Universul, februarie 1936 (Anul 53, nr. 31-45)

1936-02-01 / nr. 31

CADOURI pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Societăţii de Asigurări Generale „FRANCO­ ROMANA“, Bucureşti, Calea Gri­­viţei 23, suma de lei 279, vor primi: 1) O poliţă de asigurare de lei 20.000 dim­preună cu chitanțele pe Februarie, Martie, Apri­lie şi Bilai 1936 în valoare totală de lei 472.­­ 2) Anexa cu 8 numere, participând la trage­rile de la 15 Februarie 1936 15 Martie 1936 15 Aprilie 1936 15 Mai 1936 3) Un frumos toc-rezervor-creion mecanic. 4) Un bloc notes de biurou in culori. 5) Un calendar de perete pe 1936. Continuând plata micilor rate lunare de lei 103 la Iunie 1936 — vor mai beneficia de alte două rate gratuite: Aug. 1936 şi Noemvrie 1936. Cetitorii din Capitală vor achita suma de lei 279 la ghişeul Societăţii „Franco-Română“ de unde vor ridica poliţa, anexă şi chitanţele, tocul-rezervor-creion mecanic, blocul notes şi Calen­darul de perete. Costul abonamentului se va trimite direct ziarului „Univer­sul“ şi este: Lei 750.— anual. Lei 380.— pe 6 luni. Lei 200.— pe 3 luni. O RUBRICĂ NOUĂ PENTRU TOATĂ LUMEA Răspunsurile noastre D-lui ACOSTACHIOAEL — Urmăriţi numerele viitoare din „Zicana ştiinţelor”. Veţi găsi a­­colo răspunsul la Întrebarea pe care de altfel atţi formulat-o mai de m­ult şi acolo, dâmdu­­vl­es cu acea ocazie lămuririle. D-lui COSTACHE ŞTEFAN- kMoeşti şi tuturor cititorilor care­­ ne cer reţete pentru fabricarea economică a cremelor de ghete, •ite recomandăm „Ziarul ştiinţe­­­lor şi al­­călătoriilor“ nr. 40 din­­ 1 octombrie 1935, care publică­­ o pagină Întreagă de astfel de .--reţete. - D-lui A. NICUIJESCU ROMAN — Dacă beneficiaţi de art. 71 termen redus, puteţi — după ob­ţinerea brevetului de pilot civil ■— să faceţi stagiul militar la Buzău, cerând apoi activarea. Spre a deveni pilot de linie trebue in afară de 600 (şase sute) ore de sbor şi foarte multe cunoştinţe speciale. „ D-lui ILIE GEORGESCU CO­LEN­TINA, Loco. — Inscrieţi-vă la A. it. P. A. (calea Victoriei "vis-a-vis de Palatul regal) unde după urmarea cursurilor teore­tice se poate obţine, pe baza unei medii bune, o bursă. D-lul A. CROSS, Drăgăşani.— In Judeţul Prahova funcţionează o şcoală de pilotaj la Câmpina. Pentru orice lămuriri adresaţi-vă la A R­P A . D-lui D.­ VASILESCU, Ploeşti­— Nu beneficiaţi de termen re­dus. Pentru echivalare adresia­­ţi-vă direct ministerului Instruc­ţiunii. D-lui I. O. MARA, Iaşi. — Pentru rezultatul definitiv al e­­xamenul­ de capacitate, adre­saţi-vă ministerului instrucţiunii. Hartă a României cu căile de comunicaţie găsiţi la orice li­brărie serioasă. In această ru­brică nu putem da adrese co­merciale. D-lui GH. GH. POPESCU, Loco. —: Ca bacalaureat adre­saţi-vă facultăţii de litere, unde există un curs de pregătire pen­tru a intra în învăţământul pri­mar pentru acei cari n’au ur­mat­ şcoala normală. Regretăm foarte mult, dar la toate serviciile ziarului nostru nu există nici un loc vacant. D-lor MUCISBOR-Făgăraş, „UN ABONAT VLASCEAN'’. MIŞU PASARE- Teleorman şi GH. GHEORGHIU. — Adresa­­ţi-vă ministerului instrucţiunii publice, singurul in măsură să vă dea lămuriri precise în ches­tiunile dv. Nu cunoaştem re­zultatele examenelor­­ care vă interesează. D-rei MARIANELLA C., Con­stanţa. — Adresa scriitorului Ionel Teodoreanu este: strada Buzdugan nr. 3 Iaşi. Vă puteţi înscrie la Acade­mia de înalte studii comerciale­­şi inidustriale din Bucureşti. Puteţi juca tenis orişicând. . Nu vă trebue decât ... teren bun, minge, rachetă, partener şi... îndemânare. D-lui ,N. ARAMIAN, Constan­ţa. — Sfatul nostru este să con­sultaţi medicii din oraşul dvs. pentru ca­ să vă descopere cau­­­­za suferinţei Un singur medi­­­­camentt nu se potriveşte la simipto­mele­­ pe care ni le des­crieţi şi care pot să aparţină la­ mai’multe boale. D-şoarei MADIA.—Este drept că suferinţa dvs.. e mare, dar­­credem că greşiţi când vă gân­diţi la anumite gesturi. Trebue să vă aduceţi aminte că sunt­­ persoane care suferă mult mai­ mult ca dvis., şi care rabdă cu încredere. Niciodată ştiinţa nu şi-a spus ultimul cuvânt. Aveţi • răbdare şi într’o zi veţi putea să vă folosiţi de neîncetatele­­ ,, progrese ale medicinai. Până l 'atunci consultaţi specialiştii. D-lui ALINA I., Tighina. — O foarte bună prescripţie pen­­tru este aceasta: Re­sorcina 0,75; sulf precip. 3 gr.; Alcool pamforat 15 gr.; Glice­rina neuttră 10 gr.; apă de roze 50 gr.; Apă diist. g. s. p. 200 gr. Se agită şi se aplică cu tam­poane de vată pe coşuri zilnic. D-lui CONST. C. N., Loco. — Probabil există înfecţiuni cro­nice ale vesteunor seminale. Adresaţii-vă , specialiştilor. A doua afecţiune trebue tratată. Faceţi analiza sângelui şi a li­­­chidului cefalorahidian; apoi arătaţi-vă unui specialist demn de toată încrederea. D-nei JOHANNA. — Numai dacă părul e­stte gras. Pentru puncte negre: săpun cu ichti, fricţiuni uşoare cu: acid salici­­lic 1 gram; Săpun negru 40 gr.; Alcoolat de lavandă 10 gr.; Al­cooli 80 gr. D-lul JEAN STATESCU. Câm­pina. — Con­trol­a­ţi-vă tempe­­ratura. Dacă nu aveţi febră (chiar mică 3—4 linîl) cauza stă într’un desechilibr neuro­­vegetativ. D-lui VALENTIN KRU­­PENSKI. — Din amănunţita dvs. autoobservaţie reese clar: astmul. încercaţi reflexoterapia endonasală, după metoda dr. Gillet. D-lui M. I. Piatra Neamţ. — Din nefericire, aveţi dreptate: medicamentele costă foarte scump şi boala e un lux. Mul­­ţumiţi-vă insă că a dat rezul­tat cura de supraalimentaţie şi căutaţi a vă menţine. Cât des­pre comeidiane (puncte negre) citiţi răspunsul „Johanna“. MARIETTA, Loco. — 1) Citiţi răspunsul „Johanna“. 2) Sport. D-lui G. A. CONSTANTINES­­CU, Loco. — E bine să vă exa­mineze un mediic pentru a ve­dea de ce nu căpătaţi greuta­te, după examen vi se va re­comanda şi tratamentul potri­vit, pentru că un­­ tratament sin­gur nu poate fi eficace în toa­te cazurile. D-nei E. IONESCU, Loco. — Până la 25 ani cu îngrijire a­­propiată se poate obţine o ame­liorare a insuficienţei glandu­lare de care vorbiţi. Adresa­­ţi-vă specialiştilor. D-lui DEMETRESCU (pen­sionar) Voineşti-Dâmboviţa. — Ziarul nostru nu poate publi­ca decât traducerile cărţilor sfinte aprobate de înaltele fo­ruri religioase. Aresaţi-vă deci consiliului cultural al Sfintei Patriarhii ca să se pronunţe a­­supra traducerii d-voastră. Noi am dat cei doi psalmi comite­tului care se ocupă la ziar cu pagina bisericii. Celor 600 ENORIAŞI“ din ocrimra Gîvpărăşie-Romanaţi.— Credem că plângerea d-voastră trimisă Preasfinţitului Episcop al Râmnicului şi Noului Seve­rin, împotriva numirii unui preot ajutător contra voinţei d-voastră, va fi cercetată şi sa­tisfăcută în spiritul dreptăţii. Ameninţarea însă „cu trece­rea la adventism sau la oricare altă sectă“ dacă nu li se ascul­tă cererea, nu face cinste unei obştii credincioase, credinţa notaşi fiind că aveţi printre d-voastră agitatori care numai creştini adevăraţi nu sunt. UNUI PREOT ORTODOX. — Unui sinucigaş nu i se face slujbă religioasă decât pe baza încuviinţării forurilor bisericeşti superioare. — Aceleaşi foruri superioare ale Bisericii’ trebue­ să hotăras­că şi în privinţa slujbei religi­oase la incineraţi. — De obicei, la banchetele date între diplomaţi nu se face rugăciunea. Părerea noastră ’ este că s’ar impune rugăciunea tocmai la mesele celor ce hotă­­­­râse de soarta neamurilor',­­ UNEI CITITOARE REVOTA-­­ TA. — Adresa lui Petriache Lupu­­ este corn. Maglavit, jud. Dolj.­­ Corespondenţa o primeşte re­gulat, dar fiind neştiutor de care n’o porte citi, r @ac/g? VINERI 31 IANUARIE RADIO ROMANIA 160 kHz. RADIO­­ BUCUREŞTI 833 kHz. 12.30 : Ora. Calendar. Actuali­tăţi. Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri­): Mimi domn, fox de Campaniai şi Serenadă, erotică, de Valente ; Fox din filonul ,33»®­. da Carmen!“ de Grotte şi Tango de Richter; Două foxtroturi de Smith şi Yooiing; Pioamterle şi Cântece din Polia, valsuri de Lehar, (două plane ; Rawitez şi Landauer); Jou­­jou de Bonel­caerc şi Chari de Wil­hite, (voce : San­mt-Gmamiller) ; Pox­­trratmri de Brooks şi Miegens. 13.15—13.25: Sport. Ştiri artis­tice. Bursa. 13.30 : Muzică variată (discuri); Uvertură la „Fra Diavolo“ die Au­­ber, (arch. simfonică dim Miliamo dirij. de Molia jon­); Pneoudau în si beimol şi Potehtaelle, die Raichma­­nn­mraff, (piiam . Pauishmoff); Cântec religios negru de Bremmiam şi Ca­priciu de Malmteck, torch. Patul Whittemann); Balett rus die Luigimi, (orch. Covemit Garden, dinni­. de Barbiridlili). 14.15 : Radio Jurnal 14.30 : Muzică uşoară (disciuri) ; Două cântece spamate die Weiten; Fox şi Vtaffls dim filmul „Noroc pes­te noapte“ de Abraham, (voce : Magda Schneider); Sărmană păşpu­­şitcă şi Vreau cobaaltulSe să-mi căniţi’, de Fennom­­icdi, (voc­e: Dorel Livianiu); Rumba de Lectuioma şi Quintero. 15 : Ultimele ştiri. 18: Porturi şi navigaţie de C. Mihalopol. . .. 18.15: Concert de muzică dis­tractivă. Orchestra Sibiceanu , învârtită aa la Răşinarii şi Hora Oltenească ; Aminteşte-ţi, vaite de Gouibh­ar; Două ar© diim opereta „Orilloff“ de Gnanii­bsibaieidttan ; Tot te iubesc, tamgo de Th. Silbiceamiu; Estto-caidio, pasti­­dofole de Peras ; Hora lui Miaş Buta E­cdgramică, e frumoasă şi Toată lumea doarme, doarme; Sârba oltenească; Dă-mi o gurniţă, tango de Th. Solbiceamu; Vreau um milion, carioca de Vil- Inov. 19. Actualităţi engleze de prof. Dragoş Protopopescu. 19.15 : Continuarea concertului : Iubitul femeilor, vals şi înainte de a mura, tamgo de Boulanger; Vals capricios de Th. S­ceramia : (Jean Sibiceanu, vioară şi Th. Sibiceanu, pitam); De doi şi Lugojiamia; Porum­biţa de Vradiier ; Rapsodia română de Basch® ; Vreau să uit, slow-fox de Demoinim­o, Romanţe şi Arit na­ţional». 364,5 m. RADIO-BUCUREŞTI 12 kw. 20. „Cavalerul Rozelor“, operă în 3 ante de Ritch. Sbraiuss. (Tram­­smiflaume de la Opera Română). Distribuţia: Mareşal», Elena Basamab ; Baromiul Ochs, Nikculescu Basu ; Octavian, Marina Snnejima ; Faniimal, Nae Dumititrescu; Sofia, Emilia Guiţianu ; Manama, Virgi­nia Madara; Varzaichi, El, Algazi; Anima, Eugenia Babad ; Bolţarul Al.. Alger; Majordomul maneşafei Luiciam Niamu ; Tenorul, Vicarel Chioideanu; Un notar, Gh. O­­prişeanu. Ccoiduicerea muzicală, Ionel Per­­lea.In pauza I-a: Cărţi Şi Reviste; Sport. Im pauza Il-a: Radio Jurnal. 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 20 : Radio Jurnal. Turism. 20.15 : Cei trei Caragiale de Em. Lovinescu. 20.30 : ,,Fata de la Cozia“, operă in 3 acte de Emil Momiţia. (Tran­smisiunea de la Opera Română din Cluj). Distribuţia: Vlad Ţepeş, L. Popov­ai; Dorim Vlad, I. Tăuțiu; Obira, d-ra F. Dobramskaia ; U­­drea, G. Stereamescu ; Moş Gavrilă, Al. Iarotzky ; Irimia, d-na M. Co­­jocariu; Pârcălabu Pintie, C. Huhiulescu ; Pajul Piţiguş, d-na E. Solovieva; Un soil, G. Znamirov­ UNIVERSUL DE VORBA CU CITITORII 6 BON­I De­oarece cititorii noştri ne a­­dresează zilnic o corespondenţă foarte bogată prin care ne cer sfaturi, îndrumări, lămuriri, in­formaţii din cele mai felurite, am hotărit înfiinţarea acestei rubrici speciale in care vor găsi răspuns la întrebările puse. Larg deschisă tuturor, această rubrică de corespondenţă va a­­pare zilnic în ziarul nostru. Oricine doreşte să afle soluţia unei chestiuni care o frământă, oricine doreşte o lămurire din orice domeniu, oricine are ne­­voe de un sfat sau de o reţetă practică, se poate adresa cu în­credere redactorilor rubricii. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în cel mai scurt timp cu putinţă şi răspunsul limpede şi amănunţit, va fi publicat în rubrică sau într-una din publi­caţiile noastre pe care o vom indica aci. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe a­­dresa ziarului „Universul“, Bre­­zoi­aim 25, Bucureşti I, purtând lizibil menţiunea: Pentru ru­brica „De vorbă cu cititorii“, în­trebările vor fi însoţite de bo­nul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată în seamă. Aveţi o nedumerire? Adresaţi-vă rubricii „De vorbă cu cititorii“ ! Gctl&ndch* VINERI, 31 IANUARIE Inaugurarea Universităţii din Cluj in prezenţa Regelui Ferdinand I (1920). Ortodox: Sf. Doctori fără plată Ciru şi loan (292). Catolic: Sf. Petru Nolasc (f 1566) şi Sf. loan Bosco. Protestant: Valeriu. Evreese: 7 Sevot 5606. Mahomedan: 7 Gila-Rade 1354. Giuma. * Răsăritul Soarelui 7,38. Apusul 17.20. CALENDAR ISTORIC $­ LITERAR 31 IANUARIE In această zi, în anul.... 1418, itolare dramaul Țării-Româ­­nești Mircea-cel-Bătrânv «wnâzidu­it Mihail-Vodă, fiiul lul tegiiturn. Daică predecesorii lui Miocei» În­jghebară elementele Statuta® Mun­teanu, Mintea i-a dait deplina sa formă şi i-a lăţit graniţele până la cea mai mare întindere pe care_a avutt-o vre-o daltă Muntenia. Stă­pânito»­rul cuprindea, pe lângă Muntenia Mare propriu-zisă, Olte­nia sau Banatul Severinniulan­, duca­tele Făgăraşului şi Amlaşului pe cant le stăpâniia în Trarusilvania. Ea cuprindea încă şi Moldova sudică, anume ţinutul Buitrte® (Vnaimae») cu cetatea Ch­ăic­iurta şi pontul Chi­liei. Cuprinzând sudul Modovei, Muntenia se înntindea şi înainte peistte Pnuit dincolo die Chili» până la Maineia­­Neagră, lăsând numai Deltaitea Allbă in sităpândirea Mado­­veli. BiBainitfiniul Ctoialb­iadondiilte spu­ne că pe timpul lui Mircea „Taira- Românească sie înl­todiaa dela Tran-­­ silvanii» până la Mlainea Neagră, d‘a direapiia având Dunărea până la­­ ţărmul manei, ilar diela stânga Mol­dova“. Aişa dar, sudul Moldovei şi Nimmiali Mihai-VItasua va fi va în­trece im întindem. 1842: Cositachie Canagilalile (unchiul eiuto&tailUii Momentelor) joacă la laşii în piles» Bădăranul boerit, tra­ducere din Moliére de I. V. 1844, după multe strădui i abţii, M. KogălnSocaimt izbuteşte să reaffizeze deştebirea ţiganilor. Cun ac­ea o­­cazie, C. Negri se raliază la actul uman şi scrie un ton de mulţu­mire către Domnitor pentru fapte săvârşită, deşii în anei tarn făcuse vagi afazii şi la desrăbiirea ţănatoi­­lor, ceea­ ce — pe alti umigi — eră socotit drept un risc. Imnul e d­eb­it la un banchet dat de Domnitor (Mihail Sturdan), banchet­­a care iau parte bulucbaşii ţiganilor din Iaşi. Iar o delegaţie, compusă din C.­Negri, V. Aleosarndtra ş­i M. Ko­­gălniiadatiui, s­e prezintă Demnâtorui­­luii adulcâmdu-i mulţumCrt­. 1846, Gdama Girotoptiairiu Dumciu de pe tată cu manete povestiliar Ion Cneiangă) se însoară, prima dată, cu Ecaterina, fiiea lu­i Ion Buzatui, ţăran dta Huimuleştiui. Notă. — Date amănunţite asu­pra celor de mai sus, vezi In „Isto­ria literaturii române" de subsem­natul: LUCIAN FREDESCU sch. Conducerea muzicală: M. Să­­veanu. In pauza I-a: Cărţi şi reviste; Sport. in pauza II-a : Radio-jurnal. 23.30 : Muzică distractivă (di­scuri) : Fox de Razatl şi Vals de M­ieild ; Paso­dobie din fi­limul „Victor şi Victoria“ de Dorebe şi Vals din opereta „Olivia“ de Am­­berg. RADIO ROMANIA­ ŞI RADIO­­BUCUREŞTI Jurnalul pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. 24—1: Concert nocturn al Or­chestrei Radio : Invitaţie la vals, de Weber; Mică suită de Debussy;­­ Espana, rapsodie de Chabri­er ;­­ Baladă pentru flaut, de Perillou­­ ; (solist: M. Teodorescu) Suită al­geriană de Saint-Saens. ; 1—2. Concert nocturn (discuri):­­ Uvertura și Antracitul no. II din „Rosamunda“ de Schubert (Orth. sim. dir. de Georg Szedi); Două arii din „Nunta lui Figaro“ de Mozart (voce: Mariana Stahler); FinialM. din Quartetul no. 3 un re major de Dittersdorf (Quantetul Lener); Variațiuni pe o temă de Beethoven de Saimit-Saëns (2 pia­ne; Bertram și Streter); Simfo­nia no. 39 în ml bemol major de Mozart (Orch. samf. din Bertán, dirij. de Knappertslusch). * Deutschlandsender 191 kHz. — 20. „Stăpâna famii operete de Snaga; 21. Imf.; 21.10. Müncheni. Seară de dans; 28. Meteor, Inf., Sport; 28.30. Goncert nocturn; 28.45. Inf. locate; 24. Leipzig. Or­chestră de dans. Varșovia 223 kHz. — 18.20. Gan­zomeit» și am­i dita opere vechi; 18.50. Sport; 19. Concert de muzi­că de c­ameră; 20.36. Sport; 21. Camperie muzicali; 21.10. „Gooda­­na“ Operă de Zelenski; 0.15. Me­teor; 0.20. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 280 kHz. — 20.15. Concert de muzică variată; 21.45. Inif. șî revista presei ; 22.10. Con­cert de orchestră; 22.40. Continua­re» comc­erturi; 28.40. Gomicert de muzică de cameră; 0.55. Muzică de dans pe pCBăci. Viena 592 kHz. — 18.30. Concert vocali; 19. Dromâcă sportivă; 20. Ora, Inf., Meteor, Programul pen­tru mâinie; 20.35. Concert de mu­zică variată; 21.55. Concert de or­chestră; 23. Inf. Meteor; 23.10. Din arhiva placilor; 0.10. Inf.; 0.25. Mu­zică de dans. Budapesta 545 kHz. — 18.30. Re­cite de pian; 19.10. Sport; 19.25. Concert de quintet; 20.30. Recite­ de camito; 20. Inf.; 20.20. Plăci; 23. Concert de orchestră; 0.16. Or­chestră de țigani. Stuttgart 574 kHz. — 19. Con­cert de orchestră; 20.30. Con­cert „Kraît durek Fraude“; 22.30. Con­cert de serenade; 28.30. Concert de orchestră; 1. Concert m­octuim. Praga 638 kHz. — 10.55. Plăci; 20. Ora, Inf., Meteor; 20.10. Con­cert popular; 21. Concertul coral; 21.25. Piesă muzicală; 28. Ora, Inf., Cronica zi­leii, Sport; 28.20. Plăci. Leipzig 785 kHz.­­ 19. Concert de muzică variată; 21. Inf.; 21.10. Concert de marșuri millitere; 23.05. Inf., Sport; 23.26. Concert de sea­ră; 24. Muzică de dans. SAMBATA 1 FEBRUARIE RADIO ROMANIA 160 kHz. RADIO­­ BUCURESTI 823 kHz. 12.30 : Ora. Calendar. Actualităţi,­­ Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz. Muzi-­­ că uşoară (discuc© : RâmdiiraeHiefije­­ satului, vai's de Jos. Strauss şi Du­­­ narea .albaistră, vais de Joh. Strauss; Deci ne place să iufom, de Böhmete şi Snow-fox de Balz ; Pentru tine Madona, de Neuville şi Te iubesc... e totul de Gardieni . (voce : Jeanme Auiber) ; Frox şi Vals ţigan de Vefflonieis ; Două focitecituri de Ed­eWar ; Pentru un sărut de Solelamnov şi Marieiba die Hönigslberg, (voce : Moscopol). 13.15 : Sport. Ştiri artistice. 13.30 : Muzică variată (discuri); Uvertură la ,Dragonii din Vallars“ de Maffllart, (prch. Operei din Ber­lin, dirij. de Vlabig); Vaflsurii din ,,Prinţesa deOianlsch­“ de „După di­vorţ“ de Leo Fall, torch. Mairek Weber); Pleisă Sincopată de Kreis­ler, (vioară şi cella : Fritz şi Hugo Kua­sjisir); Ora delle,otasă de Ray­­naildo Hahn, touch. Jean Lensen); Selacţiuinii din operietefile lui Plan­­quatire, Ocrch. dirij. de Bervily); Sememiaidă de Tosehi şi Alifte den ■„Sámson şi DaPillai“ de Saftolt-Sa­ens. (orich. Sandier); B­ollero şi Dans sparie de Lub­chest, torch. Luc­­cheri­. 14.15 . Radio Jurnal. 14.30 : Muzică uşoară (discuri) : Portwolturi de Grey : Serenadă de Böhment şi Mii de sticle străluciesc, de Rust; Măşti de Hermita şi Pola de Larrieu (voce: Jean Sarton­eii) : Ora plăcerii şi Dece eşti supărat? (voce : Foia Negri). 15 : Ultimele ştiri. 16 : Ora Străjerilor : In jurul focului la Timişul de Sus, exec. de Asociaţia Creştină a Tinerilor (A. C. T.). Cuvânt introductiv de Em. Bucuţa. Cronica străjerească de Tiberiu Crudu. 18 . Concertul fanfarei regimen­tului de gardă „Mihai Viteazul“, dirij. de It. Giugariu . Marşul Ca­rpi al II-lea de Schimittevnkci; O, noapte de vară, valîs de Walditleinfell; Uvertură la „Wilhelm Teil“ de Bas­­si­m­il; Menueit de Mozart ; Suită caucaziană die Ipolatow. Ivanoiv ; Poema română, de George Enescu. 19: Gușa epidemică la noi de prof. dr. D. Danielopol. 19.10 : Concert de muzică dis­tractivă. Orchestra de salon Radio, dirij.. de Th. Rogalsky ; Garda so­sește de Golliwyn; Ursul», vals de Dositei; Foxtrott de Chaimell. Când trandafirii înfloresc tang» de Cow­­ter; Flori împrăiştrăite de Sorbi; Tango de State; Intermezzo de Griger. 20 . Radio Jurnal. Răspunsuri tehnice. 20.15 : Continuarea concertului: Valte jubilar, de Eysler ; A. Keley, intenm®zo de Gangelberger ; Fox­trot de Kychmmla ; Vals de Luc­­chesi ; Foxtrot de Kruger ; Parada copiiDioir de Bendix. 20.50 : Perspective şi învăţăminte din munca echipelor studenţeşti de prof. Dimitrie Gusti. 21.10: Muzică de dans. Jazzul Radio (refren vocal: Radu Moldo­­vanu, Jenny Boerescu și Sandu Stelian) ; Din cap în perioaire, fox­trot de Reveil; Doi Initrio noapte, foxtrot de Revel­; Fatum, foxtrot de Olakrey; Vreau să u­i­t, tamigios de Dendrino­ (refren vocal); Invitetta la dans, foxtrot de Lewinsoh ; O­­mul viiîieloir, silov de Ager; Pe stră­duța m­aastiră mică, tango de Elly Roman, (refren vasali); Harlem, foxtrot de Razza; Cântecul pomi­lor, foxtrot de Evans ; Norocul vine peste noapte, tango de Elfly Ro­man (refren vc,aal); Te iubesc prin Radio, foxteoit de Montgomery; Cea mai frumoasă stea , foxtrot de O rumbă din Havana, de In gondola iubirii, tango de Andreesc­u, (refren vo­cal); Squibs, foxtrot de Gathasd ; Ai simţit ce e iubirea,, foxtrot de C­othand; Havana, tango de Elly Roman, (refren vocal) ; Să dan­săm, foxtrot de Broocks. 22.30 : Radio Jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al Or­chestrei Sibiceanu, retransmis dela restaurantul Răcaru. 23.45 : Jurnalul pentru străină­tate m­um­ca franceza și germana 23.55 : Ultimele știri. 24.1: Concert nocturn, al or­chestrei Sandu Marcu, ne-transm® dela restaurantul Grand Hote Lafayette. Deutschlandsender 191 kHz. - 20. Concert de muzică miffitairă ; 21 Inf.; 21.10. Muie michiem. Concert Verii; 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Comicart mostam; 23.45. Inf locale; 24. Orchestră de dams. Varşovia 223 kHz. — 21. Com cert eChniSainiBo; 22. Audiţiile perntrn pefiomemii din străinătate ; 22.31 Audiţie; 23. Concert din operete 21. Meteor ; 0.05. Muzică de dar­s pe plăcii Luxemburg 230 kHz. — 20.15. Concert de muizâcă vai­lilaită ; 211.45. Inf. şi revista presei; 22.05. Oră luxemb­urgheză; 22.35. Concert de quintet; 23.2­5. Concert starflomito; 0.40. Recital de d­alditto ; 1. Muzică de dams pe picăici. Viena 590 kHz. — 20.10. Orches­tra Baiul Godwin; 2­1.25. .Concert de muzi­că populară; 23. Im­f., Me­­_­mjaabim tear ; 23.10. Combert de pitam ; 23.50. Imf.; 0.05. Concert de muzică mil­itară; 020. Budapesta. Muzică de ţigani. Budapesta 545 kHz. — 1630. Concert de orchestră; 20.15. Recital de­­Santo; 2130. Vilena. Concert de minofică propiuSiamă; 22.45. Inf.; 23.10. Muzică de Can­aatinat; 23.10. Orches­tră de ţiganii; 2340. Orchestră de jiaizz ; 0.110. Orchestră de țiganii; 035. Orchestră de jazz. Stuttgart 574 kHz. — 20. Corn­­cert de orchestră; 21. Inf.; 21.10. Concert de sea­ră; 23. Ona, Rif., Meteor, Sport ; 23 30. Leipzig. Con­cert de orchestră; 1. Comd­eint. Prag­a 633 kHz. '•— 19.55. Plăcii ; 20. Ona, intfMelfceior; 20.15. Brno; 21.16. Program varlilalb; 212. Bnaffi­­sttaiva; 23. Ona, Inf., Onomfil­ia ziliai, Sport; 23.10. Prăidi; 23.30. Orches­tră de aaCiim Leipzig 765 kHz. — 19.16. Suită nadilofioinitaă; 1940. Oomdeirir de pitam; 20.10. Suililă radiofonică; 21. Inf. ; 211.10. „Băraăltiolaisa pea mlaine“ operetă de Kanneke; 23. Imf., Sport; 23.30. Concert de orchestră. JElk^2­1 FEBRUARIE 1936 Cronica muzicală pariziană (Urmare din pagina I-a) lentul parfum al pământului­­ din grupul celor cinci, cari n’au slav. S’a scris fireşte multă muzică in Rusia, dar abia dela mijlo­cul secolului al XIX-lea s’au făcut, în adevăr, sforţări seri­oase, spre a substitui artei nai­ve şi anonime, o artă savantă şi personală. Cinci compozitori au răsărit deodată, cinci bărbaţi născuţi ca să se înţeleagă, să se ajute între ei, să iubească în comun frumosul şi să afirme fraterni­tatea lor sufletească, solidari­tatea lor intelectuală, şi hotă­rârea lor de a suferi şi a în­vinge împreună. Aceşti cinci privilegiaţi au fost: Balakirev, Glazunov, Bo­rodin, Rimsky - Korsakov şi Mussorgski. Despre cel din urmă vom vorbi mai mult în cursul acestui scurt studiu. Devenind celebru prin opera sa „Boris Godunov“, Mussorgsky a fost un ignorant al armoniei, al fugei, al contrapunctului şi al orhestraţiei. Pretindea să se liber. Afară de camarazii săi folosească de dreptul de a scrie admiţându-i în cercul lor, ni­meni nu contestă că a avut puţin talent, dar mult geniu. A dispărut la 42 ani, sărac, dispreţuit, necunoscut, tot ast­fel cum a fost socotit la Pe­tersburg , un neputincios, me­nit să dispară în uitare. Critica l-a combătut cu as­prime. Sub loviturile ei violen­te, Mussorgsky a fost tratat pentru incultura lui muzicală și atacat pentru pretinsa-i gro­solănie și lipsă de gust. O serie de critici neîntemeiate au fost acumulate împotriva lui. Ceeace nu l-a împiedecat insă de a porni, aşa precum scria unui prieten, „spre noul ţărmuri, fără să se teamă de furtună, adică spre adevărul ori cât ar fi de crud“. Istoria s’a Însărcinat să aşeze pe Mussorgsky la locul pe care îl merită. Cu sau fără voe, fap­tul va rămâne în istoria muzi­cii rusești, întipărit în caracte­re neșterse. Charles Pons Exportul de cereale prin porturile dunărene In 1935 a scăzut cu 30 la sută faţă de 1934 şi 68 la sută fată de 1933. — O interesantă statistică /w»­xa.naiM io Exportul nostru die cernea!!® a b­eciuit in 1935 prim­itrio criză tacă necuniosciu­bă. Desele schmbării ade regim.ml.uit de export ca şi neajun­surile tatâimpimate cu devizele, au d­etarmiivitati să piteretean ulm­e die­­buşeumi comsidierate ca cele mai importante poeţi pemitou desfacerea cereailor rom­âmieşti. E3he deajums să arătăm Im d­e hal a ajuns exportul nosteu de ce­­retate la Otenida, ca toţi cei ce se interesează de viata etoomomim a ţăricii, să-şi dea perfect de bârne seamia um­idie am ajuns şi cum se distruge întregul com­erţ de export. In 1933 am exportat la Olanda 470.346 tone peraale, faţă de 1603HO cât am exportat in 1934 şi faţă de ridiicolla ciifră de 9569 tarne cât am exportat la 1035. Dar toteM exportului în 1935 făcut prin porturile dună vreme — via Sulim® — îm comparaţie cu ex­­porturile dim anii trecuţi, n® airaită că in 1933 am exportat 1.755.146 tone cereale faţă de 807.888 tone exportate in 1934 şi numai 558.143 time la 1935. Iată deci, că exportul de cereale dimn 1935 este cu 68 la sută m­ai puţin faţă de cel dim 1933 şi 30 la sultă faţă de cel dim 1934. Aceleaşi con­fre­me arată dezastrul exportului la Saamdrasuvila. De la 24.000 de vagoane cereale expor­tate la 1933 am ajuns la 400 va­goane în 1935, iar diete, 500 va­goane exportate la diferite centre ale Africea de nord, am ajuns la 12 — ciltiţi bine douăsprezece va­goane — la 1935. Şi ta. Conk­h­oemt a scăzut extrem de’mult exportul nostru de cerneai®. El 1933 am exportat 388.178 torțe faţă de 194.000 dta 1934 şi 140000 la 1936. ALTE CIFRE Stattetikcia tatocmitită ne maii arată că la 1985 am exportat prim găurire Dunărei 13.249 tom® cerealb­e la Grecia, 1668 tome im Sith­ia şi Bakes­­traa faţă de peste 11.000 tonte ex­portable la 1933.; 697JJom®Jn_Egiipt ; 9678 tom® ta­ Maliba; 60.032 in A­­draiatiiaai; 5783 ta SioSylita faţă de 13.000 tom® exportiaibe alcum doi anii; 101375 trame la Italia în care se cu­prinde şi cantităţile pent­ru Elveţia; 7352 tone la Spa­niia şi Peratingaii­ia; 44.268 tone în­ Friaimţa de sud faţă de 100.000 tone exportate la 1833 ; 104 tom® im Artrelea de Nord; 2322 tone la Fraimţa de nord faţă de 76.901 tone­ exportate la 1933 ; 92.985 tone la Anivers faţă de 194.882 exportate la 1933 şii 110.667 exportate la 1934. Deasemenea am iman exportat la 1935 : 30.048 tone în Germania faţă de 180.000 tone exportate la 1934 şi 113.000 tone la 1933 ; 5630 tone la America ; noai tone la Cuba ; 30 tone cereale la­ Mesopotamia (Basrah). TRANZITUL PE DUNĂRE lm 1935 s‘a bramzilu­at pe Dunăre prim portul Giurgiu dim Bulgaria pentru Germanlila și Cehoslovacia, cantitatea de 103 vagoane ouă, 63 vagoane struguri și 7 vagoane mulci EXPORTUL PRIN CONSTANTA Aoeála® slbaltMu­loă ne laValdlă ca im 1935 stalu exportat prim pontul Constanţa următoarele comu­altăţi: 18.671 tone grâu; 59413 tone po­rumb faţă de peste 180.000 borne exportate la­ 1934 ; 56.814 tone arz faţă de 100.000 tone la 1934; 21.231 tone fasole ; 6231 t. marzărie ; 539 franie ; 27.725 tone rapiţă ; 1361 medii ; 3820 m­; 360 tone sămânţă de floarea soarelui; 3567 t. sărmân­­ţă de cânepă; 4602 tone turte de floarea soarelui; 680 t. bătțâţe ; 3691 tone perfiuoloză. Tote la 1935 s-au exportat prin Constanţa 46,409 taott; 76.965 bu­căţi berbeci şti ott; 30 dalii; 161 porci, 713.549 găini, 3 maaame pură, 968 tone făină de claise, 53 tone tabac, 80.000 tonte cheveatea și 5 miilticiclame jumătate tone produse peitrollitene. Exportul de amiimailie spre orient şi al produselor peftrolfifeire spre Madilbararm, a crescut enorm in 1935 față de peliuțij­ană. îasses® Anul al 53-lea Nr. 31 Sâmbăta 1 Februarie 1936 La ora prânzului, la o şcoală primară se văd eşind copiii. Mulţi din el au părinţi în stare să întindă aripa apărătoare în afară de casă. La poarta şcolii aşteaptă automobile, îngrijitoa­re, servitori, părinţi. Mai ales mamele aşteaptă. Mişcarea, zâmbetul, pasul cu care pri­mesc viaţa venită spre întâmpi­nare este nespus de tânără, ri­sipeşte atâtea griji ale trecăto­rului care întâmplător aruncă ochii pe această scenă în pli­nă stradă. Dar impresia înduioşătoare a­desea se nimiceşte. Vezi mame luând ghiozdanul din mâna co­pilului, vezi însoţitorii purtân­­du-l şi copilul umblând cu ma­mie goale parcă a pierdut ceva. Fără îndoială a perdut mult. Se perde sentimentul unei în­datoriri materiale pentru o dis­ciplină intelectuală, a cărei conştiinţă se iveşte cu primele silabisiri din clasele ,primare. Cred că greşeala este izbitoa­re, aducând concluzii triste în mintea fiecăruia. Cât riscă co­piii crescuţi cu atâta neprice­pere. Mulţi din ei simt, protes­tează când li se ia ghiozdanul. Mai trist este când vezi alţii în­­tinzăndu-l cu gestul sigur că aşa trebue­ să i-l poarte altcineva. In aceste condiţii drumul la şcoală e începutul multor falsi­­ficări. Copilul este întreg. Ai ferici­rea să-l­ poţi creşte din plin ca să aibă cunoştinţa datoriilor lui, să se deprindă cu simţul răspunderilor. Pentru aceasta îl trimiţi la şcoală. De ce să-l umileşti a arata o slăbiciune fa­ţă de ceilalţi ? De ce să-i dai noţiunea slăbiciunei. De ce să nu o laşi să se desvolte în el mândria a purta singur unel­tele de muncă, de progres, de vrednicie pe lume ? Apoi cealaltă noţiune, că al­tul are să ia asupra o povară care trebuia să fie a lui, câtă omenie nu omoară un copil ? Va afla întodeauna prea devreme că nevoia sau neînţelegerea destul de des schimonosindu-se în iubire, înşeală pe om până a-l aduce să nu mai cunoască îndeplinirile lui şi nici preţul cu care se plăteşte orice făurire adevărată. De ce să nu dăm copilului măsura valorii lui, lăsându-l să cunoască anevoinţa cu care se ajunge la o cucerire. MARCELLA SEULESCU COLŢUL FEMEI Ghiozdane purtate de alţii Adunarea soc. ofiţerilor de rezervă şi retragere Darea de seamă. — Alegerea noului comitet Brăila, 29 Ianuarie La sediul cercului militar, din piaţa sf. Arhangheli, s’a ţinut adunarea generală a membrilor soc. ofiţerilor în rezervă şi re­tragere, proveniţi din activitate, „Regele Carol II”, filiala lo­cală. Cu această ocazie, d. g-ral N. Condeescu, preşedintele fi­lialei, care părăseşte oraşul no­stru, şi-a luat rămas bun de la camarazii­ săi şi a făcut darea de seamă asupra activităţii or­ganizaţiei, pe tot timpul cât a funcţionat în calitate de con­ducător. A mulţumit membrilor filialei pentru concursul ce i-au dat şi aduce elogii centralei din Bucureşti a acestei societăţi pentru grija ce poartă în apă­rarea drepturilor ofiţerilor de rezervă şi retragere. Urează apoi viaţă lungă pen­tru binele patriei M. S. Regelui, către care gândul foştilor mi­litari se îndreaptă. D. col. IOAN LUCANESCU, vice preşedintele filialei, in nu­mele" întregului corp ofiţeresc, aduce prinosul lui de recunoş­tinţă d-lui g-ral Condeescu, care in decursul celor peste 5 ani cât a condus filiala, s’a făcut iubit şi respectat de toţi colegii. D-sa exprimă unanime regrete pentru că d. g-ral Con­deescu părăseşte localitatea. Membrii filialei, in unanimi­tate, proclamă pe d. g-ral Con­deescu preşedinte de onoare al organizaţiei. D. farmacist locot. col. C. IONESCU-BERECHET relevat calităţile superioare de militar ale d-lui g-ral Condeescu şi îl camarazilor şi cetăţenilor brăi­­leni. D. g-ral CONDEESCU mulţu­meşte vorbitorilor şi îi asigu­ră de neţărmurita sa dragoste. Se procedează apoi la darea de seamă asupra activităţii şi situaţiei fondurilor societăţii. ’ D. căp. ILIE NICULESCU, cenzor, citeşte procesul verbal întocmit cu ocazia verificării, pe care adunarea în aprobă în unanimitate, dând descărcarea vechiului comitet. D. col. ION LUCANESCU, vice­preşedintele filialei, spune că expirându-i mandatul, în con­formitate cu art. 18 din statut, işi dă demisia, rugând mem­brii să procedeze la alegerea unui nou comitet. Adrianeta, intrând în delibe­rare, în unanimitate a procla­mat aleşi în noul comitet, pe d d-nii col. Ion Lucănescu preşe­dinte, farmacist locot, col. C. Ionescu-Berechet vice­preşedin­te, col. Petre Sima, căp. Vasile Chiţescu şi locot. Dumitru Mu­­şat, membri, cap. Iiie Niculescu casier, căp. Pintilie Şerbănescu şi Dumitru Băleanu, cenzori, întrunirea s-a sfârşit la ore 1. Scrisori din Roma (Urmare din pagina I-a) 12 Decembrie se aştepta ca Li­ga să hotărască oprirea expor­tului de petrol în Italia. Fo­reign­ Office a procedat la o nouă serie de consultări, de rândul acesta a Statelor din basinul oriental al Mediteranei, Turcia, Grecia şi Iugoslavia, în ceia ce priveşte aplicarea asistenţei mutuale, în ipoteza examinată mai sus. După con­sultarea cu celelalte State din Uniunea Balcanică şi Mica în­ţelegere, conform statutelor de organizare a acestora, Statele mediterane întrebate au dat un răspuns afirmativ, arătând că vor respecta obligaţiile, pe care li le creiază articolul 16 din pact, că înţeleg ca aplica­rea acestui principiu să fie re­ciprocă şi că în fine, dintr’un sentiment de curtoazie, vor co­munica şi guvernelor francez şi italian răspunsul lor. Toată această acţiune diplo­matică a guvernului din Londra a devenit publică prin comuni­carea memoriului d-lui Eden, privitor la asistenţa mutuală în Mediterana, tuturor repre­zentanţilor Statelor membre ale Comitetului de 18, care se ocu­pă la Geneva de formularea, punerea în practică şi contro­lul tuturor măsurilor luate pe baza articolului 16 al pactului. Memoriul d-lui Eden nu con­ţine alte elemente de fapt de­cât cele enumerate mai sus. Re­ţinem din el, ca având o impor­tanţă politică deosebită, expli­caţiile cu privire la motivele consultărilor britanice cu Sta­tele mediterane şi asigurările date Germaniei, deşi nu men­ţionează numele acesteia, că acţiunea engleză nu a avut alt obiect de­cât siguranţa în Ma­rea Mediterană. In ce priveşte motivarea ac­ţiunii întreprinse de Londra, memoriul precizează că aplica­rea articolului 16, oricare ar fi caracterul de universalitate al acestuia, cere în fapt o cola­­borare specială între Statele direct interesate, din cauza si­tuaţiei lor militare sau a pozi­ţiei lor geografice. Cu privire la obiectul consul­tărilor, întrucât discuţiunile între Statele Majore franceze şi englez au provocat nelinişte la Berlin, unde■ au provocat o întinsă polemică de presă asu­pra validităţii pactului de la Locarno, memoriul englez pre­cizează categoric că negocierile militare au avut ca obiect­ „nu­mai acţiunea comună de între­­prins în cazul când ostilităţile ar izbucni în Mediterana, în urma aplicării sancţiunilor in diferendul actual. Ele n’au luat niciodată în considerare vreo altă eventulitate“. Memoriul englez era de natura să provoace o vie reacţiune în Italia. In adevăr, la Roma s’a considerat totdeauna că, deşi englezii s’au pus la adăpostul principiilor de siguranţă colec­tivă şi au afirmat că nu există niciun conflict între Anglia şi Italia, ci numai între Italia şi Ligă, totuşi acţiunea lor a fost în contradicţie cu aceste prin­cipii şi aceste formule şi atunci când au concentrat flota în Me­diterana, într’un timp când os­tilităţile nu isbucnise, când Li­ga era în plină acţiune de con­ciliere, nu declarase Italia agre­soare şi nu luase nici o mă­sură de securitate colectivă, în conformitate cu pactul, şi atunci când au întreprins ac­ţiunea lor diplomatică de con­sultare a Statelor mediterane, care, deşi este bazată pe pact, s’a desfăşurat în afară de hota­­rîrea Genevei, alături de proce­dura Socităţii Naţiunilor, ca o acţiune separată şi individuala a cabinetului din Londra, pe care acesta caută acum să o legitimeze, făcând-o să intre în prevederile legale ale pac­tului şi să obţie aprobarea Ligii. „ . Printr-o notă de răspuns la memorandul englez, comunica­tă la 24 ianuarie, direct guver­nului britanic, ca şi tuturor ce­lorlalte guverne, care au apli­cat sancţiuni Italiei, guvernul din Roma protestează cu vi­goare contra punctelor de ve­dere prezentate în textul său de către ministerul de externe englez. Argumentele memoriului ita­lian, care a fost integral re­produs de telegramele agenţii­lor de presă, sunt destul de clare prin ele însele pentru a avea nevoie de vreun comenta­riu special. Ceea ce este intere­sant însă, e partea finală a textului, în care guvernul ita­lian pune concluziile sale de ordin politic, care privesc Fran­ţa ca şi Anglia şi în general pe toţi semnatarii pactului de la Locarno. Statele Majore francez şi en­glez, spune memoriul italian, cu care, guvernul din Roma nu a fost pus la curent. El trebue deci în aşteptare să-şi rezerve judecata. Dar aceste convor­biri între două State membre ale Ligii privesc pe un al trei­lea Stat, Italia, membră şi ea a Societăţii Naţiunilor, dar în acelaş timp legată de Anglia şi Franţa de obligaţile de ga­ranţie ale pactului de la Lo­carno, ceea ce implică între ei raporturi de încredere şi cla­ritate. Siguranţa colectivă fiu poate e­i întărită de pe urma unor iniţiative individuale sau bilaterale, care duc la înţe­legeri de caracter militar străi­ne de conflictul italo-etiopic. Iar dacă nu este vorba de o înţelegere militară generală, care ar interesa Italia ca sem­natară a pactului de la Locar­no, atunci protestarea guvernu­lui italian este cu atât mai în­dreptăţită, cu cât el a dat totdeauna cele mai formale a­­sigurări, în ce priveşte extinde­rea conflictului şi foloseşte din nou ocaziunea memoriului său spre a ,repeta în modul cel mai explicit că acţiunea sa de caracter colonial, datorită unor motive care au fost deja în mod amănunţit documentate, nu tinde să constitue şi nu va con­stitui niciodată o ameninţare pentru pacea europeană“. Adoptând aceste asigurări pacifice drept concluziune a memoriului său, guvernul ita­lian nu aduce nici un element nou de îngrijorare polemicii sale cu Anglia, îşi precizează nu­mai nişte teze juridice şi poli­tice, care vor putea fi folosite în viitor. Pentru moment deci, se pare că acalmia din ultimele săptămâni în domeniul diplo­matic este menită să mai du­reze şi că operaţiunile militare din Africa Orientală vor ră­mânea încă pe primul plan pentru observatorii conflictu­lui italo-etiopian, în viitorul apropiat. A. T. -00OOO00- Agitaţia pensionarilor ceferişti din Iaşi Iaşi, 29 ianuarie O vie nemulţumire domneşte printre pensionarii căilor fera­te de la Casa generală de pen­siuni, determinată de faptul că nu au primit încă pensiile pe luna curentă, cu toate că mai sunt două zile până la sfârşitul lunii. Majoritatea pensionarilor au greutăţi familiare, aşa că o în­târziere în plata pensiei pro­voacă o adevărată nenorocire bieţii oameni fiind nevoiţi să se împrumute de la cămătari dacă au credit, iar alţii abia o duc de la o zi la alta. Pensionarii ceferişti ieşeni­­Sunt adânc impresionaţi de faptul că în timp ce pensiona­rii din Capitală sau din alte oraşe primesc pensie regulat, ei sunt lăsaţi să aştepte după termenul legal. Atrăgând atenţia autorităţi­lor în drept, ei cer stăruitor să nu fie uitaţi şi să se dispună imediat achitarea pensiilor la Iaşi. Este o măsură de umanitate şi în acelaş timp şi de drepta­te.

Next