întodeauna prea devreme că nevoia sau neînţelegerea destul de des schimonosindu-se în iubire, înşeală pe om până a-l aduce să nu mai cunoască îndeplinirile lui şi nici preţul cu care se plăteşte orice făurire adevărată. De ce să nu dăm copilului măsura valorii lui, lăsându-l să cunoască anevoinţa cu care se ajunge la o cucerire. MARCELLA SEULESCU COLŢUL FEMEI Ghiozdane purtate de alţii Adunarea soc. ofiţerilor de rezervă şi retragere Darea de seamă. — Alegerea noului comitet Brăila, 29 Ianuarie La sediul cercului militar, din piaţa sf. Arhangheli, s’a ţinut adunarea generală a membrilor soc. ofiţerilor în rezervă şi retragere, proveniţi din activitate, „Regele Carol II”, filiala locală. Cu această ocazie, d. g-ral N. Condeescu, preşedintele filialei, care părăseşte oraşul nostru, şi-a luat rămas bun de la camarazii săi şi a făcut darea de seamă asupra activităţii organizaţiei, pe tot timpul cât a funcţionat în calitate de conducător. A mulţumit membrilor filialei pentru concursul ce i-au dat şi aduce elogii centralei din Bucureşti a acestei societăţi pentru grija ce poartă în apărarea drepturilor ofiţerilor de rezervă şi retragere. Urează apoi viaţă lungă pentru binele patriei M. S. Regelui, către care gândul foştilor militari se îndreaptă. D. col. IOAN LUCANESCU, vice preşedintele filialei, in numele" întregului corp ofiţeresc, aduce prinosul lui de recunoştinţă d-lui g-ral Condeescu, care in decursul celor peste 5 ani cât a condus filiala, s’a făcut iubit şi respectat de toţi colegii. D-sa exprimă unanime regrete pentru că d. g-ral Condeescu părăseşte localitatea. Membrii filialei, in unanimitate, proclamă pe d. g-ral Condeescu preşedinte de onoare al organizaţiei. D. farmacist locot. col. C. IONESCU-BERECHET relevat calităţile superioare de militar ale d-lui g-ral Condeescu şi îl camarazilor şi cetăţenilor brăileni. D. g-ral CONDEESCU mulţumeşte vorbitorilor şi îi asigură de neţărmurita sa dragoste. Se procedează apoi la darea de seamă asupra activităţii şi situaţiei fondurilor societăţii. ’ D. căp. ILIE NICULESCU, cenzor, citeşte procesul verbal întocmit cu ocazia verificării, pe care adunarea în aprobă în unanimitate, dând descărcarea vechiului comitet. D. col. ION LUCANESCU, vicepreşedintele filialei, spune că expirându-i mandatul, în conformitate cu art. 18 din statut, işi dă demisia, rugând membrii să procedeze la alegerea unui nou comitet. Adrianeta, intrând în deliberare, în unanimitate a proclamat aleşi în noul comitet, pe d d-nii col. Ion Lucănescu preşedinte, farmacist locot, col. C. Ionescu-Berechet vicepreşedinte, col. Petre Sima, căp. Vasile Chiţescu şi locot. Dumitru Muşat, membri, cap. Iiie Niculescu casier, căp. Pintilie Şerbănescu şi Dumitru Băleanu, cenzori, întrunirea s-a sfârşit la ore 1. Scrisori din Roma (Urmare din pagina I-a) 12 Decembrie se aştepta ca Liga să hotărască oprirea exportului de petrol în Italia. Foreign Office a procedat la o nouă serie de consultări, de rândul acesta a Statelor din basinul oriental al Mediteranei, Turcia, Grecia şi Iugoslavia, în ceia ce priveşte aplicarea asistenţei mutuale, în ipoteza examinată mai sus. După consultarea cu celelalte State din Uniunea Balcanică şi Mica înţelegere, conform statutelor de organizare a acestora, Statele mediterane întrebate au dat un răspuns afirmativ, arătând că vor respecta obligaţiile, pe care li le creiază articolul 16 din pact, că înţeleg ca aplicarea acestui principiu să fie reciprocă şi că în fine, dintr’un sentiment de curtoazie, vor comunica şi guvernelor francez şi italian răspunsul lor. Toată această acţiune diplomatică a guvernului din Londra a devenit publică prin comunicarea memoriului d-lui Eden, privitor la asistenţa mutuală în Mediterana, tuturor reprezentanţilor Statelor membre ale Comitetului de 18, care se ocupă la Geneva de formularea, punerea în practică şi controlul tuturor măsurilor luate pe baza articolului 16 al pactului. Memoriul d-lui Eden nu conţine alte elemente de fapt decât cele enumerate mai sus. Reţinem din el, ca având o importanţă politică deosebită, explicaţiile cu privire la motivele consultărilor britanice cu Statele mediterane şi asigurările date Germaniei, deşi nu menţionează numele acesteia, că acţiunea engleză nu a avut alt obiect decât siguranţa în Marea Mediterană. In ce priveşte motivarea acţiunii întreprinse de Londra, memoriul precizează că aplicarea articolului 16, oricare ar fi caracterul de universalitate al acestuia, cere în fapt o colaborare specială între Statele direct interesate, din cauza situaţiei lor militare sau a poziţiei lor geografice. Cu privire la obiectul consultărilor, întrucât discuţiunile între Statele Majore franceze şi englez au provocat nelinişte la Berlin, unde■ au provocat o întinsă polemică de presă asupra validităţii pactului de la Locarno, memoriul englez precizează categoric că negocierile militare au avut ca obiect „numai acţiunea comună de întreprins în cazul când ostilităţile ar izbucni în Mediterana, în urma aplicării sancţiunilor in diferendul actual. Ele n’au luat niciodată în considerare vreo altă eventulitate“. Memoriul englez era de natura să provoace o vie reacţiune în Italia. In adevăr, la Roma s’a considerat totdeauna că, deşi englezii s’au pus la adăpostul principiilor de siguranţă colectivă şi au afirmat că nu există niciun conflict între Anglia şi Italia, ci numai între Italia şi Ligă, totuşi acţiunea lor a fost în contradicţie cu aceste principii şi aceste formule şi atunci când au concentrat flota în Mediterana, într’un timp când ostilităţile nu isbucnise, când Liga era în plină acţiune de conciliere, nu declarase Italia agresoare şi nu luase nici o măsură de securitate colectivă, în conformitate cu pactul, şi atunci când au întreprins acţiunea lor diplomatică de consultare a Statelor mediterane, care, deşi este bazată pe pact, s’a desfăşurat în afară de hotarîrea Genevei, alături de procedura Socităţii Naţiunilor, ca o acţiune separată şi individuala a cabinetului din Londra, pe care acesta caută acum să o legitimeze, făcând-o să intre în prevederile legale ale pactului şi să obţie aprobarea Ligii. „ . Printr-o notă de răspuns la memorandul englez, comunicată la 24 ianuarie, direct guvernului britanic, ca şi tuturor celorlalte guverne, care au aplicat sancţiuni Italiei, guvernul din Roma protestează cu vigoare contra punctelor de vedere prezentate în textul său de către ministerul de externe englez. Argumentele memoriului italian, care a fost integral reprodus de telegramele agenţiilor de presă, sunt destul de clare prin ele însele pentru a avea nevoie de vreun comentariu special. Ceea ce este interesant însă, e partea finală a textului, în care guvernul italian pune concluziile sale de ordin politic, care privesc Franţa ca şi Anglia şi în general pe toţi semnatarii pactului de la Locarno. Statele Majore francez şi englez, spune memoriul italian, cu care, guvernul din Roma nu a fost pus la curent. El trebue deci în aşteptare să-şi rezerve judecata. Dar aceste convorbiri între două State membre ale Ligii privesc pe un al treilea Stat, Italia, membră şi ea a Societăţii Naţiunilor, dar în acelaş timp legată de Anglia şi Franţa de obligaţile de garanţie ale pactului de la Locarno, ceea ce implică între ei raporturi de încredere şi claritate. Siguranţa colectivă fiu poate ei întărită de pe urma unor iniţiative individuale sau bilaterale, care duc la înţelegeri de caracter militar străine de conflictul italo-etiopic. Iar dacă nu este vorba de o înţelegere militară generală, care ar interesa Italia ca semnatară a pactului de la Locarno, atunci protestarea guvernului italian este cu atât mai îndreptăţită, cu cât el a dat totdeauna cele mai formale asigurări, în ce priveşte extinderea conflictului şi foloseşte din nou ocaziunea memoriului său spre a ,repeta în modul cel mai explicit că acţiunea sa de caracter colonial, datorită unor motive care au fost deja în mod amănunţit documentate, nu tinde să constitue şi nu va constitui niciodată o ameninţare pentru pacea europeană“. Adoptând aceste asigurări pacifice drept concluziune a memoriului său, guvernul italian nu aduce nici un element nou de îngrijorare polemicii sale cu Anglia, îşi precizează numai nişte teze juridice şi politice, care vor putea fi folosite în viitor. Pentru moment deci, se pare că acalmia din ultimele săptămâni în domeniul diplomatic este menită să mai dureze şi că operaţiunile militare din Africa Orientală vor rămânea încă pe primul plan pentru observatorii conflictului italo-etiopian, în viitorul apropiat. A. T. -00OOO00- Agitaţia pensionarilor ceferişti din Iaşi Iaşi, 29 ianuarie O vie nemulţumire domneşte printre pensionarii căilor ferate de la Casa generală de pensiuni, determinată de faptul că nu au primit încă pensiile pe luna curentă, cu toate că mai sunt două zile până la sfârşitul lunii. Majoritatea pensionarilor au greutăţi familiare, aşa că o întârziere în plata pensiei provoacă o adevărată nenorocire bieţii oameni fiind nevoiţi să se împrumute de la cămătari dacă au credit, iar alţii abia o duc de la o zi la alta. Pensionarii ceferişti ieşeniSunt adânc impresionaţi de faptul că în timp ce pensionarii din Capitală sau din alte oraşe primesc pensie regulat, ei sunt lăsaţi să aştepte după termenul legal. Atrăgând atenţia autorităţilor în drept, ei cer stăruitor să nu fie uitaţi şi să se dispună imediat achitarea pensiilor la Iaşi. Este o măsură de umanitate şi în acelaş timp şi de dreptate.